Sunteți pe pagina 1din 5

Referat al elevului Brbuceanu Dragos Data: 7.06.

2000

Izotopii sunt specii de atomi care au acelas numar de protoni si au numar diferit de neutroni (A este diferit). Cercetarea elementelor chimice cu ajutorul spectrometrului de masa a condus la doua rezultate impotante: a) Stabilirea nr. exact de izotopi si a proportiei n care ei sunt continuti n elementele mixte, adic a ceea ce se numeste abundenta lor; b) Determinare masei atomice exacte si a izotopilor. Principalii izotopi stabili ai ctorva elemente: 24 1. Mg (78,6%); 25Mg; 26Mg. 2. 28Si (92,2%); 29Si; 30Si. 3. 36Ar; 38Ar; 40Ar (99,6%). 4. 39K (93,26%); 40K (radioactiv); 41K. 5. 40Ca (96,92%); 42Ca; 43Ca; 44Ca; 46Ca; 48Ca. 6. 50Cr; 52Cr (83,8%); 53Cr; 54Cr. 7. 59Fe (91,6%); 54Fe; 57Fe; 58Fe. 8. 64Zn (48,9%); 66Zn (27,8%); 67Zn; 68Zn; 70Zn. 9. 78Kr; 80Kr; 82Kr; 84Kr; 84Kr (57,02%); 86Kr. 10. 84Sr; 86Sr; 87Sr; 88Sr (82,74%). 11. 112Sn; 114Sn; 115Sn; 116Sn; 117Sn; 118Sn (24,21%); 119Sn; 120Sn (33,11%); 122Sn; 124Sn. 12. 180W; 182W (26,4%); 183W; 184W (30,7%); 186W (28,5%). 13. 192Pt; 194Pt; 195Pt (35,2%); 196Pt (26,6%); 198Pt (7,2%). 14. 192Hg; 198Hg; 192Hg; 193Hg; 200Hg (23,25%); 201Hg; 202Hg (29,54%); 204 Hg (6,72%). 15. 204Pb; 206Pb (25,12%); 207Pb (21,25%); 208Pb (52,27%); Umtoarele 21 elemente stabile apar n natura sub forma unui singur izotop (monoizotopice sau elemente unnitare): F, Na, Al, P, Sc, Mn, Co, As, Y, Nd, Rh, I, Cs, Pr, Tb, Ho, Tm, Ta, Au, Bi, Be (are un izotop n proportie de 0,001%). Separarea izotopilor Avnd nvelis de elctroni identic, iozotopii aceluiasi element au proprietati fizice si chimice mult asemanatoare. De aceea izolarea iozotopilor puri din elemente mixte, prezinta dificultati condesirabile. Mai folosite sunt urmatoarele metode: 1. Distilarea fractionata. 2. Centrifugarea.

3. 4. 5. 6.

Termodifuziunea. Difuziunea gazelor prin pereti porosi. Separarea electromagmetica. Separarea prin schimb chimic.

1) Distilarea fractionata: se bazeaza pe faptul ca aceeasi compusi chimici continnd izotopi mai grei au tensiunea de vapori putin mai mica dect compusii corespunztori cu izotopii mai usori ai aceluiasi element. De exemplu apa grea (D2O) fierbe ceva mai sus dect apa obisnuita H2O. Pentru separarea izotopilloor prin acesta metoda se foloseste coloane de distilare de nalt eficacitate. Printr-o asemenea distilare fractionata s-a putrut mbogatii H 2 greu de la proportia 1:5500 la 1:20. De asemenea s-au putut separa prin distilare la punctul triplu izotopii 20Ne, 22Ne. 3) Termodifuziunea: ntr-un amestec gazos (sau lichid) continut ntre 2 pereti verticali, unul cald si unul rece (de obicei n spatiul dintre doua tuburi concentrice) se stabileste o mica diferenta de condensatie si anume: moleculele usoare se concentreaza lnga peretela cald, iar cele grele lng peretele rece. Gazul de lng peretele rece fiind mai dens, se stabileste, sub influenta gravitatiei, un curent descendent lng acest perete si ascendent lng peretele cald. Distanta dintre pereti este foarte mic, spre a da fiecarei molecule posibilitate de a pendula n nr. mare de ori ntre ei. Prin urmare gazul extras pe la partea superioar a spatiului este mai bogat n component usoar, iar n partea inferioar n component grea. Pe calea acesta au fost izolati cei doi izotopi ai clorului sub forma combinatiilor de H35Cl si H37Cl. Determinarea maselor atomice a indicat o puritate a izotopilor de 95%. Procedeul a mai fost aplicat la concentrarea izotopului 13C si a compusului 235 ClF6. 6) Separarea prin schimb chimic: daca ntr-o solutie de sulfat de amoniu continuta ntr-un vas nchis, se introduce aminiac gazos, pn la saturatie se produce un schimb ntre 15 NH3 din faza gazoas si ionii 14NH4+ din solutie. La echilibru, 15 N este cu circa 2% mai putin abundent n faza gazoas dect n lichid. n coloane de 10m naltime n care o solutie de

(NH4)2SO4 curgnd de sus n jos, vine n contact cu amoniac gazos circulnd n sens invers, s-a putut marii abundenta de 15 NH3 de la proportia naturala (0,4% ) la 73%. Metoda da rezultate bune n special la separarea elementelor usoare ( 2D, C, O, S). S-au obtinut pe calea acesta si 13C de concentratie mare. Apa si apa grea: 11H2O si 12D2O Proprietati fizice: H2O si D2O - Punct de topire 00C si +3,40C - Punct de fierbere 1000C si 101,420C - Densitate la 200C 0,982 si 1,1056 Dintr-o tona de H2O se obtin circa 10 cm3 de D2O de puritate 99,99%. Din apa grea se mai poate prepara hidrogenul greu D 2 prin electroliza sau prin oricare alt procedeu de formare a hidrogenului din apa. Viermii, pestii, si alte animale acvatice mor n apa grea pur, dar suporta far nici un neajuns concentratii mai mici de 32%. De asemenea soarecii suporta apa grea pn ce acesta atinge n corpul lor o concentratie de 20%. Semintele plantelor nu mai ncoltesc n apa grea.

Izotopii sunt specii de atomi care au acelas numar de protoni si au numar diferit de neutroni (A este diferit). Cercetarea elementelor chimice cu ajutorul spectrometrului de masa a condus la doua rezultate impotante: a) Stabilirea nr. exact de izotopi si a proportiei n care ei sunt continuti n elementele mixte, adic a ceea ce se numeste abundenta lor; b) Determinare masei atomice exacte si a izotopilor. Separarea izotopilor Avnd nvelis de elctroni identic, iozotopii aceluiasi element au proprietati fizice si chimice mult asemanatoare. De aceea izolarea iozotopilor puri din elemente mixte, prezinta dificultati condesirabile. Mai folosite sunt urmatoarele metode: 1. Distilarea fractionata. 2. Centrifugarea. 3. Termodifuziunea. 4. Difuziunea gazelor prin pereti porosi. 5. Separarea electromagmetica. 6. Separarea prin schimb chimic.