Sunteți pe pagina 1din 4

In primul rand, introvertitii sunt uneori cei mai buni speakeri in public, deoarece ei vor sa relationeze cu oamenii, nu sa-si

promoveze propria imagine. Foloseste povesti, pentru a fermeca audienta; arata-le oamenilor ca esti "indragostit" de compania ta si cum aceasta "relatie" aduce beneficii pentru ceilalti. Povestile reprezinta cel mai bun mod prin care te poti apropia de sufletele acestora. 10. Vorbeste pe intelesul tuturor Vorbitul in public devine mai usor, atunci cand le povestesti celorlalti despre produsele tale. Identifica acea misiune esentiala din spatele produsului sau serviciului respectiv - una cu care relationezi; vorbeste din inima. Cuvintele vor pluti si vei vorbi ore in sir, fara sa te fi pregatit inainte. 9. Gestioneaza-ti energia cu succes Acorda-ti cinci minute inaintea inceperii speech-ului, pentru a-ti aduna gandurile. Comunicarea este o arta, trebuie sa "(de)curga" natural. 8. Ia-ti un copilot! Vanzarile, pitchurile si oportunitatile de promovare sunt aceleasi pentru toate afacerile si companiile - nu poti sa razbesti singur, oricat de antreprenor ai fi! Daca aceste elemente reprezinta niste slabiciuni pentru tine, ia-ti un coleg sau o persoana din vanzari, care inregistreaza succese in directiile mentionate. Multe companii de succes au fost lansate dupa reteta unui lider fondator, care lucreaza eficient cu personalul din vanzari si promovare. Unii au venit cu ideile, altii cu dezvoltarea lor. 7. Regula celor 15 minute "academice" De obicei, daca nu iti place o intalnire, daca nu "duce" nicaieri, poti pleca dupa sfertul academic. Si totusi, cei mai multi dintre noi gasim subiecte de discutie si depasim cele 15 minute de gratie. 6. Poti sa razbesti! De fiecare data cand treci de un pitch si supravietuiesti, ti-ai dovedit inca o data ca POTI! Cand ceva te sperie, inainteaza cu pasi de "bebelus". Stim cu totii ca teama e uneori irationala; viata ta nu este in pericol, atunci cand urci pe scena (cu exceptia situatiei in care nu esti un lider urmarit de ghinion, precum Mahatma Ghandi sau Martin Luther King). 5. Schimba-ti perspectiva Daca mizezi mereu pe faptul ca "urasti" sa relationezi cu oamenii, o sa te trezesti intr-o buna zi singur. Trebuie sa incepi cu ceva pozitiv. Oamenii sunt frumosi. Oamenii sunt interesanti. Si vor sa te asculte. Numai cu ajutorul lor afacerea ta poate insemna ceva. 4. Mergi inainte! Singura cale prin care poti sa scapi de tracul vorbitului in public este sa... vorbesti tot mai des in public, bineinteles. Nu e cazul sa devii un lider revolutionar, ci un antreprenor extraordinar. O sa dobandesti o incredere majora in tine. 3. Practica este mama invataturii Exerseaza-ti tehnicile de comunicare ori de cate ori ai ocazia. Vorbeste cu prietenii, expune-ti punctele de vedere. 2. Nu te aventura in "concerte rock" Daca simti ca nu vei putea vorbi in fata a 10.000 de oameni, multumeste-te cu 1.000. Cu 100. Nu te aventura dintr-o data in aceasta directie. Poti incepe treptat. 1. Inregistreaza-ti evolutia Asa cum un actor isi inregistreaza evolutia, pentru a se perfectiona, trebuie sa ii urmezi exemplul. Analizeaza-te cu ochi critic, obiectiv si retuseaza orice defect.

Cum s scapi de frica de a vorbi n public ?


Adesea cnd oamenii sunt ntrebai care este cea mai mare fric a lor, majoritatea rspund c este moartea, iar urmtoarea fric este teama de a vorbi n public i tot ce ine de acest capitol. i ntr-adevr, ntlnim multe persoane intelectuale, puternice care nu ntmpin nici o dificultate n a stabili o discuie i a-i exprima gndurile, opiniile fa n fa cu o persoan, i imediat ce apare n faa unui auditoriu chiar i n faa unui public mic, i pierde graiul, nu gsete cuvinte nainte de a nva cum s avem un discurs de succes, s stabilim nti de toate ce ne mpiedic s vorbim n public:

lipsa de cunotine vorbind mai concret lipsa de ndemnare, adic cum s o facem, iar cu prere de ru aceste cunotine nu le primim nici n coala primar i nici la universitate*.

lipsa de experien bineneles c datorit fricii i lipsei de cunotine am evitat de fiecare dat orice ocazie de a ne afla n faa publicului, iar dac am fcut-o , a fost o experien neplcut n cele mai dese cazuri. Cu toate acestea lipsa de cunotine, i experien nu reprezint factorul primordial. Factorul esenial este nsi frica de a vorbi n public. Amintii-v de dvs., amintii-v ct de dificil era s v ridicai i s iei n faa ntregului auditoriu i s spunei cteva cuvinte. Chiar dac era un examen, o conferin sau adunare erau momente extrem de stresante. Ce este frica de a vorbi n public ?! de aceast problem se ocup instituii ntregi. i una din aceste instituii a fcut un experiment prin care a stabilit c frica de a vorbi n public se afl pe a doua poziie dup frica de a muri cu o distan ntre ele foarte mic. Sa stabilit c anume frica de a te afla n faa ntregului auditoriu ne face s trim un stres asemntor cu cel pe care l simim n timp ce treapta de lemn a unui pod sa-r rupe sub noi. Att timp ct ne aflm printre auditoriu n sal ne simim confortabil. De ce trim totui acele experiene? rspunsul la aceast ntrebare este legat de trecutul nostru, i ne putem rspunde fiecare n parte la aceast ntrebare. Ca s ncepem s scpm de aceast fric s ne imaginm ce se poate ntmpla cel mai ngrozitor dac vom vorbi sau vom avea un discurs n public nereuit ? - Ne va omor cineva ? nu este real - Vor arunca cu roii ? nu este amuzant - Vom fi concediai ? posibil, dar nu vom muri. Deci dup cum vedem nu avem nici un motiv s ne temem. i ce ar nsemna aceast team ? Este un proces bio-chimic caracterizat prin creterea nivelului de adrenalin n snge. Aceasta conduce la mrirea btilor de inim, respiraie profund, i sporirea circulaiei prin corp. i n rezultat obraji arznd, ochii strlucesc, reacie sporit, capacitate ridicat de percepere. Oare nu de aceasta avem nevoie pentru a avea un discurs reuit? i de ce atunci frica nu ne ajut, ci din contra ne mpiedic? Ideea cost n faptul c adrenalina n snge este n cantiti foarte mari, i conduce la genunchii care tremur, ncurcarea gndurilor, prin aceasta se consuma o parte din adrenalina din corp. Pentru aceasta se recomand: - s facem cteva exerciii fizice ( aezri, rotirea braelor, sau putem merge repede spre drumul pe care trebuie s-l parcurgem pn pe scen ) , pe scurt s pune muchii n micare, dar nainte de a ncepe a vorbi s avem o respiraie echilibrat. - micai maxilarul nainte i napoi. - pstrai umerii drepi poziionai n jos. - efectuai cteva exerciii ale feei, pentru a avea o fa i mimic ct mai elastic i vie nainte de discurs. - face-i exerciii pentru voce. Acestea sunt doar cteva tehnici de scade din stresul si adrenalina excesiva. n continuare voi scrie 4 reguli prin care putem obine maximum n urma unui discurs, i cel mai important nlturarea fricii. 1. Creai-v o dorin i o persisten puternic de a avea un discurs.

Aceasta este cu mult mai important dect ar prea la prima vedere. Anume dorina arztoare de iei pe scen n faa auditoriului i de a spune cu entuziasm ce avem de spus conduce la un discurs cu maxim randament. Pasiunile sunt singurii oratori care conving totdeauna. Francois de La Rochefoucauld Imaginai-v precum copiii mici care mereu simt nevoia de a fi n centrul ateniei i care au o dorin foarte mare de a spune ceva i a fi ascultai. 2. Trebuie s tim ferm despre ce vom vorbi. Odat ce nu vom cunoate i nu vom avea un discurs bine plnuit din timp, nu o s tim ce avem de spus, i cel mai grav ne vom simi nencreztori n faa publicului. n cele mai bune cazuri vom ncerca s emitem prin fraze incoerente, i cuvinte plasate din ntmplare. Cnd cuprinsul unei cuvntri este bine conceput, cuvintele urmeaz cu uurin. de HORATIU ns trebuie s reinem c publicul este precum un copil mic, foarte sensibil i imediat sesizeaz lucrurile false. Regula de aur spune: prefer s nu zici nimic, pn cnd vei avea suficient ncredere s afirmi: Da, eu cu adevrat am ce spune. Anume de aici izvorte acea fric i nencredere, de la faptul c nu suntem suficieni pregtii pentru ce dorim s transmitem precum ne-am prezenta cu tema de acas nendeplinit. 3. Manifest ncredere n sine. Manifest ncredere n sine chiar de la primul pas pe care l faci n drum spre scen, i cu fiecare pas fii mai ncrezut. ncepe prin ai ataca frica interioar, mergei n ntmpinarea ei, luptai-v cu ea i nvingei-o cu ncredere cu fiecare ocazie care apare. Odat ce ncepi s vorbeti, f-o precum nu ai avea nici o fric i c mesajul pe care doreti s-l transmii este scopul dvs. principal. 4. Practica-i i iar-i practica-i. Acest ultim punct este cel mai important. Ar trebui s reinem c n lipsa acestei reguli nimic nu ne reuete. Pentru orice nceptor fiecare posibilitate de a ne manifesta este un pas n ntmpinarea fricii, un pas ctre creterea ncrederii n sine. Un bun orator are nevoie nu de ndrzneal sau curaj, ci de trie de caracter i auto control. Toate aceste caliti pot fi obinute doar prin practic frecvent. Spre final a dori s atenionez despre faptul c orice tehnic i modalitate de avea un discurs de succes nu vor fi de folos dac omitem aceste 4 reguli, pe scurt vorbind de aici ar trebui s nceap discursul. Trecnd peste aceti piloni ar fi precum am dori s nvm a merge pe biciclet fr s lum n calcul atracia pmntului. i nu n ultimul rnd ndemnare de a vorbi n public reprezint o art ntreag pe care o via ntreag nu ne-ar ajunge s o nelegem n totalitate.

Frica de a vorbi in public poate fi invinsa

Frica este o reactie specifica tuturor fiintelor vii. Indiferent de treapta de evolutie atinsa, atat animalele cat si oamenii incearca aceasta stare de punere in garda. Avand un rol adaptativ, pregatindu-te pentru ata sau fuga, frica ramane un mijloc de aparare in scopul adapatarii optime la mediu si la evenimente. Frica este un afect, asadar o emotie primara si apare inca de cand ne nastem. La oameni, frica se dezvolta si sub influenta mediului cultural, asadar reactia nu se va reduce doar la a fugi din preajma dumanului sau a-l infrunta. Multe frici sunt invatate social, iar frica de a vorbi in public sau glossofobia este una dintre ele. Daca in antichitate oratoria era marea calitate a catorva dintre personalitatile cetatii, astazi este necesar ca fiecare dintre noi sa stapaneasca, daca nu arta vorbitului in public, macar tehnicile ei. O multime de produse media concureaza pentru a te ajuta sa fii un bun orator. Fie ca le vorbesti angajatilor tai, fie ca le vorbesti alegatorilor tai sau unui amfiteatru de studenti, este foarte important sa stii sa prezinti continutul discursului tau. Totusi, sfaturile de genul relaxeaza-te, vorbeste cu convingere, foloseste cat mai mult body language, nu citi de pe foi si nu iti scapa din ochi auditoriul nu ajuta intotdeauna. Pentr u unele persoane vorbitul in public este o adevarata incercare si poate deveni o problema. De ce? Cauze: In studiul Self-focused attention and public speaking anxiety, DALY J. A.; VANGELISTI A. L. ; LAWRENCE S. G. autorii vorbesc despre corelatia dintre anxietatea produse de vorbitul in public si atentia acordata propriei persoane. Daca suntem mai degraba concentrati asypra noastra, vom face erori si ne vom poticni in discurs. Este foarte important sa ne centram asupra continutului spuselor noastre si asupra auditoriului, convingerea noastra cu

privire la ceea ce spunem fiind o cale de a-i convinge pe cei ce asculta. Totusi, ne centram pe propria persoana fie pentru ca ne simtim nesiguri cu privire la ceea ce sustinem, fie la noi insine. Asadar, increderea in sine nu poate lipsi dintr-un discurs reusit. Unul dintre programele de intr-ajutorare a celor care se confrunta cu aceasta temere,Vanquish Fear & Anxiety Home Study CD Program, se vorbeste si despre cele mai intalnite cauze psihologice care duc la frica de a vorbi in public: O anumita trauma. Nu este nevoie sa ne fi confruntat cu o prezentare ratata ca sa ne temem de cele ce o succed. Este suficient sa fi trait un eveniment puternic traumatic pentru a experimenata mult mai repede frica. Daca, de exemplu, in copilarie ne-a muscat un caine, ni s-a alimentat senzatia de neputinta si lipsa de aparare care a generat frica. In situatii care indeplinesc aceste premise, frica se reactiveaza si duce la un blocaj. De aici efectele neplacute ale vorbitului in public.

S-ar putea să vă placă și

  • Документ Microsoft Office Word
    Документ Microsoft Office Word
    Document1 pagină
    Документ Microsoft Office Word
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Amenajarea Turistica
    Amenajarea Turistica
    Document2 pagini
    Amenajarea Turistica
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Curs
    Curs
    Document149 pagini
    Curs
    dellya608
    Încă nu există evaluări
  • Lera Mail
    Lera Mail
    Document1 pagină
    Lera Mail
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Politolog
    Politolog
    Document28 pagini
    Politolog
    Victor Putin
    Încă nu există evaluări
  • Plan de Activitate Al Catedrei Matematică Şi Statistică ANUL DE STUDII 2008-2009
    Plan de Activitate Al Catedrei Matematică Şi Statistică ANUL DE STUDII 2008-2009
    Document1 pagină
    Plan de Activitate Al Catedrei Matematică Şi Statistică ANUL DE STUDII 2008-2009
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Astronom I e
    Astronom I e
    Document12 pagini
    Astronom I e
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Canvas Firma
    Canvas Firma
    Document1 pagină
    Canvas Firma
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Drept
    Drept
    Document4 pagini
    Drept
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Astronom I e
    Astronom I e
    Document12 pagini
    Astronom I e
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Bulgaria
    Bulgaria
    Document7 pagini
    Bulgaria
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Calculatoarele Personale
    Calculatoarele Personale
    Document6 pagini
    Calculatoarele Personale
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Referat Laborator 2
    Referat Laborator 2
    Document2 pagini
    Referat Laborator 2
    Adelina Dimachi
    Încă nu există evaluări
  • Referat Laborator 2
    Referat Laborator 2
    Document2 pagini
    Referat Laborator 2
    Adelina Dimachi
    Încă nu există evaluări
  • Документ Mtesticrosoft Office Word
    Документ Mtesticrosoft Office Word
    Document4 pagini
    Документ Mtesticrosoft Office Word
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Etica
    Etica
    Document17 pagini
    Etica
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Rebus
    Rebus
    Document2 pagini
    Rebus
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Introduce Re
    Introduce Re
    Document3 pagini
    Introduce Re
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Lecții
    Lecții
    Document1 pagină
    Lecții
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Geografie
    Geografie
    Document3 pagini
    Geografie
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Echipamente de Iesire
    Echipamente de Iesire
    Document13 pagini
    Echipamente de Iesire
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Proble Met Retr + Falsei
    Proble Met Retr + Falsei
    Document1 pagină
    Proble Met Retr + Falsei
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Poezie)
    Poezie)
    Document2 pagini
    Poezie)
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări
  • Test Grilav
    Test Grilav
    Document1 pagină
    Test Grilav
    Doinitza Costandachi
    Încă nu există evaluări