Sunteți pe pagina 1din 76

BAZELE COMERTULUI SEMESTRUL I

TRUE/FALSE 1. Eficienta activitatii economice desfasurate in comert se poate defini ca fiind raportul dintre efortul

economic depus si rezultatele obtinute de un agent economic.


ANS: T 2. Eficienta activitatii economice desfasurate in comert se poate defini ca fiind raportul dintre volumul

valoric al activitatii economice si uzura capitalului fix utilizat.


ANS: F 3. Pentru masurarea cheltuielilor de circulatie, se utilizeaza o serie de indicatori, absoluti si relativi, de nivel

si de dinamica.
ANS: T 4. In comert, volumul adaosului comercial depinde de volumul si structura marfurilor cu care s-a facut

aprovizionarea, pe de o parte, si de cotele de adaos comercial practicate, pe de alta parte.


ANS: T 5. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie (Nche) se calculeaza prin diferenta dintre nivelul relativ al

cheltuielilor de circulatie din perioada curenta si cel din perioada de baza.


ANS: F 6. Ponderea hotaratoare in volumul veniturilor obtinute in comert o detin subventiile primite de la stat. ANS: F 7. Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la venituri, cheltuieli, profit

si rentabilitate.
ANS: F 8. Veniturile financiare sunt formate din dobanzi, din diferentele de curs valutar, incasari din participatii,

venituri din obligatiunile sau actiunile detinute la alte firme, etc.


ANS: T 9. Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la calitatea actului de

vanzare cumparare, asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, costurile de consum si modernizarea activitatii comerciale.
ANS: T 10. Volumul adaosului comercial obtinut in comert depinde in mod hotarator de cheltuielile de circulatie

aferente vanzarilor realizate.


ANS: F 11. Obiectivul principal al cooperatiei de consum consta in aprovizionarea si desfacerea marfurilor, inclusiv a

celor de stricta necesitate.


ANS: T 12. Cooperatia de consum desfasoara, ca obiect principal de activitate, operatiuni de comert electronic. ANS: F

13. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin absorbtie, asociere sau diviziune. ANS: F 14. Patrimoniul societatilor cooperatiste apartine mai multor asociati, in primul rand statului. ANS: F 15. Consiliul de Administratie al unei societati cooperatiste este numit de catre Ministerul Economiei si

Comertului.
ANS: F 16. Cota parte din profitul cooperativei se atribuie fiecarui membru cooperator, sub forma dividendelor, in

mod proportional cu numarul de actiuni detinute


ANS: T 17. Consiliul de Administratie al unei societati cooperatiste este ales de catre Adunarea generala a

cooperativei.
ANS: T 18. Capitalul social al unei societati cooperatiste este format din parti sociale de valori diferite, a caror marime

se determina prin Hotarare de Guvern.


ANS: F 19. Capitalul social al unei societati cooperatiste este format din parti sociale de valori egale, a caror marime

este determinata prin statutul propriu.


ANS: T 20. Comertul electronic este o tehnologie moderna de a face afaceri prin mijloace electronice ANS: T 21. Magazinul electronic universal reprezinta o colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela

comuna, ca de exemplu o marca cunoscuta.


ANS: T 22. Magazinul electronic (e shop) reprezinta o colectie de magazine electronice reunite sub o umbrela

comuna, ca de exemplu o marca binecunoscuta.


ANS: F 23. Furnizorul de servicii de valoare pentru canalele de comert electronic, reprezinta orice persoana fizica sau

juridica ce presteaza un serviciu specific societatii informationale.


ANS: T 24. Furnizorul de servicii de valoare pentru canalele de comert electronic reprezinta valoarea cea mai

importanta a unei comunitati virtuale data de catre membrii sai.


ANS: F 25. Sistemul digital de plata este specific primirii de catre comercianti a platii facute de catre consumator. ANS: T 26. Sistemul digital de plata poate sa fie implementat de catre vanzator si folosit de catre consumatori prin

serviciile de transfer, prin serviciile World Wide Web si prin e mail.


ANS: F 27. Pentru a asigura securitatea necesara, comertul electronic utilizeaza o serie de servicii precum:

autentificarea si autorizarea, nonreproducerea, confidentialitatea si integralitatea datelor.

ANS: T 28. De regula, autentificarea se face prin semnaturi digitale, dar si prin alte metode. ANS: T 29. Prin autentificare se intelege faptul ca toate comunicatiile dintre parti sunt restranse strict la partile care

participa la efectuarea tranzactiei.


ANS: F 30. Comertul cu ridicata reprezinta acel stadiu al circulatiei marfurilor, al carui continut consta in

achizitionarea de marfuri in partizi mari si apoi vanzarea acestora, in sortimente comerciale, fie catre comertul cu amanuntul, fie catre o serie de agenti economici care urmeaza sa prelucreze aceste marfuri ulterior.
ANS: T 31. In cazul activitatii de comert cu ridicata, actele de vanzare cumparare au loc intre persoane juridice

(agenti economici).
ANS: T 32. In cazul activitatii de comert cu ridicata, actele de vanzare cumparare au loc exclusiv intre persoane

fizice.
ANS: F 33. Pentru a desfasura comert cu ridicata, agentii economici trebuie sa aiba o putere financiara relativ mare. ANS: T 34. Principala functie a comertului cu ridicata consta in asigurarea legaturilor intre producatori si consumatori. ANS: T 35. Grosistii industriali indeplinesc functia de intermediari intre comertul cu ridicata si cel cu amanuntul. ANS: F 36. Brokerii au drept scop punerea in contact a vanzatorilor cu cumparatorii, fiind angajati doar pentru o

perioada determinata.
ANS: T 37. O functie de baza a comertului cu ridicata este aceea de a pune la dispozitia consumatorilor finali intreaga

gama de produse si servicii pe care acestia le doresc.


ANS: F 38. Comertul cu ridicata reprezinta punctul final al circulatiei marfurilor, in drumul parcurs de aceste marfuri

de la producator la consumator
ANS: F 39. Comerciantii cu ridicata intervin in cadrul fluxurilor realizate atat de catre producatorii autohtoni, cat si de

cei din alte state.


ANS: T 40. Comertul are ca obiect marfa, respectiv operatiunile de vanzare cumparare ale acesteia. ANS: T 41. Constituie activitate de comert cumpararea de marfuri de la o persoana juridica sau fizica pentru a fi

folosita in gospodaria proprie.


ANS: F

42. Comertul este o ramura a economiei nationale ce cuprinde activitatea unor agenti economici specializati in

efectuarea de acte de comert, respectiv cumpararea de marfuri in vederea revanzarii.


ANS: T 43. Comertul interior este acea activitate in cadrul careia fie vanzatorul, fie cumparatorul se gaseste in afara

granitelor unui stat.


ANS: F 44. Se poate vorbi despre o piata a vanzatorului atunci cand volumul cererii este mai mare decat cel al ofertei,

ajungandu-se la o penurie de marfuri.


ANS: T 45. Rolul comertului trebuie analizat, atat in raport cu producatorii, cat si in raport cu utilizatorii finali si

intermediari.
ANS: T 46. Actele de comert se pot structura in acte de comert naturale, acte de comert formale si acte de comert

potrivit teoriei accesorii.


ANS: T 47. Actele de comert naturale au ca obiect operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de

schimb.
ANS: F 48. Actele de schimb formale se mai numesc si acte de schimb in virtutea teoriei accesorii. ANS: F 49. In activitatea desfasurata de un comerciant se efectueaza acte civile, acte comerciale si acte de comert in

virtutea teoriei accesorii.


ANS: T 50. Conceptul de protectie a consumatorilor isi are originea in Carta drepturilor consumatorilor definita de

fostul presedinte american J.F. Kennedy, in martie 1962.


ANS: T 51. Printre problemele ce se constituie in domenii ale protectiei consumatorilor o deosebita importanta o

prezinta cresterea eficientei economice si sociale a comertului, in general, si a fiecarui agent economic, in particular.
ANS: F 52. Principalul organism al statului cu atributii in asigurarea protectiei consumatorilor in tara noastra este

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor.


ANS: T 53. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind protectia consumatorilor este in competenta organismelor

statului.
ANS: T 54. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind protectia consumatorilor este in competenta puterii judecatoresti. ANS: F

55. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au ca principal obiectiv apararea drepturilor si intereselor

legitime atat ale membrilor lor, cat si ale consumatorilor, in general.


ANS: T 56. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au ca obiect principal stabilirea si aplicare politicii de protectie

a consumatorilor.
ANS: F 57. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor este un organ de specialitate aflat in subordinea

Ministerului Justitiei.
ANS: F 58. Principalul obiectiv avut in vedere in programele pentru protectia consumatorilor este cresterea

permanenta a productivitatii muncii, in general, si comert, in particular.


ANS: F 59. Un domeniu important avut in vedere de politica de protectie a consumatorilor este asigurarea calitatii

bunurilor si serviciilor oferite la vanzare clientilor.


ANS: T 60. In cadrul magazinelor alimentare, mobilierul va fi ales si utilizat in functie de grupele de produse

comercializate.
ANS: T 61. In alimentatia publica, mobilierul este unul specific, avand ca rol nu numai asigurarea conditiilor de

servire a clientilor, ci si crearea unei atmosfere corespunzatoare, a unui cadru ambiental propriu.
ANS: T 62. Depozitele de serviciu apartin unor agenti economici care ofera servicii de depozitare pe termen scurt,

care, in cele mai multe cazuri, nu dispun de posibilitati proprii de depozitare.


ANS: F 63. Depozitele de expediere apartin unor agenti economici care primesc marfuri de la producatori, le

stocheaza un timp lung si foarte lung, si apoi le expediaza catre beneficiari.


ANS: F 64. Stocarea in incarcaturi unitare este specifica produselor care se pot constitui in grupuri din punctul de

vedere al formei, ingramadirii, greutatii si conditiilor de ambalare.


ANS: T 65.

In comert, progresul tehnic se poate defini ca fiind procesul de perfectionare a tehnicilor si tehnologiilor comerciale si a sistemului de organizare a activitatii, cu scopul cresterii productivitatii muncii.
ANS: T

66. Prin progres tehnic in comert se intelege dotarea corespunzatoare a unitatilor de desfacere si productie cu

utilaje, mijloace fixe si mobilier.


ANS: F 67. Indicatorii de natura tehnica ce evalueaza progresul tehnic din comert scot in evidenta efectul economic

obtinut ca urmare a utilizarii tehnicilor noi, moderne.


ANS: F 68. Productivitatea unui mijloc fix utilizat in comert este un indicator de natura economica ce evalueaza

progresul tehnic din comert.

ANS: T 69. Gradul de dezvoltare tehnica a muncii este un indicator de evaluare a progresului tehnic din comert de

natura economica.
ANS: F 70. La nivel macroeconomic, politica comerciala vizeaza urmatoarele domenii: formarea si cresterea

capitalului, veniturile, cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.


ANS: F 71. La nivel microeconomic, politica comerciala vizeaza urmatoarele domenii: formarea si cresterea

capitalului, veniturile, cheltuielile, profitul si utilizarea acestuia.


ANS: T 72. Personalul ce-si desfasoara activitatea in comert se structureaza in personal specific comertului, format din

acele persoane de desfasoara o activitate comerciala propriu-zisa si personal nespecific comertului.


ANS: T 73. In functie de natura muncii prestate, personalul din comert se grupeaza in personal operativ si personal

tehnico administrativ.
ANS: T 74. Capacitatea de munca a personalului ce-si desfasoara activitatea in comert reprezinta cheltuiala de energie

fizica si nervoasa facuta de un om pentru realizarea de actiuni cu ajutorul unor obiecte ale muncii necesare crearii sau insusirii prin schimb a unor bunuri de care are nevoie.
ANS: F 75. Sensul fiziologic al muncii este dat de creatia materiala sau spirituala care rezulta din efortul depus, ce

confera muncii caracterul sau specific uman.


ANS: F 76. Factorii cu actiune directa asupra productivitatii muncii sunt factori ce tin de insusi procesul muncii. ANS: T 77. Principalii factori cu actiune indirecta asupra productivitatii muncii, sunt: progresul tehnic, calificarea

personalului comercial, etc.


ANS: F 78. Patrimoniul agentilor economici cu activitate in comert este format din totalitatea drepturilor si obligatiilor

ce pot fi exprimate in bani.


ANS: T 79. Sursele de constituire a patrimoniului comercial se regasesc in urmatoarele trei grupe: active imobilizate,

active circulante si mijloace in curs de regularizare.


ANS: F 80. Amploarea canalului de distributie este data de numarul de unitati prin care se asigura circulatia unui

produs in cadrul aceleasi etape din structura circuitului in cauza.


ANS: T 81. Termenul de distributie desemneaza acea activitate efectuata in procesul realizarii unor acte complexe,

legate de productia si desfacerea marfurilor.


ANS: F

82. In definirea distributiei trebuie avut in vedere faptul ca aceasta reprezinta circuitul fizic si cel economic al

marfurilor, relatiile care intervin intre agenti pe piata, activitatile unei mase largi si eterogene de unitati, ce apartin mai multor profiluri de activitate.
ANS: T 83. Distributia extensiva este specifica marfurilor care reclama anumite conditii de pastrare, expunere si

vanzare, dar si eventual de incercare a lor de catre client sau de verificare a modului lor de functionare.
ANS: F 84. Distributia exclusiva se regaseste mai ales in cazul produselor care prin insusirile si destinatia lor reclama

conditii tehnico materiale adecvate, sau un personal cu o pregatire specifica.


ANS: T 85. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind alcatuit din totalitatea intermediarilor care participa la

vanzarea unui produs.


ANS: F 86. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind itinerariul (drumul) parcurs de marfuri, in circuitul lor

economic, respectiv modalitatile de trecere a unui produs de la producator la consumator.


ANS: T 87. Canalul de distributie se mai numeste si logistica marfurilor. ANS: F 88. Cele trei dimensiuni ale canalului de distributie sunt: lungime, latime si adancime. ANS: T 89. Lungimea canalului de distributie este data de gradul de apropiere a circuitului in cauza de punctele in

care au loc efectiv actele de vanzare a produselor.


ANS: F 90. Serviciile exogene sunt legate de punctul de vanzare si cuprind, printre altele servicii de confort sau

psihologice, servicii financiare extracomerciale.


ANS: T 91. Potrivit Dictionarului Academiei de studii Comerciale din Franta, serviciile comerciale sunt definite drept

suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care la ofera un magazin clientelei sale.


ANS: F 92. O caracteristica de baza a serviciilor este si aceea ca realizarea si consumul acestora au loc in momente

diferite, de regula realizarea (prestarea) serviciului precedand consumul acestuia.


ANS: F 93. Caracteristica de baza a serviciilor comerciale este aceea ca acestea nu au o forma materiala, munca

prestatoare de servicii comerciale neconcretizandu-se de regula in producerea de bunuri cu existenta materiala.


ANS: T 94. In cele mai multe cazuri, serviciile comerciale sunt cuantificabile, existand diverse metode si tehnici de

realizare a acestui lucru.


ANS: F 95. Sub aspect economic, serviciile comerciale reprezinta o oportunitate majora atat pentru producator, cat si

pentru comerciant, ele contribuind in mod direct la cresterea veniturilor si a profitabilitatii agentilor economici.
ANS: T

96. In cele mai multe cazuri, imaginea calitatii serviciilor comerciale va actiona intensiv asupra

comportamentului de cumparare a clientilor potentiali.


ANS: T 97. In functie de originea lor, serviciile comerciale se structureaza in servicii vandute singure (asigurari,

agentii de voiaj, operatiuni bancare) ti servicii vandute impreuna cu produsul (livrari de marfuri la domiciliu, operatiuni de retusare, etc).
ANS: F 98. In etapa actuala asistam la o serie de tendinte contradictorii in dezvoltarea serviciilor comerciale, tendinte

generate de evolutia unor fenomene social economice, cu implicatii majore in continutul mediului de afaceri.
ANS: T 99. In raport cu sistemul de integrare a serviciilor comerciale in sistemul de comercializare a produselor,

serviciile comerciale se structureaza in servicii endogene si servicii exogene.


ANS: T 100. Franciza reprezinta un contract incheiat intre francizor, respectiv persoana care acorda anumite drepturi de

folosire ale unei mari firme cunoscute sau tehnologii comerciale si franciz, respectiv comerciantul care cumpara drepturile respective.
ANS: T 101. Aria legalitatii privind activitatea desfasurata in comert are la baza exclusiv actele mormative adoptate de

Parlament (legi).
ANS: F 102. Proprietatea publica presupune faptul ca dreptul de posesie, utilizare, decizie si uzufruct revine unei

persoane fizice sau juridice.


ANS: F 103. Asocierea generala presupune asumarea in comun a responsabilitatilor depline pentru conducerea firmei

ce a luat nastere prin asociere.


ANS: T 104. Holdingul reprezinta o combinare de proportii foarte mari, uneori uriase, obtinuta prin transferul titlurilor

de garantie, dar cu mentinerea identitatii firmelor atrase.


ANS: T 105. Lanturile valutare sunt o structura a comertului independent. ANS: F 106. Comertul independent este acea forma de organizare comerciala, in cadrul careia firma nu are nici un fel

de legatura cu organismele coordonatoare ale activitatii din acest domeniu.


ANS: T 107. Comertul asociat se caracterizeaza prin faptul ca firma cumuleaza atat functiile comertului cu amanuntul,

cat si cele ale comertului cu ridicata.


ANS: F 108. Caracteristicile sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt

imbinate si realizate cele doua functii, de comert cu ridicata si de comert mic-gros.


ANS: F

109. In functie de specializarea firmelor, criteriu ce are in vedere continutul relatiilor de schimb, exista firme de

comert cu amanuntul, firme de comert cu ridicata si firme pentru efectuarea unor activitati integrate de comert.
ANS: T 110. Un domeniu principal al introducerii progresului tehnic in sectorul de alimentatie publica il constituie

modernizarea tehnologiilor comerciale.


ANS: T 111. O modalitate practica de crestere a contributiei progresului tehnic la cresterea productivitatii muncii in

sectorul de alimentatie publica o constituie stimularea materiala si morala a lucratorilor din acest sector.
ANS: F 112. O particularitate de prima importanta a alimentatiei publice o reprezinta faptul ca activitatea este

influentata in mod hotarator de fenomenul turistic.


ANS: T 113. Spre deosebire de alte ramuri comerciale, in alimentatia publica activitatea nu este influentata se

sezonabilitate.
ANS: F 114. In sectorul de alimentatie publica stabilirea formatiilor de lucru ca si a orarilor si programelor de

desfasurare a activitatii se deosebeste radical de celelalte sectoare comerciale.


ANS: T 115. Alimentatia publica este o ramura a circulatiei marfurilor, ce apartine in exclusivitate turismului. ANS: F 116. Activitatea de alimentatie publica se realizeaza efectiv prin unitatile sale pentru servirea consumatorilor

(saloanele propriu-zise de servire).


ANS: F 117. In unitatile de alimentatie publica servirea preparatelor se realizeaza exclusiv prin ospatari si prin case de

comenzi.
ANS: F 118. Restaurantul este un local public care imbina activitatea de productie cu cea de servire, punand la

dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie patiserie, bauturi si unele articole pentru fumatori.
ANS: T 119. Pizzeria este o unitate specializata in desfacerea unor sortimente complexe de pizza, preparate din peste si,

mai ales, dietetice.


ANS: F 120. Comertul cu amanuntul este acea forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a cumpara

marfuri, de regula in partizi mari si apoi a le revinde intr-un sortiment comercial catre detailisti, iar in unele cazuri catre agentii economici pentru a le prelucra.
ANS: T 121. Pentru a desfasura activitati comerciale cu amanuntul, agentii economici trebuie sa se aprovizioneze direct

de la producatori.
ANS: F

122. Pentru a desfasura activitati comerciale cu amanuntul, agentii economici trebuie sa fie specializati pe

produse sau grupe de produse.


ANS: T 123. Functia de baza a comertului cu amanuntul consta in a depozita si conserva marfuri, in principal produse

alimentare cu productie sezoniera.


ANS: F 124. Comertul alimentar se caracterizeaza prin desfasurarea, alaturi de activitati pur comerciale si a altora, mai

ales de productie si prestari servicii.


ANS: F 125. Comertul alimentar se caracterizeaza prin existenta unei retele dense de unitati, in cadrul carora se

comercializeaza intreg universul de marfuri


ANS: T 126. Comertul alimentar are ca obiect comercializarea marfurilor substituibile in consum, cu o cerere de

mobilitate ridicata.
ANS: F 127. In functie de caracteristicile mercealogice ale grupei de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu

amanuntul, acesta se structureaza in urmatoarele domenii: alimentar, nealimentar si alimentatie publica.


ANS: T 128. In functie de caracteristicile mercealogice ale grupei de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu

amanuntul, acesta se structureaza in comert urban si comert rural.


ANS: F 129. In practica comerciala curenta se intalnesc urmatoarele forme de organizare a retelei comerciale: comert

stabil, comert mobil si comertul fara magazine.


ANS: T 130. Relatiile comerciantilor cu consumatorii si producatorii reprezinta ansamblul formelor organizatorice,

tehnice si juridice care pregatesc sau insotesc realizarea actelor de schimb dintre producatori si cumparatori.
ANS: T 131. Existenta relatiilor comertului cu producatorii si consumatorii este data printre altele si de necesitatea

cresterii permanente a productivitatii muncii.


ANS: F 132. Relatiile comertului cu producatorii si consumatorii imbraca printre altele si forma organizarii unor

paneluri de consumatori, fie in profil macroeconomic, fie pe zone de consum, in vederea stabilirii volumului si structurii cererii de marfuri.
ANS: F 133. Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii imbraca si forma organizarii unui cadru adecvat de dialog

cu consumatorii.
ANS: T 134. Rezultatul negocierilor purtate intre producatori si comercianti se concretizeaza in contractele economice

incheiate, contracte ce materializeaza acordul de vointa al partilor.


ANS: T

135. In functie de obiectul actelor de schimb, contractele comerciale sunt contracte unitare sau complexe. ANS: F 136. In functie de durata pentru care se incheie, contractele comerciale sunt de scurta durata, de durata mare

sau de lunga durata.


ANS: T 137. Rezultatul negocierilor purtate intre producatori si comercianti se materializeaza in practica prin

contractele economice incheiate, acestea constituind de fapt principala forma de legatura intre agentii economici.
ANS: T 138. Relatiile post-contractuale se materializeaza in neintelegerile intre cele doua parti semnatare a

contractului, neintelegeri ce se solutioneaza, de regula, de catre Ministerul Administratiei si Internelor.


ANS: F 139. O forma importanta a relatiilor comertului cu consumatorii este cea referitoare la cele precontractuale. ANS: F MULTIPLE CHOICE 1. Alimentatia public se circumscrie structural n ramura : A. B. C. D. a . b . c . d . e . A+B A+C A+D B+C C+D turismului cererii de mrfuri comerului consumului

ANS: B 2. Dinamica sectorului de alimentatie publica este influentata si de urmatorii factori:

A. evolutia circulatiei turistice B. sezonieri C. conjuncturali D. nivelul democratiei economice


a . b . c .

A+B+C A+C+D B+C+D

ANS: A

3. Consumul in sectorul de alimentatie publica se realizeaza:

A. pe loc (in unitatea de alimentatie publica) B. numai la domiciliul clientului C. la domiciliul clientului D. pe loc si la domiciliul clientului
a . b . c . d .

A+B+C A+C+D B+C+D A+B+D

ANS: B 4. Principalele oportunitati ale sectorului de alimentatie publica se refera la :

A. B. C. D. E.
a . b . c . d .

participa la imbunatatirea aprovizionarii populatiei ofera conditii de folosire a timpului liber usureaza munca femeilor contribuie la promovarea concurentei loiale orienteaza si dezvolta gustul consumatorului A+B+C+D A+C+D+E B+C+D+E A+B+C+E

ANS: D 5. Unitatile de alimentatie publica se pot structura in urmatoarele mari grupe:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

unitati pentru servirea consumatorilor unitati de productie culinara unitati de incercare a produselor vandute unitati pentru depozitarea, sortarea, conservarea si depozitarea marfurilor si a materiei prime A+B+C A+C+D B+C+D A+B+D

ANS: D 6. In categoria unitatilor pentru servirea consumatorilor nu se includ:

A. B. C. D.

bucataria centrala saloanele propriu zise laboratorul de cofetarie marfurile de depozitare a materiilor prime
a . b . c . d .

A+B+C A+B+D A+C+D B+C+D

ANS: C 7. Sectorului de alimentatie publica ii sunt caracteristice, printre altele, urmatoarele particularitati:

a . b . c . d . e .

A. este influentat mult de fenomenul turistic; B. este un sector specific comertului electronic; C. are un pronuntat caracter sezonier; D. in toate unitatile de alimentatie publica se servesc bauturi alcoolice; E. asigura un camp larg preocuparilor pentru introducerea progresului tehnic. A+B+C+D A+B+C A+C+E B+C+D C+D+E

ANS: C 8. In sectorul de alimentatie publica se practica, printre altele, urmatoarele forme de vanzare:

A. B. C. D. E.
a . b . c . d .

vanzarea electronica vanzare prin ospatari vanzare prin autoservire vanzare prin cataloage vanzare prin vanzatori A+B+C A+C+D B+C+E C+D+E

ANS: C 9. In sectorul de alimentatie publica, bucataria si anexele acesteia, dupa modul in care sunt amplasate, pot fi:

A. B. C.

in incinta unitatilor de alimentatie publica independente numai in marile spatii comerciale

a A+B . b A+C . c B+C . ANS: A 10. Pentru desfasurarea coresunzatoare a activitatilor de alimentatie publica, este necesara indeplinirea a cel

putin urmatoarelor criterii: A. o buna repartizare si organizare a suprafetelor comerciale de care dispune unitatea de alimentatie publica B. dotarea corespunzatoare cu mobilier, utilaje si instalatii C. amplasarea unitatilor exclusiv in centrul localitatii
a A+B . b A+C . c B+C .

ANS: A 11. Protectia consumatorilor nu este o componenta de baza a :

A. B. C. D.
a . b . c . d .

protectiei sociale protectiei ecologice protectiei concurentei protectiei persoanelor cu handicap A+B+C+D A+B+C B+C+D A+C+D

ANS: C 12. Printre marile probleme ce fac obiectul programelor de protectie a consumatorilor trebuie avute in vedere

si urmatoarele: A. B. C. D. cresterea procesului tehnic in comert imbunatatirea consumului populatiei asigurarea calitatii bunurilor si serviciilor puse in vanzare asigurarea unui sistem de preturi in concurenta cu realitatea cotidiana

a . b . c . d .

A+B+C A+C+D B+C+D A+B+D

ANS: C 13. Interventia statului in procesul de protectie a consumatorilor se poate realiza in principal, prin:

A. asigurarea unei legislatii eficiente in domeniu B. organizarea unui cadru institutional adecvat C. cresterea productivitatii muncii in comert
a . b . c . d .

A+B A+C B+C A+B+C

ANS: A 14. Principalele mijloace pe care le are la dispozitie consumatorul in repararea prejudiciilor create in urma

nerespectarii regulilor de protectie a consumatorilor sunt de natura: A. B. C. D.


a . b . c . d . e .

administrativa judiciara parajudiciara penala A+B A+C+D B+C C+D A+C

ANS: C 15. Principalele mijloace parajudiciare pe care le are la dispozitie consumatorul pentru repararea prejudiciilor

suferite in urma nerespectarii regulilor de protectie a consumatorului se refera, in principal, la: A. informatiile si consultatiile acordate consumatorilor contra unor tarife reduse sau chiar gratuite B. apelarea la instantele judecatoresti C. exercitarea de presiuni asupra ofertantilor si comerciantilor

D. rezolvarea litigiilor pe baza concilierii si arbitrajului


a . b . c . d . e .

A+B+C A+C+D B+C+D A+B+D A+B+C+D

ANS: B 16. In organizarea corespunzatoare a protectiei consumatorilor exista urmatoarele categorii de preocupari:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

constituirea unor organizatii sau asociatii ale consumatorilor constituirea unor consilii consultative in domeniu crearea cadrului juridic adecvat constituirea unor organizatii internationale A+B+C A+C+D A+B+D B+C+D A+B+C+D

ANS: C 17. Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor nu reglementeaza urmatoarele aspecte:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

protectia ecologica protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor protectia persoanelor handicapate protectia persoanelor de varsta a treia A+B+C+D A+B+C A+C+D B+C+D

ANS: C 18. Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor reglementeaza urmatoarele aspecte:

A. protectia intereselor economice ale consumatorilor

B. protectia persoanelor de varsta a treia C. protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor


a . b . c . d .

A+B+C A+B A+C B+C

ANS: C 19. Protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorilor nu face obiectul preocuparilor statului in ceea ce

priveste: A. B. C. D.
a . b . c . d .

protectia consumatorului protectia ecologica protectia persoanelor de varsta a treia protectia persoanelor handicapate A+B+C+D A+B+C A+C+D B+C+D

ANS: D 20. In subordinea activitatii nationale pentru protectia consumatorilor functioneaza:

A. oficiile judetene pentru protectia consumatorilo B. asociatiile pentru proetctia consumatorilor C. Centrul national pentru incercarea si expertizarea produselor Larex
a . b . c . d .

A+B+C B+C A+B A+C

ANS: D 21. Distributia marfurilor trebuie sa aiba in vedere, printre altele, si urmatoarele aspecte:

A. B. C. D.

rolul de instrument de reglare a mecanismelor economice in economia concurentiala lantul operatiunilor operative la care sunt supuse marfurile in drumul lor spre consumator traseul pe care il parcurg bunurile de la producator pana ajung la consumator functiile comertului in raport cu producatorii

E. aparatul tehnic, respectiv reteaua de unitati, dotari si personalul care realizeaza desfacerea propriu zisa
a . b . c . d . e .

A+B+C A+B+D A+C+D B+C+D B+C+E

ANS: E 22. Termenul de distributie desemneaza:

A. ansamblul mijloacelor si al operatiunilor ce asigura punerea la dispozitia consumatorilor finali si a utilizatorilor a bunurilor si serviciilor realizate de catre producatori B. o ramura a economiei nationale C. profesiunea unor persoane ce activeaza in cadrul pietei D. ansamblul operatiunilor ce marcheaza trecerea succesiva a marfurilor de la un agent de piata la altul, pana cand acestea intra efectiv in consum
a . b . c . d . e .

A+B A+C A+D B+C B+D

ANS: C 23. Termenul de distributie trebuie privit ca:

A. distributia primara, pe de-o parte si cea secundara , pe de alta parte B. distributie comerciala, respectiv circuitul economic al produsului C. distributie fizica (logistica) respectiv punerea din punct de vedere material a produsului la dispozitia consumatorului
a A+B . b A+C . c B+C .

ANS: C 24. Principalele forme specifice de distributie sunt:

A. totala B. extensiva

C. selectiva D. exclusiva E. partial aa. A+B+C b A+C+D


. c A+B+E

. d B+C+D . e C+D+E .

ANS: D 25. In functie de lungimea lor, canalele de distributie pot fi:

A. directe B. adanci C. scurte D. lungi E. lat ea. A+B+C b A+C+D


. c A+D+E ANS: B 26. Canalele indirecte sunt acele canale in care intervin:

. d B+C+D . e B+D+E .

A. B. C. D.
a . b . c . d .

un intermediar doi, cel mult trei intermediari nici un intermediar producatorul si consumatorul A+B+C A+B A+B+D B+C+D

ANS: B 27. De regula, bunurile de consum curent se distribuie prin canale:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

scurte foarte lungi medii lungi

A+B A+C A+D B+C

ANS: B 28. De regula, bunurile de folosinta indelungata se distribuie prin canale:

A. B. C. D. E.
a . b . c . d . e .

scurte foarte lungi medii lungi directe

A+B+C A+C+D A+D+E B+C+D B+D+E

ANS: D 29. Importanta comertului cooperatist este data, printre altele, si de urmatoarele aspecte:

A. este sursa de aprovizionare a peste jumatate din populatia tarii B. este o ramura importanta a economiei nationale C. ponderea vanzarii cu amanuntul realizate in cooperatia de consum se mentine in continuare la un nivel ridicat
a . b . c . d .

A+B+C A+B A+C B+C

ANS: C 30. Contributia membrilor cooperatori la constituirea proprietatii cooperativei imbraca urmatoarele forme:

A. contributia baneasca la constituirea capitalului social B. achitarea unor rate lunare din sume imprumutate de la banci C. crearea de resurse ce provin dim retinerea unor castiguri rezultate din activitatea cooperativei D. contributii regulate ale cooperatorilor la capitalul cooperativei prin parti din dividentele ce li se cuvin
a A+B+C . b A+B+C+D

. c A+B+D . d A+C+D . e B+C+D .

ANS: D 31. Activitatea cooperatiei de consum este organizata in cadrul urmatoarelor verigi:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

cooperativa de consum federala teritoriala a cooperativelor de consum si se credit Ministerul Economiei si Comertului Uniunea Nationala a Cooperativelor de Consum si de Credit

A+B+C A+B+D B+C+D A+C+D

ANS: B 32. Patrimoniul organizatiilor cooperatiste de consum este format din:

A. sume primite de la bugetul de stat B. aportul in natura si in numerar al cooperatorilor la intrarea acestora in cooperativa C. acumularile ulterioare ale cooperativei, ca urmare a profitului obtinut
a . b . c . d .

A+B A+C B+C A+B+C

ANS: C 33. Principalele dimensiuni ale canalului de distributie sunt:

A. B. C. D.
a A+B+C . b A+C+D . c B+C+D

lungimea inaltimea latimea adancimea

ANS: B 34. Potrivit Declaratiei Congresului de la Manchester din anul 1995 se constituie in valori ale cooperatiei

urmatoarele: A. B. C. D.
a . b . c . d .

autoajutorarea separarea puterilor democratia echitatea

A+B+C+D A+C+D A+B+C B+C+D

ANS: B 35. Potrivit Declaratiei Congresului de la Manchester din anul 1995, se constituie in valori ale cooperatiei

urmatoarele: A. democratia B. cinstea C. plurarismul apolitic D. solidaritatea a A+B+C+D


. b A+C+D . c A+B+D . d B+C+D .

ANS: C 36. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin:

A. retragere B. excludere C. deces D. absorbtie a A+B+C+D


. b A+B+C . c A+B+D .

d A+C+D . e B+C+D .

ANS: B 37. Excluderea cooperatorilor intervine in unul din urmatoarele cazuri:

A. decesul cooperatorului B. cooperatorul, pus in intarziere, nu a achitat in intregime, la termenele fixate, cel putin o parte sociala subscrisa C. cooperatorul nu mai indeplineste conditiile pentru a fi membru al cooperativei D. cooperatorul savarseste infractiuni in dauna cooperativei a A+B+C+D
. b . c . d . e .

A+B+C A+C+D B+C+D A+B+D

ANS: D 38. Proprietatea organizatorilor cooperative de consum se compune din urmatoarele parti:

a . b . c . d .

A. o parte divizibila a proprietatii, ce cuprinde si cota parte din fondul de dezvoltare aferent B. o parte ce apartine statului C. o parte indivizibila, ce cuprinde intregul patrimoniu al organizatiei, acumulat de acesta de la infiintare, mai putin partea divizibila A+B+C A+B A+C B+C

ANS: C 39. Indatoririle membrilor cooperatori se refera, in principal, la:

A. B. C. D. E.
a A+B+C+D . b A+B+C

obtinerea de dividente, in functie de numarul de parti sociale subscrise achitarea la termenele stabilite a valorii partilor sociale subscrise indeplinirea hotararilor adunarii generale sa faca parte, cel putin de doua ori, din Consiliul de administratie apararea si pastrarea bunurilor cooperativei

. c B+C+D . d B+C+E .

ANS: D 40. Aria legalitatii privind activitatea in comert are la baza, printre altele, urmatoarele categorii de acte

normative: A. B. C. D.
a . b . c . d .

Tratatul de neproliferare Constitutia legile adoptate de catre Parlament Hotararile Adunarii Generale ale Actionarilor

A+B+C A+B+C+D B+C+E C+D+E

ANS: D 41. Intr-o economie de piata, formele de proprietate sunt:

A. proprietatea publica B. proprietatea cooperatista C. proprietatea obsteasca D. proprietatea privata E. proprietatea mixta a A+B+C+D
. b A+B+D+E . c A+B+C+E . d B+C+D+E .

ANS: B 42. In functie de continutul actului de schimb, specializarea comertului conduce printre altele la urmatoarele

structuri comerciale: A. comertul alimentar B. comertul cu ridicata C. comertul nealimentar D. comertul cu amanuntul a A+B
. b A+C .

c B+C . d B+D . e A+D .

ANS: D 43. Din punct de vedere organizatoric, orice tip de firma, inclusiv cea comerciala, se compune din urmatoarele

structuri: A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

administrativa tehnico operationala operativa financiara

A+B A+C B+C B+D C+D

ANS: C 44. Comertul independent este acea forma de organizare comerciala ce se regaseste in economie sub forma:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

marelui comert independent comertului asociat micului comert independent comertului cooperatist

A+B+C A+C A+D B+C+D B+D

ANS: B 45. Sub aspectul organizarii, comertul asociat poate imbraca si urmatoarele forme:

A. lanturile voluntare B. magazinele colective independente C. comertul magazinelor de cartier D. gruparile de cumparar ea.

A+B+C

b A+B+D . c B+C+D . ANS: B

d A+C+D .

46. In teoria economica, comertul integrat este structurat astfel:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

formele asociate ale comertului integrat formele capitaliste ale comertului integrat formele publice ale comertului integrat formele cooperatiste ale comertului integrat

A+B A+C B+C B+D C+D

ANS: D 47. Comertul cu ridicata (en gros) are in vedere comercializarea:

A. B. C. D.
a A+B+C . b A+C+D . c B+C+D .

marfurilor nealimentare bauturilor alcoolice marfurilor alimentare serviciilor

ANS: A 48. Protectia consumatorilor este un principiu al organizarii activitatii comerciale potrivit caruia se urmareste:

A. B. C. D. E.
a . b . c . d

informarea si educarea consumatorilor obtinerea unei eficiente sociale sporite protectia vietii, sanatatii si securitatii consumatorului asigurarea proprietatii individului protejarea intereselor economice ale consumatorilor, inclusiv protectia acestora impotriva practicilor abuzive de concurenta

A+B+C+D A+C+E B+C+D C+D+E

. e B+C+D+E .

ANS: B 49. In cadrul micului comert independent se desfasoara urmatoarele tipuri de activitati:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

de alimentatie publica sedentare mobile comert electronic

A+B+C A+B B+C B+C+D

ANS: C 50. Necesitatea existentei unor relatii ale comertului cu consumatorii si producatorii este data, printre altele si

de urmatoarele aspecte: A. caracterul complex al pietei in conditiile economiei concurentiale B. necesitatea armonizarii intereselor economice ale partenerilor in relatiile de schimb C. necesitatea cresterii eficientei comertului D. eliminarea discrepantei dintre oferta si cerer . ea. d A+B+C+D A+B+C . b A+C+D e B+C+D . . c A+B+D
ANS: C 51. Necesitatea existentei unor relatii ale comertului cu consumatorii si producatorii este data, printre altele si

de urmatoarele aspecte: A. B. C. D.
a . b . c . d .

necesitatea pluralismului formelor de proprietate efortul producatorilor de a se apropia de piata produselor lor si de extindere a acesteia eliminarea discrepantei dintre cerere si oferta caracterul complex al pietei in conditiile economiei concurentiale

A+B+C A+B+C+D A+C+D B+C+D

ANS: D 52. Relatiile comertului cu producatorii imbraca urmatoarele forme:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

relatiile precontractuale relatiile contractuale relatiile economice relatiile postcontractuale

A+B+C+D A+B+D A+C+D A+B+C B+C+D

ANS: B 53. Sistemul relatiilor comertului cu consumatorii imbraca urmatoarele forme:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

existenta unor relatii contractuale permanente organizarea unor intalniri intr-un cadru adecvat cu consumatorii crearea unei ambiante favorabile actului de vanzare cumparare asigurarea unui raport corespunzator intre vanzatori si consumatori

A+B+C+D A+B+C A+C+D B+C+D A+B+D

ANS: D 54. Indiferent de tipul contractelor comerciale, acestea prezinta urmatoarele caracteristici:

A. B. C. D.
a . b . c . d

sunt contracte sinalagmatice sunt contracte de prestari servicii sunt contracte consensuale sunt contracte cu titlu oneros

A+B+C A+B+C+D A+C+D B+C+D

ANS: C 55. In functie de complexitatea si structura lor, contractele comerciale sunt:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

cu titlu oneros unitare, cand este necesar un singur acord de vointa complexe, cand sunt necesare mai multe acorduri de vointa consensuale

A+B A+C A+B+C B+C B+C+D

ANS: D 56. Derularea efectiva a tranzactiilor comerciale este o etapa post contractuala, ce consta in urmatoarele

operatiuni: A. B. C. D.
a . b . c . d .

aprovizionarea curenta cu marfuri cercetarea pietei receptia marfurilor achitarea (plata) contravalorii marfurilor

A+B+C A+B+C+D A+C+D B+C+D

ANS: C 57. In analiza rolului si locului relatiilor comertului cu consumatorii, trebuie avute in vedere, printre altele si

urmatoarele aspecte: A. raspunderea contractuala a partilor B. sporirea dimensiunilor comertului si a ariei sale de preocupari C. dezvoltarea si modernizarea retelei comerciale D. modificarile ce urmeaza sa intervina in structura consumatorilor
a A+B+C . b A+B+C+D . c A+C+D .

d B+C+D . e A+B+D . ANS: D 58. Principalele forme de dialog dintre comercianti si consumatori sunt:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

organizarea intr-un cadru adecvat a unor intalniri cu consumatorii realizarea unor actiuni comune de testare a noilor produse incheierea contractelor introducerea unor tehnici si forme moderne de vanzare

A+B+C A+B+C+D A+B+D B+C+D A+C+D

ANS: C 59. De regula, un contract comercial contine clauze referitoare la :

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

partile si reprezentantii acestora obiectul contractului durata contractului asigurarea unei ambiante favorabile realizarii actului de vanzare cumparare

A+B+C A+B+D A+C+D A+B+C+D B+C+D

ANS: A 60. Trasaturile specifice comertului cu ridicata se refera la :

A. B. C. D. E.
a A+B+C . b A+B+D .

vanzarile si cumpararilor de marfuri se realizeaza, de regula in partizi mari actele de vanzare cumparare au loc numai intre persoanele juridice activitatea de comert cu ridicata nu incheie circuitul economic al marfurilor actele de vanzare cumparare au loc numai intre persoanele fizice activitatea de comert cu ridicata incheie circuitul economic al marfurilor

c B+C+D . d B+C+E . e C+D+E .

ANS: A 61. Rolul comertului cu ridicata trebuie analizat din urmatoarele perspective:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

in raport cu organismele publice in raport cu producatorii in raport cu consumatorii in raport cu reprezentantii unor organisme consultative

A+B+C A+B B+C+D B+C A+C+D

ANS: D 62. Principalele criterii de clasificare a comerciantilor cu ridicata se refera la:

A. B. C. D. E.
a . b . c . d .

gama serviciilor private preturile practicate gradul de dotare tehnico materiala lungimea si profunzimea liniilor de produse transferul titlurilor de proprietate asupra marfurilor

A+B+C A+B+C+D A+D+E B+C+D+E

ANS: C 63. Principalele cerinte pe care trebuie sa le indeplineasca comerciantii cu ridicata se refera intre altele si la :

A. existenta unor servicii comerciale bine puse la punct in ceea ce priveste doatrea tehnica si asigurarea cu personal de specialitate B. sa aiba o putere social politica destul de mare pentru a putea face fata concurentei C. sa fie specializati in anumite produse sau familii de produse D. sa aiba o putere financiara relativ mare a A+B+C
.

b . c . d . e .

A+B+D A+C+D B+C+D A+B+C+D

ANS: C 64. In raport cu producatorii, rolul comertului cu ridicata se manifesta, printre altele in urmatoarele directii:

A. usurarea muncii detailistilor B. esalonarea comenzilor catre producatori C. informarea producatorilor privind modul in care sunt privite produsele de catre comerciantii cu amanuntul D. prospectarea pietei detailistilor
a . b . c . d . e .

A+B+C B+C+D A+B+D A+C+D A+B+C+D

ANS: B 65. Comerciantii cu ridicata clasici se pot structura in :

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

agenti mijlocitori comerciantii care ofera servciii complete sau limitate comerciantii care aprovizioneaza rafturile detailistilor (rack-jobers) comisionarii

A+B+C A+B A+C B+C B+C+D

ANS: D 66. Comerciantii cu ridicata din categoria agentilor mijlocitori includ:

D.

A. brokerii B. agentii producatorului C. agentii de expeditie comisionari

ia. A+B+C b A+B+C+D


.

c A+B+D . d B+C+D .

ANS: C 67. Nu se constituie in functii ale comertului cu ridicata:

A. cumpararea de marfuri pentru a le revinde consumatorului final B. asigurarea unui sortiment larg si complex de marfuri si vanzarea acestuia catre populatie C. stocarea unor cantitati mari de marfuri in vederea esalonarii normale a fluxului de produse catre detailist . ia. d A+D A+B+C . b A+B e B+C+D . . c A+C
ANS: B 68. Comertul cu ridicata ar putea detine un loc important in distributia marfurilor, in masura in care se va

acorda o atentie cuvenita urmatoarelor aspecte: A. B. C. D.


a . b . c . d .

in disputa dintre vanzator si cumparator, castigator va fi aproape sigur cel din urma: este necesara o colaborare stransa intre comerciantul cu amanuntul si client viitorul este al produselor pe care le doresc foarte mult un numar restrans de consumatori pretul produselor este intotdeauna determinat prin jocul liber al concurentei A+B+C A+C+D B+C+D A+B+C+D

ANS: B 69. Din categoria auxiliarilor producatorilor, fac parte urmatoarele categorii de grosisti:

A. filialele de vanzari (sales branches) B. agentii de expeditie C. birourile de vanzari (sales offices)
a . b . c . d .

A+B+C A+B A+C B+C

ANS: C

70. Printre caracteristicile serviciilor comerciale, trebuie avute si urmatoarele:

A. B. C. D. E.
a . b . c . d . e .

au o forma nemateriala realizarea si consumul lor au loc in momente diferite sunt stocabile nu pot fi separate de prestator si utilizator pretul serviciilor comerciale este un pret al cererii acestora

A+B+C B+C+D C+D+E A+D+E A+C+E

ANS: D 1. Nu constitue caracteristici ale servciilor comerciale:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

au o forma materiala se realizeaza si se consuma in acelasi timp sunt stocabile inseparabilitatea serviciilor de prestator si utilizator

A+B A+C B+C C+D

ANS: B 2. Inseparabilitatea servciiilor de prestator si utilizator se datoreaza urmatoarelor doua conditii:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

exista un contact direct intre ofertant si consumator sunt stocabile consumatorul participa activ la utilizarea serviciului realizarea si consumul serviciilor se realizeaza concomitent

A+B A+C B+C B+D

ANS: B 3. In cuantificarea contributiei serviciilor la satisfacerea cerintelor populatiei se pot avea in vedere, printre

altele, si urmatoarele aspecte: A. relatia consumator produs B. posibilitatea stocarii serviciilor C. natura psihologica a consumatorilor si nivelul aspiratiilor acestora D. nivelul concurentei a A+B+C
. b A+C+D . c B+C+D .

ANS: B 4. In functie de natura lor, serviciile comerciale se clasifica in :

A. B. C. D. E.
a . b . c . d .

servicii exogene servicii de inchiriere servicii de reparatii si de redare a proprietatilor specifice servicii de confort servicii legate de desfasurarea corespunzatoare a vanzarii

A+B+C A+C+D B+C+E C+D+E

ANS: C 5. In functie de locul serviciilor in procesul vanzarii, acestea se structureaza astfel:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

servcii vandute singure servicii vandute impreuna cu produsul servicii exogene servicii endogene

A+B+C A+C+D B+C+D A+B

ANS: D 6. Constituie functii ale distributiei:

A. B. C. D. E.
a . b . c . d . e .

schimbarea proprietatii asupra produsului cresterea progresului tehnic si implicit a productivitatii muncii finantarea unor operatiuni comerciale cresterea eficientei ecologice informarea, consilierea si asigurarea service-ului dupa vanzare

A+B+C B+C+D A+C+E A+D+E C+D+E

ANS: C 7. Nu constituie functii ale distributiei:

A. B. C. D. E.
a . b . c . d .

schimbarea proprietatii asupra prodului deplasarea produselor de la producator la consumator cresterea progresului tehnic si implicit productivitatii muncii asigurarea protectiei consumatorului cresterea eficientei ecologice

A+B+C A+C+D C+D+E B+C+D

ANS: C 8. Resursele materiale ale comertului cuprind:

A. mijloace fixe B. mijloace umane C. mijloace circulante


a . b . c . d .

A+B A+B+C A+C B+C

ANS: C 9. Concentrarea unitatilor comerciale imbraca urmatoarele forme:

A. cresterea productivitatii muncii

B. cresterea marimii societatilor comerciale sub aspectul capitalului si a numarului de unitati C. cresterea suprafetei magazinelor, pentru a crea posibilitatea expunerii intregului sortiment de marfuri
a . b . c . d .

A+B A+B+C A+C B+C

ANS: D 10. Printre altele, cerintele la care trebuie sa raspunda mobilierul si utilajul comercial sunt si urmatoarele:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

prezentarea si etalarea marfurilor pastrarea stocurilor in depozitele anexa sau in spatiile frigorifice miscarea marfurilor in cadrul magazinului cresterea eficientei ecologice

A+B+C A+B+D A+B+C+D B+C+D

ANS: A 11. In functie de gradul de specializare, in comertul cu ridicata exista urmatoarele categorii de depozite:

A. generale B. strict specializate C. de serviciu D. specializate E. mixte a A+B+C+D


. b . c . d . e .

A+B+C A+B+D+E B+C+D C+D+E

ANS: C 12. In comertul cu ridicata, de regula se practica urmatoarele forme de stocaj:

A. in depozite de marfa B. in vrac

C. in incarcaturi diverse D. in incarcaturi unitare


a . b . c . d .

A+B+C A+C+D B+C+D A+B+D

ANS: C 13. In dotarea depozitelor cu ridicata trebuie respectate urmatoarele criterii:

A. B. C. D.

capacitatea mobilierului trebuie corelata cu marimea stocurilor de marfuri ce urmeaza sa fie depozitate costurile reale trebuie sa fie corelate cu cele previzionate sa se asigure protectia consumatorilor tipurile de mobilier si alte utilaje sa fie corelate cu specificul de construtie a depozitului a A+B+C
. b A+B+D . c A+C+D . d B+C+D .

ANS: B 14. Corelarea bazei tehnico-materiale a comertului cu volumul activitatilor desfasurate se poate pune in

evidenta prin urmatoarele grupe de indicatori: A. indicatori specifici progresului tehnic B. indicatori care exprima raportul dintre capacitatea mijloacelor fixe utilizate si volumul activitatii economice C. indicatori care exprima raportul dintre dinamica valorii mijloacelor fixe utilizate si dinamica activitatii economic c A+B+C ea. . A+B d B+C b A+C
. .

ANS: D 15. Indicatorii de evaluare a progresului tehnic din comert sunt de natura:

A. B. C. D.
a A+B . b A+B+C

specifica tehnica economica sociala

. c A+C . d A+D . e B+C .

ANS: E

16. In activitatea comerciala exista urmatoarele directii de promovare a progresului tehnic:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

modernizarea bazei tehnico-materiale perfectionarea tehnologiilor comerciale cresterea productivitatii muncii organizarea rationala a muncii

A+B+C A+B+C+D A+C+D B+C+D A+B+D

ANS: E 17. Obiectele de inventar au urmatoarele caracteristici:

A. valoare mare, cu durata de functionare indelungata B. valoare mica, indiferent de durata lor de serviciu C. durata de serviciu mai mica de un an, indiferent de valoarea acestora a A+B
. b A+B+C . c A+C . d B+C .

ANS: D 18. Continutul muncii desfasurate in comert trebuie analizat, intre altele, si in urmatoarele sensuri:

A. fiziologic B. financiar C. economic D. ecologic E. sociologic a A+B+C+D

. b . c . d . e .

B+C+D+E A+B+C A+C+E C+D+E

ANS: D 19. In sens economic, munca desfasurata in comert nu trebuie privita ca fiind:

A. consumul de energie fizica si nervoasa a lucratorului in exercitarea profesiei sale B. creatia materiala sau spirituala ce rezlta din efortul depus C. determinat de cadrul social in care munca se desfasoara D. determinat de natura umana a munci c A+B+D ia. . A+B+C d B+C+D b A+C+D
. .

ANS: B 20. Printre calitatile specifice, speciale pe care trebuie sa le posede lucratorul din comert sunt si urmatoarele:

A. sa aiba varsta de cel mult 30 de ani B. sa fie bun cunoscator al produsului vandut, al utilizarii acestuia, al conditiilor de probare, de etalare si de prezentare C. sa fie un bun prospector al pietii D. sa aiba varsta de peste 30 de ani E. sa aiba un nivel de cultura care sa-i permita adaptarea comportamentala la exigentele cumparatorilo . ra. d A+D+E A+B+C . b A+C+D e C+D+E . . c B+C+E
ANS: C

21. In comert, productivitatea muncii se calculeaza in urmatoarele moduri:

A. prin raportarea valorii marfurilor vandute la numarul de participanti la procesul de vanzare B. prin raportarea adaosului comercial obtinut din vanzarea marfurilor intr-o perioada de timp la numarul de lucratori C. prin raportarea consumului de munca la valoarea marfurilor vandute a A+B
. b A+C .

c B+C .

ANS: B 22. Ca o particularitate, productivitatea muncii in comert este influentata de:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

natura capitalului utilizat nivelul preturilor practicate factorii sezonieri pluralismul economic

A+B A+C A+D B+C B+D

ANS: D 23. In comert, productivitatea muncii prezinta si urmatoarele caracteristici:

A. B. C. D.
a A+B+C . b A+B+D . c B+C+D .

se manifesta oscilatii mari in cursul anului este influentata atat de factori interni, cat si de factori externi este diferentiata pe ramuri de comert depinde in mod hotarator de natura capitalului utilizat

ANS: A 24. Constituie factori cu actiune directa asupra productivitatii muncii desfasurate in comert:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

progresul tehnic natura capitalului utilizat calificarea personalului utilizat cointeresarea materiala si morala a personalului

A+B+C A+B+D A+C+D B+C+D

ANS: C 25. In procesul de formare si de utilizare a lor, resursele financiare folosite in comert se identifica in

urmatoarele componente de baza: A. fluxuri monetare in cadrul operatiunilor la care participa B. mijloacele economice din activul bilantului C. stocuri de valori aflate in patrimoniul agentilor economici a A+B
. b A+C . c B+C . ANS: B 26. In bilantul contabil, patrimoniul agentilor economici cu activitate de comert este evidentiat astfel:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

stocuri de valori aflate in patrimoniul agentilor economici mijloace economice (in activul bilantului) surse de constituire a patrimoniului (in pasivul bilantului) fluxuri monetare in cadrul operatiunilor la care participa

A+B+D A+C A+D+C B+C B+D

ANS: D 27. Principalii indicatori avuti in vedere in cazul unei investitii noi in comert sunt:

A. B. C. D. E. a A+B+C+E
. b . c . d . e .

rentabilitatea investitiei termenul de recuperare a investitiei oportunitatea investitiei economicitatea investitiei exprimata prin indicatorul denumit investitie specifica necesitatea investitiei

A+B+E A+C+D+E A+B+D C+D+E

ANS: D 28. .In functie de caracterul muncii incorporate, exista urmatoarele categorii de eforturi:

A. de munca vie B. de munca materializata C. de munca potentiala


a . b . c . d .

A+B+C A+B A+C B+C

ANS: B 29. Efectele utilizarii factorilor de productie si ale comercializarii rezultatelor lor se pot structura, in functie de

locul lor de aparitie in: A. efecte propagate B. efecte directe, la nivelul activitatii desfasurate C. efecte indirecte, obtinute de beneficiarii produselor de baza a A+B
. b A+C . c A+B+C . d B+C .

ANS: D 30. Exista mai multe aspecte sub care trebuie analizata eficienta activitatii desfasurate in comert. Cele mai

importante dintre ele sunt: A. eficienta economica B. eficienta propagata C. eficienta sociala D. eficienta ecologica a A+B+C
. b A+B+C+D . c A+C+D . d B+C+D .

ANS: C 31. Principalele criterii in functie de care se clasifica (structureaza) factorii care influenteaza eficienta

economica se refera la:

A. B. C. D.
a . b . c . d . e .

modul in care acestia actioneaza caracterul lor caracteristicile merceologice ale produselor comercializate sfera de cuprindere

A+B+C A+C+D A+B+C+D A+B+D B+C+D

ANS: D 32. In functie de sfera lor de cuprindere, factorii care influenteaza eficienta economica in comert se pot

structura astfel: A. factori generali, aplicabili oricarui domeniu de activitate B. factori tehnici C. factori cu actiune directa D. factori specifici activitatii comercial . ea. d A+D A+B+C . b A+B e C+D . . c B+C
ANS: D 33. In comert se calculeza si se evidentiaza urmatoarele categorii de venituri:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

din exploatare exceptionale financiare certe

A+B+C A+B+D A+C+D B+C+D

ANS: A 34. Volumul veniturilor in comert depinde de o serie de factori exogeni si endogeni firmei, respectiv:

A. B. C. D.
a A+B+C .

volumul vanzarilor volumul investitiilor pretul produselor volumul cheltuielilor firmei

b A+B+D . c B+C+D . d A+C+D .

ANS: D 35. Eficienta economica a activitatii comerciale este influentata in principal de :

A. venituri B. cheltuieli C. profit si rentabilitate D. volumul investitiilor a A+B+C+D


. b A+B+C . c A+C+D . d B+C+D .

ANS: B 36. Profitul obtinut din activitatea comerciala este influentat de urmatorii factori:

A. volumul investitiilor B. volumul adaosului comercial C. volumul cheltuielilor de circulatie


a . b . c . d .

A+B+C A+B A+C B+C

ANS: D 37. Eficienta sociala a comertului se poate cuantifica prin urmatorii indicatori:

A. B. C. D.
a A+B+C . b A+B+D . c B+C+D .

rata rentabilitatii indicele satisfacerii cererii cumparatorului indicele satisfacerii serviciului vanzatorului timpul cheltuit de cumparatori pentru achizitionarea marfurilor

d A+B+C+D . e A+C+D .

ANS: C 38. Comertul electronic reprezinta schimbul informatiilor de afaceri prin retele informatice, utilizand printre

altele: A. EDI (Electronic Data Interchange) B. e-mail (posta electronica) C. intermediari specializati D. transferul electronic al fondurilor E. buletine electronice de informare a A+B+C+D
. b A+B+C+D+E . c A+B+D+E . d B+C+D+E .

ANS: C 39. Prin comertul electronic se desfac:

A. idei si solutii B. bunuri tangibile C. bunuri intangibile D. servicii E. o serie de activitati conexe a A+B+C+D
. b B+C+D+E . c A+C+D+E . d A+B+C+E .

ANS: B 40. Avantajele comertului electronic in raport cu cumparatorii se refera, printre altele, la:

A. acces neingradit la informatii si diverse produse B. comoditate pentru client C. disponibilitate permanenta fata de cei interesati D. preturi mult mai mici comparativ cu cele practicate in comertul clasic a A+B+C+D
. b A+B+C . c A+C+D

. d B+C+D . e A+B+D .

ANS: B 41. Dezavantajele comertului electronic, din punct de vedere al cumparatorilor, se refera, in principal la:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

posibilitatea unei fraude atentarea la intimitatea personala accesul la tehnologie lipsa contactului uman

A+B+C A+B+C+D B+C+D A+C+D

ANS: C 42. Cele mai importante particularitati ale comertului pe Internet se refera la faptul ca:

A. B. C. D.
a . b . c . d .

piata prezinta chiar reteaua si este deschisa la scala globala este mult mai ieftin, comparati cu comertul clasic exista un numar nelimitat de parteneri (cunoscuti sau necunoscuti) este necesara securizarea retelelor deschise, acestea nefiind protejate

A+B+C A+C+D B+C+D A+B+C+D

ANS: B 43. Internetul isi gaseste un teren propriu de dezvoltare, insemnand, printre altele si urmatoarele:

A. globarizarea afacerilor si a intreprinderilor mici si mijlocii B. oferirea de oportunitati de afaceri C. o mai mare securitate a actelor de vanzare cumparare
a . b . c . d .

A+B A+B+C A+C B+C

ANS: A 44. Avantajele utilizarii Internetului de catre agentii economici cu activitate de comert se refera, in principal,

la: A. costuri mult mai mici, comparativ cu cele practicate de comert clasic B. ofera anumitor clase de producatori patrunderea pe o piata de desfacere cu costuri minime C. afacerile incheiate prin Internet transfera mai multe functii clientului prin comenzi on-line
a . b . c . d .

A+B A+C B+C A+B+C

ANS: C 45. In comertul electronic se utilizeaza, printre altele, si urmatoarele tipuri de site-uri web:

A. magazine virtuale B. cu pagini statice C. cu pagini financiar contabile D. cu pagini dinamice a A+B+C+D
. b A+B+C . c A+B+D . d B+C+D .

ANS: C 46. In functie de continutul lor, in comertul electronic se pot identifica si urmatoarele tipuri de site-uri web

comerciale: A. B. C. D. a A+B+C

tip brosura dezvoltate pe baze de date precomerciale de comert electronic

. b A+B+C+D . c A+C+D . d B+C+D .

ANS: C

47. Pentru a asigura securitatea necesara, in comertul electronic se utilizeaza, printre altele, si urmatoarele

tipuri de servicii: A. contactul uman B. autentificarea si autorizarea C. nonrepudierea D. integritatea datelor a A+B+C
. b A+B+D . c A+B+C+D . d B+C+D .

ANS: D 48. Activitatea de comert cu amanuntul presupune existenta unor relatii de natura:

A. B. C. D. E.
a . b . c . d . e .

de schimb social politica juridica de munca de prestari servicii

A+B+C+D A+C+D+E B+C+D+E A+B+D+E A+B+C+D+E

ANS: B 49. Comertul cu amanuntul indeplineste urmatoarele functii:

A.asigura un sortiment larg si complex de marfuri, pe care le pune la dispozitia cumparatorilor B.depoziteaza si conserva produsele, in special cele agroalimentare C.cumpara marfuri pe care apoi le revinde comerciantilor finali, in cantitati mici si in stare de a fi intrebuintate D.asigura prezenta sa in toate zonele, localitatile si punctele populate
a . b . c . d . e

A+B+C+D A+B+C A+B+D B+C+D A+C+D

ANS: E 50. Daca se au in vedere caracteristicile merceologice ale marfurilor vandute, activitatea de comert se

structureaza in: A. comert electronic B. comert alimentar C. comert nealimentar D. alimentatie publica a A+B+C
. b . c . d . e .

A+C+D B+C+D A+B+C+D A+B+D

ANS: C 51. Comertul cu marfuri alimentare se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

A.existenta unei retele de mari unitati generale, in cadrul carora se comercializeaza intregul univers de marfuri alimentare B.desfacerea, pe langa sortimentul general de marfuri alimentare si a unor marfuri complementare de natura nealimentara C.combinarea rationala a diferitelor tipuri de mari suprafete comerciale cu existenta unor unitati mici, specializate si de completare D.consumul se realizeaza atat la domiciliu, cat mai ales in unitatea comerciala, pe loc
a . b . c . d .

A+B+C A+B+D A+C+D B+C+D

ANS: A 52. Comertul cu marfuri nealimentare se poate structura in urmatoarele subsisteme:

A. comertul cu metalochimice B. comertul cu textile, incaltaminte C. comertul cu bauturi (alcoolice si nonalcoolice) D. comertul cu articole electronice si electrocasnice, et c A+C+D ca. . A+B+C+D d A+B+D b A+B+C
. .

e B+C+D . ANS: D

53. In functie de tipul retelei, de unitatea prin care se realizeaza vanzarea marfurilor, exista urmatoarele

categorii de comert: A. comert stabil B. comert pe Internet C. comert mobil D. comertul fara magazine a A+B+C
. b . c . d . e .

B+C+D A+B+D A+B+C+D A+C+D

ANS: E 54. Comercializarea cu amanuntul in sistemul stabil se realizeaza prin:

A. vanzarea prin corespondenta B. vanzarea clasica C. vanzarea prin automate a A+B+C


. b A+B . c A+C . d B+C .

ANS: D 55. Principalele caracteristici ale vanzarilor clasice sunt:

A. se poate comercializa orice tip de produs B. ofera posibilitati diverse de materializare C. nu exista casieri D. elementul esential al actului de vanzare cumparare este vanzatorul a A+B+C
. b A+B+D . c B+C+D . d A+C+D .

ANS: B 56. Vanzarea prin sistemul liber service-ului prezinta urmatoarele caracteristici:

A.vanzatorul este elementul de baza al acestei operatiuni B.prin acest tip de vanzare se poate comercializa orice fel de produs C.in realizarea actului de vanzare, accentul principal este pus pe etalarea marfurilor, pe ambalarea acestora si pe prezentarea lor invidualizata D.vanzatorul este absent, asigurandu-i in acest fel clientului libertatea deplina de a circula prin magazi . na. d B+C A+B . b A+C e C+D . . c A+D
ANS: E 57. Rolul comertului consta in a :

A. regla mecanismele economice B. promova corespunzator politicile economice C. cumpara marfuri pentru ca apoi sa le revanda D. creste progresul tehnic si implicit productivitatea muncii E. organiza procesul confruntarii intre cerere si oferta a B+C+D
. b A+B+D . c A+C+E . d C+D+E . ANS: C

58. Comertul este:

A. ramura a economiei nationale , avand in principal rol ecologic B. ramura a economiei nationale, avand rolul de a regla mecanismele economice C .ramura a economiei nationale, avand in principal rol social D. ramura a economiei nationale, avand ca obiect marfa, respectiv operatiunile de vanzare cumparare
a . b . c . d .

A+B A+C A+D B+D

ANS: D

59. In teoria economica, notiunea de comert trebuie inteleasa ca :

A. categorie economica B. ramura a economiei nationale C. un domeniu de baza al societatii D. profesiunea unor persoane a A+B+C
. b A+B+D . c B+C+D .

ANS: B 60. Sub aspect juridic, conceptul de comert defineste:

A. transferul titlurilor de proprietate asupra produselor sau serviciilor, precum si a prestatiilor de servicii realizate intre producator si consumator B. o categorie economica, folosita mai ales in politica firmei C. tranferul titlurilor de proprietate asupra produselor sau serviciilor, precum si a purtatorilor de servicii realizate intre diferitele stadii ale productiei
a A+B . b A+C . c B+C .

ANS: B 61. Din punct de vedere geografic, comertul se poate structura in :

A. B. C. D.

comert cooperatist comert interior comert exterior tranzit

a A+B+C . b A+C+D . c B+C+D .

ANS: C 62. In raport cu producatorii, rolul comertului se regaseste printre altele si in:

A. a asigura o regularizare a procesului de fabricatie, permitand esalonarea productiei pe intregul an B. a asigura informarea consumatorilor C. a pune la dispozitia consumatorilor produsele solicitatea diminua eforturile financiare ale producatorilor

a . b . c . d . e .

A+B A+C A+D B+C C+D

ANS: C

63. In raport cu producatorii, rolul comertului se regaseste printre altele si in:

A. a orienta productia in orice zona, folosind reteaua de distributie, precum si relatiile pe care le au comerciantii in cadrul pietei B. a pune la dispozitia consumatorilor produsele solicitate, in cantitatea si calitatea dorite si la pretul pietei C. a asigura informarea consumatorilor D. a asigura o regularizare a procesului de productie, permitand esalonarea productiei pe intregul a . na. d B+C A+B . b A+C e B+D . . c A+D
ANS: C 64. Constitue functii ale comertului, printre altele, si urmatoarele:

A. stocarea marfurilor B. cresterea progresului tehnic si pe aceasta baza a productivitatii muncii C. fractionarea cantitatilor mari de marfuri livrate de productie, asortarea acestora, formarea sortimentelor comerciale si asigurarea partiziilor mici de marfuri ce urmeaza sa fie puse la dispozitia consumatorilor D. transferul marfurilor catre zonele si punctele cele mai indepartate sau mai izolate, pentru a fi vandute celor interesati
a . b . c . d .

A+B+C A+B+D A+C+D B+C+D

ANS: C

65. Pentru a putea fi comerciant, o persoana fizica sau juridica trebuie sa indeplineasca in acelasi timp si

cumulat urmatoarele conditii: A. sa actioneze in nume personal B. sa aiba studii de specialitate C. sa faca acte de comert D. realizarea actelor de comert sa se transforme in profesiunea de baza sau accesorie E. sa aiba cetatenia romana F. actele de comert sa fie realizate in mod obisnuit
a . b . c . d . e .

A+B+C+D A+C+D+E B+C+D+E A+C+D+F


B+D+E+F

ANS: D 66. Constituie activitate comerciala:

A. cumpararea de catre o persoana de la poarta unui taran a unor legume pentru a fi folosite la pregatirea unei gustari B. vanzarea de catre taran, la poarta sa de fructe catre turistii aflati in zona C. vanzarea de catre taran la poarta sa a unor legume, care urmeaza sa fie comercializate de catre cumparator D. cumpararea unor cantitati de fructe de catre o persoana care vor fi folosite apoi in procesul de fabricatie industriala a unor compoturi
a . b . c . d .

A+B C+D A+C B+C

ANS: B

67. Nu constitue activitate comerciala:

A. achizitionarea de la poarta taranului a unor legume, care urmeaza sa fie comercializata de catre cumparator B. cumpararea unor cantitati de fructe de catre o persoana, fructe care vor fi folosite in procesul de fabricatie industriala a unor compoturi C. vanzarea de catre taran la poarta sa a unor legume catre turistii aflati in zona D. cumpararea de catre turist, de la piata, a unor cantitati de legume pentru a fi folosite la pregatirea hranei zilnice
a A+C

. b . c . d . e .

A+D B+C B+D C+D

ANS: E 68. Marfurilor care reclama anumite conditii de pastrare, expunere si vanzare si eventual de incercare a lor de

catre clienti, ori de verificare a modului de functionare le sunt specifice distributia: a extensiva
. b selectiva . c exclusiva . ANS: B 69. In scopul comercializarii bunurilor de consum curent se utilizeaza urmatoarele canale: a medii . b lungi . c scurte si medii . ANS: C 70. Bunurile cu caracter de noutate se distribuie, in principal, prin canale: a scurte . b scurte si medii . c medii si lungi . d scurte, medii si lungi . ANS: D 71. Distributia selectiva este specifica marfurilor care: a reclama conditii speciale de pastrare si etalare . b reclama conditii tehnico-materiale adecvate si un personal cu o pregatire cu totul . speciala c nu reclama conditii speciale de pastrare si etalare. . ANS: A 72. Dificultatile comercializarii produselor agricole se refera in principal la urmatoarele aspecte:

a productia agricola este localizata neregulat si dispersat in spatiu si timp . b productia agricola este destinata exclusiv consumului oamenilor . ANS: A 73. Constituie functii ale distributiei: a schimbarea proprietatii asupra produselor vandute . b cresterea progresului tehnic si implicit a productivitatii muncii . ANS: A 74. Nu constituie functii ale distributiei: a informarea, consilierea si asigurarea service-lui dupa vanzare . b cresterea nivelului de trai al cumparatorilor . ANS: B 75. Canalul de distributie poate fi definit ca fiind: a totalitatea intermediarilor participanti la procesul de distributie . b itinerarul (drumul) parcurs de marfuri in circuitul lor economic, respectiv de la . producator la consumator. ANS: B 76. Canalul de distributie contine in mod obligatoriu: a unul sau cel mult doi intermediari . b producatorul si consumatorul . c mai multi intermediari . ANS: B 77. Numarul verigilor intermediare prin care trece produsul in drumul sau de la producator la consumator

formeaza: a lungimea canalului

. b latimea canalului . c adancimea canalului . ANS: A 78. Eficienta activitatii economice desfasurate in comert se poate defini ca fiind: a raportul dintre efortul economic depus si rezultatele obtinute sau, altfel spus, . raportul dintre rezultate si efort b raportul dintre volumul valoric al activitatii economice si uzura capitalului fix . utilizat

ANS: A 79. In functie de caracterul muncii incorporate, exista urmatoarele doua categorii de eforturi: a de munca productiva si de munca neproductiva . b de munca vie si de munca materializata . ANS: B 80. In functie de sfera lor de cuprindere, factorii ce influenteaza eficienta economica a comertului se

structureaza astfel: a factori generali si factori specifici

. b factori in actiune directa si factori cu actiune indirecta. . ANS: A 81. Productivitatea factorilor de productie (calculata ca raport intre volumul activitatii si fiecare factor in

parte) este unul dintre indicatorii ce caracterizeaza: a eficienta fiecarui agent economic in parte
. b eficienta de ansamblu a comertului . ANS: B 82. Eficienta sociala a comertului poate fi denumita si eficienta a: a cumparatorului . b vanzatorului . ANS: A 83. Principalele elemente de care depinde eficienta sociala a comertului se refera la: a venituri, cheltuieli, profit si rentabilitate . b calitatea actului de vanzare, asigurarea unor structuri sortimentale diversificate, . costurile de consum si modernizarea activitatii comerciale ANS: B 84. Ponderea hotaratoare a volumului veniturilor obtinute in comert o detine: a adaosul comercial . b subventiile obtinute de la stat . ANS: A 85. Volumul adaosului comercial depinde de: a cheltuielile de circulatie aferente vanzarilor realizate .

b volumul si structura marfurilor cu care s-a facut aprovizionarea, pe de o parte, si . cotele de adaos comercial practicate, pe grupe de marfuri, pe de alta parte ANS: B 86. Rata rentabilitatii (Rr) se poate calcula ca: a raport procentual intre marimea absoluta a profitului (P) si volumul activitatii . comerciale (V) b diferenta intre marimea absoluta a profitului (P) si volumul chleutielilor de . circulatie (Chc). ANS: A 87. Nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie (Nche) se calculeaza prin: a diferenta intre nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie din perioada curenta si . cel din perioada de baza b raportarea nivelului absolut al cheltuielilor de circulatie (Che) la volumul . vanzarilor (V). ANS: B 88. Obiectivul principal al cooperatiei de consum consta in: a activitatea de comert exterior, cooperativa efectuand atat operatiuni de import, cat . si de export b aprovizionarea si desfacerea marfurilor, inclusiv a celor de stricta necesitate. . ANS: B 89. Membrii cooperatori sunt raspunzatori pentru obligatiile cooperativei din care fac parte in limita: a salariilor obtinute de la data in care au fost primiti in cooperativa . b partilor sociale subscrise . ANS: B 90. Proprietatea organizatiilor cooperatiste de consum se compune din urmatoarele parti: a o parte ce apartine statului . b o parte divizibila a proprietatii, alaturi de alta indivizibila. . ANS: B 91. Potrivit legii, organizatiile cooperatiei de consum se constituie: a dintr-un numar variabil de membri, acestia avand o serie de drepturi si indatoriri . expres stabilite de lege si statutul propriu b dintr-un numar fix de membri, acestia avand o serie de drepturi si indatoriri . expres stabilite de lege ANS: A 92. Calitatea de membru cooperator inceteaza prin:

a retragere, excludere sau deces . b absorbtie, asociere sau diviziune. . ANS: A

93. Patrimoniul organizatiilor cooperatiste de consum este format din: a sumele primite de la bugetul statului, la care se adauga subventiile anuale primite . de la Guvern b aportul in natura si in numerar al cooperatorilor la intrarea acestora in . cooperativa, la care se adauga acumularile ulterioare ale cooperativei, ca urmare a

profitului obtinut.
ANS: B 94. Capitalul social al unei cooperative este format din: a parti sociale de valori diferite, a caror marime se determina prin Hotarare de . Guvern b parti sociale de valori egale, marimea unei parti determinandu-se prin statutul . propriu ANS: B 95. Partile sociale ce alcatuiesc capitalul social al unei cooperative: a nu pot fi constituite prin titluri negociabile . b pot fi constituie prin titluri negociabile . ANS: A 96. Cota-parte din profitul cooperativei se atribuie fiecarui membru cooperator: a in mod egal, indiferent de numarul partilor sociale detinute . b in mod proportional cu numarul de actiuni detinute . ANS: B 97. Consiliul de administratie al cooperativei este ales (numit) de catre: a Adunarea generala a cooperativei; . b Ministerul Economiei si Comertului. . ANS: A 98. Conceptul de protectie a consumatorilor isi are originea in: a Carta drepturilor consumatorilor, definita de fostul presedinte al SUA, J.F. . Kennedy, in martie 1962 b Legea vanzarii de bunuri, adoptata in Anglia in anul 1893. .

ANS: A 99. Asociatiile pentru protectia consumatorilor sunt considerate a fi: a institutii ale statului, cu rol de monitorizare a masurilor intreprinse pentru . protectia consumatorilor b asociatii constituite ca persoane juridice, cu caracter nonprofit, ce au ca scop . apararea drepturilor si intereselor membrilor lor, ca si ale consumatorilor, in

general
ANS: B 100. Centrele de consultanta si informare a consumatorilor se afla in structura: a asociatiilor pentru protectia consumatorilor . b oficiilor judetene pentru protectia consumatorilor . ANS: B 101. Principalul organism al statului cu atributiuni in asigurarea protectiei consumatorilor in tara noastra este: a Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor . b asociatiile pentru protectia consumatorilor . ANS: A 102. Printre problemele ce se constituie in domenii ale protectiei consumatorilor, o importanta deosebita o

prezinta si: a protectia intereselor economice ale consumatorilor

. b cresterea eficientei economice si sociale a comertului, in general si a fiecarui . agent economic, in particular. ANS: A 103. Sanctionarea incalcarii legislatiei privind protectia consumatorilor este in competenta: a puterii judecatoresti . b organismelor administrative ale statului . ANS: B 104. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor este un organ de specialitate aflat in subordinea: a Ministerului Justitiei . b Guvernului . c Parlamentului . ANS: B 105. Consiliile consultative pentru protectia consumatorilor de la nivelul

oraselor si comunelor sunt

organisme: a consultative
.

b legislative . c judecatoresti . ANS: A 106. Asociatiile pentru protectia consumatorilor au ca scop principal: a stabilirea si aplicarea politicii de protectie a consumatorilor . b apararea drepturilor si intereselor legitime atat ale membrilor lor, cat si a . consumatorilor, in general. ANS: B 107. Politica de protectie a consumatorilor are in vedere, in principal: a apararea drepturilor si intereselor consumatorilor . b masurile pentru cresterea in permanenta a productivitatii muncii si, implicit, a . eficientei activitatii desfasurate. ANS: A 108. Baza tehnico-materiala a comertului cuprinde: a totalitatea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar necesar realizarii . operatiunilor comerciale b totalitatea cladirilor si terenurilor pe care sunt amplasate acestea . ANS: A 109. Mijloacele fixe reprezinta: a bunurile capital destinate actelor de schimb, proceselor de productie din comert . si nevoilor de functionare si administrare b bunuri materiale de valoare mare, cu durata de functionare indelungata . ANS: B 110. Masinile, utilajele si instalatiile de lucru folosite in comert fac parte din grupa: a mijloacelor ciculante . b obiectelor de inventar . c mijloacelor fixe . ANS: C 111. Principala componenta a bazei tehnico-materiale a comertului cu amanuntul o reprezinta: a reteaua de unitati de vanzare en-detail . b personalul de specialitate . ANS: A

112. In comertul rural, cea mai mare parte a unitatilor sunt: a de tip restaurant, cofetarie si patiserie . b mici si dispersate pe suprafata fiecarei localitati . ANS: B 113. Una dintre tendintele manifestate in dezvoltarea retelei comerciale este: a cresterea suprafetei magazinelor, pentru a crea posibilitatea expunerii intregului . sortiment de marfuri; b aparitia unitatilor de tip autoservire. . ANS: A 114. Depozitele de serviciu se caracterizeaza prin faptul ca: a ofera serviciu de depozitare pe termen lung unor beneficiari care nu dispun de . unitati de depozitare b primesc marfuri de la producatori, le stocheaza un timp relativ scurt si apoi le . expediaza catre beneficiari. ANS: A 115. Stocarea in vrac este specifica: a produselor care se pot constitui in grupuri din punctul de vedere al formei, . ingramadirii, greutatii si conditiilor de ambalaj b produselor care constituie ansambluri omogene si celor depozitate in cantitati . mari. ANS: B 116. Indicatorii de evaluare a progresului tehnic in comert sunt de natura: a tehnica si economica . b merceologica si financiara . ANS: A 117. Consumul specific de capital fix pe o unitate valorica de activitate economica este un indicator de evaluare

a progresului tehnic din comert de natura: a tehnica


. b economica . ANS: B 118. Legalitatea este un principiu al organizarii comerciale potrivit caruia: a individul, familia, grupul social, organizatiile isi valorifica autonomia prin . angajarea directa in afaceri, constituirea de structuri comerciale, utilizarea

patrimoniului si a profitului in contextul liberei initiative


b constituirea oricarei structuri organizatorice in comert, desfasurarea ca atare a . activitatii comerciale se realizeaza numai cu respectarea legii, a ordinii de drept. ANS: B

119. Proprietatea privata se particularizeaza prin faptul ca: a dreptul de posesie, utilizare si uzufruct revine unei persoane, fizice sau juridice, . alta decat statul. b se combina capitalul public cu cel intern sau cu cel ce apartine unui grup de . persoane (cooperatori). ANS: A

120. Concurenta exprima: a echilibrarea ofertei cu cererea, si de aici, cresterea productivitatii muncii si . implicit a eficientei b comportamentul specific agentului economic in conditiile liberei initiative, . atestand raportul dinamic dintre participantii la actele de vanzare-cumparare ANS: B 121. Principiul asocierii-combinarii presupune: a consacrarea unui anumit gen de activitati, limitarea la un anumit domeniu, la o . marfa sau la un sector de marfuri b reunirea a doua sau mai multe persoane (fizice sau juridice) in vederea . constituirii unei structuri comerciale, prin liberul consimtamant al partilor

contractante.
ANS: B 122. Comertul cu ridicata se mai numeste si: a comert orizontal . b comert en gross . c comert en detail. . ANS: B 123. Comertul en detail se mai numeste si: a comert cu ridicata . b comert integrat (orizontal) . c comert cu amanuntul. . ANS: C 124. Ocrotirea mediului inconjurator este acel principiu al organizarii comerciale potrivit caruia: a activitatea desfasurata are in vedere obtinerea unor eficiente maxime, in primul . rand a unei eficiente ecologice b orice activitate comerciala desfasurata trebuie sa aiba in vedere mentinerea . echilibrului ecologic, nepoluarea si protejarea mediului ANS: B

125. Notiunea de firma este de origine: a italiana . b engleza . c germana . d franceza .

ANS: C 126. Firma mixta presupune: a asocierea mai multor intreprinzatori, persoane fizice sau juridice, in calitate de . proprietari publici sau privati, cu capital intern sau extern b asocierea mai multor intreprinzatori, persoane fizice sau juridice, cu capital . exclusiv extern ANS: A 127. Potrivit definitiei propuse de catre Academia Americana de Marketing, serviciul comercial reprezinta: a un ansamblu de avantaje sau de satisfactii procurate fie direct printr-o persoana, . fie prin folosirea unui bun a carei posesie a fost adjudecata de catre beneficiarul

oferit de bunul respectiv, prin cumpararea sau inchirierea dreptului de utilizare b o activitate oferita cu ocazia actului de vanzare, care asigura avantaje si satisfactii . cumparatorului, fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun
ANS: B

128. Potrivit definitiei date de A.Tordjman, serviciul comercial reprezinta: a suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care le ofera un magazin clientelei sale . b o activitate oferita cu ocazia actului de vanzare care asigura avantaje si satisfactii . cumparatorului, fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun ANS: A 129. Inseparabilitatea serviciului comercial de persoana prestatorului si utilizatorului acestuia, este urmarea

urmatoarelor conditii: a existenta unui contact direct intre ofertant si consumator, pe de o parte, respectiv . participarea activa a consumatorului in utilizarea serviciului, pe de alta parte b formei nemateriale a serviciilor, pe de o parte, respectiv realizarea si consumul lor . concomitent, pe de alta parte.
ANS: A 130. Serviciile comerciale se caracterizeaza si prin faptul ca: a constituie un important vector, prin intermediul caruia se poate constitui si . dezvolta un sistem de relatii intre agentul economic si clientii acestuia b sunt de mare importanta in dezvoltarea democratiei economice. .

ANS: A 131. Sistemul de integrare a serviciilor comerciale reprezinta un criteriu de baza in: a structurarea (clasificarea) produselor . b cuantificarea contributiei serviciilor comerciale in cadrul actului de vanzare. . ANS: A 132. Livrarile la domiciliu, instalarea si punerea in functiune a produselor achizitionate, garantiile acordate

sunt: a servicii psihologice


. b servicii tehnice . c servicii financiare. . ANS: B 133. Daca se au in vedere drept criterii de structurare functiile ce revin serviciilor in cadrul procesului de

satisfacere a diferitelor sisteme de nevoi ale populatiei, acestea se structureaza in: a servicii endogene si servicii exogene
. b servicii vandute singure si servicii vandute impreuna cu produsul . c servicii tehnice, servicii financiare si servicii extra comerciale. . ANS: C 134. Importanta sectorului de alimentatie publica este data si de faptul ca: a participa semnificativ la aderarea Romaniei in Uniunea Europeana . b orienteaza si dezvolta gustul consumatorului . ANS: B 135. Activitatea de alimentatie publica este influentata in mod hotarator de: a fenomenul turistic . b pluralismul politic . ANS: A 136. O particularitate de baza a sectorului de alimentatie publica este aceea ca: a apartine productiei de bunuri materiale . b are un pronuntat caracter sezonier . ANS: B 137. In domeniul alimentatiei publice exista: a un grad ridicat de dotare cu fonduri fixe

. b o democratie economica semnificativa . ANS: A 138. In sectorul de alimentatie publica, vanzarea se realizeaza prin: a numai prin ospatari si prin automate comerciale . b ospatari, vanzatori, autoservire, comenzi prealabile, case de comenzi, automate . comerciale etc. ANS: B 139. In unitatile de alimentatie publica se practica urmatoarele forme de plata: a exclusiv prin ospatari . b prin case de marcaj . c prin ospatari, prin casier, prin case de marcaj, direct la vanzator (ospatar). . ANS: C 140. Restaurantul specializat serveste: a un sortiment specific de preparate culinare si bauturi (alcoolice si nealcoolice) . care se afla permanent pe lista meniu b sortimente de preparate culinare dietetice si bauturi nealcoolice . ANS: A 141. Barul este o unitate de alimentatie publica ce se caracterizeaza prin faptul ca: a serveste un sortiment diversificat de preparate culinare . b serveste un sortiment diversificat de bauturi alcoolice si nealcoolice si o gama . restransa de produse culinare ANS: B 142. Baza tehnico-materiala a sectorului de alimentatie publica cuprinde: a mijloace fixe, obiecte de inventar, forta de munca si resurse financiare . b totalitatea mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar . ANS: B 143. In promovarea progresului tehnic in domeniul alimentatiei publice, rolul central revine: a lucratorilor sectorului . b protectiei consumatorului . ANS: A

144. Personalul tehnico-administrativ ce-si desfasoara activitatea in comert este: a ocupat direct in activitati comerciale, de desfacere , dar si in depozite si activitati . de productie b cel ce realizeaza activitatile aferente aparatului de conducere, administrare si . deservire a firmei ANS: B 145. Capacitatea de munca reprezinta: a totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale necesare unei persoane pentru . exercitarea profesiei sale b cheltuiala de energie fizica si nervoasa facuta de catre un om pentru realizarea de . actiuni cu ajutorul unor obiecte ale muncii ANS: A 146. Sensul economic al muncii desfasurate in comert este dat de: a consumul de energie fizica si nervoasa a lucratorului in exercitarea profesiei sale . b cadrul social in care lucratorul din comert isi desfasoara activitatea . ANS: A 147. Productivitatea muncii in comert exprima: a calificarea si o cointeresarea (materiala si morala) a personalului . b randamentul cu care sunt valorificati factorii de productie . ANS: B 148. O particularitate de baza a productivitatii muncii in comert o reprezinta faptul ca: a exprima randamentul cu care sunt valorificati factorii de productie . b prezinta oscilatii mari in cursul anului . ANS: B 149. Factorii cu actiune directa asupra productivitatii muncii din comert se refera la: a progresul tehnic, calificarea personalului si cointeresarea (materiala si morala) . b profilul economico-social al zonei, natura si proprietatile marfurilor . comercializate, nivelul si dinamica preturilor, marimea unitatilor comerciale. ANS: A 150. Eficienta economica a unei investitii comerciale se apreciaza prin: a cresterea veniturilor lucratorilor din comert si implicit a calitatii vietii acestora . b efectele economice pe care le produce si prin ridicarea nivelului serviciilor . comerciale. ANS: B

151. La determinarea volumului de mijloace circulante pentru formarea stocurilor de marfuri se va lua in

calcul: a pretul de aprovizionare, deci fara adaosul comercial

. b pretul cu amanuntul , deci cu includerea adaosului comercial. . ANS: A 152. Politica financiara a unui agent economic cu activitate de comert este parte componenta a : a politicii sale economice . b politicii sale privind salarizarea personalului . ANS: A 153. La nivel macro economic , politica comerciala vizeaza: a formarea si cresterea capitalului, veniturile, cheltuielile, profitul si utilizarea . acestuia b masurile cu caracter legislativ-financiar luate de catre stat pentru dezvoltarea . economiei nationale, in general si a comertului, in particular. ANS: B 154. Comertul reprezinta: a o activitate autonoma, al carei obiect il constituie cumpararea de marfuri in . vederea revanzarii b o categorie juridica, parte componenta a sistemului social-politic . ANS: A 155. Rolul comertului trebuie analizat in raport cu: a producatorii . b consumatorii . c atat in raport cu producatorii, cat si cu consumatorii . d in raport cu organismele politice .

ANS: C 156. Actele de comert se pot structura in: a acte de comert formale si acte de comert juridice . b acte de comert naturale, acte de comert formale si acte de comert potrivit teoriei . accesorii. ANS: B 157. Actele de comert naturale sunt: a reprezentate de acele activitati care prin ele insele reprezinta comert, dand . profilul profesiunii de baza celor implicati in realizarea lor b au ca obiect operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de . schimb. ANS: A 158. Este comerciant: a orice pesoana fizica sau juridica a carei profesie este comertul . b orice persoana fizica sau juridica care se ocupa de intermedierea unor fapte si acte . de comert. ANS: A 159. In sfera de cuprindere a comertului electronic se include comercializarea unor bunuri tangibile sau

intangibile prin intermediul: a mediilor electronice;

. b caselor de comenzi specializate. . ANS: A 160. Calitatea de membru al unei comunitati virtuale: a indeplinirea unor conditii de forma si de fond; . b plata unei taxe. . ANS: B 161. Furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele electronice (value chain service provider) reprezinta: a o colectie de magazine electronice (e-shop-uri); . b orice persoana fizica sau juridica ce presteaza un serviciu specific societatii . informationale. ANS: B 162. Un avantaj al comertului electronic in raport cu comerciantii se refera la faptul ca: a . b .

faciliteaza intrarea pe pietele internationale si de aici posibilitatea accesului la produsele si serviciile furnizorilor de pe intreg globul; existenta unei disponibilitati permanente fata de toti cei interesati, disponibilitate independenta de un program.

ANS: A

163. Dezavantajele comertului electrornic in raport cu comertiantii se refera, printre altele si la faptul ca: a exista posibilitatea aparitiei unor fraude, astfel incat un client poate sa-l insele pe . comerciant in ceea ce priveste identitatea sa sau posibilitatile sale de plata; b se manifesta un atentat la intimitatea cumparatorului. . ANS: A 164. Dintre particularitatile Internetului, o importanta deosebita o prezinta urmatoarea: a piata este reprezentata chiar de retea si este deschisa la scara globala; . b nu presupune existenta unui bun material care sa faca obiectul actului de vanzare. cumparare. ANS: A 165. In practica comertului electronic, in prezent se folosesc urmatoarele tipuri de site-uri web: a digitale de plata, Cyber Cash si First Virtual . b cu pagini statice, cu pagini dinamice, dezvoltate pe baze de date si magazinele . virtuale. ANS: B 166. Site-urile tip brosura se caracterizeaza prin faptul ca: a servesc drept panouri publicitare, fiind usor de pus la punct si presupun costuri . relativ mici; b se limiteaza la a prezenta firma si produsele acesteia, magazinele care le . comercializeaza, iar in unele cazuri pun la dispozitia vizitatorului formulare, prin

intermdiul carora acesta poate solicita diverse informatii.


ANS: B 167. Principalele sisteme de plata pe Internet sunt: a sistemele digitale, Cyber Cash si First Virtual; . b site-urile tip brosura, site-urile precomerciale si site-urile de comert electronic. . ANS: A 168. Principalele metode ce inlatura neajunsurile ce afecteaza buna desfasurare a comertului electronic se

refera la: a criptografia, semnatura digitala, plicul digital sau apelarea la o autoritate de . certificare; b autentificarea si autorizarea , nonreproducerea, confidentialitatea si integritatea . datelor.
ANS: A 169. Comertul cu ridicata reprezinta acel stadiu al circulatiei marfurilor, al carui continut consta in: a achizitionarea de marfuri in partizi mici si apoi vanzarea acestora catre . consumatorii finali; b achizitionarea de marfuri in partizi mai mari si apoi vanzarea acestora, dar intr-un

sortiment comercial, catre comertul cu amanuntul.

ANS: B 170. Comertul cu ridicata prezinta o caracteristica importanta in sensul ca: a actele de vanzare-cumparare au loc exclusiv intre persoane juridice; . b actele de vanzare-cumparare au loc atat intre persoane juridice, cat si intre . persoane juridice si fizice. ANS: A 171. Agentii economici cu activitate de comert cu ridicata trebuie sa fie: a specializati pe anumite produse sau grupe de produse si cu putere financiara . relativ mare; b persoane fizice, cu o anumita calificare in domeniu. . ANS: A 172. O functie de baza a comertului cu ridicata este aceea ca: a cumpara marfuri pe care apoi le revinde in cantitati mici, catre consumatorul . final. b stocheaza cantitati mari de marfuri in vederea esalonarii normale a fluxului de . produse catre detailisti. ANS: B

173. Rolul economic al comertului cu ridicata trebuie analizat pe ansamblul economiei in raport cu: a institutiile statului cu atributiuni in domeniu; . b producatorii si comerciantii cu amanuntul. . ANS: B 174. Rolul economic al comertului cu ridicata trebuie analizat pe ansamblul economiei, in raport cu: a producatorii si comerciantii cu amanuntul; . b consumatorii. . ANS: A 175. Printre functiile comertului cu ridicata se regaseste si: a productia si conservarea unor produse agricole; . b transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial . ANS: B 176. Angrosistii industriali indeplinesc si urmatoarele functii: a realizarea logisticii comerciale specifice unor produse tehnice, furnituri

. industriale, semifabricate sau chiar materii prime; b promovarea vanzarilor. . ANS: A 177. Brokerii sunt comercianti cu ridicata ce se includ in categoria: a agenti mijlocitori; . b auxiliarii comerciantilor. . ANS: A 178. Activitatea de comert cu ridicata se caracterizeaza prin faptul ca: a incheie circuitul economic al marfurilor; . b nu incheie circuitul economic al marfurilor . ANS: B 179. Comertul cu amanuntul reprezinta acea forma a circulatiei marfurilor a carei functie consta in a: a cumpara marfuri pentru a le revinde consumatorilor finali, de regula in cantitati . mici si in stare de intrebuintare. b cumpara marfuri in partizi mari si apoi a le revinde, intr-un sortiment . comercial catre detailisti, iar in unele cazuri catre agenti economici pentru a le

prelucra.
ANS: A 180. Pentru a desfasura activitati comerciale cu amanuntul, agentii economici trebuie: a sa se aprovizioneze direct de la producatori; . b sa fie specializati pe produse sau grupe de produse. . ANS: B 181. Functia de baza a comertului cu amanuntul consta in: a a cumpara marfuri pentru ca apoi sa le revanda in cantitati mici si in stare de a fi . intrebuintate; b a depozita si conserva mai ales produse agroalimentare cu productie sezoniera. . ANS: A 182. Comertul cu amanuntul trebuie: a sa fie prezent in orasele mari, de regula resedinte de judet sau in cele cu populatie . numeroasa; b sa fie prezent in toate zonele, localitatile si punctele populate. . ANS: B 183. In functie de caracteristicile merceologice ale grupelor de marfuri ce formeaza obiectul comertului cu

amanuntul, acesta se structureaza in urmatoarele domenii: a sector alimentar, sector nealimentar si alimentatie publica;

. b comert urban si comert rural. . ANS: A 184. Comertul alimentar are ca obiect vanzarea marfurilor: a substituibile in consum, cu o cerere de de o mobilitate ridicata. . b cu cerere curenta, cu frecventa constanta de cumparare in tot timpul anului. . ANS: B 185. Comertul alimentar se caracterizeaza prin: a existenta unei retele dense de unitati, in cadrul carora se comercializeaza intregul . univers de marfuri; b desfasurarea, alaturi de activitati pur comerciale si a altora, mai ales de productie . si de prestari de servicii. ANS: A 186. In practica comerciala se intalnesc urmatoarele forme de organizare a retelei comerciale: a vanzarea directa, vanzarea prin corespondenta si vanzarea electronica. . b comert stabil, comert mobil si comert fara magazine. . ANS: B 187. Comertul cu amanuntul este influentat de o serie de factori ce tin de: a cumparator si de activitatea comerciala; . b natura capitalului investit. . ANS: A 188. Vanzarea la domiciliu se realizeaza prin: a intermediul brokerilor . b intermediul vanzatorului clasic, care merge la domiciliul cumparatorilor, . preselectati ANS: B 189. Relatiile comertului cu producatorii si cu consumatorii reprezinta: a intalnirile periodice care au loc intre institutiile statului, cu atributiuni in comert si . producatorii de marfuri b ansamblul formelor organizatorice, tehnice si juridice, care pregatesc sau insotesc . realizarea actelor de schimb dintre producatori si cumparatori ANS: B 190. Necesitatea existentei unor relatii consolidate ale comertului cu producatorii rezulta, printre altele si din:

a caracterul complex al pietei in conditiile economiei concurentiale . b caracterul planificat al economiei, in general, al circulatiei marfurilor, in . particular ANS: A 191. Un element important ce trebuie avut in vedere atunci cand se analizeaza oportunitatea relatiilor intre

comercianti si producatori se refera la: a eliminarea discrepantei cronice intre cerere si oferta

. b necesitatea cunoasterii permanente a cerintei consumatorilor, a cererii lor de . consum ANS: A 192. Caracterul complex al pietei in conditiile economiei concurentiale se constituie intr-un element de baza ce

trebuie avut in vedere la stabilirea relatiilor dintre: a comert si consumatori


. b comert si producatori . ANS: B 193. Relatiile comertului cu producatorii imbraca urmatoarele forme: a organizarea unui cadru eficient de dialog cu consumatorii, crearea unei ambiante . favorabile actului de vanzare-cumparare si asigurarea unor raporturi

corespunzatoare intre personalul comercial si consumatori


b relatiile precontractuale, contractuale si postcontractuale . ANS: B 194. Relatiile contractuale se inscriu in grupa: a relatiilor comertului cu producatorii . b relatiilor comertului cu consumatorii . ANS: A 195. Relatiile postcontractuale se inscriu in grupa: a relatiilor producatorilor cu consumatorii . b relatiilor comertului cu producatorii . ANS: B 196. In cadrul relatiilor dintre comercianti si producatori, negocierea se constituie intr-un element important, ce

se poate inscrie in categoria: a relatiilor precontractuale


. b relatiilor contractuale

. ANS: A 197. Crearea unei ambiante favorabile actului de vanzare-cumparare este o forma a relatiilor: a producatorilor cu consumatorii . b comertului cu producatorii . c comertului cu consumatorii . ANS: C