economie internationala_2

TRUE/FALSE 1. Balanta de plati externe este este un tablou sintetic in care se inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei tari si restul lumii in decursul unui an. ANS: T 2. Titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile sunt cele trei segmente ale pietei valutare. ANS: F 3. Una din functiile de baza ale monedei este aceea de mijloc de plata in cadrul tranzactiilor comerciale, ca instrument unic al acestora. ANS: T 4. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in curs de dezvoltare provin din investitii directe, imprumuturi bancare externe si imprumuturi pe baza de emisiuni si obligatiuni. ANS: T 5. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei externe. ANS: T 6. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei publice cu sau fara garantii guvernamentale. ANS: F 7. Majorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din conditionarile reesalonarii datoriei externe. ANS: T 8. Micsorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din conditionarile reesalonarii datoriei externe. ANS: F 9. Rascumpararea creantelor detinute de banci asupra lor, este o metoda de diminuare a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare. ANS: T 10. Clauza de rectificare se realizeaza dupa urmatoarea formula:

P1 =

P0 100

E L a + b i + c 1 + d 1 0 E2 L0

unde: P1 pretul contractual; P0 pretul rectificat; - materia prima de baza; E energia; L costul manoperei; o momentul livrarii; l indica momentul incheierii contractului; a + b + c + d = 100 reprezentand ponderea diferitelor elemente de cost in pret si in clauza. ANS: F 11. Includerea mascata in pretul unui bun exportat a unei marje de risc prezinta dezavantajul umflarii pretului, iar produsul sa nu mai fie competitiv pe pietele externe. ANS: T 12. Comertul invizibil cuprinde schimburile internationale ale caror obiecte nu sunt marfurile, ci doar serviciile si nu alte valori care nu sunt bunuri materiale. ANS: F 13. Din punctul de vedere al reglementarilor vamale, comertul international cu servicii este invizibil, aceste servicii nefiind reale si comensurabile . ANS: F 14. In cadrul comertului mondial, ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida. ANS: T 15. Daca indicele de export creste mai repede decat indicele preturilor de import, tara respectiva obtine un castig de valoare; si invers, in cazul in care indicele preturilor de import creste mai repede decat cel de export, indicele raportului de schimb va fi subunitar, iar tara respectiva va pierde valoare in schimburile economice internationale. ANS: T 16. Indicele raportului de schimb (Terms of Trade) se calculeaza dupa urmatoarea formula:

q p (E ) q p 1 0 0, I .r .s. = q p (I ) q p
1 i 1 0 i i 0

ANS: F 17. Riscul de pret rezulta din schimbarea nedorita a preturilor intr-o tranzactie financiara fie pentru exportator, fie pentru importator, modificand in timp echilibrul contractual. ANS: F 18. Riscul de pret exista si este vizibil in special in cazul comertului cu cereale, minereuri, metale, textile, incaltaminte, confectii. ANS: F 19. Tarile in curs de dezvoltare sunt interesate si pledeaza pentru scaderea alocatiilor bugetare destinate dezvoltarii ANS: F 20. Negocierile de reesalonare se realizeaza in raport indirect cu structura datoriei externe. ANS: F 21. O alta metoda de crestere a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare debitoare o reprezinta rascumpararea creantelor detinute de banci asupra lor. ANS: F 22. Primul tip de inovatie financiara aparuta rascumpararea datoriei permite tarii debitoare sa rascumpere la vedere datoria existenta, dar la valoarea ei de piata, incluzand o decotare, si nu la valoarea ei nominala. ANS: T 23. Fiecare tara are datoria sa-si procure singura, prin efort propriu, resursele financiare de care are nevoie pentru dezvoltare pe calea economisirii. ANS: T 24. Ajutorul public pentru dezvoltare se apropie in prezent intr-o masura tot mai mare de cerintele unei finantari reale a tarilor dezvoltate . ANS: F 25. Sursa principala de provenienta a datoriei externe o reprezinta excedentul balantei comerciale ca urmare fie a cresterii importurilor cu mult peste exporturile unei anumite perioade, fie a unui raport de schimb dezavantajos. ANS: F 26.

Reamenajarea datoriei externe a unui stat presupune negocierea privind reesalonarea amortizarii imprumutului, precum si stabilirea conditiilor unui imprumut suplimentar, menit sa permita debitorului plata serviciului scadent al datoriei. ANS: T 27. O alta metoda de crestere a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare debitoare o reprezinta rascumpararea creantelor obtinute de banci asupra lor. ANS: T 28. Pe piata secundara a aparut si posibilitatea rascumpararii datoriei sau conversiei datoriei in active pentru tarile creditoare prin intermediul inovatiilor financiare aparute pe aceasta piata. ANS: F 29. Orice act de vanzare-cumparare presupune (atat pe plan intern, cat si pe plan extern) ca producatorul sa intre, in final, in posesia contravalorii produselor sale sub forma de bani nationali ai tarii sale pe care sa-i poata folosi la procurarea de mijloace de productie, la plata salariilor, a impozitelor si care trebuie sa aiba, de regula, o circulatie legala si obligatorie in tara producatorului. ANS: T 30. Emiterea banilor de hartie este in prezent atributul agentilor economici, care folosesc multiple parghii pentru a asigura circulatia obligatorie a banilor de hartie in platile interne, urmarind scopuri economice, politice si sociale ce decurg din natura politicii economice. ANS: F 31. Depozitele financiare de trezorerie reprezinta un plasament international de fonduri, la o banca sau institutie bancara, in valuta straina, temporar disponibile ANS: T 32. Scopul depozitelor financiare de trezorerie consta in principal in mentinerea unui grad foarte inalt al lichiditatii fondurilor, fara insa a se subaprecia prin aceasta maximizarea veniturilor din depozitele financiare respective. ANS: T 33. Dezvoltarea pietelor eurovalutare a creat conditii favorabile diversificarii formelor si tehnicilor de depozite sau altor plasamente financiare internationale ANS: T 34. Eurovaluta este o valuta depozitata intr-un cont la o banca situata in tara de emisiune. ANS: F 35. Creditul international este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international

ANS: T 36. Raportul valoric dintre monede a caror valoare nu mai corespunde paritatii aceasta fiind regula se numeste curs valutar. ANS: T 37. Cursul valutar central ca si paritatea valutara are un caracter teoretic, intrucat, in realitate, raportul practic, de zi cu zi, in care se schimba o valuta convertibila cu alta cursul de schimb variaza in jurul cursului central. ANS: T 38. Modificarea cursului de schimb al unei valute fata de alta ca urmare a unor miscari spontane (inflatie, deflatie etc.) poate lua forma de repreciere (reducerea cursului de schimb) sau de depreciere (sporirea cursului de schimb) a unei valute in raport cu alta. ANS: F 39. Pentru a face fata platilor internationale, sistemul monetar international si statele participante la el trebuie sa dispuna de o anumita lichiditate internationala; prin aceasta se intelege capacitatea tarilor de a efectua decontarile internationale in momentul scadentei de plata. ANS: T 40. Modul de utilizare a instrumentelor de plata si de credit nu este reglementat prin conventii sau uzante internationale, bancile avand un rol determinant in a asigura valabilitatea, garantarea si eficienta utilizarii acestor instrumente. ANS: F 41. Cele trei segmente ale pietei financiare titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile cunosc o dinamica ridicata, inferioara dinamicii comertului mondial. ANS: F 42. Investitiile internationale au o pondere importanta pe piata de capital, observandu-se locul preponderent al investitiilor asiatice. ANS: F 43. Avand in vedere ca dolarul SUA a indeplinit oficial (iar neoficial si in prezent) functiile unei monede internationale, SUA au abuzat de aceasta situatie si, timp de peste trei decenii, au avut deficite in balanta lor de plati, echilibrarea facandu-se in moneda nationala americana. ANS: T 44. Capitalul FMI este numit donatie, intrucat el este format din contributiile statelor membre. ANS: F

45. Activitatea FMI consta in supravegherea functionarii sistemului monetar international, in finantarea deficitelor din balantele de plati ale statelor membre, in cazul in care aceasta situatie exista pe perioade mici de timp ANS: T 46. Atat sumele in DST alocate statelor, cat si detinerile de DST neutilizate, aflate in cont la FMI, nu sunt purtatoare de dobanzi, avand acelasi regim cu cel al depozitelor. ANS: F 47. DST functioneaza ca o moneda de cont a FMI, constituita pe principiul cosului de valute. ANS: T 48. Balanta de plati externe se construieste pe baza raportarilor statistice la sistemul bancar prin intermediul caruia se deruleaza decontarile internationale. ANS: T 49. Imigratia reprezinta deplasarea pendulatorie a populatiei intre resedinta (tara de origine) si locul de munca (tara de primire). ANS: F 50. Emigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv. ANS: F 51. Cauza fundamentala a migratiei internationale a fortei de munca, potrivit unui studiu efectuat in ultimii ani de Oficiul International al Muncii de la Geneva, o constituie diferentele de venituri intre diferite tari, in special intre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare. ANS: T 52. Abordarea structurala considera fiecare migrant ca pe un om rational existent care evalueaza destinatiile posibile si alege solutia optima privind impozitul pe salariu, munca sigura si costul transportului. ANS: F 53. Abordarea individuala considera ca soarta imigrantilor este determinata, in ultima instanta, de circumstantele cu care se confrunta. ANS: F 54. Probabilitatea unei evaziuni fiscale nete, datorata emigrarii, este influentata de configuratia bunurilor publice, ca si a emigratiei intr-un ciclu de viata. Indivizii tind sa migreze la inceputul varstei adulte. ANS: T

55. Exodul de competente transfer invers de competente - se refera la persoanele necalificate din tarile in curs de dezvoltare care emigreaza in tarile dezvoltate ANS: F 56. Migrantii se sustrag, de regula, platii impozitelor in tarile lor de origine, dar sunt supusi unor noi taxe in tara de destinatie ANS: T 57. Navigatia neregulata sau tramp reprezinta o navigatie organizata pe o ruta comerciala data, dupa un orar fix. ANS: F MULTIPLE CHOICE 1. Teoria care compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productia acestuia a tarilor care au costurile de productie cele mai scazute, este: a. b. c. d. e. teoria costurilor absolute; teoria dotarii natiunilor cu factori de productie; teoria seriilor mari de fabricatie; teoria costurilor comparative; teoria integrarii economice.

ANS: A 2. Teoria care apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de care un stat dispune din abundenta se numeste: a. b. c. d. e. teoria costurilor absolute; teoria dotarii natiunilor cu factori de productie; teoria seriilor mari de fabricatie; teoria costurilor comparative; teoria integrarii economice.

ANS: B 3. Teoria care cuprinde o corelatie importanta in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei este: a. b. c. d. e. teoria costurilor absolute; teoria dotarii natiunilor cu factori de productie; teoria seriilor mari de fabricatie; teoria costurilor comparative; teoria integrarii economice.

ANS: C 4. Teoria economica cu o larga recunoastere teoretica si practica care se bazeaza pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului pietelor de desfacere si cresterea competitivitatii intre ofertanti este:

a. b. c. d. e.

teoria costurilor absolute; teoria dotarii natiunilor cu factori de productie; teoria seriilor mari de fabricatie; teoria costurilor comparative; teoria integrarii economice.

ANS: E 5. Care din urmatoarele este o componenta a circuitului economic mondial: a. diviziunea internationala a muncii; b. noua ordine mondiala; c. cooperarea economica internationala. ANS: C 6. Care din urmatoarele nu este o componenta a circuitului economic mondial : a. diviziunea internationala a muncii; b. cooperarea economica internationala; c. relatiile valutar- financiare internationale. ANS: A 7. Din punct de vedere al obiectului impunerii, taxele vamale nu pot fi: a. taxe vamale de import; b. taxe vamale cu caracter protectionist; c. taxe vamale de tranzit. ANS: B 8. Cel mai vechi si cel mai raspandit tip de taxa cunoscut si folosit pe plan mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportatesi este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective se numeste: a. taxa vamala specifica; b. taxa vamala ad-valorem; c. taxa vamala cu caracter protectionist. ANS: B 9. Daca ne referim strict la scopul impunerii, taxele vamale nu sunt: a. taxe vamale de tranzit; b. taxe vamale cu caracter protectionist; c. taxe vamale cu caracter fiscal. ANS: A 10. In functie de modul in care statul le stabileste, taxele vamale pot fi: a. b. c. d. taxe vamale de export, de import si de tranzit; taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal; taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale; taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse.

ANS: C 11. Daca ne referim strict la obiectul impunerii, taxele vamale pot lua urmatoarele forme: a. b. c. d. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale; taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse. taxe vamale de export, de import si de tranzit; taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.

ANS: C 12. Dupa scopul impunerii, taxele vamale se pot clasifica in: a. b. c. d. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale; taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse. taxe vamale de export, de import si de tranzit; taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.

ANS: D 13. In ceea ce priveste modalitatea de calculare si percepere a taxelor vamale, acestea se pot imparti in: a. b. c. d. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale; taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse; taxe vamale de export, de import si de tranzit; taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.

ANS: B 14. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc: a. b. c. d. taxe vamale preferentiale; taxe vamale cu caracter protectionist; taxe vamale mixte; taxe vamale de retorsiune.

ANS: D 15. Tarifele vamale folosite cu precadere de tarile in curs de dezvoltare si care sunt prevazute cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de tara de unde provin, se numesc: a. tarife vamale complexe; b. tarife vamale simple; c. tarife vamale specifice. ANS: B 16. Instrumentele de natura tarifara cel mai frecvent utilizate sunt: a. prohibitiile la import; b. subventiile; c. taxele vamale;

d. taxele antidumping. ANS: C 17. Barierele netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export sunt: a. interdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export; b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera; c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import; d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea. ANS: A 18. Barierele netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor sunt: a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export; b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera; c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import; d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea. ANS: B 19. Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative sunt: a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export; b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera; c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import; d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea. ANS: C 20. Barierele netarifare de tipul obstacolelor tehnice, care decurg din standardele aplicate marfurilor sunt: a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export; b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera; c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import; d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea. ANS: D

21. Acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea anumitor conditii de calitate, de igiena si de securitate a muncii sunt: a. b. c. d. norme sanitare; norme fitosanitare; norme de securitate; norme privind marcarea produselor.

ANS: C 22. La nivel macroeconomic, subventiile directe la export sunt masuri de natura: a. b. c. d. fiscala; financiar- bancara; bugetara; valutara.

ANS: C 23. Asigurarea si garantarea creditelor de export, la nivel macroeconomic este o masura de natura: a. b. c. d. valutara; financiar-bancara; bugetara; fiscala.

ANS: B 24. Formula corecta de calcul pentru indicele de pret este: a. b. c. d.

ANS: D 25. Nu fac obiectul comertului invizibil: a. serviciile; b. marfurile; c. alte valori care nu suntbunuri materiale. ANS: B 26. Activitatile prestate sub forma de transporturi, turism, asigurari, activitati bancare comert cu brevete, licente, etc. se numesc: a. servicii- factor; b. servicii non-factor. ANS: B

27. Serviciile care se materializeaza in venituri valutare sub forma de profit, dobanda, salarii si subventii rezultate din miscarea internationala de capital, munca si tehnologii, se numesc: a. servicii-factor; b. servicii non-factor. ANS: A 28. Cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, considerata a fi o realizare superioara si care inglobeaza acte de creatie stiintifica, literara si artistica, este: a. b. c. d. proprietatea industriala; proprietatea intelectuala; inteligenta economica; creativitatea.

ANS: B 29. Creatia stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care are un caracter practic si aplicativ, se numeste: a. b. c. d. proprietate intelectuala; inovatie; tehnologie; inventie.

ANS: D 30. Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii productiei, crearea de noi produse sau la modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de fabricatie si comercializare, se numeste: a. b. c. d. e. creativitate; inteligenta economica; inovatie. inventie; tehnologie.

ANS: E 31. Ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea exploatarii sau necesare agentilor economici, se numeste: a. b. c. d. e. creativitate; inteligenta economica; inovatie; inventie; tehnologie.

ANS: B 32. Principalul furnizor de tehnologie pe piata mondiala, care detine circa 50% din totalul transferurilor internationale de tehnologie este: a. SUA;

b. Japonia; c. Germania; d. Uniunea Europeana. ANS: A 33. Cesiunea, locutiunea, licentierea si aportul la constituirea capitalului social al unei societati mixte, sunt forme de comercializare specifice pentru: a. b. c. d. licenta; marca; brevet de inventie; know-how.

ANS: C 34. Abilitatea tehnica, cunostintele tehnice, experienta tehnica si procedeele folosite sunt principalele elemente componente ale: a. b. c. d. licentei; marcii; brevetului de inventie; know-how-ului.

ANS: D 35. Organizatia internationala al carei obiectiv este cooperarea in domeniul protectiei proprietatii intelectuale si care are ca sarcina promovarea activitatii intelectuale creatoare si inlesnirea transferului de tehnologie intre state este: a. b. c. d. e. ONUDI; PNUD; UNESCO; OMPI; ONU.

ANS: D 36. Sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor de oferta turistica (materializata prin productie), cu cele ale purtatorilor de cerere turistica (materializata prin consum) reprezinta: a. b. c. d. e. oferta turistica; cererea turistica; consumul turistic. piata turistica; produsul turistic.

ANS: D 37. Ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii, pentru alte motive decat prestarea unei activitati remunerate, reprezinta: a. oferta turistica; b. cererea turistica; c. consumul turistic;

d. piata turistica; e. produsul turistic. ANS: B 38. Ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic, sau altfel spus, integreaza ansamblul resurselor economice mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice, reprezinta: a. b. c. d. e. oferta turistica; cererea turistica; consumul turistic; piata turistica; produsul turistic.

ANS: A 39. Rezultatul asocierilor si interdependentelor dintre resurse si servicii este: a. b. c. d. e. oferta turistica; cererea turistica; consumul turistic; piata turistica; produsul turistic.

ANS: E 40. Elementele atractive si elementele functionale sunt doua categorii componente ale: a. b. c. d. produsul turistic; consumul turistic; piata turistica; cererea turistica.

ANS: A 41. Metoda de conlucrare reglementata juridic prin care o intreprindere extinde asupra altora dreptul de a efectua operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier, conform tehnicilor sale proprii se numeste: a. asociatie profesionala; b. fransiza; c. lanturi voluntare. ANS: B 42. Forma clasica de concentrare a productiei care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati, pornind de la cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere industrial sau comercial, se numeste: a. concentrare orizontala; b. concentrare verticala; c. conglomerat. ANS: C

43. Singura organizatie interguvernamentala cu atributii turistice generale exercitate la scara mondiala, este: a. b. c. d. e. UNESCO; ONU; OMS; OMT; PNUD.

ANS: D 44. In functie de mediul in care se desfasoara, modalitatile de transport se clasifica in: a. transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian; b. expeditii fara transbordare si expeditii cu transbordare; c. transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale. ANS: A 45. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: a. transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian; b. expeditii fara transbordare si expeditii cu transbordare; c. transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale. ANS: B 46. Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile anuale ale unui stat (Va), ceea ce obtinem reprezinta: a. b. c. d. cuantumul datoriei externe; rata datoriei externe; rata obligatiilor externe; acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.

ANS: B 47. Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile debitorilor (Vd), ceea ce obtinem reprezinta: a. b. c. d. cuantumul datoriei externe; rata datoriei externe; rata obligatiilor externe; acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.

ANS: B 48. Raportand serviciul datoriei externe (Sde) la nivelul rezervelor oficiale (Nro), determinam: a. b. c. d. cuantumul datoriei externe; rata datoriei externe; rata obligatiilor externe; acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.

ANS: C

49. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale: a. b. c. d. datoriei private negarantate; datoriei publice; datoriei publice garantate guvernamental; datoriei externe.

ANS: D 50. Forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate isi asuma sarcina de a-i scuti pe clientii lor de operatiunile financiare ce decurg din activitatile comerciale, se numeste: a. b. c. d. consulting; asistenta de specialitate; factoring; leasing.

ANS: C 51. Programele comune de cercetare sunt forme de cooperare specifice: a. domeniului tehnico-stiintific; b. domeniului productiei; c. domeniului comercializarii produselor. ANS: A 52. Oferta comuna este o forma de cooperare specifica : a. domeniului tehnico-stiintific; b. domeniului productiei; c. domeniului comercializarii produselor. ANS: C 53. Factoringul este o forma a cooperari economice internationale specifica: a. domeniului tehnico-stiintific; b. domeniului productiei; c. domeniului comercializarii produselor. ANS: C 54. Consultatiile ingineresti (consulting - engineering) sunt forme de cooperare internationala specifice: a. domeniului tehnico-stiintific; b. domeniului productiei; c. domeniului comercializarii produselor. ANS: C 55. Ce sector distinct din PIB formeaza pe plan national serviciile? a. primar b. secundar c. tertiar

ANS: C 56. FMI, prin elaborarea balantei de plati externe standard, grupeaza serviciile internationale in: a. servicii factor si servicii non factor b. servicii comerciale, investitionale, tehnologice, de marketing, servicii culturale si artistice, servicii educationale si de tratament sanitar, servicii turistice, servicii de comunicatii si transport, servicii prestate de emigranti, constructiile efectuate in strainatate c. transporturi, turism, venituri din deplasarea factorilor de productie si transferuri unilaterale de fonduri banesti oficiale si private d. utilizeaza diverse criterii de clasificare ANS: C 57. Comertul cu servicii se numeste invizibil, pentru ca acestea: a. se creeaza si se utilizeaza in acelasi timp si in acelasi loc. b. nu figureaza in tariful vamal al unei tari sau al alteia si, deci, nu se percep taxe vamale la granita unui stat. c. sunt nestocabile. d. sunt intangibile ANS: B 58. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de : a. crestere mai rapida b. scadere c. stagnare d. crestere in ritm lent ANS: A 59. Exista numeroase tari in care serviciile constituie un domeniu de sine statator si pentru multe dintre ele reprezinta o sursa insemnata de : a. relatii b. bunastare c. confort d. venituri ANS: D 60. Ce tara isi acopera necesarul de valuta pentru importurile sale in proportie de 30-40% din transporturile maritime? a. Norvegia b. SUA c. Germania d. Japonia ANS: A 61. Ponderea comertului cu brevete, licente, know-how si alte forme de tehnologii moderne din total comert invizibil este de: a. 10% b. 20% c. 30% d. 40%

ANS: A 62. Principalul beneficiar al comertului cu inteligenta vie este: a. SUA b. Germania c. Franta d. Spania ANS: A 63. Industria telecomunicatiilor a cunoscut, in timp si alte mutatii in afara celor cantitative si tehnice, cum ar fi de exemplu, cele de natura : a. structurala si functionala b. structurala si dinamica c. structurala si organizatorica d. structurala si tipologica ANS: C 64. In functie de anumite caracteristici ale marfurilor tranzactionate, acestea pot fi livrate direct prin Internet (este cazul marfurilor digitizabile, cum este software-ul), sau pot fi livrate fizic: a. in magazine b. in depozite c. la domiciliul cumparatorului d. la bursele de marfuri ANS: C 65. Ce state ale Uniunii Europene sunt mult mai receptive la importul de filme europene decat alte tari? a. Germania si Marea Britanie b. Belgia si Italia c. Austria si Olanda d. Franta si Spania ANS: D 66. Comertul mondial cu filme, programe de televiziune si productii video este dominat de : a. Italia b. Franta c. SUA d. Marea Britanie ANS: C 67. Consumatorul cel mai important de filme, programe de televiziune si productii video de pe piata mondiala este : a. SUA b. Uniunea Europeana c. Australia d. China ANS: B 68. Comertul international cu servicii (comertul invizibil) vehiculeaza pe piata mondiala activitati nemateriale de circa : a. 1.000 mld. dolari SUA

b. 1.700 mld. dolari SUA. c. 2.500 mld. dolari SUA d. 3.000 mld. dolari SUA ANS: B 69. Marii importatori de servicii sunt: a. Canada, Australia, China, India b. Italia, Austria, Belgia, Spania c. Germania, SUA, Japonia si Franta d. Argentina, Mexic, Venezuela, Egipt, ANS: C 70. Balanta comertului invizibil poate fi activa sau pasiva pentru o tara sau alta. Au sold activ in balanta comertului cu servicii: a. SUA, Franta, Spania, Hong Kong (China) b. Japonia, Germania, Rusia, Canada c. Austria, Olanda, Belgia, Danemarca d. Venezuela, Argentina, Mexic, Egipt ANS: A 71. Fluxurile internationale de tehnologie se concentreaza pe un teritoriu restrans, format din triunghiul: SUA, Uniunea Europeana si Japonia, care detin din totalul transferurilor internationale de tehnologie circa : a. 60% b. 70% c. 80% d. 90% ANS: D 72. Germania este singura tara europeana care are o pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in productia industriala comparabila cu: a. Franta sau Marea Britanie b. Suedia sau Norvegia c. SUA sau Japonia d. Canada sau Rusia ANS: C 73. Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin: a. pozitia de monopol si oligipol b. pozitia de monopson si oligopson ANS: A 74. A organizat la Viena, in anul 1979, Conferinta Natiunilor Unite pentru Stiinta si Tehnologie, care a adoptat un program de acti-uni, in sensul crearii Comitetului Interguvernamental pentru Stiinta si Tehnologie in folosul dezvoltarii: a. UNCTAD b. PNUD c. OMC d. ONU

ANS: D 75. A identificat si inventariat principalele tipuri de abuzuri si restrictii, practicate in transferul international de tehnologie sub forma licentelor de productie: a. ONU b. UNCTAD c. PNUD d. ONUDI ANS: B 76. A elaborat, in 1977, un ghid asupra licentelor, ce reliefeaza principalele probleme de ordin juridic pe care le implica negocierea licentelor sau acordurilor privind transferul international de tehnologie, atentionand statele in curs de dezvoltare asupra principalelor inconveniente sau dispozitii ce contravin intereselor acestora: a. ONU b. ONUDI c. OMPI d. PNUD ANS: C 77. S-a preocupat si de protejarea secretelor comerciale si a know-how-ului impotriva oricarui abuz de incredere si a oricarui act contrar practicilor comerciale oneste (loiale): a. ONU b. ONUDI c. OMPI d. UNCTAD ANS: D 78. A elaborat programe pentru transferul de tehnologii adecvate necesitatilor, posibilitatilor si intereselor tarilor, pregatirea cadrelor de specialitate, prestand in acelasi timp servicii de consultanta cu privire la realizarea de noi produse, cu luarea in considerare a conditiilor si tendintelor de pe piata mondiala: a. ONUDI b. ONU c. UNCTAD d. PNUD ANS: A 79. Are vocatia de a proteja si recompensa inventatorii si au-torii recunoscuti pentru creativitatea lor si, totodata, pentru modul in care se comercializeaza produsele de proprietate intelectuala: a. ONUDI b. ONU c. OMPI d. OCDE ANS: C 80.

In cazul produselor industriei prelucratoare, peste 73% din exporturi se deruleaza intre tarile:

a. b. c. d.

dezvoltate in curs de dezvoltare in tranzitie la economia de piata sarace

ANS: A 81. Care dintre tipurile de balante redate mai jos reflecta in mod sintetic exportul, importul si soldul comercial al unei tari ? a. balanta de plati externe b. balanta comerciala c. balanta de venituri si cheltuieli ANS: B 82. Cooperarea microeconomica are ca obiectiv imediat obtinerea unor avantaje nemijlocite : a. b. c. d. calitative , tehnice sau financiare. materiale, tehnice sau financiare. materiale, tehnice sau valutare. calitative,materiale sau financiare.

ANS: B 83. Cooperarea economica internationala intre unitati, firme si corporatii a aparut si se dezvolta pe fondul revolutiei tehnico-stiintifice contemporane si al adancirii : a. b. c. d. relatiilor economice internationale circuitului economic international schimburilor economice internationale diviziunii internationale a muncii.

ANS: D 84. Clasifica actiunile de cooperare economica in raport cu caracterul institutional si tehnico-economic al conventiilor: a. b. c. d. ONUDI UNCTAD Comisia economica a ONU pentru Europa PNUD

ANS: A 85. Reprezinta un sistem de finantare a dezvoltarii preferabil imprumuturilor bancare, fiind intr-o masura mai mare corespunzator nevoilor de finantare pe termen mediu si lung a unei economii nationale: a. investitiile externe directe de capital b. imprumuturile bancare externe de la bancile comerciale transnationale c. emisiunile de obligatiuni d. ajutorul public pentru dezvoltare

ANS: C 86. Constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea: a. ajutoarele b. imprumuturile pentru ajutoare c. donatiile d. alte contributii ale sectorului public ANS: C 87. In general, datoria externa a unei tari este reprezentata de totalitatea sumelor de bani si a altor active datorate creditorilor externi de catre rezidentii unei tari pe o perioada : a. de un an b. mai mica de un an c. mai mare de sase luni d. mai mare de un an ANS: D 88. Avand in vedere ca statul american era singurul care isi putea permite la acea vreme o acoperire in aur a monedei sale, aceasta constituia singura moneda convertibila in aur, astfel incat autoritatile monetare americane asigurau oricand, la cererea bancilor centrale ale tarilor membre ale FMI, o conversie in aur a detinerilor lor de dolari SUA la pretul stabilit de : a. 35 USD/uncia de aur fin. b. 33 USD/uncia de aur fin. c. 32 USD/uncia de aur fin. d. 30 USD/uncia de aur fin. ANS: A 89. Sistemul monetar creat la Bretton Woods a functionat satisfacator pana la sfarsitul anilor ___ , cand a intrat intr-o profunda criza structurala: a. 50 b. 70 c. 40 d. 60 ANS: D 90. In lume exista, in prezent, circa ____ de monede nationale declarate formal convertibile din totalul de 184 de state membre ale FMI: a. 184 b. 170 c. 140 d. 120 ANS: A 91. Fondul Monetar International (FMI) este organizatia care a supravietuit pana in prezent, chiar dupa criza valutara din: a. 1970-1972 b. 1971-1973 c. 1974-1976 d. 1977-1979

ANS: B 92. Termenul de rascumparare a monedei nationale, adica termenul de rambursare, se stabileste in functie de posibilitatile tarii respective de a-si echilibra balanta de plati externe, dar el nu trebuie sa depaseasca: a. b. c. d. 1 an 3 ani 4 ani 5 ani

ANS: D 93. Balanta tranzactiilor sau operatiunilor curente este formata din balanta comerciala sau de marfuri, la care se adauga balanta serviciilor sau invizibilelor (formata din bunuri si servicii, venituri si din transferurile curente). Acestea formeaza : a. Capitolul I + Capitolul II. b. Capitolul II c. Capitolul I. d. Capitolul I + Capitolul II + Capitolul III. ANS: C 94. Prin aceasta conventie sunt reglementate, in mod uniform, conditiile generale in care se incheie si se executa contractul rutier de marfuri, reprezentat de scrisoarea de trasura CMR: a. b. c. d. Conventia ONU Conventia privind transporturile feroviare internationale (COTIF) Conventia referitoare la contractul de transport international al marfurilor pe calea rutiera Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR

ANS: C 95. Acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de marfuri: a. Conventia ONU b. Conventia privind transporturile feroviare internationale (COTIF) c. Conventia referitoare la contractul de transport international al marfurilor pe calea rutiera d. Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR ANS: D 96. Tarile cu balanta turistica echilibrata sunt: a. Canada, Belgia, Austria, Brazilia, Egipt b. Grecia, Spania, Italia, Elvetia, Marea Britanie, Portugalia, Israel, Mexic c. SUA, Germania, Japonia, Tarile nordice, Olanda, Franta. ANS: A 97. Tarile cu balanta turistica excedentara sunt: a. Canada, Belgia, Austria, Brazilia, Egipt b. Grecia, Spania, Italia, Elvetia, Marea Britanie, Portugalia, Israel, Mexic c. SUA, Germania, Japonia, Tarile nordice, Olanda, Franta.

ANS: B COMPLETION 1. Actuala ...................... internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata pe monoproductie. ANS: diviziune 2. Diviziunea ................... a muncii reprezinta un sistem de specializari in productie pentru export. ANS: internationala 3. Teoria costurilor ........................ a cunoscut diferite variante, in prezent avind cea mai larga raspindire doctrinara. ANS: comparative 4. O larga recunoastere internationala o are teoria dotarii natiunilor cu ............................................................... , care apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de productie de care un stat sau altul dispune din abundenta. ANS: factori de productie 5. .................................. seriilor mari de fabricatie cuprinde o corelatie importanta in ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi. ANS: Teoria 6. .............................................................. economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale legate intre ele si privite ca procese continue si fluente. ANS: Circuitul 7. ................................................. mondiala poate fi definita ca un sistem complex de relatii economice internationale prin care statele si agentii economici efectueaza tranzactii variate. ANS: Piata 8. ...........................................include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc. cu scopul de a impulsiona sau limita schimburile comerciale externe cu alte state si de a proteja propria economie de o eventuala concurenta provenita din exterior. ANS: Politica comerciala Politica de comert 9. ...................................se definesc ca reglementari adoptate de stat vizind intrarea sau iesirea in /din tara a marfurilor si care impun controlul marfurilor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat. ANS: Politicile vamale

MATCHING Transferul international de tehnologie este o componenta dinamica a relatiilor economice internationale, cu atributii deosebite in promovarea progresului tehnologic la nivel planetar. Pentru a explica fenomenul transferului de tehnologie, trebuie explicate unele notiuni preliminare. Potriviti conceptele cu definitiile: a. Constituie prima forma de manifestare a creativitatii umane, ingloband realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii, care reprezinta un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale, perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care semnifica o noutate, o schimbare, un progres (inovatiile), procedeele si tehnicile nebrevetate (know-kow), consultanta de specialitate (consultanta), asistenta tehnico-inginereasca, precum si toate semnele distinctive care permit o identificare rapida a produselor si diferentierea celor identice sau asemanatoare, realizate de terti (marca de fabrica, marca de comert, marca de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta), inclusiv numele comerciale, firmele, emblemele si titlurile. b. Reprezinta cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, fiind considerata o realizare superioara, bazata pe capacitatea oamenilor de a gandi, de a cunoaste si de a opera cu notiuni, considerand ca realitatea inconjuratoare este inteligibila si poate fi cunoscuta cu ajutorul intelectului, si care inglobeaza acte de creatie stiintifica, literara si artistica. c. Este obiect al proprietatii industriale si reprezinta o creatie stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care nu a mai fost brevetata sau facuta publica si care are un caracter practic, aplicativ. d. Este un element al proprietatii intelectuale si reprezinta noutatea, perfectionarea, schimbarea, adica elementele ce caracterizeaza know-how-ul. e. Este ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea exploatarii sau necesare agentilor economici f. Este determinata de legaturile care se formeaza intre om tehnica economie mediu social, legaturi ce prefigureaza de fapt capacitatea de a gestiona ideile. g. Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii productiei, crearea de noi produse sau modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de fabricatie si comercializare h. Este o componenta a comertului invizibil si este cunoscut si sub denumirea de comert cu tehnologii; se deruleaza intr-un ritm superior comertului international cu marfuri, desi ca pondere acesta reprezinta o valoare redusa raportat la valoarea co-mertului international cu marfuri. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 1. 2. 3. 4. 5. Inventia Proprietatea intelectuala Inteligenta economica Inovatia Proprietatea industriala Creativitatea Tehnologie Transferul de tehnologie ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: C B E D A

6. ANS: F 7. ANS: G 8. ANS: H Canalele transferului de tehnologii . Potriviti conceptele cu definitiile: a. confera titularului sau, pe o durata limitata, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze. b. ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate c. consta intr-o intelegere contractuala, intervenita intre un furnizor de consultanta si inginerie tehnica si un beneficiar extern, prin care furnizorul se angajeaza sa presteze servicii ingineresti si de consultanta pentru anumite lucrari de investitii, efectuarea de studii tehnico-economice, acordarea de asistenta tehnica. d. cuprinde transferul drepturilor de proprietate industriala, exporturile directe de masini, utilaje, echipamente, instalatii, activitati de constructii montaj, punerea in functiune, receptia, garantarea parametrilor tehnologici, asigurarea pieselor de schimb, lucrari geologice, executia de foraje si montarea instalatiilor de sonde etc. e. reprezinta activitatea de valorificare a cunostintelor pe care le detine un personal specializat, ce transmite personalului unei firme beneficiare, la sediul propriu sau la sediul firmei beneficiare, cunostintele pe care le detine. 9. 10. 11. 12. 13. 9. 10. 11. 12. 13. Activitatea de consulting-engineering Know-how-ul Show-how-ul Comertul international cu tehnologii sub forma exporturilor complexe Brevetul de inventie ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: C B E D A

Caror tipuri de specializare internationala le corespund urmatoarele modele? Potriviti conceptele cu definitiile: a. subansamble produs finit; subansamble subansamble. b. masini contra masini; produse chimice contra produse chimice; bunuri industriale de consum contra bunuri industriale de consum; produse metalurgice contra produse metalurgice. c. ervicii produse de baza sau prelucrate; constructii industriale sau civile produse industriale de baza; materii prime minerale produse agroalimentare; produse agroalimentare produse prelucrate; materii prime minerale produse prelucrate. d. licenta si/sau know-how contra licenta si/sau know-how; licenta contra subansamble;licenta contra produs finit; licenta contra servicii. e. masini si utilaje contra produse chimice; produse chimice contra bunuri industriale de consum; bunuri industriale de consum contra masini si utilaje. 14. 15. 16. 17. Specializarea interramura prelucratoare Specializarea intersectoriala Specializarea organologica Specializarea intraramura prelucratoare

18. Specializarea tehnologica 14. 15. 16. 17. 18. ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: E C A B D

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. se stabilesc de catre stat sub forma unor plafoane maxime, cantitative sau valorice, admise la import, pe o perioada determinata de timp, dar fara o repartitie a acestora pe tari de provenienta. b. sunt utilizate pentru produsele liberalizate la import si folosesc la evidenta operatiunilor de comert exterior. c. sunt acele autorizatii pe care le acorda statele firmelor importatoare pentru un

anumit produs sau grupa de produse pe o perioada de timp bine determinata, in functie de natura produsului si de distanta geografica fata de tara de provenienta a importului.
d. sunt emise pentru produsele neliberalizate la import si se acorda selectiv in functie de tara de origine, de produs sau de grupa de produse etc., prin intermediul lor exercitandu-se un control riguros privind respectarea contigentelor de import. e. se pun in aplicare de catre organele statale si presupun refuzul acestora de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictiilor, cauzele putand fi de natura economica , de natura politica sau de alta natura . f. sunt scaderi ale exporturilor acceptate de insasi statele exportatoare prin intelegeri oficiale sau neoficiale cu tarile importatoare la cererea sau sub presiunea acelora din urma, in caz contrar, tarile importatoare aplicand ele insele masuri foarte restrictive la import si pe o perioada mai indelungata de timp. g. se stabilesc prin negocieri si se inscriu in listele anexa la acordurile sau protocoalele comerciale incheiate intre state, cu specificarea exacta a tarii de provenienta. h. plafonul superior, valoric sau cantitativ, situat sub nivelul realizat in conditii de comert liber, care este admis la importul anumitor produse sau grupe de produse pe o perioada determinata de timp, de regula 1 an 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26.

Contingentele de import Contingentele de import globale Prohibirile sau interdictiile la import, temporare sau selective Licentele de import automate Licentele de import neautomate sau discretionare Contingentele de import globale Limitarile voluntare Licentele de import
ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: H A E B D G F C

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. se utilizeaza ca instrument de politica comerciala pentru statele care sporesc artificial pretul la produsele exportate; aceasta masura se impune pentru a reduce preturile de export ale produselor respective si pentru a limita importul. b. sunt acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea anumitor conditii de calitate, prescriptii tehnice de igiena si securitate a muncii carora trebuie sa le corespunda produsele importate. c. un regim fiscal potrivit caruia produsele de import sunt supuse la acelasi tip de impozitare ca si cele indigene, iar produsele de export sunt scutite de impozitele indirecte. d. constituie o masura relativ recenta potrivit careia firmele importatoare sunt obligate sa depuna, in contul organelor vamale ale tarilor lor, o anumita cota-parte in valuta din valoarea probabila a viitorului import, cu cel putin 6 luni inainte de efectuarea acestuia. e. se folosesc pe post de instrument de politica comerciala in cazul in care pe piata internationala preturile la anumite produse scad, ele devenind astfel mai competitive la export sau in cazul in care produsele de pe piata interna au costurile de productie mult mai ridicate decat cele ale concurentei. f. sunt acele reglementari, foarte diferite de la o tara la alta, care au in vedere

cerintele speciale cu privire la ambalarea, etichetarea si marcarea produselor de import si care ocazioneaza cheltuieli suplimentare si intarzieri in derularea contractelor,
ducand astfel la limitarea importurilor. g. acestea se utilizeaza numai ca raspuns fata de o politica comerciala neloiala, cum ar fi subventionarea exporturilor sau politica de dumping. h. se practica in interiorul UE in cadrul mecanismului politicii agricole comunitare; aceste taxe vamale suplimentare vizeaza importurile de produse agricole din tarile terte care intra sub incidenta politicii agricole comunitare si se calculeaza ca diferenta intre pretul de import si pretul comunitar, din care se scad cheltuielile de transport pe parcurs intern comunitar. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34.

Preturile minime la import

Ajustarea fiscala la frontiera

Depozitele prealabile in valuta la import Taxele de prelevare variabila la import

Normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea

Normele de securitate Preturile maxime la import

Taxele antidumping si compensatorii sau taxe de retorsiune ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: E C D H F B A G

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. se face la o institutie bancara din tara exportatorului si urmareste acoperirea riscului exportatorului de a nu incasa la scadenta contravaloarea marfurilor vandute pe credit. b. sunt acele sume pe care statul le aloca intreprinderilor mici si mijlocii pe linia sporirii activitatii de export a acestora.

c. cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie. d. se face de catre o institutie bancara din tara cumparatorului (importatorului) care se obliga fata de banca creditoare din tara exportatorului de a achita contravaloarea marfii livrate pe credit in cazul in care debitorul (importatorul) devine insolvabil. e. sunt reduceri sau scutiri de la plata impozitului pe venitul provenit din export pentru a impulsiona exporturile, putand fi asimilate cu primele indirecte de export. f. sunt formate din subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri. g. acordate in baza unor acorduri interguvernamentale incheiate intre tara exportatoare si tara importatoare, sunt reprezentate prin deschiderea unui credit pe termen lung de catre o institutie financiara din tara exportatorului in favoarea unei banci, institutii financiare sau organizatii comerciale din tara importatorului, credit garantat de guvernul tarii importatoare. h. se aloca de catre stat exportatorilor care realizeaza un volum mare de desfaceri pe pietele externe sau care exporta produse ale unor industrii foarte importante pentru economia nationala si urmaresc sporirea volumului desfacerilor pe anumite piete, putand influenta atat structura pe marfuri a exporturilor, cat si orientarea geografica a acestora in functie de interesele tarii respective. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42.

Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor

Facilitatile fiscale acordate exportatorilor Primele directe de export Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor Asigurarea pentru creditele furnizor Subventiile indirecte de export Garantarea pentru creditele cumparator Liniile de credit ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: F E H C A B D G

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. reprezinta scutirea de la plata taxelor vamale a produselor importate ce urmeaza a fi incorporate in marfurile destinate exportului sau care vor fi prelucrate pentru obtinerea unor produse destinate exportului. b. au ca scop influentarea potentialilor clienti externi pentru a procura anumite produse care sunt sau vor fi disponibile pentru export. c. sunt un fel de prime indirecte ce se acorda exportatorilor cu prilejul preschimbarii valutei straine in moneda nationala la un curs de schimb mai avantajos (curs cu prima) decat cursul pietei pentru a incuraja exportul de marfuri spre anumite tari sau grupe de tari. d. se inscrie, de obicei, in cadrul acordurilor comerciale si de plati, dar si in cadrul tratatelor de comert si navigatie, si prevede obligatia partilor semnatare de a-si acorda reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau pe care le vor acorda in viitor tarilor terte in domeniu.

e. se materializeaza in reduceri, scutiri sau restituiri ale impozitelor pe circulatia produselor pentru a putea fi folosite la imbunatatirea productiei nationale, pentru perfectionare sau pentru crearea de noi locuri de munca. f. are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniul relatiilor comerciale. g. are in vedere obligatia partii contractante de a extinde in mod automat si gratuit asupra celuilalt stat semnatar al acordului (tratatului) numai acele privilegii si avantaje pe care lea acordat sau pe care le va acorda in viitor unei tari terte fara nici un fel de compensatie din partea acesteia. h. este prevederea care se inscrie in acordurile si tratatele economice incheiate intre state in vederea desfasurarii activitatii de comert exterior prin care partile semnatare se obliga sa acorde persoanelor fizice sau juridice ale unui stat semnatar, ce exercita fapte si acte de comert sau alte activitati economice pe teritoriul celuilalt stat semnatar, aceleasi drepturi si obligatii in materie economica, ca si nationalilor. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. Facilitatile fiscale pentru marfurile exportate Clauza natiunii celei mai favorizate Masurile promotionale Clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata Drawback-ul Clauza regimului national Clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata

Acordarea primelor valutare

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: E D B F A H G C

Formele de cooperare in productie cunosc un proces de ampla diversificare ca urmare a varietatii domeniilor, ramurilor si intereselor economice ale partenerilor. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. este o forma de legatura intre cercetare si asimilarea in productie. b. reprezinta o forma relativ simpla de cooperare, prin care una din parti fabrica un produs finit sau semifinit dupa modelul, documentatiile sau instructiunile partenerului, fie pe baza capacitatilor existente, fie creand in acest scop capacitati noi. c. sunt o forma evoluata a cooperarii in productie, prin care partenerii isi valorifica complementaritatea factorilor si a costurilor de productie ca urmare a imbinarii potentialelor tehnice, umane si financiare in faza de conceptie, de executie si de comercializare. d. este forma de cooperare initiata si fundamentata de Romania, forma care si-a gasit o larga recunoastere si dezvoltare practica. Rambursarea creditului in produsele obiectivului construit in cooperare are o serie de avantaje ce decurg din solidaritatea intereselor partenerilor, pe de o parte, in asimilarea in scurt timp a productiei la nivel tehnic ridicat, iar pe de alta parte, in certitudinea desfacerii marfurilor fara un efort valutar impovarator e. este o forma mai complexa de cooperare, prin care unii parteneri realizeaza diverse faze ale ciclului constructiei , iar alti parteneri realizeaza productia efectiva, rambursand

f.

contravaloarea livrarilor si serviciilor fie prin produsele realizate la obiectivele respective, fie prin alte produse sau servicii. reprezinta o forma a cooperarii rezultand din construirea in comun a unor obiective. Se creeaza atunci cand partile se conving ca prin formele anterioare ale cooperarii nu beneficiaza pe deplin de avantajele cooperarii economice.

51. Productia la comanda 52. Acordarea de credite in utilaje si masini rambursabile in produsele rezultate din cooperare, precum si in alte marfuri sau servicii 53. Productia pe baza de licenta si documentatie ale partenerului 54. Construirea in comun a unor obiective industriale, agricole, turistice 55. Coproductia si specializarea 56. Intreprinderea mixta de productie (joint venture) 51. 52. 53. 54. 55. 56. ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: B D A E C F

Formele de cooperare in domeniul comercializarii, de regula, finalizeaza actiunile de cooperare in domeniul tehnico-stiintific sau al productiei, iar uneori se imbina cu formele de cooperare financiara. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. este o forma de cooperare in desfacerea si instalarea de masini si utilaje complexe pentru construirea de obiective mari care necesita documentatii si echipamente din mai multe domenii ale tehnicii si din diverse ramuri de productie pe care nu le poate asigura un singur furnizor, chiar daca apeleaza si la serviciile unor subfurnizori. b. reprezinta o forma de cooperare ce antreneaza comercializarea produselor ca urmare a activitaii organizatiilor care efectueaza asistenta tehnica in selectarea si montarea utilajelor, elaboreaza studii si proiecte, raspunzand uneori de livrarea la cheie a unor obiective complexe. c. reprezinta o forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate (factor) isi asuma sarcina de a scuti pe clientii lor (producatori, exportatori) de operatiunile financiare ce decurg din operatiunile de comert, astfel ca intreprinderile productive au posibilitatea sa-si concentreze activitatea exclusiv asupra operatiunilor de productie si desfacere. d. este o cooperare in domeniul comercializarii produselor prin finantarea partiala a investitiilor. e. este o forma de cooperare intre firme sau organe guvernamentale prin care se creeaza un cadru stabil de aprovizionare-desfacere de materii prime si semifabricate, iar uneori si de produse finite. f. sunt create de doua sau mai multe firme, din diverse tari, care se ocupa cu desfacerea produselor fabricate de catre una din parti pe piata celeilalte parti sau pe terte piete. 57. 58. 59. 60. 61. 62. Consultatiile ingineresti (consulting-engineering) Factoringul Contractul pe termen lung de comercializare Oferta comuna Inchirierea de masini si echipamente complexe (leasing) Societatile mixte de comercializare a produselor

57. ANS: B

58. 59. 60. 61. 62.

ANS: ANS: ANS: ANS: ANS:

C E A D F

Formele de asistenta financiara externa . Potriviti conceptele cu definitiile: a. constau in imprumuturi si donatii acordate tarilor beneficiare prin intermediul organismelor oficiale, favoarea si gratuitatea reprezentand minimum 25% din suma totala acordata; b. includ operatiunile de reesalonare si imprumuturile acordate pentru refinantarea unei datorii contractate (publice sau private); c. care constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea; 63. imprumuturile pentru ajutoare 64. donatiile 65. ajutoarele 63. ANS: B 64. ANS: C 65. ANS: A Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. reprezinta un plasament international de fonduri, la o banca sau institutie bancara, in valuta straina, temporar disponibile. b. este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international, in prezent existand o adevarata piata internationala a creditului c. consta in plasamentele de fonduri in valori mobiliare, cu deosebire in obligatiuni si actiuni emise de straini intr-o anumita tara sau in mai multe tari, concomitent, si cumparate de rezidenti (banci, institutii financiare, precum si persoane fizice) d. reprezinta una din formele cele mai vechi ale fluxului valutar-financiar international si se caracterizeaza prin plasarea de resurse financiare, materiale, tehnologice etc. in crearea, dezvoltarea sau achizitionarea unei unitati economice (de productie, de comercializare, de asigurare sau bancare) prin care investitorul strain obtine o parte strategica din, sau in totalitate, capitalul social, dar care in orice caz trebuie sa-i permita un anumit grad de control asupra activitatii unitatii economice respective. e. reprezinta acele fluxuri financiare care nu genereaza ulterior rambursarea, repatrierea sau venituri in contrapartida. In acest flux intra si asistenta financiara pentru dezvoltare in favoarea tarilor subdezvoltate economic. 66. 67. 68. 69. 70. 66. 67. 68. 69. 70. Creditul international Investitiile directe in strainatate Depozitele financiare de trezorerie Transferurile valutar-financiare unilaterale Investitiile straine de portofoliu ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: B D A E C

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. sunt oameni care se stabilesc intr-o alta tara decat cea in care s-au nascut, pentru a trai acolo permanent. b. sunt persoane care migreaza pentru o perioada limitata de timp. c. sunt persoane cu o inalta pregatire profesionala care se pregatesc intr-o tara, iar de rezultatele acestei calificari beneficiaza alta tara. d. sunt persoanele care intra fara forma intr-o tara sau carora le-a expirat viza de sedere in tara respectiva. e. sunt acele persoane care pleaca din tara lor pentru a scapa de anumite pericole. 71. 72. 73. 74. 75. 71. 72. 73. 74. 75. Persoanele care pleaca din tarile lor cu contract de munca Imigrantii ilegali Colonistii Specialistii Azilantii si refugiatii ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: B D A C E

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. reprezinta sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cele ale purtatorilor cererii turistice, materializata prin consum. b. este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unei activitati remunerate la locul de destinatie sau, altfel spus, este acea parte a persoanelor care se deplaseaza periodic si in mod temporar, in afara rezidentei obisnuite, pentru motive de calatorie, altele decat pentru a desfasura o activitate remunerata c. este cel ce asigura transformarea interfetei in suprapunere, in timp si spatiu, a celor doi factori: cererea turistica si oferta turistica. d. grupeaza ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic sau, altfel spus, oferta integreaza ansamblul resurselor economice mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice. e. este o componenta a ofertei turistice si reprezinta rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii. f. se deruleaza intr-o succesiune riguroasa, determinata obiectiv de specificul prestatiei, forma de turism, locul si momentul actiunii etc. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 76. 77. 78. 79. 80. Consumul turistic Piata turistica Cererea turistica Oferta turistica Consumul produsului turistic Produsul turistic ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: C A B D F

81. ANS: E Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare: a. reprezinta o emisiune voluntara a producatorilor, in scopul oferirii unui produs omogen standardizat, de calitate ridicata, sub aceeasi denumire comerciala, care reprezinta marca lor de productie. b. se defineste ca o metoda de conlucrare, reglementata juridic, in care o intreprindere denumita francizor extinde asupra altor intreprinderi dreptul de a efectua, conform propriilor tehnici, operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier. c. o alta modalitate de integrare a ofertei, a aparut o data cu extinderea grupurilor profesionale cu scop nelucrativ in diversele domenii ale ofertei turistice d. are loc intre intreprinderi care participa la acelasi stadiu al procesului de productie, respectiv in hotelarie, transport, comercializare e. reuneste in cadrul aceluiasi grup intreprinderi complementare care intervin in diferite stadii ale procesului de productie a unui produs turistic. f. este o forma clasica de concentrare, care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati, pornind de la cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere industrial sau comercial. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 82. 83. 84. 85. 86. 87. Franciza (franchise in fr.) in turism Concentrarea orizontala a ofertantilor Asociatia profesionala Lanturile voluntare Concentrarea verticala Conglomeratul ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: ANS: B D C A E F