UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL CONSTANA AN II FORMA DE NV.: ZI, FR TITULAR DISCIPLIN: CONF.UNIV.DR.

RISTEA LUMINIA FINANE PUBLICE -NTREBRICONSTANA 2009

I. Impozitele directe 1. Care sunt trsturile caracteristice impozitelor directe? Impozite directe se stabilesc nominal pe contribuabili n raport cu veniturile sau averea acestora contribuabilul cunoaste cu precizie: ce impozite si cota ce o datoreaza statului termenul de plata si sanctiunile pentru neplata lor Impozitele directe se pot grupa n doua familii: impozite reale impozite personale Impozitele directe se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice i/sau juridice, n funcie de veniturile i averea acestora. subiectul i suportatorul impozitului sunt una i aceeai persoan. Pe baza criteriilor care stau la baza aezrii impozitelor directe, acestea se grupeaz n: impozite reale (obiective, de produs) , n aceast categorie se includ: - impozitul funciar; - impozitul pe cldiri; - impozitul pe activiti industriale, comerciale i profesii libere; - impozitul pe capitalul mobiliar sau bnesc. impozite personale (subiective), n aceast categorie se includ: - impozitul pe venituri impozitele pe veniturile persoanelor fizice; impozitele pe veniturile societilor de capital; - impozitul pe avere impozitele pe averea propriu-zis; impozitele pe circulaia averii; impozitele pe sporul de avere. Impozitele directe sunt acele impozite ce se stabilesc nominal n sarcina unor persoane fizice i/sau juridice, n funcie de veniturile i averea acestora, pe baza cotelor legale de impunere i se percep direct de la subiectul impozitului la anumite termene precis stabilite, fiind impozite individualizate. Impozitele directe reprezinta principala sursa de venituri a bugetului administratiei centrale de stat in majoritatea tarilor lumii . Impozitele directe constituie forma de impunere nu doar cea mai veche si mai simpla, ci si forma de impunere care poate asigura echitatea fiscala. Caracteristicile impozitelor directe:

sunt nominative : se stabilesc direct pe numele fiecarei persoane fizice si juridice; - de regul, n cazul acestor impozite, subiectul i suportatorul impozitului sunt una i aceeai persoan;tocmai de aceea , se spune ca impozitele de acest tip au o incidenta directa asupra subiectului platitor. - caracteristica importanta a impozitelor directe este aceea ca, de regula, acestea au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate in prealabil si, ca atare, pot fi cunoscute din timp de catre contribuabil. - se stabilesc pe veniturile si/sau averea persoanelor fizice sau juridice - efectul lor economic consta in diminuarea veniturilor. Practica fiscala releva existenta a doua categorii de impozite directe: impozitele reale, fundamentate fara a se tine cont de situatia personala a contribuabilului impozitele personale, stabilite in stransa legatura cu starea economicosociala a subiectului impozabil . 2. Ce se include n categoria impozitelor directe reale? Prezentai fiecare impozit n parte. Impozitele directe reale au n vedere impozitele ce se percep de catre stat pentru detinerea unor obiecte materiale (pamnt, cladiri, masini etc) si nu au legatura cu subiectul impozitului Se mai denumesc si impozite pe produs Impozitele reale se mai numesc si obiective sau pe produs deoarece se aseaza asupra materiei impozabile, ele ilustreaza prevederi fiscale vechi, fara a se tine cont de situatia subiectului impozitului . Aceste impozite se stabilesc n legtur cu deinerea unor obiecte materiale (cum sunt pmntul, cldirile, magazinele etc), precum si asupra capitalului mobiliar . Impozitele reale au cunoscut o larg aplicabilitate n perioada capitalismului premonopolist, dar ele se practic i n prezent n cazul cldirilor, terenurilor ocupate de cldiri, exploatrilor agricole , facand parte din categoria impozitelor locale . In cea mai mare parte, impozitele reale au fost inlocuite cu impozite pe venit si impozite pe avere . In mod concret , in aceasta categorie de impozite se cuprind: impozitul funciar impozitul pe cldiri impozitul pe activiti industriale, comerciale i profesii libere impozitul pe capitalul mobiliar sau bnesc. Impozitul funciar-a fost introdus in practica fiscala a unor tari europene in primele stadii ale dezvoltarii capitalismului, fiind datorat de catre toti proprietarii de terenuri . Pentru determinarea marimii acestora, se foloseau criterii care nu puteau servi la stabilirea corecta a capacitatii de plata a contribuabililor platitori , deoarece ele aveau in vedere numai factorii care influenteaza nivelul productiei agricole: suprafetele de teren cultivate si calitatea acestora, marimea arenzii. Introducerea cadastrului a permis determinarea mai exacta a impozitului funciar, in acesta fiind inregistrate atat bunurile funciare existente intr-o localitate, cat si veniturile pe care acestea le produceau, pe baza carora erau stabilite impozitele . Impozitul pe cladiri - a fost instituit in paralel cu impozitul funciar si este perceput de la toate persoanele care detin in proprietate cladiri .

 Stabilirea marimii acestui impozit se facea pe baza unor criterii exterioare cladirii care aveau in vedere: numarul si destinatia data incaperilor suprafata construita aspectul exterior al cladirii . Aceste criterii nu erau in masura sa realizeze o impunere echitabila, deoarece nu ofereau o imagine completa asupra obiectului impozabil . Cu timpul, aceste criterii au fost completate si diversificate, fapt care au permis o asezare mai corecta a acestui tip de impozit . Impozitele pe activitatile industriale, comerciale si pe profesiile liberale- erau stabilite deasemenea in baza unor criterii exterioare, fara a se tine seama de veniturile realizate, de costurile de productie, de capacitatea contributiva a subiectilor platitori. Stabilirea marimii impozitelor avea in vedere marimea numarul salariatilor. Impozitele pe capitalurile banesti erau stabilite in functie de marimea veniturilor sub forma dobanzilor pe care creditorul le incasa pentru imprumuturile acordate sau in capitalul imprumutat. Aceasta modalitate de asezare a impozitului oferea contribuabililor posibilitatea de a se sustrage de la plata impozitelor, intrucat nici debitorii si nici creditorii nu erau interesati sa informeze organele fiscale despre existenta unor raporturi de creditare intre ei. Prin urmare, randamentul fiscal al acestui tip de impozit era scazut. In practica fiscala internationala exista foarte putine impozite reale, majoritatea statelor lumii efectuand de-a lungul timpului complexe operatiuni de cosmetizare a impozitelor reale prin personalizarea acestora. 3. Ce intr n componena impozitelor directe personale? Impozite directe personale, sunt acea categorie de impozite ce au centrul atentiei subiectul impozitului iar cuantumul acestora se stabileste n functie de avere, venit. Se platesc direct de catre suportator sau de catre terte persoane nu au legatura cu impozitele pe produs se mai denumesc si impozite subiective. Impozitele personale se stabilesc asupra venitului sau averii exprimata in forma baneasca in stransa legatura cu situatia personala a subiectului impozitului. sunt cunoscute si sub denumirea de impozite subiective . Trecerea de la impozitele reale la cele personale a fost determinata de mai multe cauze: nevoia sporita de resurse financiare la dispozitia statului pentru indeplinirea sarcinilor sociale aparitia unei surse noi de impunere , salariul, cu mare pondere in veniturile din societate impozitele personale sunt mai eficiente , presupun proceduri de evaluare mai corecte , mai simple, are un randament fiscal mai ridicat comparativ cu impozitele reale Impozitele diecte personale constitue o treapta superioaa in evolutia impunerii cupinzand doua grupe de prelevari: impozitele pe venit impozitele pe avere 4. Prezentai impozitul pe venitul persoanelor fizice. A fost introdus pentru prima data in Marea Britanie la inceputul secolului trecut si in cele mai multe tari din Europa la inceputul acestui secol . Impozitele pe venit au fost asimilate in practica in contextul inregistrarii diferentierii veniturilor realizate de diferitele categorii sociale si al distinctiei intre subiectii-persoane

fizice si subiectii persoane juridice , in functie de care exista doua categorii de impozite pe venit : impozitele pe veniturile persoanelor fizice impozitele pe veniturile pesoanelor juridice Impozitele pe veniturile persoanelor fizice acest impozit este platit de pesoanele fizice cu domiciliul intr-un stat cat si de catre strainii care realizeaza venituri in acel stat . Obiectul impunerii il constitue venitul , indiferent de forma : salariu, chirie, ividende,venitul liber al profesionistilor, dreptul de autor, dobanda , rente. Acest tip de impozit este platit de persoana fizica care realizeaza una sau mai multe din aceste forme de venit . Impunerea impozitelor pe veniturile persoanelor fizice se realizeaza in doua modalitati: impunerea separata - in acest caz se impune separat fiecare tip de venit obtinut de persoana fizica in parte , numarul surselor de venit determinand numarul impozitelor calculate. Sistemul impunerii separate prezinta avantajul simplicitatii , preciziei, , insa comporta si o serie de impedimente , cauzate in special de faptul ca are un randament fiscal scazut , genereaza costuri ridicate de aplicare si dezavantajeaza persoanele care au o singura sursa de venit . impunerea globala consta in insumarea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica (indiferent de sursa de provenienta) , si deducerea din rezultatul obtinut a unor sume stabilite reglementat. In final venitul cumulat, astfel corectat, fiind supus impunerii printr-o singura prelevare fiscala - impozitul global. Acest sistem de impunere are o laga raspandire in lume , fiind practicat in multe tari din Europa Occidentala(Belgia, Franta, Italia ). In tara noastra s-a trecut la impozitarea globala incepand de la 1 ianuarie 2000. Avantaje: - posibiliatea aplicarii progresivitatii impozitarii - asigura individualizarea fiscala a pesoanelor fizice - reduce numarul tentativelor de sustragere de la plata - confera un randament fiscal ridicat Dezavantaje: - imposibiliatea diferentierii sarcinii fiscale pe surse de venit - volumul mare de munca - inechitatea pricinuita persoanelor care obtin venituri din mai multe surse. 5. Prezentai impozitul pe venitul persoanelor juridice. Impozitele veniturilor persoanelor juridice se constitue si se percep in functie de modul oganizarii acestora, ca societati de persoane sau ca societati de capital . In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent pe baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societatii respective. La societatile de capital,impunerea are in vedere structura si repartizarea profitului. Profitul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actionarilor sub forma de dividende (proportional cu participarea lor la capital), cat si la dispozitia societatii pentru constituirea unor fonduri.

 Aceasta repartizare a profitului permite luarea in considerare a mai multor modalitati de impunere a veniturilor realizate de societatile de capital si anume: se impune mai intai profitul total obtinut de societatea de capital si apoi separat profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende. In acest caz, considerat clasic, partea din profit repartizata actionarilor este impusa de doua ori impozitarii (o data la societate si a doua oara la actionari sau asociati); se impun numai dividendele, iar partea din profit lasata la dispozitia societatii de capital este scutita de impozit. - Practicarea acestei metode este avantajoasa pentru societatile de capital si vizeaza simularea acestora in plasarea profitului realizat in noi investitii; se impune numai partea din profit care ramane la dispozitia societatii de capital, iar dividendele repartizate actionarilor nu sunt impuse impozitarii. - In acest caz se incalca principiul echitatii fiscale, deoarece se exonereaza de la impunere dividendele realizate de actionari; impunerea separata, mai intai a dividendelor repartizate actionarilor si apoi a partii din profit ramase la dispozitia societatii de capital. Impozitul pe venitul persoanelor juridice imbraca urmatoarele forme: impozitul pe profit; impozitul pe dividende; Impozitul pe profit este cel mai important avand in vedere ca profitul este principala forma de venit a societatilor comerciale. In sens, larg profitul reprezinta diferenta dintre veniturile unui agent economic realizate din activitatile pe care le desfasoara si cheltuielile aferente obtinerii lor. Obiectul impunerii este profitul anual impozabil care este reprezentat de diferenta dintre veniturile obtinute de agentul economic intr-un an fiscal si cheltuielile deductibile aferente efectuate. Daca exista si cheltuielile nedeductibile acestea nu pot fi scazute din venituri, ci se insumeaza acestora in vederea determinarii profitului anual impozabil. Determinarea profitului impozabil se face astfel: Pi = Vi Chv + Chn Unde: Pi= profitul impozabil Vi= venituri impozabile Chv= cheltuieli aferente realizarii veniturilor Chn= cheltuieli nedeductibile Cheltuielile nedeductibile sunt: cheltuieli cu impozitul pe profit; dobnzile, majorrile de ntrziere, amenzile, confiscrile datorate ctre autoritile romne; cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate. cheltuieli de protocol care depesc limita de 2% aplicat diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai puin cheltuielile cu impozitul pe profit i cheltuielile de protocol; 2,5 ori nivelul legal stabilit cheltuieli cu TVA aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat la surs

cheltuieli nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ e angajator n numele angajatului sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legal, cu excepia celor create de bnci cheltuielile de sponsorizare i/sau mecenat i cheltuielile privind bursele private,acordate potrivit legii cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii. Sunt obligai la plata impozitului pe profit contribuabilii din urmtoarele categorii: persoane juridice romne persoane juridice strine care desfoar activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia. Cota general de impozitare este de 16%. n cazul n care un contribuabil desfoar activiti de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activiti. n acest caz impozitul va fi 5% din veniturile aferente activitii 6. Ce intr n componena impozitelor pe avere? Prezentai n detaliu fiecare impozit. Impozitele pe avere se institue in stransa legatura cu dreptul de proprietate al diferitelor persoane asupra unor bunuri mobile sau imobile . Impozitul pe avere imbraca trei fome principale: impozit asupra averii propriu-zise impozit asupra circulatiei averii impozit asupra cresterii averii. Impozitele asupra averii propriu-zise - au ca obiect, in general, proprietatile imobiliare (terenurile, cladirile, etc) si activul net. Acest tip de impozite se plateste fie din profitul adus de avere, fie din alte venituri ale contribuabilului. In acest ultim caz,spunem ca acesta este un impozit pe substanta averii si se intalneste rar, din cauza ca determina scaderea materiei impozabile, adica a averii respective. O problema esentiala o constituie evaluarea averii. Aceasta poate fi facuta fie pe baza declaratiei contribuabilului, fie potrivit unor documente ce atesta dobandirea averii, fie conform unor norme fixate de autoritatea publica, fie in baza unei expertize. Impozitul asupra circulatiei averii - se plateste ca urmare a trecerii dreptului de proprietate de la o persoana la alta, cu titlu gratuit sau oneros si prin vanzare. Cele cu titlu gratuit sunt: Impozitul pe succesiune - taxa de mostenire se aseaza asupra averii care trece de la o persoana decedata la o persoana in viata . - Cotele acestui impozit sunt mici si varieaza in functie de marimea averii si gradul de rudenie . - Impozitul il plateste cel care primeste averea . Impozitul pe donatie : a fost instituit ca o replica la evaziunea impozitului pe succesiune . - Obiectul acestui impozit este valoarea bruta a donatiei .

- Are cote mici si un caracter regresiv . - Cotele vor fi in functie de obiectul si motivul donatiei; Impozitul pe vanzare este instituit in momentul in care are loc vanzarea sau cumpararea unei valori mobiliare sau imobiliare . - Obiectul acestui impozit este valoarea declarata a averii , iar in unele cazuri valoarea de piata a acesteia . Impozitele speciale pe avere se aseaza pe cresterea valorii averii, astfel: Impozitul asupra plusvalorii imobilelor : obiectul acestui impozit reprezinta cresterea valorii datorita unor factori independenti de vointa proprietarului . Subiectul impozitului este proprietarul averii , care apare ca si platitor doar in momentul vanzarii imobilului respectiv. Acest impozit se percepe sub forma timbrelor fiscale . Impozitul pe cresterea averii pe timp de razboi : obiectul impozitului este valoarea in plus a averii cu dezavantajul ca materia impozabila este greu de evaluat , dar totusi se bazeaza pe cote progresive . Randamentul impozitului este foarte scazut cotele de impozitare sunt destul de mici cuantumul impozitului este afectat de inflatie , fenomen ce se dezvolta de regula pe timp de razboi , astfel incat plata impozitului se face in moneda depreciata . Impozitul militar este un impozit incidental perceput pe timp de razboi , platit de persoane scutite de a indeplini stagiul militar pe tot timpul desfasurarii razboiului. Obiectul impozitului este averea persoanei respective . Motivul asezarii acestui impozit este acela ca daca persoana respectiva ar fi satisfacut stagiul militar n-ar fi avut timp sa se ocupe de propria sa avere. 7. Care sunt principalele impozite directe n Romnia?Prezentai caracteristicile fiecrui impozit. Impozitele directe sunt o categorie de impozite clasificate dup criteriul trsturilor de fond i de form. Ele prezint o serie de avantaje rezultate din trsturi ce rspund cerinelor multora din principiile impunerii: sunt nominative sunt legate de puterea economic i de situaia personal a contribuabilului sunt aduse la cunotina pltitorului anticipat plii att n ce privete suma de plat, ct i termenele-scaden. Impozitele directe sunt clasificate dup obiectul impunerii n impozite reale i impozite personale. Impozitele reale sunt aezate pe obiectul activitii i nu mai sunt caracteristice epocii contemporane. Aezarea lor necesit introducerea unei instituii specifice care s descrie obiectul activitii i s-l nregistreze pe persoane. O astfel de instituie s-a creat n timp numai n legtur cu pmntul i activitile legate de el Cea iniiat n legtur cu pmntul se numea cadastru. - Aceast instituie avea ca obiect descrierea bunurilor funciare,menionarea veniturilor pe care acestea le produceau i evidena lor pe proprietari. - Aceast instituie, cu acelai obiect, dar cu funcii modificate, se pstreaz i azi. Impozitele personale sunt aezate pe venit i pe avere i constituie f orma de

impunere cea mai rspndit n zilele noastre. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice Impozitul pe veniturile persoanelor juridice - societi de persoane - impozitare ca si pe veniturile persoanelor fizice - societi de capital - impozit pe profit profitul societii nainte de impozitare, profitul repartizat ca divident pentru acionari, profitul rmas la dispoziia societii. Impozitele pe averea propriu-zis impozitul pe proprietatea imobiliar, aezat asupra terenurilor,cldirilor i altor bunuri imobiliare impozitul pe activul net, aezat asupra tuturor categoriilor de bunuri din patrimoniul contribuabilului, din a cror valoare se scad datoriile ce le genereaz Impozitele pe circulaia averii impozitul pe actele de vnzare-cumprare privind bunuri imobiliare impozitul pe succesiuni, care este perceput pentru actele succesoarale impozitul pe donaii, care este perceput pentru transferurile de avere ntre vii Impozitul pe sporul de avere 8. Ce reprezint dubla impunere juridic internaional? Dubla impunere juridic internaional reprezint impozitarea aceleiai mase impozabile n aceiai perioad de timp de ctre dou autoriti fiscale diferite. 9. Prezentai dubla impunere juridic internaional lund n considerare aspectele de ordin juridic. Dubla impunere juridica internationala poate sa apara doar n cazul impozitelor directe pe venit si avere, dar nu si n cazul impozitelor indirecte. 10. Care sunt criteriile de apreciere a dublei impuneri juridice internaionale? La baza dublei impuneri juridice internationale stau: rezidenta n aceasta situatie, veniturile realizate att n Romnia ct si n strainatate se impoziteaza, indiferent daca acesta se afla pe teritoriul statului respectiv sau n afara acestuia nationalitatea semnifica faptul ca un stat impune rezidentilor sai impozite pe veniturile si averea lor, indiferent daca acestia locuiesc sau nu n tara lor originea veniturilor impozitul se pune de catre organele fiscale din tara pe teritoriul careia sau realizat veniturile sau se afla averea, facndu-se abstractie de rezidenta sau nationalitate 11. Care sunt metodele de evitare a dublei impuneri juridice internaionale? Prezentai coninutul fiecruia. Metoda scutirii totale Autoritatea fiscal din ara de reziden s nu ia n considerare veniturile realizate n strintate dac pentru acestea s-a pltit impozit. Metoda scutirii progresive. Organul fiscal din ara de reziden nsumeaz veniturile realizate n ar i strintate, identific cota de impunere aferent venitului cumulat i o aplic numai asupra venitului realizat n ara de reziden.

Metoda creditrii obinuite. Autoritatea fiscal din ara de reziden cumuleaz veniturile din ar i strintate, calculeaz impozitul aferent venitului cumulat din care deduce impozitul achitat n strintate dar nu integral ci numai pn la limita impozitului determinat n ara de reziden pentru un venit egal cu venitul obinut n strintate. Metoda creditrii totale. Aceast este oarecum asemntoare cu precedenta singura deosebire const n faptul c impozitul achitat n strintate se deduce n totalitate. II. Impozitele indirecte 1. Ce reprezint impozitele indirecte? Impozitele indirecte sunt instituite asupra vanzarii unor bunuri si prestarii anumitor servicii , fiind varsate la bugetul public de catre producatori, comercianti si sunt suportate de catre consumatorii bunurilor si serviciilor impozabile . Denumirea de indirecte provine de la faptul ca aceste impozite nu se stabilesc direct pe persoana : atunci cand se introduc , nu se cunoaste , nici de organele fiscale si nici de cetateni cine va plati aceste impozite si in ce masura. 2. Care sunt trsturile caracteristice impozitelor indirecte? Caracteristicile impozitelor indirecte sunt: nu sunt nominative , adica nu se cunoaste numele contribuabilului care datoreaza debitele fiscale; se percep la vnzarea mrfurilor i serviciilor prin adugarea unor cote de impunere la preurile i tarifele acestora; se ncaseaz de la toate persoanele care cumpr mrfurile i serviciile supuse impunerii indirecte, indiferent de veniturile, averea sau situaia personal a acestora; se stabilesc n cote proporionale asupra preului mrfurilor supuse vnzrii i serviciilor n sum fix pe unitatea de msur a acestora; se vireaz la bugetul public de ctre productori, comerciani, ns sunt suportate de ctre consumatori, fiind incluse n preurile mrfurilor sau tarifele serviciilor; n acest sens exist o neconcordan ntre pltitorul acestora la buget i suportatorul lor real mrimea acestora este necunoscut de consumatori, fiind camuflat n preuri sau tarife, fiind numite si impozite invizibile au un caracter inechitabil, deoarece: nu prevd un venit minim neimpozabil nu cuprind anumite faciliti n cazul celor care au copii sau persoane n ntreinere avantajeaz persoanele cu venituri mari au un pronunat caracter regresiv, datorit discrepanei dintre mrimea veniturilor diferitelor categorii sociale; utilizarea lor, ca i n cazul impozitelor directe, conduce la scderea nivelului de trai al populaiei, deoarece, prin reducerea veniturilor reale se diminueaz puterea de cumprare a populaiei avantaje: rapiditatea perceperii impozitului mai putin costisitoare decat impozitarea directa.

3. Care este relaia dintre impozitele indirecte i conjunctura economic? n perioadele cnd economia nregistreaz un curs ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat n perioadele de criz i depresiune, cnd producia i consumul cresc mai lent sau nregistreaz un recul, ncasrile din impozite indirecte urmeaz aceeai evoluie, periclitnd echilibrul bugetului de stat. Cu alte cuvinte, impozitele indirecte manifest o sensibilitate sporit fa de conjunctura economic 4. Care sunt formele de manifestare a impozitelor indirecte? In functie de forma lor de manifestare , impozitele indirecte se grupeaza: taxele de consumatie monopolurile fiscale taxele vamale taxe fiscale de timbru si de inregistrare 5. Ce sunt taxele de consumaie? Taxele de consumatie Taxele de consumatie sunt impozite cuprinse in pretul de vanzare al marfurilor produse si realizate in interiorul tarii . La plata acestora sunt supuse atat bunurile de consum cat si mijloacele de productie Taxele de consumatie au un camp de aplicare diferit de la tara la tara . Randamentul lor fiscal este mare . 6. Care sunt formele de manifestare a taxelor de consumaie? Accizele- taxe de consumatie pe produs Taxele generale pe vnzri, aezate pe cifra de afaceri. 7. Prezentai taxele de consumaie pe produs. Taxe de consumatie pe produs, numite i accize, aezate, de regul,asupra bunurilor/serviciilor cu cel mai mare consum i pentru care ineria de consum este mare, adic bunuri/servicii a cror cerere este, n general, inelastic n raport cu preul, iar uneori chiar i cu venitul. Accizele - distinct de TVA - in toate statele exista aceste taxe speciale de consumatie care tintesc numai anumite produse. In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor sunt: bunurile care dauneaza sanatatii produsele considerate de lux Platitorii accizelor sunt agentii economici care importa produsul respectiv pentru vanzare, producatorii sau vanzatorii acestuia. Suportatorul este, consumatorul final In Romania se platesc accize pentru urmatoarele grupe de produse: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si orice alte bauturi alcoolice produsele petroliere (exceptie face pacura) produsele din tutun alte produse si grupe de produse: cafea, bijuterii (cu exceptia verighetelor), autoturisme, parfumuri, blanuri naturale, articole din cristal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual. 8. Prezentai taxele generale pe vnzri. cumulative sau multifazice unice sau monofazice pe cifra de afaceri brut pe cifra de afaceri net (taxa pe valoarea adugat)

10

9. Cum se impun mrfurile n cazul impozitului cumulativ (multifazic)? Dar n cazul impozitului unic (monofazic)? cumulativ sau multifazic, atunci cnd se practic la fiecare vnztor, neinnd seama c au mai fost pltite n amonte pe circuitul economic; unic sau monofazic, atunci cnd se practic la una din cele dou verigi majore ale circuitului economic: la productor (numit tax de producie) sau la comerciant (numit impozit pe circulaie). 10. Ce reprezint i cum se calculeaz impozitul pe cifra de afaceri brut? Dar cel pe cifra de afaceri net? pe cifra de afaceri brut, atunci cnd cota de taxare se aplic pe valoarea vnzrilor, indiferent de faptul c aceasta include i taxe pltite de ali ageni economici n amonte pe circuitul economic pe cifra de afaceri net, atunci cnd cota de taxare se aplic valorii adugate, adic diferenei ntre preul de vnzare a unui produs/serviciu i suma preurilor de achiziie a produselor/serviciilor ce intr, prin procesul de fabricaie, n structura celui vndut. - Aceast tax se numete taxa pe valoarea adugat i este practicat n prezent n peste 70 de ri (inclusiv n Romnia). - Taxa pe valoarea adaugata (impozitul unic incasat fractionat cum mai este denumit) se calculeaza asupra cresterii de valoare, adaugata de fiecare agent economic care participa la ciclul realizarii unui produs , adica impozitul se aplica la valoarea adaugata. - Se mai numeste si impozit pe consum. - Platitori de TVA sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza servicii - Suportatorii taxei sunt, consumatorii marfurilor respective o data cu cumpararea lor - Sfera de aplicare: Livrarea de bunuri (comercializarea mrfurilor) Prestri de servicii efectuate pe teritoriul rii Importul de bunuri i servicii Transferul proprietii bunurilor imobile ntre contribuabili, precum i ntre acetia i persoane fizice Serviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul n strintate pentru care locul prestrii se consider a fi Romnia. 11. Cnd s-a ncheiat aciunea de introducere a taxei pe valoarea adugat n Europa? Modelul taxei pe valoarea adaugat care nlocuia taxa asupra produciei i taxa asupra tranzaciilor, printele ei fiind Maurice Laure, a fost introdus n Frana n aprilie 1954. Ideea de la care s-a plecat a fost aceea c fiecare participant la producerea i comercializarea unui produs i adaug valoare, iar pentru evitarea impozitri repetate fiecare trebuie s plteasc impozit asupra valori adugate. n 11 aprilie 1967 primele dou Directive privind taxa pe valoarea adugat au fost adoptate stabilind o general, dar non-cumulativ tax pe valoarea adugat care s nlocuiasc toate celelalte forme de tax pe valoarea adugat n Statele Membre. Mai mult, primele dou Directive privind taxa pe valoarea adugat prevedeau doar structura general a sistemului TVA i permiteau Statelor Membre s determine sfera de aplicare a taxei pe valoarea adugat i structura ratelor de tax pe valoarea adugat.

11

La 17 mai 1977 a-VI-a Directiv privind taxa pe valoarea adugat a fost adoptat i stabilea o arie de cuprindere a taxei pe valoarea adugat uniform. Aceasta garanteaz, contribuia taxei pe valoarea adugat a fiecrui Stat Membru pentru resursele monetare ale Comunitii Europene pot fi calculabile. Oricum prin aceasta directiva se permite Statelor Membre multe excepii i derogri legislative de la aria de aplicare a taxei pe valoarea adugat. Mai mult,nu impune ratele de tax pe valoarea adugat care s fie aplicate n Statele Membre i ca rezultat acestea difer chiar i n ziua de azi. n mod curent, este admisa o rat standard minima de 15% i de maxim 25% (bazat pe un angajament politic). In ceea ce priveste ratele redusei Statele Membre pot aplica una sau dou rate reduse de tax limita minima fiind de 5%. Exist un numr de derogri temporare, ex. rata zero n Marea Britanie i Irlanda. Aria de aplicabilitate a taxei pe valoarea adugat poate diferi dintr-un Stat Membru n altul. 12. Cnd s-a introdus taxa pe valoarea adugat n Romnia? Taxa pe valoarea adugat a fost introdus n Romania prin Ordonana de Guvern nr. 3/1992,aprobata prin Legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior,introducerea taxei pe valoarea adugat a fost amanat pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finanelor a elaborat normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 3/1992 detaliand aspecte cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, la operaiunile impozabile, baza de calcul, pltitorii, obligaiile si drepturile acestora. Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 17/2000 a intrat n vigoare la 15 martie 2000 modificat prin Legea 345/2002 privind taxa pe valoarea adugat care a intrat n vigoare la 1 iulie 2002. 13. Care sunt modurile de calcul a taxei pe valoarea adugat? Taxa pe valoarea adaugata se poate calcula prin aplicarea cotei de impozit: asupra valorii adaugate in fiecare stadiu pe care il parcurge marfa de la producator la cumparator asupra pretului de vanzare din stadiul respectiv, obtinandu-se astfel taxa asupra pretului de vanzare, din care se deduce taxa (calculata in acelasi fel) aferenta pretului de vanzare din stadiul anterior. 14. Ce reprezint monopolurile fiscale? Monopolurile fiscale Statul instituie monopoluri fiscale asupra produciei i/sau vnzrii unor mrfuri ca: tutun, sare, alcool, cri de joc i alte produse specifice. Monopolurile fiscale, n funcie de sfera lor de cuprindere, pot fi: - depline sau totale - pariale sau speciale Relaia de calcul a acestui impozit este: I = Pv (Cp + P) unde: I impozitul Pv preul de vnzare stabilit de ctre stat Cp costul de producie P profitul ntreprinztorului 15. Care sunt produsele asupra crora se instituie monopolurile fiscale?

12

n Romnia monopolurile fiscale se instituie asupra chibriturilor, parial asupra alcoolului i produselor alcoolice, tutunului, timbrelor fiscale, judiciare i potale, Loteriei Naionale, fabricarea si comercializarea armamentului, a munitiilor 16. Ce reprezint monopolurile fiscale depline? Dar cele pariale? Monopolurile fiscale depline se instituie de ctre stat att asupra produciei, ct i asupra comerului cu ridicata ori cu amnuntul a unor mrfuri. Monopolurile pariale sunt instituite fie numai asupra produciei i comerului cu ridicata, fie numai asupra comerului cu amnuntul. 17. Ce constituie monopol de stat n Romnia? Monopoluri fiscale, adic o concentrare total sau parial n mna statului a activitilor de producie i comer (cu ridicata i/sau cu amnuntul) referitoare la anumite produse, cum sunt: tutunul, sarea, alcoolul, crile de joc 18. Cine administreaz monopolurile de stat ? Statul prin: Regiile autonome (Regiile Monopoulului Statului) Societatile cu capital de stat Concesionari privati 19. Ce reprezint taxele vamale ? Taxele vamale - sunt impozite pecepute de stat asupa marfurilor la trecerea granitelor vamale ala statului respectiv. Taxele vamale sunt o categorie de impozite deosebite 20. Ce rol ndeplinesc taxele vamale ? Taxele vamale au rolul de a procura venituri fiscale bugetului, dar si de a proteja economia nationala de concurenta straina 21. Care sunt criteriile de clasificare a taxelor vamale ? Prezentai n detaliu fiecare component. n funcie de criteriul folosit, taxele vamale se pot clasifica astfel: - Dup scopul urmrit de ctre stat: Taxele vamale fiscale au ca singur obiectiv procurarea de venituri la bugetul de stat. Taxele vamale protecioniste vizeaz crearea unei bariere pentru mrfurile strine, prin intermediul creia se urmrete anihilarea concurenei strine pe piaa intern. - Dup obiectul impunerii: taxe vamale de import(statul le percepe cu ocazia intrarii in tara a unor marfuri cumparate pe piata externa); taxe vamale de export ( se institue de obicei fie asupra materiilor prime pentru a detemina prelucrarea acestora in tara ,fie asupra semifabricatelor ori produselor finite cu pondere mare in export ; taxe vamale de tranzit ( se stabilesc asupra marfurilor care fac obiectul comertului exterior , cu prilejul trecerii acestora pe teritoriul unei terte tari); - Dupa modul de stabilire taxele vamale pot fi: taxe vamale autonome ( fixate reglementat si opozabile fata de oricare alt stat strain ) taxe vamale conventionale ( instituite si opozabile fata de un anumit stat, prin consimtamantul acestuia ) - Dupa modul de exprimare al taxei:

13

taxe vamale ad valorem ( se calculeaza ca procent asupra pretului marfii) taxe vamale specifice ( se fundamenteaza ca suma fixa pe unitatea naturala de masura a marfii) taxe vamale mixte ( reprezinta o combinatie a taxelor vamale specifice cu cele advalorem) 22. Care sunt trsturile taxelor generale? Taxe fiscale de timbru si de inregistrare Taxele de timbru reprezint plata serviciilor prestate ori a lucrrilor efectuate de diverse organe sau instituii publice care primesc, ntocmesc sau elibereaz diferite acte, presteaz diferite servicii i soluioneaz anumite interese legitime ale subiecilor. Taxele de timbru au caracter obligatoriu si sunt preluate la bugetul statului cu titlu definitiv, nerambursabil . Cuantumul taxelor de timbru varieaza in functie de natura si complexitatea serviciului prestat, de valoarea bunurilor sau a drepturilor ce fac obiectul actului taxabil sau de caracterul si importanta actelor sau faptelor solicitate. Din acest punct de vedere se disting doua categorii de taxe de timbru : - taxe in suma fixa , exprimate in marimi absolute , aplicabile, de regula actelor neevaluabile in bani , dar si celor evaluabile in bani pentru care legea stabileste o taxa in suma fixa - taxe procentuale, proportionale, progresive sau degresive, aplicabile actelor evaluabile in bani 23. Care sunt principiile de stabilire i aplicare a taxelor generale? Taxele generale reprezint pli efectuate de beneficiarii unor servicii solicitate administraiilor publice. Aceste taxe au unele trsturi ale impozitelor (obligatorii, cu titlul nerambursabil, stabillite prin lege sau ca efect al legii), dar au caracteristica de a da dreptul la contraprestaie direct i indirect. Cu excepia celor de timbru, taxele se pltesc n numerar i pot fi aezate ad-valorem (cot procentual din valoarea faptelor ce fac obiectul serviciului public solicitat, fapte ce pot fi evaluate n bani) sau n sume fixe. 24. Care sunt criteriile de clasificare a taxelor generale? Dup natura lor taxele pot fi: judectoreti, pltite instanelor judectoreti pentru aciunile de judecat introduse de orice persoan fizic sau juridic de notariat, pltite notariatelor pentru serviciile solicitate lor (legalizri, autentificri etc.) consulare, pltite consulatelor pentru serviciile specifice lor (vize,certificate de origine .a.) de administraie, pltite primriilor, prefecturilor, altor instituii pentru autorizaii, permise, legitimaii etc. de timbru, pltite prin aplicarea de timbre fiscale pe acte/documente autorizate, nregistrate, certificate, transpuse, eliberate etc. de unele instituii publice de nregistrare, pltite autoritilor publice pentru servicii de vnzri de imobile, fuzionarea sau dizolvarea unor firme, nregistrarea unor firme, cumprri de titluri prin burs 25. Care sunt principalele impozite indirecte n Romnia? Prezentai n detaliu trsturile fiecruia.

14

Impozitele indirecte se percep de catre stat prin nsasi vnzarea de produse sau bunuri care contin n pretul lor acest tip de impunere; ele se platesc statului n mod indirect, prin cumpararea de bunuri si/sau produse. Impozitele indirecte mbraca urmatoarele forme de manifestare: taxa pe valoarea adaugata accizele taxele vamale alte impozite indirecte. Dupa criteriul obiectul impunerii impozitele se clasifica astfel: impozite pe profit; reprezinta un impozit direct, stabilit nominal n sarcina contribuabilului, prin care se urmareste impunerea profitului obtinut din activitatile desfasurate; impozitul pe venit; este o impunere directa stabilita asupra veniturilor realizate de catre contribuabili, ntr-o perioada de timp (luna, an), indiferent de sursa de provenienta si ncasata ca venit la bugetul de stat; impozite pe produs; sunt acele impuneri ce se regasesc n continutul pretului produsului si sau bunurilor cumparate; impozitul subiectiv; sunt impuneri ce se refera la averea personala a subiectului,respectiv contribuabilul. n raport cu scopurile urmarite impozitele pot fi: impozite financiare; scopul urmarit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la bugetul statului, venituri care sa acopere cheltuielile. n cadrul acestui tip de impozit pot intra: impozitul pe venit, accizele, taxa pe valoarea adaugata,taxele de consumatie, taxele de timbru si de nregistrare impozite de ordine; au n vedere limitarea anumitor actiuni ori atingerea unui obiectiv cu caracter fiscal; ele pot fi taxe pe vicii n scopul limitarii consumului unor produse, ori sub forma accizelor avnd ca scop obtinerea de noi resurse financiare. Dupa frecventa utilizarii lor impozitele se categorisesc astfel: impozite permanente; sunt acele impuneri care se ncaseaza, de regula, anual de la contribuabili, ele fiind n cuantum constant ori variabil; impozite de incidenta; acestea se percep o singura data, odata cu declararea acestora (impozitul pe avere, impozitul pe sumele obtinute din cstiguri la jocurile de noroc, impozitul pe sumele ncasate ca urmare a vnzarii unor imobile etc.). n functie de institutia care le percepe si administreaza impozitele sunt: impozite federale; se stabilesc la nivelul pentru realizarea veniturilor la nivel federal impozite la nivel de stat component al federatiei; se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul statului respectiv impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federatiei se stabilesc drept venituri similare cu cele ale administratiei locale impozite ale administratiei centrale de stat impozite ale administratiei de stat locale. III. Imprumuturile de stat 1. Care sunt metodele de realizare a mprumuturilor de stat? Pentru a acoperi anumite necesiti de trezorerie sau n condiii de dezechilibru bugetar, statul, prin intermediul guvernului, apeleaz la mprumuturi de stat.

15

mprumutul de stat ia forma creditului public care reprezint o nelegere ntre stat, pe de o parte, i persoane fizice sau juridice, pe de alt parte, prin care cea din urm consimte s pun la dispoziia statului o sum de bani, sub form de mprumut, pe o perioad determinat,iar acesta din urma se angajeaza sa restituie imprumutul la terenul stabilit si sa achite dobanda. contractarea directa de catre stat de mprumuturi de la persoane fizice sau juridice detinatoare de disponibilitati banesti intermediul unor institutii specializate care colecteaza disponibilitatile banesti de pe piata, ncredintndu-le apoi statului pe o perioada determinata. 2.Care sunt instrumentele de procurare a mprumuturilor n economie i trsturile lor caracteristice? titlurile de stat n moneda nationala mprumuturile de stat acordate de Banca Nationala a Romniei n conditiile stabilite de lege mprumuturile de stat contractate la bancile comerciale din Romnia mprumuturile de stat contractate la alte institutii de credit din Romnia si de la agentii neguvernamentale. titlurile de stat eliberate n valuta, emise pe pietele financiare internationale si interne; mprumuturile de la guvernele altor state,agentii neguvernamentale, institutii financiare sau alte organizatii internationale; mprumuturi sindicalizate pe termen scurt, mediu si lung mprumuturi directe primite de la investitori privati pe termen scurt, mediu sau lung creante n cont, daca creditul public se nregistreaza n contul datoriei publice, fara eliberare de nscrisuri; are loc cnd exista un numar limitat de creditori; emisiune de nscrisuri, cnd statul mprumuta la un numar mai mare de creditori. Creditele pe termen scurt au n vedere emiterea de bonuri de tezaur, polite de tezaur, certificate de trezorerie etc. Creditele pe termen mediu si lung au n vedere emiterea de nscrisuri precum obligatiuni sau titluri de renta. Creditele fara termene precise de rambursare au n vedere folosirea drept instrumente financiare a titlurilor de renta perpetua. 3. Care sunt trsturile caracteristice mprumuturilor de stat? Caracter contractual; are la baza principiul facultativitatii; conditiile de emisiune si rambursare, forma si marimea venitului pe care l asigura si eventualele avantaje acordate mprumutatorilor se stabilesc de catre organele de decizie competente ale statului, fara consultarea prealabila a subscriitorilor potentiali. Caracter rambursabil; presupune restituirea creditului acordat la termenul stabilit cu exceptia cazurilor mprumuturilor perpetue care nu au o scadenta determinata, dar se restituie n functie de posibilitatile statului; de regula statul stabileste termenele de rambursare ale creditului public. Este purtator al unei contraprestatii sau dobnzi; contraprestatia sau dobnda reprezinta pretul pe care statul trebuie sa-l plateasca pentru creditul acordat acestuia. 4. Care sunt criteriile de clasificare a mprumuturilor de stat? Dupa durata (termenul) rambursarii se disting: credit pe termen scurt, de pna la un an credit pe termen mediu, de pna la 5 ani

16

 credit pe termen lung, peste 5 ani. Dupa destinatia sa, creditul poate fi: credit de trezorerie destinat acoperirii unor plati curente ce decurg din functionarea normala a activitatilor credit de export, destinat finantarii activitatilor de export credit de documentare, destinat activitatilor de import credit pentru obiecte de investitii credit de consum. Dupa locul de plasare exista: credit intern, obtinut de pe piata interna de capital; are n atentie nevoile de procurare a lichiditatilor pe termen scurt, acoperirea deficitului bugetar ori refinantarea datoriei publice credit extern, obtinut de pe piata externa de capital se refera la finantarea unor obiective de investitii specifice reformei, restructurarii, modernizarii sau dezvoltarii, ori echilibrarii balantei de plati externe. n raport de cauza de finantare se distinge: credit de finantare acordat statelor care nu au creante asupra altora credit de refinantare acordat statelor care au creante asupra altora. n raport cu pozitia statului fata de creditori sunt: credite contractate direct de catre stat credite garantate de catre stat, dar contractate de agentii economici sau alte entitati n drept 5. Prezentai detaliat elementele tehnice ale mprumuturilor de stat. Definirea i individualizarea mprumuturilor publice se realizeaz cu ajutorul unor elemente tehnice, care sunt stabilite n actele normative pe baza crora sunt lansate i se angajeaz. Denumirea mprumutului constituie acel element tehnic prin care se precizeaz destinaia dat de ctre emitent resurselor obinute pe baza sa i anul contractrii mprumutului. Daca se dorete atragerea ateniei opiniei publice asupra caracterului excepional al mprumutului sau asupra obiectivului urmrit prin acel mprumut, apreciat de interes naional, se precizeaz acest lucru prin nsi denumirea lui. mprumutatul (care apare i sub denumirea de subscris, debitor sau emitent) este autoritatea public solicitant a creditului. n cazul mprumutului de stat, acesta devine debitor i emitent, deoarece emite nscrisuri cu denumiri specifice (obligaiuni, bonuri de tezaur, rente de stat .a.) care atesta: subscrierea la mprumut valoarea efectului public; anuitatea; dobnda i/sau ctigul; scadena. mprumuttorii (denumii i subscriitori, creditori sau depuntori) sunt persoanele fizice i/sau juridice care consimt sa crediteze statul obligaiuni, polie sau alte titluri de stat). Titlurile de credit public sunt documente scrise avnd o forma i un coninut stabilite prin actul normativ de lansare a mprumutului, n care se precizeaz sumele subscrise i drepturile creditorilor. Aceste nscrisuri sunt denumite diferit - efecte publice

17

- obligaiuni - titluri publice - hrtii de valoare n funcie de termenul de rambursare a mprumutului i de caracteristicile lor juridice. n funcie de termenul de rambursare, n cazul mprumuturilor pe termen scurt (de pn la 1 an) se emit: - bonuri de tezaur sunt nscrisuri care se adreseaz unei categorii speciale de subscriitori, deoarece nu se supun regulilor dreptului cambial i nu pot fi transmise la cursuri variabile, prin cesiunea de creane ele pot fi, ns, lombardate la bnci i pot fi vndute la licitaii, la cursuri variabile; - certificate de datorie sunt nscrisuri care au caracteristicile bonurilor de tezaur, dar se vnd numai la valoarea lor nominal,avnd, deci, cursuri fixe; - certificatele sau bonurile de impozite sunt nscrisuri nepurttoare de dobnda pe care statul le nmneaz creditorilor si pentru plata unor furnituri sau pentru onorarea altor angajamente; deintorii acestor nscrisuri le pot utiliza pentru achitarea impozitelor datorate statului i nu pot fi transmise dect statului; - poliele de tezaur spre deosebire de nscrisurile prezentate anterior, acestea se afla sub incidena dreptului cambial, care reglementeaz condiiile n care pot fi scontate la bnci, executate silit etc.; de asemenea, acestea pot fi scontate la bnci sau pot fi negociate la bursele de valori; - obligaiunile aferente creditului public sunt titluri de credit emise de ctre stat pentru mprumuturile angajate pe termen mediu sau lung i asigur posesorilor acestora un venit fix, de dobnzi anuale; sunt cazuri cnd sunt atribuite doar ctiguri sau att ctiguri ct i dobnzi; - titlurile de rent sunt specifice mprumuturilor fr termen, iar posesorii acestor nscrisuri au dreptul s primeasc de la stat anumite sume de bani, precizate anticipat, care se pltesc periodic,pe toata durata vieii acestora. n funcie de caracteristicile lor juridice, titlurile de credit public pot fi: - nominale (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr redus de subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se efectueaz doar ctre titulari sau reprezentani ai acestora); - la purttor (se emit cnd mprumutul public se adreseaz unui numr mare de subscriitori, iar plata veniturilor aferente i rambursarea sumelor scadente se efectueaz oricrui deintor al acestor nscrisuri i n orice localitate unde funcioneaz ghieele sale de specialitate). De asemenea, trebuie reinut faptul c: - sumele exigibile, de la autoritile publice emitente ale mprumuturilor pe termene scurte formeaz datoria public flotant

18

sumele exigibile pe termene medii i lungi (inclusiv cele fr termen) reprezint datoria public consolidat. Cuantumul (mrimea) mprumutului public apare att sub forma cuantumului aprobat de organul legislativ sau executiv, ct i sub forma cuantumului realizat dup ncheierea operaiunilor de plasare. cuantum limitat, ca valoare nominal a unei sume ce urmeaz a fi mprumutat i n ce privete perioada de timp n care se pot efectua subscrierile; cuantum nelimitat, cnd statele solicit mprumuturi deschise (ca suma i/sau ca durata a subscrierii). Cuantumul realizat este n funcie de condiiile stabilite de autoritile emitente cu privire la dobnzi, ctiguri i anuitate i evideniaz ncrederea/nencrederea potenialilor creditori (subscriitori) n autoritile emitente. Cuantumul mprumutului public se determin cu relaia: Cip = VT Nr.Te(pl) unde: Cip cuantumul mprumutului public VT valoarea unui titlu Nr.Te(pl) numrul titlurilor emise sau plasate efectiv Cursul de emisiune al mprumutului public (Cei) reprezint preul,stabilit de emitent, pentru 100 de uniti monetare din valoarea nominal a acestuia. Totui, acest curs se stabilete de emitent i n funcie de raportul dintre cererea i oferta de capital de mprumut, de nivelul dobnzii i al altor avantaje promise de acesta potenialilor emiteni. n acest context, n practic se utilizeaz: curs al pari", cnd Cei = 100 u.m. curs sub pari", cnd Cei < 100 u.m. curs supra pari", cnd Cei > 100 u.m. Valoarea titlului creditului public, chiar dac este o noiune care se folosete n mod convenional (deoarece nscrisurile care certific mprumuturile publice nu au o valoare proprie), apare sub urmtoarele forme: ca valoare nominal, reprezint suma nscris pe titlul de credit public i exprim mrimea creantei pe care deintorul acestuia o are de ncasat de la stat sau, invers, datoria pe care statul o are de pltit deintorului titlului respectiv; ca valoare real, reprezint suma efectiv cu care se vinde sau se cumpr un titlu de credit public i se manifest nu doar cu ocazia emiterii i angajrii creditului respectiv, ci i n cursul perioadei de valabilitate a mprumutului angajat, n funcie de cursul la care se opteaz la burs nscrisurile publice negociabile. Veniturile i alte avantaje ce revin subscriitorilor la mprumuturile publice sunt plti efective pe care statul le efectueaz ctre creditorii si: dobnzi, ctiguri, dobnzi i ctiguri, rente, prime de rambursare, precum i anumite avantaje sau faciliti, care nu presupun fluxuri monetare directe. Dobnda reprezint suma de bani pe care statul o pltete creditorilor si pentru mprumuturile angajate de la acetia. - Nivelul (mrimea) dobnzii anuale (Da) se stabilete pe baza ratei dobnzii (d), care se fixeaz anticipat, prin prospectul de emisiune a mprumutului public. Rata dobnzii la mprumuturile publice se fixeaz la un nivel apropiat de cel al ratei medii a dobnzii la creditul bancar. -

19

Rata medie a dobnzilor practicate la mprumuturile publice difer de la o ar la alta, iar nivelul acestora se modific de la o perioad la alta, nregistrndu-se o tendin de cretere a lor. Ctigurile sunt veniturile ncasate de subscriitorii care sunt deintori ai titlurilor de credit public ctigtoare cu ocazia tragerilor periodice la sori. Suma total a ctigurilor se stabilete, n acest caz, la nivelul dobnzilor care se atribuie n varianta titlurilor publice cu dobnda, dar suma se mparte doar posesorilor de titluri de credit public ieite ctigtoare. Aceste titluri de credit public se emit de ctre stat n scopul creterii atractivitii unor mprumuturi i se adreseaz acelor subscriitori crora li se pare mai tentant perspectiva obinerii unui ctig mare, n comparaie cu realizarea cert a unui venit de cteva procente pe an, sub form de dobnda.. n cazul mprumuturilor publice cu dobnda i ctiguri subscriitorii accept o rat a dobnzii mai sczut, n condiiile n care diferena de venit astfel rezultat este compensat sau chiar remunerat" prin ctigurile atribuite sub forma primelor de emisiune i a primelor de rambursare. Rentele sunt sumele de bani pe care statul se oblig s le plteasc persoanelor fizice care subscriu la mprumuturile publice fr un termen expres de rambursare. Aceste sume de bani, denumite i rente viagere,se pltesc regulat, n cuantumuri fixe stabilite anticipat, pn la sfritul vieii subscriitorilor, dup care, obligaia statului se stinge. Primele de asigurare sunt venituri promise subscriitorilor la mprumuturile publice sau care revin efectiv acestora datorita diferenei,favorabile lor, dintre cursul de emisiune i cursul de rambursare ale obligaiunilor. Avantajele sau facilitile nonsubstaniale - care nu presupun fluxuri monetare directe: scutirea de impozite a veniturilor ncasate pentru mprumuturile subscrise sau pentru titlurile de credit public negociabil procurate n tranzaciile bursiere acceptarea, de ctre autoritile fiscale, a unora dintre titlurile de credit public, la valoarea lor nominal, pentru stingerea unor obligaii fa de stat a subscriitorilor acordarea privilegiului juridic pentru unele nscrisuri ale mprumuturilor publice de a nu fi expuse executrii silite, n cazul declarrii strii de faliment pentru deintorii acestora garantarea juridic a unor mprumuturi publice mpotriva deprecierii monetare, prin exprimarea lor ntr-o valut mai stabil sau prin indexarea lor 6. Prezentai operaiunile prilejuite de mprumuturile de stat. Plasarea mprumuturilor publice mprumuturile publice presupun derularea anumitor operaiuni. Practica financiar a mprumuturilor publice include, ca operaiune iniial, plasarea acestora, care se realizeaz pe baza unor autorizaii legale i care se efectueaz prin urmtoarele modaliti: - prin subscripia public; - prin intermediul unor consorii (sindicate) bancare care se angajeaz, fie s realizeze operaiunile necesare n numele statului, fie s le cumpere n anumite condiii - prin vnzare la bursa de valori.

20

Conversiunea i consolidarea mprumuturilor publice Pe piaa capitalului de mprumut, datorit modificrii raportului dintre cerere i ofert, nivelul ratei medii a dobnzii practicate la mprumuturile publice nu rmne constant vreme ndelungat. Astfel, n perioadele n care rata medie a dobnzii scade considerabil, statul fructifica situaia creat pentru a-i uura efortul financiar determinat de mprumuturile contractate, n condiii mai puin favorabile. n aceast perioad, statul preschimb nscrisurile unui mprumut vechi cu nscrisuri ale unui nou mprumut emis cu o dobnd mai sczut. conversiune forat conversiune facultativ conversiunea sau rambursarea anticipat Amortizarea (rambursarea) mprumuturilor publice Statul i stinge obligaiile bneti fa de creditorii si, care au subscris la mprumuturile publice plasate anterior, prin operaiunea de amortizare sau rambursare. Aceasta operaiune const fie n rambursarea efectiv a capitalului mprumutat, fie n rscumprarea titlurilor publice scadente, de la posesorii lor. Dup regimul su, stabilit prin contractele de mprumut, amortizarea mprumuturilor publice poate avea caracter obligatoriu sau facultativ, astfel: amortizarea obligatorie, se aplic n cazul mprumuturilor publice cu termen, n cazul crora statul s-a obligat, n mod expres, ca la anumite termene i n anumite modaliti, s ramburseze sumele mprumutate umuturilor publice perpetue, n cazul crora nu este prevzut, n mod expres, obligaia statului de a le rambursa - n cazul acestor mprumuturi, atunci cnd condiiile i sunt favorabile, statul i poate stinge obligaiile financiare, integral, fa de posesorii nscrisurilor. IV. Datoria publica 1. Ce reprezint datoria public? Datoria public reprezint totalitatea sumelor luate cu mprumut de ctre o autoritate public i existente n sarcina acesteia la un moment dat sau pe un interval de timp (de regul un an). Dup apartenena geografic a creditorului,datoria public poate fi intern sau extern. Datoria public reprezint un indicator care desemneaz totalitatea obligaiilor financiare asumate de stat fa de creditorii interni i externi. 2. Prezentai structura datoriei publice (intern-extern, datorie pe termen lung, mediu sau scurt, la vedere). Datoria public se structureaz i se gestioneaz n funcie de cele dou componenete ale sale: datoria public intern( DPI ) datoria public extern(DPE ) DP = DPI + DPE. n funcie de gradul de dezvoltare economic a statelor structura datoriei publice difer de la o ar la alta astfel:

21

 n rile dezvoltate ponderea datoriei publice interne n totalul datoriei publice este mai mare dect ponderea datoriei publice externe n rile n curs de dezvoltare situaia este invers, aceste ri mprumutndu-se ntr-o msur mai mare din exterior. Datoria public intern constituie o parte integrant a datoriei publice totale i evideniaz mprumuturile de stat de pe piaa financiar intern, de la persoane fizice i/sau juridice, n moned naional sau n valute strine, precum i mprumuturile angajate de teri, cu garania statului, nerambursate la un moment dat. Datoria public extern constituie, de asemenea, o parte integrant a datoriei publice totale i se definete prin creditele externe contractate i angajate de ctre stat, n nume propriu, sau de ctre autoritile administraiei publice locale, precum i prin creditele externe contractate i angajate de ctre ali subieci autonomi, cu garania expresa a statului. Gradul de exigibilitate a datoriei publice se exprima cu ajutorul datoriei flotante i a datoriei consolidate. Datoria public flotant reprezint datoria public pe termen scurt i cuprinde mprumuturile contractate, pe perioade de pn la un an, n scopul acoperirii golurilor de cas generate de neconcordana, n timp, a veniturilor cu cheltuielile bugetare. Datoria public consolidat cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din mprumuturile de stat contractate pe termen mediu i lung,precum i a celor rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a mprumuturilor pe termen scurt, pe perioade de timp mediu i lung. n prezent, n afara celor dou forme ale datoriei publice (flotant i consolidat), se vorbete i despre datoria public la vedere,care include att depozitele constituite la Trezoreria public, de ctre diveri subieci autonomi, ct i alte sume bneti colectate de aceasta prin circuitul su propriu. 3. Care sunt indicatorii de analiz ai datoriei publice interne, cum se determin i ce semnificaie au? gradul de ndatorare a statului se determin ca raport procentual ntre cuantumul datoriei publice i produsul intern brut, iar cu ct acest indicator are o valoare mai mare, cu att ara este mai ndatorat datoria public intern angajat ca totalitate a obligaiilor asumate de stat fa de creditorii interni i nerambursate n momentul realizrii analizei datoria public angajat pe locuitor ca raport ntre mrimea absolut a acesteia i numrul locuitorilor unei tari serviciul datoriei publice interne, n mrime absolut ponderea serviciului datoriei publice interne n produsul intern brut sau n totalul cheltuielilor bugetare mrimea ratelor scadente pentru datoria public intern i ponderea acestora n produsul intern brut mrimea dobnzilor i comisioanelor datorate pentru datoria public intern i ponderea acestora n produsul intern brut. 4. Care sunt indicatorii de analiz ai datoriei publice externe, cum se determin i ce semnificaie au? Implicaiile specifice datoriei externe a unei ri fac necesar folosirea unor indicatori care reflect distinct gradul de ndatorare fa de strintate, ntre care: datoria extern total, care arat suma datorat strintii la un moment dat, calculat ntr-o valut de larg circulaie, prin transformarea datoriilor exprimate

22

n diverse valute datoria extern medie pe locuitor, care servete la efectuarea de comparaii n timp i spaiu ponderea datoriei externe n valoarea exporturilor de bunuri i servicii, cu care se poate stabili n ct timp s-ar putea rambursa datoria extern pe seama valutei ncasate din export ponderea datoriei externe n produsul intern brut, care arat ce procent din produsul intern brut ar fi necesar pentru achitarea datoriei externe. serviciul datoriei externe. ratele scadente ale mprumuturilor externe cheltuielile cu plata dobnzilor i comisioanelor exigibile n anul respectiv. ponderea plilor privind serviciul datoriei externe n valoarea exportului de bunuri i servicii ponderea serviciului datoriei externe n produsul intern brut ponderea dobnzilor aferente datoriei externe n valoarea exporturilor. Obiectivul major de urmrit n baza acestor indicatori vizeaz un efort valutar de proporii ct mai reduse n raport cu rezultatele ce se obin n activitatea economic i social. V. Bugetul de stat 1. Prezentai conceptul de buget public i trsturile acestuia sub aspect juridic. Bugetul public cuprinde toate veniturile i cheltuielile de natur public ale unui stat. Componentele bugetului public sunt autonome. Ele au venituri i cheltuieli proprii, se elaboreaz i se aprob distinct, iar din punct de vedere administrativ, titularii acestora au independen deplin. Aceste caracteristici sunt consfinite de Constituie. Bugetul de stat este una din componentele majore ale sistemului financiar prin ponderea mare 25-30% pe care o reprezint n produsul intern brut, dar i prin rolul pe care l are n funcionarea unor prghii financiare - fiscal, vamal, a cheltuielilor publice - ca i n aciunile de predicie i planificare macroeconomic realizate cu ajutorul unor instrumente cum sunt: programele de dezvoltare economic, cu durate de 5 ani i peste, balanele financiare de sintez, cu durate de 3-5 ani, viznd resursele financiare i destinaia lor, consumul public, transferurile n exterior,etc., bugetul economiei naionale, cu orizont de 2 ani, viznd resursele financiare ale societii i simularea efectelor unor msuri economicofinanciare. Bugetul public este un act juridic prin care se prevad si se aproba prin lege veniturile si cheltuielile anuale ale statului sau ale institutiilor publice. Bugetul public, ca act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului, se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi: este un act de previziuni , el prezentndu-se sub forma unui tablou evaluativ si comparativ de venituri publice , care indica sursele banesti ale statului si destinatiile acestora exprimate n cheltuieli este un act de autorizare , prin care puterea executiva este mputernicita de puterea legislativa sa utilizeze fonduri si sa perceapa venituri, conform prevederilor legale este un act anual anul bugetar ca perioada de exercitiu financiar fiind cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea si se poate urmari executia veniturilor si cheltuielilor

23

2. Prezentai conceptul de buget public sub aspect economic. Abordarea economica a conceptului de buget subliniaza corelatiile macroeconomice si in special legatura cu nivelul si productia PIB. bugetul de stat exprima relatiile economice in forma baneasca ce iau nastere in procesul repartitiei PIB in conformitate cu politicile: economica,financiara si sociala ale fiecarei perioade. Sub aspect economic, bugetul exprim n form bneasc relaiile economice care apar n legtur cu formarea i repartiia, cu nivelul i evoluia produsului intern brut, dar i cu ndeplinirea funciilor statului. Bugetul reflect opiunile de politic economic, social i financiar ale statului referitoare la un interval de un an. Relaiile economice pe care le exprim se manifest dual, pe de o parte ca relaii de mobilizare a resurselor bneti anuale, iar pe de alt parte ca relaii de repartizare a acestor resurse. 3. Ce este bugetul public? Bugetul public este instrumentul de programare, de executare si de control asupra rezultatelor executiei resurselor banesti ale societatii si a modului de repartizare si utilizare a acestora prin cheltuieli publice. Bugetul public reflecta activitatea privind finantele publice ale unui stat. n buget veniturile se nscriu dupa continutul lor fiscal sau nefiscal si dupa sursa de provenienta n cadrul fiecarei subdiviziuni stabilindu-se nivelul ncasarilor, iar cheltuielile se nscriu, conform clasificatiei bugetare, dupa continutul si dupa destinatia pe care o capata - pe domenii de activitate, ramuri si subramuri - stabilindu-se nivelul acestora. Prin bugetul public se stabileste un raport ntre veniturile publice, care sunt, n principal , impozite si taxe, nevoile sociale, urmarindu-se evitarea inechitatii n repartitia sarcinilor fiscale asupra membrilor societatii. Printr-un buget bine alcatuit, riguros fundamentat, Parlamentul si Guvernul pot avea o imagine de ansamblu, clara, asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale si nemateriale create n economie si valoarea eforturilor facute pentru realizarea lor . n mod similar, organele locale ale puterii si administratiei de stat pot avea o astfel de imagine la nivel mezoeconomic. 4. Ce este bugetul economiei naionale? Bugetul economiei nationale este conceput ca un calcul general si anticipat pentru intreaga economie nationala, reprezentand o estimare valorica, intr-un bilant previzional a evolutiei viitoare a tuturor activitatilor economice dintr-o tara. Bugetul economiei nationale include bugetul public descris anterior. Bugetul economiei naionale se prezint sub forma conturilor previzionale (prospective), incluznd date cifrice ce evalueaz, att pentru anul n curs, ct i pentru cel viitor urmtoarele elemente: resursele provenind din PIB, respectiv din import destinaia sau utilizarea resurselor, defalcate pe consum final individual, respectiv pe consum intermediar public i privat investiiile brute (publice i private) variaia stocurilor n economie volumul exportului de bunuri i servicii. Pentru ntocmirea acestor conturi prospective se folosete un model matematic cu multe variabile adecvat determinrii indicatorilor bugetului economiei naionale, iar n baza acestor elemente de coninut ale bugetului economiei naionale sunt elaborate anumite msuri de politic economic i social. n esena sa, acest buget servete, deci, organelor guvernamentale pentru luarea de

24

msuri menite s orienteze, la rndul lor, activitile economice i sociale, inclusiv agenii economici privai. Indicatorii acestui buget nu au ns un caracter obligatoriu, n sensul de a reprezenta prevederi obligatorii de ndeplinit de ctre entiti private sau publice, spre deosebire de cele ale bugetului de stat, care sunt obligatorii de respectat. Teoria bugetului economiei naionale, ca i practica n acest domeniu, confirm utilitatea acestui instrument de orientare macroeconomic i coordonare a factorilor implicai n producerea, repartizarea, circulaia i consumul produsului naional. Ofer suportul necesar fundamentrii deciziilor economico-financiare luate de autoritile publice, cu impact major asupra ntregii activiti ce se desfoar, att n sectorul public, ct i n cel privat 5. Prezentai sistemul bugetar pe cele dou tipuri de structuri organizatorice: state de tip federal, state de tip unitar. Statele de tip unitar sunt organizate in unitati administrativ-teritoriale la nivelul carora functioneaza organe ale puterii si administratiei de stat locale. Structura sistemului bugetar in statele de tip unitar cuprinde un buget al autoritatilor publice centrale si bugete locale, care corespund unitatilor administrativ-teritoriale. Statele de tip federal au o structura organizatorica ce include: federatia,statele,provinciile sau regiunile membre ale federatiei si unitatile administrativteritoriale proprii fiecarui stat membru al federatiei. Structura sistemului bugetar cuprinde: bugetul federatiei,bugetele statelor, provinciilor sau regiunilor membre ale federatiei si bugetele locale 6. Prezentai detaliat principiile bugetare. Principiul universalitatii reclama ca veniturile si cheltuielile sa se includa n buget n totalitate, n sume brute, iar veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte. Principiul publicitatii are n vedere ca sistemul bugetar are caracter deschis si transparent. Acest principiu se realizeaza prin: dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobarii acestora; dezbaterea publica a conturilor generale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobarii acestora; publicarea n Monitorul Oficial, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora; mijloacele de informare n masa, pentru difuzarea informatiilor asupra continutului bugetului, exceptnd informatiile si documentele nepublicabile, prevazute de lege. Principiul unitatii se materializeaza n: veniturile si cheltuielile bugetare se nscriu ntr-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice; toate veniturile retinute si utilizate n sistem extrabugetar, sub diverse forme si denumiri, se introduc n bugetul de stat, urmnd regulile si principiile acestui buget, cu unele exceptii prevazute de lege; veniturile si cheltuielile Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic si ale Fondului special al drumurilor publice se includ n buget urmnd regulile si principiile acestuia. Unitatea bugetara implica si elaborarea unor bugete si conturi extraordinare, anexe,autonome ori speciale. n acest context categoriile incluse aici se refera la: bugete extraordinare; sunt cele elaborate ca alaturate bugetului ordinar al statului, fiind adoptate de catre Parlament odata cu acesta si se refera la: acoperirea unor pierderi materiale cauzate de calamitati naturale ori situatii de conflict armat; bugete anexa; se refera la bugetele redactate de unele servicii publice ori

25

institutii ale statului carora legea nu le-a atribuit personalitate juridica; bugete autonome; se elaboreaza de catre institutii publice cu personalitate juridica, autonome functional, de catre institutii publice din sfera administratiei publice de stat, de catre serviciile publice si nu au caracter industrial si comercial; conturile speciale de trezorerie; se prezinta ca fiind urmatoarele: - conturile cu afectatie speciala ce se refera la cheltuieli acoperite pe seama unor resurse special mobilizate - conturile de comert ce evidentiaza veniturile si cheltuielile aferente unor operatiuni cu caracter industrial sau comercial efectuate ocazional de unele institutii ale statului - conturi de reglementare cu guvernele altor tari prin care se evidentiaza contributiile altor state la finantarea cheltuielilor publice dintr-o tara, pe baza de acorduri; conturi de operatiuni monetare - conturi de avans cordat diferitelor institutii n limita creditelor bugetare aprobate - conturi de mprumut si consolidare ce reflecta mprumuturile pe termen mediu. Principiul anualitatii prevede ca veniturile si cheltuielile bugetare sa fie aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercitiului bugetar; toate operatiunile de ncasari si plati efectuate n cursul unui an bugetar n contul unui buget apartin exercitiului corespunzator de executie a bugetului respectiv. Se considera ca este benefic pentru state ca gestiunea financiara, respectiv operatiunile bugetare, sa aiba loc n doua moduri dupa cum urmeaza: sistemul de gestiune propriu-zis n cadrul caruia executia bugetului este limitata strict la un an calendaristic; veniturile si cheltuielile neefectuate se nscriu n contul anului bugetar urmator; sistemul de exercitiu care prevede ca operatiunile bugetare sa poata fi continuate timp de 3-6 luni (uneori si 15-18 luni) dupa expirarea anului bugetar, timp n care sa se realizeze veniturile si cheltuielile aferente anului bugetar ncheiat. Principiul specializarii bugetare consta n aceea ca veniturile si cheltuielile bugetare se nscriu si se aproba n buget pe surse de provenienta si, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si destinatia acestora, potrivit clasificatiei bugetare. Clasificarea bugetara este gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare ntr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare astfel: dupa criteriul administrativ sau departamental veniturile si cheltuielile se grupeaza dupa institutiile care le ncaseaza sau cheltuieste; dupa criteriul economic se face distinctie ntre operatiuni curente si operatiuni de capital; dupa criteriul functional face gruparea cheltuielilor n raport cu sarcinile, functiile si obiectivele statului. Principiul unitatii monetare are ca suport faptul ca toate operatiunile bugetare se exprima n moneda nationala. Principiul echilibrului bugetar exprima egalitatea dintre cheltuielile si veniturile bugetului public. Atunci cnd se constata inexistenta echilibrului statul adopta una dintre urmatoarele masuri: reexaminarea surselor de venit prin sporirea cuantumului ori a numarului de surse; actiuni de reducere a cheltuielilor; emisiuni de moneda;

26

contractarea de noi credite de pe piata interna si/sau externa. Principiul realismului considera ca att veniturile ct si cheltuielile nscrise n bugetul public trebuie sa fie stabilite pe baze reale, n concordanta cu situatia economico - sociala si financiara a statului respectiv si previzibila pentru anul bugetar considerat. Principiul neafectarii veniturilor bugetare are n vedere ca veniturile varsate la buget se depersonalizeaza finantnd n totalitate cheltuielile. Principiul ntareste unitatea bugetara att din punct de vedere formal, ct si din punct de vedere material. 7. Care sunt metodele clasice de dimensionare a veniturilor i cheltuielilor bugetare? Metodele clasice de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor se manifesta ca fiind: metoda automata, denumita si a penultimei; metoda consta n ntocmirea bugetului pentru anul urmator lund drept baza veniturile si cheltuielile penultimului an al carui exercitiu a fost ncheiat se materializeaza prin relatia: (t+1)=(t-1); metoda majorarii denumita si a diminuarii; metoda consta n luarea n considerare a rezultatelor exercitiilor bugetare pe un interval de cinci sau mai multi ani consecutivi din perioada premergatoare anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget; metoda evaluarii directe; metoda consta n efectuarea unor calcule pentru fiecare sursa de venit si fiecare categorie de cheltuieli; se are n vedere executia preliminara a bugetului pe anul n curs si previziunile n domeniul economic si social pentru anul bugetar urmator. 8. Care sunt metodele moderne de dimensionare a veniturilor i cheltuielilor bugetare? Metodele moderne de dimensionare a veniturilor si cheltuielilor se bazeaza pe analiza costuri-avantaje sau costuri-eficacitate. Aceste metode moderne sunt urmatoarele: metoda de Planificare, programare, bugetizare (P.P.B.S.=Planned Programmed Budgeting System) este o metoda americana folosita initial n sistemul militar si preluata ulterior de bugetul federal se bazeaza pe analiza cost-avantaje presupune identificarea obiectivelor ce urmeaza a fi ndeplinite pe termen lung, cuantificarea costurilor si a avantajelor diferitelor programe finantate de la buget si stabilirea unui clasament al acestora n raport de indicatorii de eficacitate metoda necesita parcurgerea urmatoarelor faze: - planificarea - programarea - bugetizarea; metoda Managementului prin obiective (M.B.O.=Management by objectives) consta n a pune accentul pe identificarea finalitatilor (tintelor) pentru fiecare domeniu de activitate; are drept scop identificarea optiunilor orizontale privind marimii creditelor bugetare pe ministere metoda Baza bugetara zero (Z.B.B.=Zero-Based Budgeting) a fost practicata n S.U.A. dupa anul 1980 are ca scop prevenirea cresterii excesive a cheltuielilor bugetare de la un an la altul

27

presupune existenta unor programe alternative grupate n decizii pachet; se bazeaza pe identificarea valorii prezente a programelor alternative si pe ierarhizarea acestora n functie de avantajul net si efectul obtinut la unitatea de efort metoda rationalizarii optiunilor bugetare (R.C.B.=La Rationalisation des Choix Budgetaires) este de inspiratie franceza consta n analiza sistemica folosita pentru dimensionarea indicatorilor bugetari, n contextul gestiunii prin obiective a resurselor publice prin iteratii succesive reformuleaza obiectivele si mijloacele utilizate pentru atingerea obiectivelor, dnd posibilitate decidentului sa aleaga din mai multe variante un mod de actiune preferential fazele parcurse n cadrul acestei metode sunt: - studiul - decizia - executia - controlul VI. Procesul bugetar 1. Ce reprezint procesul bugetar? Procesul bugetar reprezinta un ansamblu de operatiuni care se succed anual si privesc: elaborarea si aprobarea proiectului legii bugetare anuale executia curenta a bugetului incheierea si aprobarea contului de executie bugetara precum si controlul bugetar. Legile bugetare cuprind: la venituri, estimarile anului bugetar la cheltuieli, creditele bugetare determinate de autorizarile continute in legi specifice deficitul sau excedentul bugetar reglementarile specifice exercitiului bugetar Procesul bugetar reprezint mulimea structurat a aciunilor i msurilor iniiate i derulate de instituiile statale competente n scopul realizrii politicii financiare promovate de autoritatea guvernamental n domeniul bugetar. Baza legal a acestui ansamblu de atribuii, competene, responsabiliti, obligaii i drepturi instituionale o constituie Constituia i legile specifice. Toate aceste reglementri au ca obiectiv final veniturile i cheltuielile statului. Procesul bugetar cuprinde patru etape: elaborarea, aprobarea, execuia i controlul. Legea prevede coninutul acestor etape, graficul temporal al derulrii lor,instituiile abilitate, competente i rspunztoare. n procesul bugetar sunt angrenate mai multe instituii: Parlamentul,Guvernul, Ministerul Finanelor, toate celelalte ministere, toate instituiile bugetare,Trezoreria Statului, organele autortii locale, Curtea de Conturi. 2. Ct dureaz procesul bugetar? Sub aspectul realizarii sale in timp, procesul bugetar dureaza circa 2 ani si jumatate, intinzandu-se pe 3 ani calendaristici consecutivi. Astfel, in a doua jumatate a primului an calendaristic are loc intocmirea proiectului legii bugetare si dimensionarea cifrelor bugetare aferente, care se aproba de forul legislativ,

28

in al doilea an se realizeaza executia bugetara curenta, iar in anul al treilea se incheie contul de executie bugetara, care este supus aprobarii parlamentului. 3. Care sunt trsturile procesului bugetar? de decizie - elaborarea prioritatilor si alocarea resurselor necesare obiectivelor vizate predominant politic - deciziile privind alocarea resurselor nu se intemeiaza pe criterii sau informatii ale pietei, ci au la baza obiectivele programului de guvernare, fixate de partidul care detine majoritatea parlamentara. complex - este realizat prin participarea unui numar mare de subiecti, de natura diferita, fiecare cu interesele, nevoile si posibilitatile sale. ciclic - se realizeaza succesiv si dupa un calendar riguros, potrivit cerintelor anualitatii si publicitatii bugetare. strict reglementat - in derularea sa concreta se impune respectarea legislatiei in materie si a normelor metodologice elaborate de Ministerul de finante de larg impact public, cu implicatii la nivel macro si micoeconomic, care se manifesta atat in plan economic cat si in plan social. Procesul bugetar are cteva caracteristici majore: este decizional, deoarece are ca scop formularea, realizarea i controlul formrii resurselor bugetare i al alocrii lor este democratic, fiind rezultat al exercitrii atributelor statului de drept i al exerciiului puterii de stat pe seama opiunilor liber exprimate prin vot de ctre ceteni este preponderent politic, deoarece coninutul su se refer la politica financiar a crei formulare reprezint decizia politic a forelor majoritare n parlament este tehnic n ce privete formularea, execuia i controlul, deoarece,dincolo de opiunile politice, trebuie respectate cerinele funcionrii mecanismului economic i principiul raionalitii este ciclic, deoarece se reia anual are larg impact public, deoarece sfera sa de cuprindere i efectele generate se regsesc n macro i microeconomie, precum i n toate domeniile vieii socialeconomice. 4. Prezentai n detaliu fiecare faz a procesului bugetar. Elaborarea proiectului de buget sistemul initiativei guvernamentale sistemul mixt sistemul initiativei prezidentiale elaborarea indicatorilor macroeconomici stabilirea limitelor de cheltuieli transmiterea scrisorii-cadru depunerea propunerilor bugetare ale ordonatorilor principali de credite transmiterea raportului si proiectelor legilor bugetare la guvern si parlament Aprobrea bugetului Prima etapa - examinarea proiectului bugetului si a proiectului legii bugetare anuale de catre comisiile permanente ale parlamentului si apoi analiza si aprobarea in comisia de specialitate a legislativului ale fiecarei camere. Etapa a doua - reprezentantul guvernului prezinta expunerea de motive vizand elaborarea proiectului bugetului de stat si a legii bugetare.Urmeaza dezbaterile si amendamentele, votarea si inaintarea presedintelui pentru promulgare. aprobarea si executia unor douasprezecimi incuviintarea executiei bugetare conform cifrelor inscrise in bugetul exercitiului in curs de expirare.

29

Aprobarea bugetului este de fapt actul final dintr-o procedur destul de complex, menit s asigure analiza atent a deciziei bugetare i alegerea celei mai adecvate opiuni privind constituirea i utilizarea resurselor bugetare. n cadrul acestei proceduri se ntlnesc, n principal, urmtoarele etape: prezentarea n plenul Parlamentului, de ctre primul ministru sau de ctre ministrul finanelor, a proiectului de buget nsuit de Guvern; examinarea acestui proiect n comisiile permanente ale Parlamentului (educaie, sntate, cultur, aprare etc.), comisii care pot formula amendamente fiecare comisie trebuie s se pronune n legtur cu acordul privind respectivul proiect; examinarea proiectului de buget n comisia de buget, finane, bnci (comisia de specialitate a Parlamentului), care, n plus fa de alte comisii, este chemat s se pronune asupra amendamentelor formulate de aceste recomandarea acestei comisii privind proiectul de buget i menionatele amendamente sunt naintate plenului Parlamentului pentru dezbatere i aprobare; dezbaterea n plenul Parlamentului a proiectului de buget; aprobarea prin vot a fiecrui articol din legea bugetului, inclusiv a amendamentelor aferente provenite de la comisii, precum i a legii bugetului n ansamblu; promulgarea legii bugetului de ctre Preedintele rii; publicarea n Monitorul Oficial a legii privind bugetul. Executia bugetului Raspunderea generala este a guvernului Executia partii de cheltuieli Angajarea Lichidarea Ordonantarea Plata Executia partii de venituri Impozite directe - Asezarea impozitului - Lichidarea - Emiterea actului de percepere - Perceperea propriu-zisa Impozite indirecte - asezarea,lichidarea,emiterea actului de percepere se fac de catre Ministerul Finantelor Publice - Perceperea se face de catre Trezorerie. Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara Executia bugetului de stat Sistemul de gestiune Sistemul de exercitiu Deficitul bugetar - parlamentul decide asupra modului si termenelor de acoperire ale acestuia, analizand propunerile guvernului. Controlul Bugetar Controlul politic Controlul jurisdictional

30

 Controlul administrativ 5. Ce este execuia de cas a bugetului? Executia bugetului, respectiv incasarea propriu-zisa a veniturilor, efectuarea de plati, mobilizarea de resurse financiare pentru finantarea deficitului, necesita un sistem organizat pentru derularea fluxurilor bugetare in numerar si fara numerar in care intervin numeroase operatiuni banesti efectuate prin casierii si prin viramente intre conturi, este cunoscuta sub denumirea de executia de casa a bugetului. 6. Care sunt obiectivele specifice execuiei de cas? supervizarea platilor si incasarilor gestiunea disponibilitatilor bugetare asigurarea informatiei pentru inregistrarea contabila a fluxurilor bugetare intocmirea rapoartelor periodice asupra indeplinirii prevederilor bugetare 7. Ce presupune execuia de cas prin sistemul bancar? Care sunt dezavantajele? Presupune ca o banca, de regula banca centrala, sa efectueze operatiunile de incasari, plati si de finantare a deficitului bugetar. Dezavantaje: Ministerul Finantelor Publice trebuie sa organizeze un sistem distinct pentru supravegherea platilor si incasrilor, indeosebi de control al cheltuielilor inainte de eliberarea fondurilor de la buget. Disponibilitatile institutiilor publice existente la banci, reprezinta imobilizari pentru buget Analiza executiei bugetare este dependenta de operativitatea informatiilor primite de la sistemul bancar. 8. Prezentai n detaliu toate funciile trezoreriei? Functia de casier public - se depun si se gestioneaza fondurile statului Functia de bancher - activitatea de creditare pe termen scurt Functiile principale ale trezoreriei finantelor publice pot fi considerate ca fiind: Functia de casier al sectorului public are la baza executia de casa a operatiunilor de ncasari si plati efectuate de catre stat si asigurarea existentei de disponibilitati suficiente pentru a face fata angajamentelor statului, n cadrul exigibilitatilor. Functia de executie a bugetului de stat si a bugetelor locale are n vedere urmarirea si controlul aplicarii prevederilor bugetare n corelatie cu legislatia n vigoare. n acest sens trezoreria urmareste modul de efectuare a cheltuielilor, precum si structura functionala si economica a acestora, virarile de credite bugetare, precum si situatia lunara a acestora. Functia de control financiar preventiv se realizeaza asupra ncasarii veniturilor si ncadrarii cheltuielilor n cadrul prevederilor legii bugetare. Functia de executor al operatiunilor de contare n contul institutiilor publice se materializeaza n pastrarea disponibilitatilor financiare si constituirea mijloacelor extrabugetare si a fondurilor speciale. Functia de atragerea disponibilitatilor din economie prin constituirea de depozite si prin mprumuturi de stat se realizeaza prin intermediul actiunilor de restructurare si retehnologizare a unor sectoare de activitate din economie, precum si prin operatiunile destinate acoperirii deficitului bugetar. Functia de efectuare de plasamente financiare pe termen ale disponibilitatilor statului are n atentie operatiunile destinate acestei activitati cu ajutorul disponibilitatilor existente n conturile trezoreriei. Functia de gestionare a datoriei publice se manifesta prin primirea

31

creditelor interne si externe, prin folosirea acestora potrivit destinatiei prevazute n contracte, prin rambursarea creditelor la scadenta si plata dobnzilor. Functia de evidenta contabila a operatiunilor privind executia de casa a bugetului pentru ncasari si plati, cu ajutorul conturilor sintetice si analitice desfasurate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare si pe platitori. 9. Care sunt categoriile de resurse utilizate pentru echilibrarea trezoreriei? Utilizarea fondurilor corespondentilor Emisiunea bonurilor de tezaur Avansurile acordate de banca de emisiune Bibliografie: Ristea Luminia, Trandafir Adina, Finane publice - intre teorie si practica, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti 2005. Ristea Luminia, Trandafir Adina, Introducere n tiina finanelor publice, Editura Muntenia, Constana 2006 Prof.univ.dr.Radu STROE; Lect.univ.drd.Dan ARMEANU- Finante. Editia a II-a Prof. univ. dr. Posea Constantin - Finante publice,Editura Fundatiei Romnia de Mine,Bucuresti, 2007 vdiancu@gmail.com

32