CONSTRUCTI DIN LEMN, CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA 1. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA A. CARACTERISTICILE MECANICE Comportamentul mecanic al jemnulul este putemic ANIZOTROP (pentru 9 aceeayl solciare, ezstenfa este diferité functie de diectie); in plus rezistenta mecanicd este Influentaté de continutul de apd al lemnulul, In paginie urmétoare sunt prezentate, cu caracter onentatv, ceva date generale privind caracteristiciie mecanice aie pieselor de cherestea. B. GREUTATEA SPECIFICA in cddrul flectirel specli i) parte se pet lua Ty considerare valor stable aie greutatil specitice numal in taport cu continutul de aps, in tabelul urmator sunt prezentate citeva exemple de greutati speciiice ¢1/m’) pentru diverse speci de lemn considering o umiditate de 15%. salcie 0.60 paitin 070 masiin 0.90 plop 0.54 salcim O75 caren 0.92 brad 0.00 ces O77 stejar 094 mesteacin 0,60 fog ago abanos 126 C. POROZITATEA in general, se considera mal poros: lemnul moaie, decit cel dur; cel cu vase mic! ;/ difuze, deci cel cu vase mati: cel far royind, dectt cel cu rising; supratetele de capdt (secfiuniie transversaie) mai poroase dect cele longitudinale. D. SENSIBILITATEA LA UMEZEALA Constitule unul dintre aspectele cele mai semnificative ale lemnulul sl deci ale cherestelel. Continutul de apa influenteazd greutatea specific, dimensiunile, mentinerea formel glrezistenta meconied (care scade cu crestotea umicitdtD; umiditatea crescutd (peste 16%) determing procese bioiogice de degradare, Lemnul.are proprietatea de a reaitza schimburi de umiditate cu mediu! amblant teste extrem de higroscopic): de aceea, dincolo de practica uscd (aducerea umiditatilernulul proaspét falar lao limits acceptabild pentru a permite utlizarea sa fara pericolul unor fenomene detormative importante), este Indicata adaptarea lemnulul ja medlul ih care va sta, respectlv atingerea unui! echiibru higroscopic optim, inaintea punerli in oper. In paghile urmétoare sunt prezentate succint citeva aspecte legate de comportarea lemnulul in raport cu umiditates ce trebule ovute ih vedere [a proiectarea de detallua constructiliar din lemn. E, DEGRADAREA BIOLOGICA Data find originea sa organica, iemnul este atacabil de micro gi macro organisme: bacteri de putrefoctie, clupercl, insecte parazte, Unii agent! biologic! atacdé lemnul uscat (insectele parazite), alte atacutl blologice (ciuperci, bacteri) sunt favorzate de umiditatea crescutd. in ceed ce priveste putrescibiltatea, lemnul este afectat ih special de situattie mite (part! ude / pGr{i cate) gi de varafile ciclice de umiditate. Agent} biologic! sunt de reguid specific! tlecarul tip. de lomn, Sunt mai vulnerabile partie tinere ale lemnuiul gin general, speciile de jemn moale, dectt cele de lemn dur. F. SENSIBILITATEA LA FOC Lemnul se aprinde cu ugurinté, lar asigurares unel rezstente omogene la foc a tuturor pieselor une’ structuri din len implicd 0 serie. de constfngeriIn ceea ca priveste dimensionarea pieselor, Imbindrle. caltatea lemnulul jl tratmentele superficiale, precum gi gradul de expunere la foc a pieselor. 1ASENSIBILITATEA LA UMEZEALA A LEMNULUI © CONTINUTUL DE APA AL LEMNULU! INFLUENTEAZA; > GREUTATEA SPECIFICA, > DIMENSIUNILE > MENTINEREA FORME! > CARACTERISTICILE MECANICE © UMIDITATE ACCEPTABILA PENTRU UTILIZARE IN CONSTRUCTII > LAINTERIOR: 8- 12% > LA EXTERIOR; 13-18% (CUMIDITATEA LEMNULUI PROASPAT TAIAT > PINA LA 75 % DIN GREUTATE) © CONTRACTIA LEMNULUI PRIN PIERDEREA APEI PRODUCE TENSIUNI INTERNE $I DECI FENOMENE DEFORMATIVE, CU EFECTE DIFERITE FUNCTIE DE SECTIUNEA INTERESATA A> CONTRACTIE TANGENTIALA (MAXIMA) 1B - CONTRACTIE RADIALA (MEDIE) © - CONTRACTIE AXIALA (MINIMA) resins narowAIE CONRACTIE RADIALE DEFORMAREA PRIN USCARE A UNOR PIESE 4 —= B EXTRASE DIN DIFERITE ZONE ALE TRUNCHIULUI ? ‘ > PIESE CU DIMENSIUNI MICI PE TEABIUNI DACRE ee Mis DIRECTIA DEFORMARILOR MAXIME DIVERSE MODURI DE DEBITARE A SCINDURILOR > PROCENT MAI MIC SAU MAI MARE DE SCINDURI CU LATURA MARE A SECTIUNI PERPENDICULARA PE DIRECTIA CERCURILOR ANUALE (NEDEFORMABILE SAU PUTIN DEFORMABILE) IMPORTANT: PREVEDEREA SENSULUI PROBABIL AL VARIATIILOR DIMENSIONALE, CA URMARE A IMBATRINIRII LEMNULUI $1 A MODIFICARI IN TIMP A CONDITILOR DE UMIDITATE > CRITERII DE PROIECTARE $I PUNERE IN OPERA ! 4CONSTRUCT DIN LEMN. ‘SISTEME PORTANTE 2. SISTEME PORTANTE A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI (sisieme “deschise") | inchiderie §| compartimentdirile sunt diferte de structura portanté a clédifi (sunt neportante sau outoportante; au siructura proprie) Al A2 A3 AA AS CUGRINA CUGRINA CUGRINA CU STILPI IN CU GRINA PRINCIPALES| | PRINCIPALE | SECUNDARE'IN | CLESTE’sGRINZ) | PRINCIPALE Gt SECUNDARE SECUNDARE LESTE” SECUNDARE IN} SECUNDARE ‘IN SUPRAPUSE COPLANARE CLESTE CLESTE? a a a Aaoperk pat Fdocwal pi Posibia variant proiobricare m Gu sp din 4 far eile mae, iraisimple 8, SISTEME CU PERETI PORTANTI (sisteme ‘inchise’) nchiderlle $i Compartimentéinie coincid cu stuctura portanté a cladir. _— Varlante: * pereti din bime suprapuse + pereticuschelet + pereti din panoutl PERET) DIN BIRNE PERE CU SCHELET SUPRAPUSE — (BLOCKHAUS) IN ZABRELE DIN BULAPT AFACHWERK) : BI B2 B3 B4 Bla Bib B3a B3b FARAMONIAN]! | CU MONTAN]! HIP BALOON IP "PLATFORM 70 CaRacreRsTic 32 sz 4 u om Telemmela tradijonce amencane | Adecwat pr traditional cu. | Baloon Frame, Deaeed frame. | prelabricare Uumetuture din Westin Fore) i cele ‘ete mare o “eco gt contemporone derivate eloitlor sistemolo | Adiecvat pt. pretabiicorea In serie ‘sonternporane mare « oliciior serhate 2nCONSTRUCT DIN LEMIN SISTEME PORTANTE A2. GRINZI PRINCIPALE $i SECUNDARE COPLANARE SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURIL (oentrusimpliticare nu au fost raprezentate diagonaleie) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC | EXEMPLE DE IMBINAR Ga. Imbinare grind / stip cu comier din fel j b. Grinzl principale Imbinate ta 60"pe un | stip continu:CONSTRUCTI DIN LEMN SISTEME PORTANTE A3. GRINZI SECUNDARE "IN CLESTE’ SCHEMA AXONOMEIRICA A STRUCTURIL (pentrusimoiificare nu au fost reprezentate diagonalele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI : CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI cu eciise din femn sau i din otel: ficarea diagonaielor, 24(CONSTRUCTII DIN LEMNY ‘SISTEME PORTANTE A4. STILPI ‘IN CLESTE’+ GRINZI SECUNDARE "IN ‘CLESTE’* i Uy SCHEMA AXONOMETRICA A STRUGTURI| (pentru simpiificare nu au fost eprozentate diagono!ele) \i \ a A AN (\ SS Ze KAN x SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUL CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARI @.Imbinare cu buleane: stip cu sectiune compusé prin aliprea a dol duicpl. , mbinare cubuloane: stip cu sectiune compusé din dol dulapi + fururd ‘Yarianta: stip compus din 4 elemente + grinzl cu sectiune simplé continul pe 2 directii. 25(CONSTRUCT DIN LEMN SISTEME PORTANTE A5. GRINZI PRINCIPALE $I SECUNDARE 'IN CLESTE” SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURII (pentru simpiificare nu au fost reprezentate alagonciele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINARt ©, Imbinare grindd / stip cu sectiune circular’ cu buloane galvanizate ¢t crampoane ‘bul-dog’, la o constructie cu deschider! mici, b, Imbinare-cu buloane + gujoane: dopurik de lemn conferd mbindrli metalce o mal bund redstentti la foc ’ Fan s2asem Beas buloans galvanizate crampoone 216 cwornbiare ‘ev @ujon + bulon un = tuton op de tornnCONSTRUCT! DIN LEMN SISTEME PORTANTE BI. PERETI DIN BIRNE SUPRAPUSE (BLOCKHAUS) Bla. FARA MONTANTI SECTIUNI TRANSVERSALE c BIRNE CU SECTIUNI CIRCULARE BIRNE CU SECTIUN! RECTANGULARE a. Bime din len brut, suprapuse (LEM ECARISAT) altemativin raport cu diametrele; —‘Inima’ lemnulul spre exterior. perete aerat., Grosrni: b, Bime cu sectiune regulata; rost ~ pereti exteriorl: 10-12-14 em clopiit concay, etangat cumuychi—_- pereti interior: 8- 10. cm sau fulorde cinepd gucronaiS. 6. Brne cu fostull cloplite concav, ¢, Bine cu suprafajai mare de umplute cU mugchi sau cinepa rezemare;imbinare culamba gudronaté (strasing suficient de addugaté. amps) bb. Biine cu dubia lambd gi uiue (min,10.crm grosime) ¢, Bime CU dubid pant, cu uluc: + lambs adgugata IMBINAR! 9. Bine croulare:imbinare de colt io Jumdtate-lemn b. Bine clreulare cu suprafajé more de rezemare: Imbinare de cotta 2/4 lenin ¢. Bine rectangulare: nbinare de colt la 2/4 lemn, eu capetele petrecute: . Hime rectangulare: imbinare de collin coada de findunied (la fata) ©. Bine tectangulare:mbinare cu perete interierin coadé de Midunic’ (a tat)CONSTRUCIII DIN LEMN SISTEME PORTANTE B2. PERETI CU SCHELET IN ZABRELE (FACHWERK) SCHEMA AXONOMETRICA A STRUCTURI! {eentru simplificare nu au lost reprezentate aiagonaiele) SCHEMA DE PRINCIPIU A NODULUI CARACTERISTIC EXEMPLE DE IMBINAR @, Imbinare cu cep si scabltura b-¢,Imbinare in planul fofadei, in dreptul plangeulul intermeciar (vor. ¢ - eta} in cansold) grin’ plaryeu | sits (montant) ? [=F talps supatioad AIA nipa interioares PRINCIPALELE NODURI ALE SCHELETULUT TRADTONAL sachs 29CONSTRUCT DIN LEMN, ‘SISTEME PORTANTE B3. PERETI CU SCHELET DIN DULAPI SISTEMELE CONSTRUCTIVE TRADITIONALE AMERICANE Balloon Frame, Draced Frame, Western Frame Insstermul Baloon Frame - ce! mal simpiu si ce! mal frecvent utilzat - stipil peretelul (montantt), dispuyl la cea. 40 cm interval, sunt continu! pe 2 nivele. In celelaite sisterne constructia peretelul este Intretupta ih dreptul flecdrui nivel de cdtre o structurd orzontald. Sistemul Westem Frame se aiferentiaza in plus prin faptul cG se placheard cu scindur dlagonaie att pereti, cit #1 tavanele 31 pordosaiila: astfel scheletul este rigidizat in cei mai simplu mod, ne mal find necesare elemente de conmavintulre (diagonale) in compunerea scheletulul. Toate pieseie utlizate ou dimensiun standard; imbinGrile sunt realizate cu cule. Laas A? a Ri } ‘ Yr Balloon Frame Wesiem Frame 2CONSTRUCTH DIN LEMN, ‘SISTEME PORTANTE B3. PERETI CU SCHELET DIN DULAPI SCHEMA AXONOMETRICA A UNE! CONSTRUCTI CU STILPI CONTINU! DIN DULAPI (ister contemporan derivat din Baloon Frarne) 1. C&prior: 2. Cosoraabé; 3, Stilp (montanh); 4. Grind& de plangeu; 5. Traversa; 6. Sociu; 7. Talpa interioard; 8, Buiandrug si glaf fereastra: 9. Diaganala. 22CONSTRUCT DIN LEMN SISTEME PORTANTE B4. PERETI PORTANTI DIN PANOURI Ssternul permite industralzarea cea mai completa a constructiei de case, utilénd panourl prefabricate de catalog: Impiiedi proiectare modulard. Proflatura ramel panoulul permite Imbinarea dintre panour, fle cu Jamba 41 uluc, fle cu montant intermediar, De regula rosturle dintre panouri sunt marcate de baghete de acoperire sau de nuturl, genefind o imagine specific’. Uneor, dupa montare, panourie pot primio placare exterioord continua TIPURI DE PANOURT de micl dimensiuni:|= 1 - 1.2m (functie de materialul de umpluturé sau de placare); h= h eta) + de mari dimensiuni: cca. 2.4.x 8.4... 10 m; auschelet proptlu; distanta thire montantll interlorl este determinata de: modul de descarcare a incaredirllar, madul de racardare cu pereti perpendiculan, roma compozttionalé, dimensiunea materiaielor de placare, ¥ verticale: in variantele definite anterior + ofkontale: panoutl de plangeu ¥inferloare ¥exterloare # plane spatiale: grad avansat de prefabricare - structurd, compartimentar, finisaje, reteo echipare Integratés: dimenslunl decise (inte altele) functie de greutate + posibilittitle de transport, depoztare, manipulare. a. Constuctie din panaurl ortants de mici dimensiuni, fart placare exterloart suplmentard; rosturie mal mute si expuse implicd rexolveri “delicate” pent osguicrea etanséirl b. Constructie din panouri portante de marl dimensiuni, Teaizate prin preasamblarea nor panauri cle dimensluni mict, {Sra placare exterioardt suplmentardi ¢.Constructle din panouri demicl dimensiuni, urmind sé pimeascd o placare exterioard i Constuctie cu panaut chesonale de plangeu 213(CONSTRUCTH DIN UeMAN ‘SISTEME PORTANTE B4. PERET! PORTANT! DIN PANOURI Panounie au o ALCATUIRE MULTISIRAT BAZAIA PE ACELEAS! PRINCIPICA SLIN CAZUL PEREILOR cu SCHELET MONTA|I (v.cap.3 - Aicdturea prncipaleior subansamblur>, Aceicg! tip de alcatuo este Valabild $1 pentru PANOURILE NEPORTANIE (folosite ca inchiden ext. ia construc cu stip! $1 grin: Giterente este date de DIMENSIUNILE IN SECLIUNE ALL ELEMENTELOR CL COMPUN SCHELETUL. PANOURILE - 1, 1n general, INCHIDERILE EXIERIOARE CU SCHELET - pol fi ©. NEVENTILAIL (Gicatuil compacts) b, VENTILATE: stralul de cer ventilat cu cer exterior mpiedica Condensui 3 prolejeaza consiructia impottive supreincdlérl datorale sadiaje solare: $ golurl intrareslegre ger - min.1/S00 din $ veniiata, bi. PANOURI VENTILAIE INCHISE: Intre stratul de aer ventiat 1 termozolajie se Interpune astoreaia (scinduri sau pidci pe bazd de lemn ~ex.PAL); dezavantaje, consum mal mare do maternal avantoje: rezsten{O mal bund [a foc, protectie mai bund cantra insectelor § contra urnlaitayi b2, PANOURI VENTILAIE DESCHISE: iermolzolalia este in contac! diec! cu siratul de aer venliial; de roguid se prevede o protec|ic a Termelzoia|ei contra plot cseciate cu vint, dintr un malenal nidrofug dar permeabil ia vapori (ex, Hirlie wleale PANOU VENTILAT DESCHIS, CU PLACARE EXTERIGARA (= cca20 em) @. Sectiune vertical , Sectlune orizontaia Rostul dintre panouri este razoivat culambd adéugaté + acaperire cubaghetd (ia interion §i scindurd de piacare (ja exterion), Placarea exterioard cu scindurl verticale este a continua, 1, Spc! arizontale 2. Placare cu scindur verticaie 3. Sipe! verticare 4. Termozolatle 5. Barierd contra poli + vint (permeabiid ia vapor!) 6. Pic de ipsos (gips-carton) 7, Talpa inferioara 8. Beton PANOU DE FATADA NEVENTILAT, CU STRAT DE AER INTERIOR ETANS (l=cea 10cm) , Sectiune verticald b, Secfiune orzontals Imbinarea dintre panouri se reallzeaz6 prin intermediul unui montont intermedicr. 1, Phe! din derivate de lernn, tencute 2. Vata mineralé 3. Placi PAL 4. Strat de aer neventiat (cu rol termoiaiant) 8. Botleré contra vaporiior 6. Placi din derivate de ern aidCONSTRUCTH DIN LEMN PERET EXTERIOR! 3, ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE 3.1. PERETI EXTERIOR! © PERE]! DIN BIRNE SUPRAPUSE FINISAJ INTERIOR ‘USCAT’; RACORDAREA CU SOCLUL A. CONSTRUCTIE CU PERETI DIN BIRNE ROTUNDE B.CONSIRUCTIE CU PERE]! DIN BIRNE RECTANGULARE Rezolvarea de detalu a placa Interloare (finiso) ‘uscat’) tine cont de tasarea peretelul prin contragerea transversal a bimeior, 1. Grindd de plangeu 2, Lutt de tasare- 3.Finiso} ‘uscat’ fa plafon (sctndul, plici pe baxd de lemn, gips-carton) 4, Bagheta 5.Finso} ‘uscat’ ja perell Gcindurl, piaci pe bazi de lernn, gips-cartan} 6. Platbandd ote! 7, Rigid de fixare 8, Termozoiatie 9, Perete din bine 10, Pinta 11, Pardoseaté din scindurl cu lamba gi uluc 12, Dugumea cara 13. Grind& de plangeu 14, Folle zolanta 15. Profil tabla Indotta, 16, Rigid Inferioara, aCONSTRUCTI DIN UEMIN PERE! EXTERIOR © PERETI EXTERIORI CU SCHELET ALCATUIREA COMPLETA A UNEI FATADE “STANDARD* 0 fatada “standard”, adic ce cuprinde toate stratutle obisnutie, ¥ care poate fi utiizata in morea majotttate a cozutior, are ih componenta sa de Ia intefor Ia exterior Uinétoarele olomente, pe Iangé elementele portante ale fatadel (stéip. montantl, gtirdl, traverse, dagonale etc.) Placare interloara: Batierd contra vaportior Termotzoiatie Barer contro vantulul $i.a apel purtate de want spre interior Suport pentru barlera de vant avand cateodatd sl rol de rigidizare Strat de aer ventilat Placare exterioara eee eens Placarea Interioara se poate rectiza practic cu orice tip de material ce poate prelua eventosie tensiuni (contrager-ailatér generate de lucrul elementelor structurale, Cele mat ceiente rezolveri sunt cele cu pldci din gips carton, cu lambriuri din jemn sau din infocultor de Heee iracerea Inerioard propiuzisd (cea vido’ dinsere interior) poate necesita, de la caz la az, un schelet-suport, Este cczul pldciior din gles carton unde este recomanciat ullizcrea nor profile dn tabla Mdotta Inte structura Casal sl pléci, pentru d evita unele flsurGr sau deforma oe pot surveni datorita lucrului elementelor structurale. pariera contra vapotiot constitule un sublect de discutle c@ nu s-a géslt 0 solute general yalabilé, Existé2 atitudini ciferite care fn esenté spun umnertoarele tucrut: «pentru evitarea producer condensuiul pe fata rece a termolzolctiel este obligatorle introducerea pe fata caldé a termotzolattel a unei barlare contra vaporilor «Pent a aved 0 cast stindtocsd aceasta trebuie si “respite”, deci sé | se asigure 0 bund permeabilitate io vapor. Pima pozite © intainim cu precdidere la aproape toate solutiie de fatade din lemn din Germania si Frantain timp ce in Elvefia, fard cu 0 Thalté tehnologle In realizarea caselor din lemnn, aceasté barlerd este in general absentd. Poza noastrd este cd barlera trebule pusdl intra manierd selective: analzOnd cu ctentle fecare confext in parte, acolo unde umiditated cerulul interlor se apropie in permanentés de valoerea Gmicitarn de saturate sau o depdseste frecvent (odi, bucété) s| unde soarele nu pode Geta Giminarea Condensulul eventual format pe acea fatad’, acolo o batters de vapor! este binevenité. Este cazul peretior exterior! al bdllor expuse spre nord, unde soarele in sezonul fece Au swede" aced fatadd, sl decl nu o poate hed, jar condensul eventud fornat nu va putea fl Gimivuat sau MNGturat, Prin efecte cumulative, th llpsa Unor straturi de cer ventiat, efectole produse pot fl extrem de grave. lata de oe recomandam ih prineipiu utlizarea localG, In aceste a eeur, o une! bariere de vapor; n plus cansiderdm necesard prezenta unu sirat de aer verittat, pe foate anvelopa citi. Boriora de vapor! se rediizeaza de regula ptin aplicared unor fol de polietiend cu imbingd pettecute, continu sl etange sau prin uliizarea uner termoizolcttl ce au prevezute astfel de fall de poletiond sau cluminu, Se mai pot executa barlere prin vopsrea Unor stratut suport continul 9 etange. ‘Ateneo! O clddire trebule 56 respecta prnaialul cresien! pemmeabliret la vapor de {a infertlor sxe ‘evierior, © placore exterioard cu sc€ndurl cu lamnbé s ulue vopsite cu vopsele curente poate deven' 0 barlera de vapor nedorltd, acolo unde nu este prevézut Un strat de aer venti 3/2CONSTRUCT DIN LEMN PERETI EXTERIOR! Jermotolatia se dspune obligatory Ia toate fafadele cididittor permanente, 9 numel ta cladiiie ce nu adapostesc spat Incdizite ea poate lips, Tarmoizolatia este benefled nu numa! pent objinerea tezstentel femice necescre O perefior exterior, dar ea poate ameliora ih carl eeizarl sortmentelor dn vata mineral, protectia aeustic’: necesard fata de zgomotele aerlene extorioare, Spatile interlocre cle peretilor exterior devin de regula spatt! de rezonanfd, dec Gmpliicatoare ale sunetulul; dac& Infreducern © tetmouolatie realizata dnirun material qbeobent € cum este cazul temotzolatiel din vaté mineraid), atuncl vom insenoriza aceste cavitati rezonatoare. Tormotolata se pocte supracimensiona (dungénd asttel spre grosiml de 15.20 cm) cu scopul compensent le inerfe termicd, Toate fatadele ujoare, deci s| cele cle clacirlor din femn, ny potece 0 Inerie fermicd satstéicéttoare, s| de cea penitu a compensa acest luoru, se poate ‘reste dimenslunea stratulul temolzolant, totus tard: a rezolva_pe depiin problema. tite matefale ulitzate in afara sorimentelor de vaté rineraid oa temotzolati curente sunt polstitenul expandat, PFL-Ul pores (mal ror) alte materiale din polimer expandate (atentie la Incenaii in cazul poliuretanului expandat), Bored contra vontulul, Termolzolatia este protejatd spre exterior de actiunea cumulctés ‘op4 4vent in care voniul poate Impinge picditutle de apa provente din picle sau zapada pong Jhpotl temololatiel, anihliandu| rolUl, pin Thiocutrea pofllor de aer (cel ce asiguid efectul fermotzolant proptiu zis) cu picdturl de apd, bune conducétoare de caldura. patiera de vant bareczé, bineinteles, $1 pGtrunderea vontului_ spre interlor prin discontinultéle fatadel Ea se redizeazd de regula din folli de polietilend sau din folll de carton asfattat nelipite pe contur Cotte neat sai permital cfuzia liberd.c. voporler sore exterior. Se mal realizeazé st dn hértle groass tip Kraft, Borlera trebul s@ pemnifé uscatea eventualuul condens produs Tn termoizolatte Barlera necesita un suport pe care 34 fie prinsa suportul pentru bariera de vant se realzeazé de reguid din scOndur batute normal sau in dlagonald, sau din pk&cl din plac), PFL PAL sau O88. Acest suport indeplineste de multe of gl Toll de rgicizare a elementelor structurale ale fafadel. Din acest unghi de vedere aceste Gemente de rigidzare se utllzeazé 9 la perefit Interior, acolo unde este necesar, plerzandu-# Ins@i rolul de suport pentru barlera de vant, stratul de aer ventlat ojuté la eliminorea eventuaiuiul condens produs. Activarea aerutul se face mai ales cfnd fatada este Meaiat& pin Insorire clrecta. Nu aver un strat propiv-is cl © Gistantare a plocéil exterloare de suportut borierel de vant sau de temotolate, Acest Scartament este realizat de o setie de spel dispuse vertical, ofizontal sau pe ambele direct ‘Aceste sipcl prezinta de regulé gurl sau fante ce permit ascensiune aerulu sl deci venifiared © problema legata de acest strat este evitarec firajuiut in caz de Incendiu de aceea fantele sou \gdutle se dispun sicanat (altemat pe verticald) pentru diminucrea acestul tira} Placajul exteror se poate realiza din orice material sau aictiture capable de a prelua Jensuniie induse.cle lucrul structurll, de a bloca penetrarea apel spre Interfor, 3! nu th uitimul rand, Ge 0 rezista ta Intempeti, De regulé se folosasc placalele cu scdndunl din temn, placajele metalice, mal rar sl cu mull precautie. tenculelile aditivate sl amate cu fibré de stick pe un substrat de Heraclt, 3/3CONSTRUCT DIN LEMN PERET EXTERIOR COMPONENTELE UNUI PERETE EXTERIOR CU SCHELET: ORDINEA DE MONTAJ $I POZITIA IN CADRUL ALCATUIRII MULTISTRAT, (SECTIUNE VERTICALA LOCALA) 52 S355 Bepbee pit oi sbke abe a Ege $5 ne ats BE 5285 gEbe Ba35 ceed sae8 Boe gees Beas Base a8 bo 5 £233 é ERE x o 3 a =aNe int ext 3/5CONSTRUCIM DIN LEMN, PERETI EXTERIOR! © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET - EXEMPLE DE ALCATUIRI (SECTIUNI ORIZONTALE) A, PERETE EXTERIOR MINIMAL B. PERETE EXTERIOR CU TERMOMZOLATIE C. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA $1 ETANSARE CONTRA PLOII + VINT D. PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT i 1, Spc verticals de fare: ' im 2, Sip 3. Placare exterioards 4. Placare Inferioart 8. Saltea termolzolant’s 6. Placd termotolanté 7. Astereala din scindurl agezate diagonal 8. Barlerd de vint 9, Sitat de ger ventlat Seu ri i aS ws fi fA RAS w6CONSTRUCT DIN LEMN PERE EXTERIOR © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET - EXEMPLE DE ALCATUIRI (SECTIUNI ORIZONTALEY w7 ‘A. PERETE EXTERIOR CU SCHELET $I PLACAJ EXTERIOR DIN PANOURI USQARE PE BAZA DE DESEUR! LEMNOASE (tip STABILIT) B, PERETE EXTERIOR CU SCHELET $1 UMPLUTURA DIN PANOURI USGARE PE BAZA DE DESEURI LEMNOASE (tip STABILIT C, PERETE EXTERIOR CU SCHELET $I UMPLUTURA DIN ZIDARIE DE CARAMIDA In cazul clédiflor cu mai mutt de | nivel, rezolvarea de tip A se apiica numal [a sisternale cu stipi continu. Rezolvailie de tip 8 3 sunt specifice sistemelor cu stip! Tntrerupti in dreptul plangeutul |. Plasé rabit 2.Si1p 3, Saltea termoizolantat 4, Panou ujor pe bazéi de degeur temnoase (tip Stabit) 5. Tenculaia: 6. Placare interiaara 7, Umpluturé ziddrie de c&réimidd 8, Stat nivelare mortarCONSIRUCTIDIN LEMIN PERET EXTERIOR) © PERE! EXTERIORI CU SCHELET COLTURI $1 RACORDARI CU PERETII INTERIORI (SECTIUN! ORIZONTALE) —() A-D, COLTEXTERIOR E-M, RACORDARE CU PERETI INTERIOR! ). locate exterioard cu strat de ‘ger ventilat 2. Astereaié cu barieré de vint 3, Placare interloare 4. Spelt de monta| 5. Ship 6. Rigid superioarés 7. Montant perete interior 8. Scindurd sau montont de manta}CONSTRUCT DIN LEM © PERETI EXTERIOR! CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) PERE[I EXTERIOR! A, PERETE EXTERIOR MINIMAL 8, PERETE EXTERIOR PLACAT CU SCINDURI ORIZONTALE IN. CAPLAMA, ALCATUIRE MINIMALA C. PERETE EXTERIOR CU ASTEREALA O. PEREIE EXTERIOR PLACAT CU SCINDUR! ORIZONTALE IN CAPLAMA $I ASTEREALA, E, PERETE EXTERIOR PLACAT CU SINDRILA (SITAY F, PERETE EXTERIOR CU PLACAJ VENTILAT 1. Placa] exterior 2, Sattea termobolantd 3, Placa] Interior 4, Plintes 5, Pardoseata 6. Talpa inferior 7, Grinzgoare 8. Fie de place termokolant’ sau caia] 9. Folle kolanta 10, Astereais 11. Banerd de vint 12. Placa termokolanta 13. Placa] ginailld (it) 14, Strat de cer ventiiat Gipei)CONSTRUCT DIN LENIN © PERET! EXTERIOR| CU SCHELET RACORDAREA CU SOCLUL (SECTIUNI VERTICALE) XN pereeen A PERET! EXTERIOR! A. PERETE EXTERIOR PLACAT CU PANQUR! USOARE OOO>G o @ ») AW TAINAN 1 Pints 2, Pardoseald din scinduri|.u. 3.Talpa Inferioarés 4, Podind intermediara §,Scindura de capat (rigicizare) 6.Giindd de plangeu Th 7 5 OOo in © | 12, Grindd de legGitura 7, TalpG superioart 8, Platon 13, Grinzgoord 9. Placare interioards 14, Strat zolant 10. Astereala din seinduri 15, $ipci sustinere platon ayezate diagonal + barierd vint 11. Placare exterioard, cu strat de ger ventiiat 16. Pkicl PAL (sau contrapiacal) SN7CONSTRUCT! DIN LEMN PLANSEE PLANSEE LA CONSTRUCTII CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINUI A. PLANSEU MINIMAL IT se i ; f = of B. PLANSEU CU IZOLATIE FONICA (I/SAU TERMICA) din saltele dispuse intre grinz! | Se | “4 1, Plt 5,Piacare exterioart cu strat de 9, Plafon din scindurl Lu. 2. Traversé de legaturd ser vention 10. Placare interioar’s 3. Pardoseali din scinduri cu & Fraversd de rezemare 11.Asterecis = din. scndurl lamba gl uluc 7, Scindurd de rigidzore dispuse diagonal + boried de 4. Grind de piangeu 8, Soitea zolants ar S18CONSTRUCT DIN LEMN) PLARGEE PLANSEE LA CONSTRUCTI CU SCHELET DIN DULAPI CU STILPI CONTINUI C, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($1/SAU TERMICA) agezatd pe podind intermediara goo | EYRE Dy "i = | 2 | = = E D, PLANSEU CU IZOLATIE FONICA ($I/SAU TERMICA) cu pardoseald flotanta B |p A “earn |, Placare exterloard cu strat de ger ventilat 2. Astereald din scindutl dispuse: diagonal + barier de vint 4.Placare interloarés 4.Piinta 5, Pardoseald scinciurl féttulte 6, Podind intermediar’d 7, Grindé de piangeu 8, Sipcl fare piafon 9, Traversés de rezemare wig 10, Plafon 11, Strat zolant 12, Gringigoords 13, Strat suport pardosealé din placi PAL (sau din lemn mashy(CONSTRUCT DIN LEMN PERET! Si PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA SISTEM CONSTRUCTIV CU STALPI SI GRINZI COPLANARE PE 2 DIRECT Sectiune axonometricd Suisar Constnuire en bots 1, 0.20%, Lausanne 1988 Elerent de fatada pretabricat (exsta 15 sortimente difertte) ES SITS WO el Rama verticald a Panoulul de fatadé: Stdip pe 2 nivelel 15/115 mm Placare extericaré din scdndun orizontale failjulte Rama orzontala Inferioard a panoulul de Totada Sort din tabid: protectie jaopa Gtindd din lemn lamelar incleiat Rama orzontala superioaré a panoulul de fatada » — Fonotolatie din vate minerals 7D ey » —Tavan din gips carton We 7; Placate interloard cu pl&ci din gips carton Termovolatia: 2 randurl din vata minerald, in vederea compenscirit lipssi de inerfie temic "ate eRT CRU meer tceto men zyme nr enon semeetted Sistem constuctiv finkandez, conceput pe o trama de 3.75 / 3,75 min 2 varlante de ihdifime (2.16m / 2,58m). Toate grinzile sunt din lemn lamelar inclelat § au dimenslunile 115/22 cm Legdturile dintre elenentele structurale se realizsazé cu ajutorul unor conectorl metalich, Grinzile plangeulul attemeazd (ca pozifie in plan) in “tablé de sah’. Exist © gama larga de Panourl cle fatadé (ca formé: si dimensiuni, dar identice ca aleStuite), Acoperigul este de tip ferasd Cu panté 210. Stdipil primesc la interior © protectie termicd suplimentard 3/20CONSTRUCT DIN LEMIN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $I. O FATADA STRUCTURA PREFABRICATA DIN DULAPI Sectiune vertical prin zona de piin Gn sténga) s| prin zona vitraté Gh dreapta) Suts: DETAML, 1/1997, p. 43-44 Alcdtuirea acoperisulul (de susin jos) Invelifoare din tabla de zine astereala de 24mm, Psi CU rol de insonotizare fonic& Pane de 60/120 mm aispuse la 625 mm sipci pentru distantare, 12/60 mm carton bitumat Panou agiomerat tip OSB de 19 mm C&priori de 220mm, cisous! la 625 mm kolate termicd din vaté minerale de, 120+100 ror + barlerd de vapor, folle polietend + sipci suport tavan de 24 mm + tayan din pléci de gips carton de 15, mm Alcdtuirea peratilor : {ela interior sore extorion pldci din gips carton de 12.5 mm+10 mn + barlerd de vapoii, folle de polietiion& + kzolatic termicd, vaté mineral de 100 mm + schelat din lemn: montanti de 60/140 mm dispus! ia 626 mm * placa din fern aglomerat PAL) de 16 mm * barlerd contra vantului folle de polietiien’d + shatde ger ventilat, slpcl de 24 mm, batute vertical + placare exterloard din scdindun orizontale dispuse in “caplama” Alc&tultea planeulul intermediar: (de sus in jos) + shatde uzuré; mecheté * dala flotanté - sapa din ciment amat de 50 mm, strat separator, material fonoamertizant + picl aglomerate din len (PAL) de 16 mm + gtinzi perpendicular pe pianul fotadel, dispuse la 625 mm una de coaldiaté * material fonoabsorbant, vatdé minerald de 100 men + schelet (codru} din sipci, suport tavan i J + tavan din pldci de gips carton de 12.5 srunnies Hellasmmatencrerml: mm vovenreneseretnelsb reyCONSTRUCT DIN LEMN PERET SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $I O FATADA CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) SI GRINZ! (IN CLESTE) Sectiune axonometiicd Sursa: Les systemes constructifs en bols, Paris 1981. 38 Acoperisin tetas cu panta zero lesit in. console protejarea fafadei Grind principals de fajadé, coplanara cu stdipul GrinalTn"cleste", permpendiculare pe fatade: Supralumings Grind& de fotadé Element de fatada noultistrat Stale continuu pe 2 nivele Usa de baleon din lema Planseu fonoizolat (pe ald flotanta) Grindé de tatadéin “L*, pentru coborarea nivelulul pardoselll interloare la nivelul celei exterioare (a balconulul) distonjat pentru buna scurgere g apelor meteorice Hementele de fajodd sunt alcdtuite ( de la intertor la exterior) din; Placare interloard (plac! gips carton} Bariera de vapor {folie polietilena) Temmoizolatie (vata mineraks). Barierd de vEnt (palietilena) Strat de ger ventilat (gril de sipciy Placare exterioara (posibll orice material rezistent ia internperi) 3/22(CONSTRUGHI DIN LEMN PERETI Sl PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $I O FATADA CLADIRE CU STRUCTURA DIN STALPI (PE 2 NIVELE) 51 GRINZI DE FATADA (iN CLESTE) Sectlune axonometrica Sursa: Les systemes ConstuctiS err bow, Paris 1984. 939 Strat de cer ventiat Placare exterioard: Toki metalicd introdusé Intr-o fant tice in cadiul stdlpului si! mascata cu chit 4. Protejarea pieselor orzontele cu soul din tabia 5. Grind de fatadé in “celeste” 6. Talpdinterioard bizotata pe milloc pentru fixarea Vitrajulul tar cercevele) 7, Ranforsarea stéipulul cu platbande metalice 8, Stéip continuu pe 2 nivele 9. Planseu intermediar 10, Grinal de plonseu perpendiculare pe fatadé 11, Rolatie termie’ in spariul dintre clesti 12, Pardoseala planseulul eum Peretil exterior se compun dintr-o rama suport in grosimea céreia se introduce materialul termoizolant. Pe fata interioaré aramel se fixeazd pidcl din PAL. La exteriorul ramei se bat sipcl peste care se apiica placgjul exterior. La interior se poate infocul placajul din PAL-cu pidci din glps carton ccna eR et ieee lnitelbaseieceaanmnalnn ‘Observatie: spre deosebire de solutia prezentata in pagina precedenta (3/22) in acest caz grindile de fatadé (51 nu cele Interloare, ale plangeulul) sunt realizate in “cleste”, 3/23‘CONSTRUCTA DIN LEMN PERETI Si PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEl DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR $i O FATADA STRUCTURA DERIVATA DIN SITEMUL “PLATFORM* Sectiune axonometica Susa: Amernkal Csalact Haz pitese, Fascerkettet, Budapesia 1999 placare exterioaré din scG@nduri batute distantat termoizolatie gtinda de fatada talpa inferioart- a fraversa superioard scdnduri batute talpa inferioard: Jn caplama traverse inferioara ‘termoizolatie acoperire schelet + bariera contra vantului Structura casei deriva din sistemul “platform” de care se decsebeste doar prin aparitia unel grinzi de fatada. Sistemul “piattorm” prezinté avantajul utilzénll acelorasl tipurl de sectiuni de lamn, fopt care conduce 6 mal mare rapkditate de executie, la o simpitficare a detatlior | dec! sila 0 economicitate crescuté, dar, in schimb, conduce Ia o projectare mai atenta si mal laborloasé. Utlzarea conectorilor metalic! (aparenti sou mascati) méreste s| mal mult viteza de executie. Rigickzarea constructial este obfinuta pe 2 cal: > Bie geeunesa elementelor structurale (montantisgrinzile planjeulul la un pas mic (pana ja. 60 cm * Prin battered Unor pléci aglomerate din len de tip PAL, OSB, (cGteodata sia unor scOndurl ), CU Gul rol, de rigidizare dar §|.ca suport pentru bariera.contra vantulul, la peretii exterior 3/24CONSTRUCT DIN LEMN PERET St PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIEI DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA STRUCTURA DIN STALPI SI GRINZ (PRINCIPALE $I SECUNDARE) “IN CLESTE*. CLADIRE INTEGRAL PREFABRICATA, Sectiune axonometricd (stanga), sectiune vertical (dreapta) Sursa: Construre en bols 1, p. 217, Lawanne 1988 pore peemenerpeety sein cmmrcormnlestopcioc ed Sistemul utlizat -"Herrenath*- pemnite ridicarea unor cose extrem de flexible ca pian, Scheletul se compune din stéipi de 14/ldempe2 5 @tale si grinzi “in cleste* suprapuse. Panourile de fatada contin toate shaturle uzuale si sunt integral prefabricate, find montate pe santier. 6 Sremenraanncrut ete meanest censors asecagern nh enn eanensenemet 1. Invelttoare din pldcl ondulate de azbociment 7 2. Sipel 4/6 cm 3. Rolafie termicd de ¢ cm.cu barierd de vapor + carton estaltat 4, ScGndlurl flute de 73mm prinse sub caprion 5, Aleétulrea fatadei: + Placi de azbociment lipite pe scheletul panoulu + polatie temnicd + folie PVC + Strat de cer ventiiat + Panou agiomerat pe bazd de lemn, imbrdcat cu un strat de material plastic (melaminat) Rama panoulul, profaté special pentru realizarea Imbinglor Talpa inferioaré Pardossala balconului: scaindurl: asezate distantat Grinaile in consol ale balconulul Pane 9/25CONSTRUCT DIN LEMIN PERETI SI PLANSEE REZOLVARI CONSTRUCTIVE DE DETALIU ALE RELATIE] DINTRE UN PLANSEU INTERMEDIAR SI O FATADA SISTEM STRUCTURAL MIXT: STALPI $1 GRINZ| (COPLANARE) + PERETI DE RIGIDIZARE Sectiune axonometrica de ansambiu Sursa Consinuire en bois 1. p.230. Lausanne. 1988 Sistem constructiv Japonez ce se remarcé: prin Imbindri simple a sectiun! reduse. Datorita sesmicttatil fidicate, sstemul structural cu stéipi si grinzi a fost intérit cu o sera de peret! Portanfi de rigidzare. Pianseele sunt prefabricate, flecare modu find consittuit din 4 grind solidarizate prin intermediul unor piéici OSB" béttute pe ambele fete 220 mm), flecare strat este compus din 2 lamele, rostutle find decalate pe verticald. c) Atunci cind lamelele utlizate au Kétimi mari (b>220 mm), sunt necesare nuturi de detensionare pe toata lungimea lamelelor §i pe ambele lor fete. SEMFCADRU DIN LEMN LAMELAR Schema de realzare (forma finalé este Indicata punctat). Prima uillizare: Austria 1905, la acoperirea unui auditori. 5/3‘CONSTRUCT! DIN LEMN ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE GRINZI $I CADRE DIN LEMN LAMELAR INCLEIAT - DREPTE © grinds cu inditime constants; b) grind’ cu inéitime voriabida pentru acoperis cu o pant: ©) gfinda cu parte inferioar’ dreaptd, pentru acopers cu 2 pante: d) grind’ frint& (de exlo tribune); e) semi-cadru; ~ CURBE f) grindd cu partea inferioarS curd pentru acoperig cu 2 pante; g) cadru cu colt proeminent; hn) cadru cu colt curb. 5/4B. SISTEME DE ACOPERIRE © GRINZI / FERME + ELEMENTE DE SUPRAFATA ‘CONSTRUCT! DIN LEMIN DESCHIDERI MEDI Si MARI ELEMENT ‘SECTIUNE §1 VEDERE d L Ud | Observatii (mm) m™ Grind din 780-400 430 1620 | distanta lemn Intre grin: lametar TT U3- U5; ub { { raportul > a hh dj =58 Grinzi 200-2000 | 620 1015 chesonate 0; a tei Grind in 500-2000 | 9-30 1018 zdbrele cu talpi de +t lemn si t diagonale din jeava t— i—& de ofel Ferman 1200-2000 | 20-30 46 [1a interval zbrele fara de pane t t ie 00mm a + + bt Ferma 7000-3000 | 620 67 | 1a inferval inzdbrele + t de 25m pane | aN Wy te bt Ginaiin 1500-3000 |~ 40-80 &10 |i intewal z8brele din de 46m lemn t te a a | t tit L Dupd ORTON, Andrew, The way we built now. form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Lid., 1988. 5/5CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDERI MEDI St MARI © CADRE ELEMENT ‘SECTIUNE $1 PLAN L Ud ‘Observatil «m) Cadrurigid 12:35 30-50 | distanfa inte cadre din lemn cca, 4-6 m; raport L/h lamelor gy ' =57 FS cadrul poate fi curbat ris 4 gicusectiune variabilé, yg cr dar rezutta mal scump; A A eit Hie Grind& gi stip 2-30 18-22 | cadrul nu este rigid in din lemn planul stu, aga nett lamelar sunt necesare a g contravintuil verticale ri 2 eit r i i Cadru portal 9-45 20-40 | distanja intre cadre cusectiune cca. 46m cchesonate co ey His Arce din 15-100 30-50 [Tungimea maxima len famelar convenabili pentru ai transport: 15-25 m; an raportul L/h = 5-7 forma arcelor apropiaté de curba funicular fn cazul unor Incdircéir importante; plan rectangular sau circular ‘Dapd ORTON, Andrew, The way we buill now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1968.CONSTRUCT DIN LEMN DESCHIDER! MEDI St MARI © SUPRAFATE CONTINU! ELEMENT ‘SECTIUNE $1 PLAN L Uh ‘Observatii : ™ Supratefe 920 &15__ | raportul w/d = 20-30; cutate: ‘, po = grosime ponou 75 panour ay 200 mm plane in 2 i> straturi w Paraboloid 1230 28 |necesité grinzi de hiperbollc: hg + borda); suprafata din SZ L raportul L/d = 60-80 3 straturi de 4 placa) Bone 9°30 48 |necesité gral de cllinaric’s; bordaj; suprafata din raportul w/h = 2-4 3 straturi de placa) Acoperis 1235 26 | simplu de consiruit: Promises ty frecvent utlizati cu + x tiranti de otel la baz’ “i+ ‘Cupold din 12-100 &7 _ | de reguié prolectia in lemn iamelar plan evidentiazé refele incleiat ‘tridirectionale, {init radiale sau lamele curbe; legdturl semi rigide sau cu cule Supratafa 16-25 67 | de reguid elemente cllinaric’ din lamelare dispuse pe 2 arce directii paraiele lamelare intersectate, — creind forme de ‘diamant’ in prolectia in plan Refea 12-60 &10 | refea acoperté cu rectanguiara “ panouti de piacaj; cu dublé ie t 3 eee SZ > L raport L/d = 60-80 (paraboloid + hiperbolic) Cupos 12-80 37 __| elementele refelel sunt reticular fiexible penu a permite curbarea; forma urméreste pe cit posibil curba funicular din greutatea proprie ‘Dual ORION, Andrew, The way we bul now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.ltd., 1988. 5/7CONSTRUCTII DIN LEMIN DESCHIDER? MEDI St MARI FERME IN ZABRELE Imbinare cu conector dintati 5/8CONSTRUCT DIN LEMIN DESCHIDER! MEDI St MARI FERME IN ZABRELE deschidere = 20 m; distanta intre ferme = 2.50 m —. me tae IMBINARI CU GUJOANE wot sedate — seat BEtore Gero | mz +BULQANE 9 CT 7jae t = ! EET aan ite oe ‘SCHEME DE ACOPERIRE‘CONSTRUCT DIN LEMN. DESCHIDERI MEDII $I MARI CADRE DIN LEMN LAMELAR NODURI CARACTERISTICE A. IMBINARE LA “CHEIE” L Varianta de cadru-portal realizat din elemente distincte. Imbinarea elementelor componente. 5/10CONSTRUCT DIN LEM DESCHIDERI MEDI §! MARI CADRE DIN LEMN LAMELAR NODURI CARACTERISTICE VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURII LA FUNDATIE PENTRU CADRE (ARCE) CU DIFERITE SECTIUNI TRANSVERSALE VARIANTE DE REALIZARE A LEGATURILOR DINTRE CADRELE TRANSVERSALE $I ELEMENTELE DE RIGIDIZARE LONGITUDINALA, 5/11CONSTRUCTII DIN LEMN DESCHIDER! MEDII St MART SUPRAFETE CONTINUI REJEA TRIDIRECTIONALA DE GRINZI DIN LEMN LAMELAR, Imbinare cu piese metalice ascunse (‘7h inima’) ‘SUPRAFETE CONTINUI DIN SCINDURI + NERVURI Nervutl ortogonale th 2 straturi suprapuse + un strat de scinduri dispuse diagonal Nervuti ortogonale th 2 straturi supropuse + 2 straturl de scindurl incrucisate dispuse diagonal G Nervuri ortogonaie in 4 straturi suprapuse + un strat de scinduri dispuse diagonal Varianté cu nervuri copianare BN2CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE 6. EXEMPLE DE CONSTRUCTI! DIN LEMN CONSTRUCTII CU SCHELET - IMAGINI IN CURSUL EXECUTIE! A. SISTEM CU STILPI $1 GRINZI (sfilpi ia 3 - 4m) 61CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE DIRECTIA REGIONALA A AGRICULTURII/ Chalons-sur-Marne, Franta Arhitectura: Roland Schweitzer (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) | ips SECTIUNE PRIN FATADA (dreapia sue) 1+ stip gin lema de pin; 2 Grinda cu secjiune compuss; 3-PFL 22 mm; 4- placa ba 60 mm; 5 = plafon placi Heraklith; 6 - scindur lemn de pin 22 mm: 7 - sipci suport B- termozolatie; 9 - baierd de vvapori; 10 - PFL 16 mm; 11 - placi ipsos 13 mmi*bariera SECTIUNE VERTICALA 51 PLAN” PLANSEU, IN DAEPTUL -UNUI | STILP EXTERIOR TT] secrune ean punseu | Hi IN OREPTUL UNUI STILP IT] Bea 6/2‘CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE ATELIERE PENTRU ARTISTI/ Paris, Franta ‘Arhitectura: Yann Brunel (Technique & Architecture 404, octembrie-noiemibrie 1992) ‘Structurd cu stlip| sl grinzi din len lamelar. Tramé 2.85 x 2.85 m. Inaifime de nivel: 3m. Imbinaii cu buloane de ofel inox 1 - stilp lemn lamelar 20 x 20 om; 2 - baghela protectie; 3 - montant lemn 8 x 10 cm; 4 - panou placaj bachelitizat; 5 - termoizolatie 10 ‘em; 6 - panou placaj bachelitizat fixat cu guruburi; 7 - plinta 1 x 10 om; 8 - rigié de lemn 6 x 10 cm; 9 - figie placaj bacheltizat; 10 - gor tabla inox; 11 - gap beton 5 om; 12 - izolatie fonica 3 cm; 13 - cabluri electrice; 14 - plangeu lemn 7.3 x 15 om; 15 - grinda lemn lamelar 20, x 20 cm; 16 - buloane; 17 - piesa metalica fixare stlip; 18 - plac& suport stilp; 19 - soclu beton 30 x 30 x 10 em, 6/3‘CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE ANSAMBLU LOCUINTE (HLM) / Clayes-sur-Bois, Franta Arhitectura: Dominique Cordesse (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) 1 placare scinduri; 2 - gipci; 3 - bariera ploaie; 4/- contraplacaj; 5 - schelet lemn + vata de sticla; 6 - placare interioara; 7 - contraplacaj; 8- grinzi de lemn; 9 - fonoizolatie; 10 - PFL 6/4CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE GRUNE HAUSER / Berlin, Germania (1985) Arhitectura: Otto Stedle, Monchen (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) Constructie cu schelet din form lamelar; tama 197.5 cm 3 260 cm; modul pe vertical’: 30 cm. 1.Perete exterior ventat (156 mm) ~ Placd PAL (16mm) Folio polietiion’s ~Termoizolatie 100 mm = Montant! 60 x 100 mm la pas de 62.5 em - Carton bitumat in 2 str. -Srat de aer ventiiat 7mm =Pldci din degeurt lemnoase cu tiant pe bara de ciment -Finisaj interior (tapet. vopsitorle. etc) 2, Sfp 180x180 mm 3.Grind@ 100x180 (200 /340 71400) mm, 4. Form’ cu talpa super. curb’ 100x200 mm ‘5. Rarnt 60x120 mm 6. Pana 60x100 mm 7. Trant metalic @ 10mm. 8, Grid anthinsecte 9, Grdtar lemn 10. Acoperiy grind WITTE vie 6/5‘CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE LOCUINTA UNIFAMILIALA / Darien, Connecticut, SUA (1987) Athitectura; Richard Meier, New York (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Constuire en Bols 2, Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) vs (Rees = 1. Perote exterior (142.8 mm) ii a . = Placare interioar’s cu Uy = gips carton 16mm = Is Loma de aer wey : ~Termotzolatie 51 mm =H we I ~Lamd cer fe “ Contraplaco) 16 mm - =Placare exterioaré cu scinduri verticale cu Jamba si uluc, 19 x 102 mm 2. Spi traverse 38 x 89 mm 3. Grinal 4. Fereastrs metalic’ 5. Usd intrare 6. Clapeta de ventiiors 7, Supants 8. Sfp metalic 9. Grind’ principals 24762 em 10. Casa sc&i 11, Acopers terast 12. Balustradé feavés rotund 876mm 13, Legdtud posarelaCONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE RESTAURANT / Karuizawa, Japonia (1974) Arhitectura: Siren Architects, Heisink’ (Finianda) (J. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bois 2. Presses Polytechniques et Universitaires Romandes, Lausanne, 1994) 1. Bine rotunde @ 254mm. 2, Toc&irie exterioard {ard legdturd rigida cu structura portanta, pentru a putea prelua migcérile de dilatare/contragere a bimelor 3. Timpiirie din aluminiu: 4, Sttucturé otizontalé din profile de ofel 5, Scurgere ape meteorice‘CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE CLUB $I MANEu / Ecublens, Elvetia (1984) Athitectura: Atelier Cube, Lausanne. UW. Natterer, T. Herzog, M. Volz: Construire en Bois 2, Presses Polytechnique et Universtatres Romandes, Lausanne, 1994) Fatade din panouri prefabricate, cu Inditime de pind la 2 etaje, cuprinzind: rama, astereaii, piacare exterioard. Termoizolatia, bariera de vapori si placarea interioara sunt adéugate pe gantier. 1. Perete exterior (186 mm) = placare interioaré cu scinduri orizontale (22 mm) - barier& de vapori - termotzolatie (80 mm) + astereald scinduri diagonale (22mm) - stat ger ventiiat / sipcl verticale (40 mm) - placare exterioar& cu scinduri orizontale lamba 3 uluc, geluite si impregnate in autociava (22 mm) 2. Stp beton 3, Grind principal din lemn lametar 4, Grind& secundard 5, Gtind& de fatadd (120 x 240 mm) 6.Panou de fatadd prefabricat + termotolatie si placare _interioard montate pe santier 7, Lamele mobile din lemn (parasolan) 8, Acoperitor de rostCONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE GRADINITA DE COPII - CONSTRUCTIE PROVIZORIE / Bale, Elvetia Arhitectura: Meinrad Morger, Heinrich Delego, Gerhard Prétre (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) 1 - invelitoare; 2 - contraplacaj 21 mm; 3 - fant ventilare cu grila; 4 - termoizolatio 120 mm; 5 - contraplacaj 16 mm; 6 - placare cu scinduri; 7 - spatiu ventilare 24 mm; 8 = bariera ploale; 9 - termoizolatie 150 mm; 10 - PAL 16 mm; 11 - grind’ principala; 12 - grinda secundara; 13 - geam termoizolantCONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) Cladire de birouri cu 3 nivele: parter din zidarie + 2 etaje cu structura din lemn. Arhitectura gi structura: TRADA VEDERE PARTIALA A FATADE! NORD-EST Conceptia cladirii permite execujia rapid, prin montarea de subansambluri gi elemente prefabricate, panouri de falada sunt asociate intre ele cu cuie, la colfuri fiind utiizate buloane. Panourile au fost astfel concepute incit s& poatd fi manevrate de 2 oameni, in timp ce pentru punerea in pozijie a componentelor scheletului din lemn tare (sfilpi si grinzi) este necesara o macara. Toate panourile folosesc placaj de 9.5 mm grosime, fixat cu cuie + incleiere pe rame din lemn moale 50x75 mm. Rosturile dintre panourile de fafad& sunt acoperite la exterior cu baghete verticale din lemn moale. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/10CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) VEDERE AXONOMETRICA DINSPRE EST PLANUL PRIMULUI NIVEL Grinzile plangeului primuiui nivel gi ale celui de acoperig (nervuri dese din lemn tare) reazema pe grinzi chesonate, integrate fajadei lung, gi, la interior, pe un sir de stilpi gi grinzi din lemn tare, in zona central a cladiril. Grinzile chesonate de fafada sunt fixate cu cule de panourile de fafada inferioare si sunt acoperite la exterior cu un bandou orizontal din scinduri faite. ‘Stiipii gi grinzile de pe linia mediana preiau numai inc&rcéiri gravitationale, ca atare sunt necesare imbindiri simple intre stilpi gi grinzi (noduri articulate). Panourile de fajada preiau restul incarcarilor gravitationale, Precum si solicitarile din acfiuni orizontale (vint). Aceasta rezolvare permite un spafiu interior liber si constituie 0 buna strategie contra focului; stip si grinzile principale au sectiuni mari gi protectia lor antifoc se bazeazd pe carbonizarea superficial; Panourile de fatadé, mai vulnerabile dar mai putin incarcate, au contraplacajul si ramele protejate de termoizolatia din vata mineral si de placile fibrolemmoase de la interior. Rezistenta la foc ceruté a fost 30° (0 rezistenté de o ora ar fi fost obfinutd ugor, prin majorarea sectiunilor de stilpi gi grinzi, si prin Suplimentarea placairii rezistente la foc, la pereti gi plangee). La proiectarea plangeelor de lemn, rigiditatea ceruta (limitarea deformabilitati) determina frecvent dimensiunile grinzilor secundare, ca si utiizarea unui 'emn tare cu modul de elasticitate mai mare decit al lemnului moale. (un modul de elasticitate cu 60% mai mare permite 0 majorare a deschiderilor cu 25%). Grinzile secundare din lemn tare utiizate in acest caz ot fi mai ieftine ca grinzile chesonate, din lemn lamelar sau din ofel, desi, pentru aceeasi deschidere, au inaltime dublé fafa de o grind din ofel. Dupa ORTON, Andrew, The way we buil! now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/11CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE TRADA OFFICES / High Wycombe, England (1976) Conceptia de detaliu a avut in vedere posibilitatea ‘lucrului liber al lemnului functie de variatille de umiditate. O bariera de vapori din polietilena este prevazuta la fafa interioara a peretelui exterior pentru a preveni condensul in interiorul peretelui, fenomen care ar reduce capacitatea de izolare termica si ar putea ‘conduce la un continut crescut de umiditate in piesele de lemn. ree VEDERE PARTIALA A FATADE! SUD-VEST SECTIUNE PRIN PERETE EXTERIOR - SUD a) placare cu scinduri orizontale faltuite 19 mm; b) contraplacaj colorat 9.5 mm, fixat pe rame din len moale 50x75 mm; c) nervuri plangeu de acoperis 63x300 mm din lemn tare, la 400 mm interax; d) termoizolatie; e) spatiu pentru trasee electrice peste tavan din scinduri; f) termoizolatie vata minerala 75 mm + barierd de vapori din polietilené 65 ym + eS P.F.L de densitate medie 6mm; g) nervuri de plangeu 75x300 mm din lemn tare, la 400 mm interax; h) contraplacaj 16 mm; i) grinda chesonat 600 mm; j) grind din lemn tare 100x280 mm; k) fundatii din beton 600x300 mm. Dupa ORTON, Andrew, The way we buill now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/2‘CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE CLADIRE DE BIROURI PENTRU PROFESIUNI LIBERALE / Waterloo, Belgia Athitectura: Samyn et associés, SPRL (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) Plan de la charpente 11 Plan of structural frame. Coupe transversal, W Cross section 613CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE MARIN TENNIS CLUB / San Raphael, California, SUA (1974) Constructie cu 2 nivele (parter si supanta), structura cu stilpi gi grinzi din lemn. Arhitectura: Backen, Arrigoni and Ross Structura: J. S. Papp and Associates VEDERE AXONOMETRICA DINSPRE VEST ‘Structura. Trama 3.00x3,00m; stilpi: 150x150 mm, pe 2 nivele; grinzi curente: 150x250 mm. Stabilitatea la actiuni orizontale este asigurata pe 3 din fajade cu contravintuiri diagonale din bare de ofel (pe fiecare fatada, traveile de capat sunt rigidizate). Pe cea de a 4a fafada (NE) constructia exterioara din zidarie asigura rigiditatea necesara. Plangeul de acoperig actioneaza ca diafragma orizontali, asociind tof stilpi si asigurind conlucrarea de ansamblu. Cu condifia ca toate clementele si fie asociate in mod corespunzétor intre ele, acest tip de structur are un comportament favorabil in zone seismice: lemnul este ugor, are 0 bund rezistenfa la goc, iar imbindirile sunt capabile s4 absoarb& deformatti substantiale raminind totus! intacte. Inchideri. Vitraj pe 2 nivele cu profile din lemn, retras fata de perimetrul structuri. Scheletul tridimensional din lemn este permanent vizibil, participind la imaginea interioara gi constituind ‘principiul ordonator’ al cladiri; totodata permite o trecere gradata interior - exterior. Timp de executie (pentru 2 cldiri): 12 luni. ‘Dupai ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/14CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE MARIN TENNIS CLUB / San Raphael, California, SUA (1974) VEDERE IN LUNGUL FATADEI SUD-VEST e f oh ~~ SS aia) a Reelin Lip +—1 IMAGINE INTERIOARA DETALIU ACOPERIS a) Stilp de lemn; b) Grinda de bordaj; c) Pazie din lemn de cedru; d) Podina din scinduri cu lamba gi uluc; e) Strat de bitum + pietris; f) Termoizolatie rigida; g)Membrana impermeabila; _h) Placi contraplacaj; i) Opritor de pietrig Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988 6/5‘CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE MAGAZIN $I EXPOZITIE, Rheinstetten-Forchheimer, Germania Athitectura: Archis (Technique & Architecture 404, octombrie-noiembrie 1992) Structuré de acoperire cu perechi de grinal inclinate din lamn lamelar (18 m deschidere) sot cama cu plese metaice aporente, mbinate aricula: grinale unt subininse cu tran metalic contralye ce pretou © parte din incarcaille grill 6/16CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE DEPOZIT, MAGAZIN SI BIROURI / Hergatz, Germania Arhitectura: Karl Baumschlager, Dietmar Eberle. (Technique & Architecture 428, octombrie - noiembrie 1996) Sectiune longitudinala: 1 - Hala expunere; 2 - Depozit; 3 - Birouri ‘Structurd din cadre de lemn lamelar pretabricate rezemate pe subasment din b.a, Inchiderlle au schelet propriu. ‘Sectiune longitudinala in zona de birouri Sectiune transversal 67CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE SALA DE SPORT / Heppenheim, Germania Arhitectura: P. Hubner (Detail nr. 1/1997) Structura de acoperire din cadre de lemn lamelar 6/16CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) Biserica cu structura din cadre de lemn lamelar. Arhitectura: W. Crabtree and Jarosz Structura: Taylor Whalley and Spyra / Rainham Timber Engineering VEDERE DINSPRE VEST ey \€ D PLAN PARTER 89-9" a Dupa ORTON, Andrew, The way we buill now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co Lid. 1988. 6gCONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) VEDERE INTERIOARA CATRE EST Corpul principal este constituit din 2 giruri de cadre din lemn lamelar in forma de A cu inaitimi ce cresc spre centrul biserici; ele se intiInesc pe o linie, in centrul navei bisericii, unde ambele coame inclinate ating indiltimea lor maxima. Deschiderea cadrului cu inaltimea mai mica este 18.89 m. Cele 2 ‘pachete’ de cadre A constituie entitéti structurale separate, cu contravintuiri diagonale la capetele fiecaruia dintre ‘pachete’. Cadrele sunt articulate la baze si la virt, iar elementele inciinate din lemn lamelar au sectiunea redusa in aceste zone. Toate cadrele din ‘pachetul’ de vest sunt diferite intre ele: elementele inclinate au lajimea de 120 mm, iar Tnaltimea lor la mijlocul deschiderii variaza de la 324 mm la 918 mm. Elementele ‘nclinate din ‘pachetul’ de est au 120x918 mm, cu exceptia cadrului terminal de pe linia de joncjiune, care are 150x620 mm. Peste cadre sunt dispuse scinduri cu lamba gi uluc de 64 mm grosime, aparente la interior, peste astereala este agezatai invelitoarea din tabla de cupru. Pentru peretilinteriori si exteriori a fost folosita zidarie de caramida. Comportament structural. Cadrele A se comporta ca arce triplu articulate in preluarea incarcarilor gravitationale. Din punct de vedere structural, elementele liniare sunt in general mai putin eficiente decit cele curbe, fapt mai putin semnificativ in cazul pantelor foarte mari, dar mult mai ieftine. La actiuni orizontale, cele 2 plane ale acoperigului s-ar putea comporta ca placi cutate daca scindurile ar fi asociate ‘in lungul rosturilor lor, dar, in cazul de fata, s-a considerat mai convenabil fixarea unor contravintuiri diagonale la extremitatile fiecdrei unitati structurale. Constructia a fost executata in 18 luni. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now. form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/20CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE ST. ANNE’S CHURCH / Fawley Court, Henley-on-Thames, England (1972) SECTIUNE VERTICALA PRINTR-UN CADRU DE _IMBINAREA DINTRE UN ELEMENT DE GADRU $I LEMN LAMELAR. NODURI CARACTERISTICE. CONTRAVINTUIRI. VEDERE SI PLAN. a) element inclinat din lemn lamelar; b) conier de ancorare, fixat cu buloane de elementul din lemn gi de sociul din beton; c) sapa mortar; d) placi ofel + buloane; e) tia din ofel; f) element de coama; g) scinduri; h) Contravintuire din len; }) placi ofel + buloane; j) imbinare cu sfera de ofel (articulate tip ‘nuca’) + buloane; k) placa ofel fixata cu buloane de elementul din lemn lamelar. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1888. 6/21CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE PEPINIERA / Marche-en-Flamenne, Belgia Arhitectura: Samyn et Associés Suprafatd ovoidald din doud retele asociate. Dimensiunl th plan: 43 x 27 m, Inditime: 12.6 m. Inchidere cu stici& pirolizata, capabllé sd Impiedice supraincdizirea, 6/22CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE PAVILION EXPOZITIONAL / Nara, Japonia Athitectura: M. Kibayashi Suprataté cu dubié curburé din refea de nervuri 4 x 7 cm cu ochiurl de 60 x §0 om, ih 4 straturl suprapuse incrucisct. 6/23CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Sistem de scoperire cu suprafaf continua reticularé din lemn gi infrastructura din beton. Arhitectura: C. Mutschler and Partner Consultant structura acoperire: Frei Otto ‘Structura de acoperire: Ove Arup and Partners Infrastructura: H. Spah ia \ERIAN/ DETALIU DE NOD STANDARD. a) sipc& lemn 50x50 mm; b) bard filetaté @ 8 mm; c) gaib& 55 mm; 4d) gaibe resort (Grower) 3 x35 mm; €) gaiba resort (Grower) 1x35 mm VEDERE A STRUCTURII DE ACOPERIRE PESTE SPATIUL PRINCIPAL, PARTIAL RIDICATA. IN FUNDAL, ACOPERIREA RESTAURANTULUL Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/24CONSTRUCT DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Complexul include un spatiu polifunctional in partea de vest, cu o deschidere est-vest de cca 60 m, gi un restaurant in partea de est, cu o deschidere est-vest de cca 50 m. Cele 2 spatii principale sunt legate printr-un hol central cu 3 ramificatii ce conduc spre exterior. Sub nivelul principal exist o ampla infrastructura din beton care include depozite, utilaje si spatii auxiliare. Planul cuprinde spatii diverse, individualizate, dar constructia capata un caracter unitar datorita structurii de acoperire. Acoperigul are o forma cu dubia curburdi gi este alcatuit dintr-un gratar usor din sipci de lemn de 50x50 dispuse pe 2 directii intr-o retea cu ochiuri de 500x500 mm. In conditille unei greutati reduse, structura acopera un spatiu cu dimensiuni in plan de cca 60 m pe ambele directii. Sistemul este conceput ca “funicular, respectiv forma este aleasa astfel incit in cadrul structurii s& nu apar&a momente incovoietoare sub greutatea proprie sau sub alte incarcari uniform distribuite. © rejea simpli consta din 2 straturi de sipci suprapuse incrucigat. Inainte de _ridicare, acoperigul are forma unei refele plane cu ochiuri patrate. Rejeaua simpli a fost utiizaté pentru zona convexa cu curbura mare, care acopera o deschidere modest’; in rest majoritatea suprafetei acoperigului este realizata dintr-o retea dubla, necesara pentru a asigura o rigiditate suficienta la incovoiere; in zonele unde curbura este nula (si deci apar eforturi axiale mari), a fost necesard o rejea triplé pentru a asigura suficienta rigiditate la incovoiere. a x yt rneaeoe XX gina” TT Mao, f) soclu din beton (linie pina); g) grind& de bordaj din lemn lamelar pe stilpi de ojel; h) grind circularé pe stilpi din ofel, in zone concave; i) bordaj cu cabluri; j) arcuri din lemn lamelar VEDERE INTERIOARA Cel mai interesant aspect al unei astfel de structuri este capacitatea sa de a lua o forma libera peste aproape orice compozitie de plan gi, totodata, de a fi ridicata la forma finala in situ, plecind de la 0 rejea plana din sipci drepte. In cazul de fafa, gratarul de lemn a fost ridicat de jos gi pus in pozitie folosindu-se egafodaje, cricuri hidraulice si motostivuitoare - una din cele mai ieftine soluii de a pune in opera o structuré de acoperire cu deschideri mari. Aceasta Procedura de ridicare a fost posibild datorité flexibilitéti gipcilor gi imbinarilor articulate dintre sipcile pe 2 directii permitind rotirea lor relativa in planul propriu; astfel, fiecare ochi de retea initial p&trat se poate deforma diferentiat, luind forma diverselor paralelograme din cadrul ‘suprafejei finale cu dubla curbura. Dupa ORTON, Andrew, The way we buill now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988, 6/25CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Pe majoritatea conturului refeaua este bordaté de o scindura din contraplacaj agezaté pe supor{i din ofel la 1.25 m interax, la parte inferioarai fixafi cu buloane pe un soclu din beton. in alte zone de margine, reteaua este sustinuté de o grinda inalta din lemn lamelar, de 60 mm grosime, rezemata pe stilpi din ofel; stiplii sunt inclinati spre interior pe directia forfelor din retea. DETALIU IN ZONA BORDAJULUI CU SOCLU DE BETON k) piese de blocaj; |) 2 cabluri x 6 mm diametru din cite 19 fire rasucite, la 4.5 m interax, pe directie diagonalai fat de ochiurile refelei; m) piese de blocaj asigurate cu 3 buloane @ 8 mm, conform detaliului de nod standard; n) scindurai groasa din contraplacaj fixata pe placi din ofel cu buloane ¢ 8 mm; o) reazeme din ofel la 1.25 m interax; p) sipci de refea fixate de scindura de bordaj cu buloane $ 10 mm; q) bagheta de fixare a pinzei de acoperire. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/26CONSTRUCTI DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) In zona terasei restaurantului, a fost realizat un bordaj cu cabluri: 2 cabluri, fiecare tensionat la peste 6 t, dispuse parabolic ceea inseamna ca fortele din sipci sunt oarecum uniforme; totugi un bordaj din contraplacaj asigura oarecare rigiditate la incovoiere. BORDAJ CU CABLUAI IN ZONA RESTAURANTULUI 1) scinduri de bordaj din contraplacaj (2 x 36 mm grosime) care prind intre ele marginea rejelei; s) cabluri de bordaj 2 x 30 mm diametru; t) cablu intinzéitor 15 mm diametru; u) arc din contraplacaj; v) stiip din feava rotunda de ote! 300 mm diametru. Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd, 1988. 6/27CONSTRUCTII DIN LEMN EXEMPLE BUNDESGARTENSCHAU LATTICE SHELL / Mannheim, Germany (1975) Constructia are la origine studiile efectuate pe 0 macheta la scar mica; folosind principiul echilibrului, calculele bazate pe aceasta machet au condus la definirea geometric exact a formei ‘funicularulul’ acoperigului sub incrcarea proprie. Alta macheta a fost realizata la scara, cu mare precizie, pentru a reproduce caracteristicile structurale majore; in paralel, a fost realizata o modelare matematica menita sé simuleze cit mai aproape de realitate comportarea refelel in toate aspectele sale de detaliu, sub orice fel de incéircair, In final, s-a realizat o testare sub incarcare a structurii terminate, servind ca verificare a valabilitétii modelului matematic. Cu toate c& au fost necesare studi preljiminare pentru stabilirea valorilor de calcul, intregul acoperis a fost proiectat si executat in 18 luni Execuia a durat 16 luni, inclusiv realizarea infrastructuri; refeaua a fost intins’ pe egafodaj, ridicata gi acoperité in cca 7 luni. Materialul de invelitoare este o plasa de poliester imbrécata cu pvc, furnizata in suluri gi fixata de baghetele din lemn, cu agrafe din ofel galvanizat de 26 mm lungime. La margini, materialul este asigurat cu cu benzi din ofel galvanizat si guruburi. Acolo unde pinza este perforata, este imediat etangata cu un film de pvc aplicat sub forma lichidda. VEDERE DE ANSAMBLU DINSPRE EST ~Dupa ORTON, Andrew, The way we built now: form, scale and technique. Van Nostrand Reinhold (UK) Co.Ltd. 1988. 6/28CONSTRUCTI DIN LEMN Bibliografie Bibliografie ti ‘Amerikal Csaladi Haz Epitese-_ Cser Kiado, Budapest 1999 Faszerkezettel *** (EVELYN CAROLA FRISCH) Zehn argumente fur den ‘Ugnum, Zurich 2007 Hokbau ‘GAVARINI C,BEOLCHINT Costruzioni, Elementi di Hoepl, Milano 1988 G.C.MATIEOLG, tecnica delle costruzion! HARDTD, Materidle pentru construcfil §| AMV, Bucuresti 1996 finisaje, HAROT D, SMIGELSCHI, M Construcfil 1- idéirie silemn —__/AINM, 1991 ‘GAUZIN-MULLER D, Le bois dans laconstruction __Eafifions atu Monifeur, 1990 Paris GOTZK-H, HOORD, MOHLER Construire en bois, choisir, Presses polylechniques 1988 K, NATTERER J, concevoir, realiser romandes, Lausanne HERZOG T, NATTERER J, VOLZ __Construire en bois 2 1994 M. romandes, Lausanne ORTONA, The way we bull now:fom, Van Nostrand Reinhold 1988 scale and technique Coltd PRACHTK, Les systemes constructifs en Eaiifions dur Monifeur, 1981 bois TSCHUMIA.G, LUPUN, ‘Construction 1 — Le bois ‘EPFL-DATIB, Chale 1989- Architecture at 1990 Construction, Lausanne WACHSMANN K,/ZORGNO _Holzhausbau ‘Guerh/ Studio, Milano 192 AM, (1970)/Costruzione in legno- tecnica e forma Petiodice Nr. 35/1994 Bulletin Bois Ugrum, Zurich Nr 1/1997 Detail ‘Munchen NE7/1998 Details Bois ‘CNDB Paris Nr 8/1990, 6/1996, 9/1996 Joumal de ia construction Nr.3/1995, 5/1995, 6/1995, ‘Sequences Bois ‘CNB Pars 7/1995, 8/1995, 9/1996, 10/1996, 11/1996, 12/1996, 18/1996, 16/1997, 16/1997, nr hors serie sept. 1996 Nr 404/1992, 428/196 Techniques & Architecture ParisCONF. DR. ARH. RODICA CRISAN ASIST. ARH. SILVIU GOGULESCU CONSTRUCTII DIN LEMN Editia a ll-a revizuitG $i adGugité EDITURA UNIVERSITARA ‘ION MINCU* Bucuresti 2001CONSTRUCTII DIN LEMN CUPRINS 1, CARACTERISTICI TEHNICE ALE PIESELOR DE CHERESTEA. 2. SISTEME PORTANTE DIN LEMN A. SISTEME CU STILPI $1 GRINZI Al. Grinzi principale si secundare suprapuse A2, Grinzi principale si secundare coplanare A3. Grinzi secundare in cleste A4, Stilpiin cleste + grinziin cleste AS. Grinzi principale si secundare in cleste B, SISTEME CU PERETI PORTANT! B1, Pereti din bine suprapuse (‘blockhaus’) B2. Pereti cu schelet in zGbrele B3. Pereti cu schelet din dulapi BA. Pereti din panouri portante 3. ALCATUIREA PRINCIPALELOR SUBANSAMBLURI CONSTRUCTIVE. 3.1, PERETI EXTERIORI 3.2. PLANSEE 3.3, PERETI INTERIORI 4, PRINCIPI| DE PROIECTARE $1 PUNERE IN OPERA. A. CONCEPTIA STRUCTURII PORTANTE. A\. Elementele structurale: rezistenta gi stabilitatea localé A2. Ansamblul structural: stabilitatea la actiuni orizontale B. PROIECTAREA DE DETALIU B1. Protectia impotriva umezelii B2, Controlul deformarii lemnului B3. Prevenirea strivirilor locale B4, Realizarea imbinGrilor C. PREFABRICAREA §, DESCHIDERI MEDII Si MARI A. ELEMENTE STRUCTURALE COMPUSE B, SISTEME DE ACOPERIRE 6. EXEMPLE DE CONSTRUCTII DIN LEMN Bibliografie pag Ww 2/2 2/3 2/4 2/5 2/6 2/7 2/9 2/10 23 af 3s 3/30 an an 4/4 4/5 4/5 4/10 4 4/3 4/32 5/1 5/5 of