ONORND PE DUMNEZEU, ONORATI DE DUMNEZEU

Ecuatia parabolei talantilor (Matei 25,14-30) demonstreaza ca oamenii sunt constitutiv daruiti de Dumnezeu n mod diferentiat, datorita "ntelepciunii nespus de felurite a lui Dumnezeu" (Efeseni 3,10); prin urmare, si darurile duhovnicesti sunt felurite (1 Corinteni 12,4-11). Constiinta responsabilitatii pentru aceste daruri este nsa si ea, diferentiata. Privitor la cei ce i-au folosit, ne-am astepta ca talantii sa fie valorificati proportional cu numarul lor, cum se ilustreaza n pilda Domnului Hristos, dar viata ne arata ca oamenii sunt obsedati de ideea posesiei acestor daruri, si prea putin preocupati de performanta investitiei lor n interesul Stapnului, de parca le-ar fi ei nsisi proprietari. Asa se face ca si plac lor nsile si se lauda singuri. Altii cauta sa placa semenilor si asteapta lauda de la ei. Apostolul Pavel ne recomanda sa placem si sa ne "scoatem lauda" nu de la oameni, ci de la Dumnezeu (1 Tesaloniceni 2,4; Romani 2,29), pentru ca "nu cine se lauda singur va fi primit,ci acela pe care Domnul l lauda" (2 Corinteni 10,18), garantndu-ne ca la venirea Sa, "fiecare si va capata lauda de la Dumnezeu" (1 Corinteni 4,5). "Istoria sacra prezinta multe exemple de seama de barbati a caror caractere au fost formate sub conducere divina, barbati a caror viata a fost o binecuvntare pentru aproapele lor si care au stat n lume ca reprezentanti a lui Dumnezeu." (E.G. White - Educatie, pag. 49). "Planul de mntuire a avut un scop mai larg si mai adnc dect rascumpararea omului: ndreptatirea caracterului lui Dumnezeu n fata universului." (E.G. White - Patriarhi si Profeti, pag. 67). Asa se explica galeria de "barbati sfinti, care, ridicati si nnobilati prin contactul cu Dumnezeu oameni de o pricepere uriasa si de o cunostinta minunata, ce aveau marea si sfnta nsarcinare sa dezvolte un caracter drept exemple pentru toate generatiile." (E.G. White - Patriarhi si Profeti, pag. 85). Despre ei sta scris: "Voi cinsti pe cine Ma cinsteste!" (1 Samuel 2,30). Cum "nici o parte din Biblie nu este de o importanta educativa mai mare dect biografiile ei" (E.G. White - Educatie, pag. 144), va invit la concertul personalitatilor biblice laudate personal de Dumnezeu si de Isus Hristos. Unii au primit aceasta onoare pentru neprihanirea lor, altii pentru credinta sau ascultarea lor, unii au fost declarati ca placuti lui Dumnezeu, altii au fost destinatarii unor aprecieri neasemuite pentru rvna, sinceritate, tagaduire de sine, sau pentru biruinta. A bineplacut lui Dumnezeu sa aprecieze si caractere n general si trasaturi de caracter speciale, dar si fapte determinate. Cteodata lauda este directa si expresa, alteori este indirecta, nsa explicita, iar colosii Istoriei biblice sunt laudati implicit prin misiuni unicat de autoritate divina sau prin destine nepereche. Este interesant de observat ca unele din aceste personaje exceptionale au savrsit pacate grele fie nainte, fie ulterior furnizarii motivatiei laudarii lor. Este stimulativ sa sesizam ca anumiti ambasadori ai caracterului lui Dumnezeu au ramas imaculati. Surprinzator, enumeram si figura insolita a unui "vndut" pacatului, dupa cum, cu mare emotie descoperim ca unii nici nu stiu ca se disting ntre sfinti, anonimi "de care lumea nu era vrednica" (Evrei 11,39), pe care Cel Preanalt i "cunoaste pe nume": ei au pret, sunt "lumina ochilor Lui" (Zaharia 2,8) si El da "oameni si popoare" pentru ei. (Isaia 43,4). Cine sunt cei asa de onorati? i prezint cronologic, iar daca din acest original catalog voi omite vreun nume, amintiti-va de scuza lui Shakespeare: "De spun minciuni si voi fi dovedit,

n-am spus nimic, si nimeni n-a iubit." (ndragostitii din Verona, final). ABEL (Genesa 4,4; Matei 23,35), primul diamant pierdut din coroana Creatiunii, este si cel dinti care a primit marturia ca este neprihanit (Evrei 11,4) prin credinta. Placut lui Dumnezeu si credincios de elita, patriarhul ENOH (Genesa 5,25; Evrei 11,5) a fost primul pamntean mutat n ceruri fara sa "vada" moartea; numai profetul Ilie a mai cunoscut aceasta onoare. "Te-am vazut fara prihana naintea Mea" (Genesa 7,1) zice Domnul catre NOE, iar Pavel explica aceasta lauda datorita credintei (Evrei 11,7). Era un motiv suficient ca lumea vie nsufletita sa fie salvata de la potop prin el.

click pe imagine pentru a o vedea marita MICHELANGELO - POTOPUL Tineti-va bine: "AVRAAM, prietenul Meu" - declara Dumnezeu (Isaia 41,8; Iacov 2,23). Si, n aceasta calitate l viziteaza, i dezvaluie planurile, i primeste ospitalitatea si i accepta mijlocirea pentru eventualii "oameni buni" din Sodoma (Genesa 12,2; 15,5,6; 18,19; 22,1618; Romani 4,3,18-22; Ioan 8,56). Poate fi acordata cuiva o distinctie mai nalta? Da! Tie! n Iov 22,21 si Psalmii 25,14 esti ndemnat sa te mprietenesti cu Dumnezeu; poti astfel fi si tu campion al credintei desavrsita prin fapte. Calificativul primit de IACOV e magulitor: "ai luptat cu Dumnezeu si cu oamenii si ai fost biruitor." (Genesa 32,28) - si asa s-a stabilit pentru eternitate numele Israel. "Si acum, vorbeste!" - zise Michelangelo dupa ce-l daltui n marmura pe MOISE. (Gigantii se tutuiesc ntre ei). Moise vorbise lui Dumnezeu ca sa vada slava Sa, si n fata lui, n premiera absoluta, s-a rostit Numele Domnului (Exod 33,12-23; 34,1-7) cu solemnitate si maretie. Domnul se adresa celui mai blnd om de pe fata pamntului "gura catre gura", iar cu el converseaza, pe muntele schimbarii la fata, si Fiul Sau (Marcu 9,4). Doar Ilie si Pavel au mai avut privilegiul sa dialogheze nemijlocit cu Dumnezeu si cu Isus Hristos. Referintele din Numeri 12,3,7-8; Deuteronom 34,10; Evrei 3,2,5 i slefuiesc conturul de "credincios n toata casa Mea"! Domnul a zis Satanei: "Ai vazut pe robul Meu IOV? Nu este nimeni ca el pe pamnt. Este un om fara prihana si curat la suflet, care se teme de Dumnezeu si se abate de la rau." (Iov 1,8; 2,3). Iov este, la scara Universului, un argument pentru cauza lui Dumnezeu. Niciodata El nu a laudat un muritor cu atta mndrie. Cnd feliciti pe cineva de ziua nasterii, ureaza-i sa ajunga la acest standard quadridimensional.

click pe imagine pentru a o vedea marita JULIUS SCHNOOR VON CAROLSFELD - IOV FINEAS, fiul lui Eleazar "a fost plin de rnva pentru Dumnezeul lui." (Numeri 25,11-13) - si a fost onorat cu legamntul unei preotii vesnice. Profetul SAMUEL, o colectie vie de daruri, pentru ca el nsusi era un dar, exercita cu semn vizibil autoritatea lui Dumnezeu (1 Samuel 12,16-24); aceasta personalitate etalon e invocata de Dumnezeu (vezi Ieremia 15,1) alaturi de numele lui Moise. "Om dupa inima Mea" (Faptele Ap. 13,22; 1 Samuel 13,14) - zice Domnul despre unul din marii poeti ai lumii, DAVID. Ca sa evoci gndul neprihanit de a zidi o casa Domnului, trebuie sa-ti nmoi pana n curcubeu. Daca pna la Iov nimeni nu a vorbit asa de drept despre Tatal luminilor, pna la David nimeni nu a mai dus n inefabil frumusetea Lui cea fara de hotar. Hristos, Lumina lumii, nu putea sa vina dect din cel care era "ca lumina diminetii, cnd rasare soarele n dimineata fara nori." (2 Samuel 7,2,5,16; 23,4-5; Psalmii 89,19-20). Angajat n genealogia Celui "a carui obrsie se suie pna n vremuri stravechi, pna n zilele vesniciei" (Mica 5,2), David putea fi mare mentor n arta poeziei si pentru Eminescu, cel recent trecut n rndul sfintilor de catre Biserica Ortodoxa Romna; atunci el nu ar mai fi scris "ca vis al mortii-eterne e viata lumii-ntregi" (mparat si Proletar). Dar pna sa se nfiripe rudenia dintre Dumnezeu si om, confirmarea ca El facea o casa vesnica lui David, a venit prin fiul sau SOLOMON (Iedidia, Amadeus, Iubitul Domnului). Trebuie ntr-adevar sa fii iubit de El ca sa stii sa-I ceri ceva ce lui nsusi i-a placut asa de mult: ntelepciune (1 Regi 3,10-13; 4,29-34). Iar masura cu care Atotstapnul onoreaza aceasta cerere covrseste orice comparatie. Dar Dumnezeu "nu alege ntotdeauna barbati de talente nalte pentru lucrarea Sa, ci El alege pe cei de care se poate servi mai bine; prin acei care si dau cel mai mult seama despre propria lor neputinta si care se ncred ntr-nsul ca Conducatorul si Izvorul lor de putere, El doreste sa-i faca puternici prin unirea slabiciunii lor cu puterea Sa, si ntelepti prin unirea nestiintei lor cu ntelepciunea Sa." (E.G. White - Patriarhi si Profeti, pag. 637, 648). Un astfel de barbat este ILIE ,al doilea om care nu a gustat moartea. Numai un asemenea mpovarat de glorie poate deschide calea Domnului (Maleahi 4,5-6) si sa converseze pe muntele Tabor cu El si cu Moise (Matei 17,3), ca prototip al credinciosilor ce nu vor cunoaste niciodata mbratisarea mortii. El e eroul cel mai plin de rvna al antichitatii. nchide televizorul, mpatureste ziarele, cheama-ti familia si citeste cu maxima atentie rapoartele biblice privind viata lui (1 Regi 17,14,16,22,24; 18,36-38; 2 Regi 2,2-14). Nici visul unei umbre, nici umbra unui vis, ci om n carne si oase, Ilie "era un om supus acelorasi slabiciuni

ca si noi si s-a rugat cu staruinta sa nu ploaie si n-a plouat deloc n tara trei ani si sase luni, apoi s-a rugat din nou si cerul a dat ploaie si pamntul si-a dat rodul." (Iacov 5,17). Oricine are acces la forta si rezultatele unei asemenea credinte! Deci, n succesiunea de personalitati Moise - David - Ilie, avem Dascalul - Geniul - Eroul. Este un privilegiu sa gasim ca muzica universala a consacrat, douazeci si cinci de secole mai trziu, sub aceleasi calificative, triada Bach - Mozart - Beethoven: ntelepciunea lui Dumnezeu este cu adevarat, nespus de felurita !

click pe imagine pentru a o vedea marita JULIUS SCHNOOR VON CAROLSFELD - "CARTEA CARTILOR N IMAGINI" : ILIE ESTE LUAT LA CER Vorbind despre un din cale-afara de pacatos, Dumnezeu l ntreaba pe Ilie: "Ai vazut cum s-a smerit AHAB naintea Mea ?" (1 Regi 21,28-29). Smerenia este o chemare duhovniceasca. Ea marturiseste constiinta existentei unui Sine mai impozant dect eul nostru, iar Dumnezeu o rasplateste si celui vndut raului ct si bunului rege IOSIA (2 Cronici 34,27). Dar lauda divina se ndreapta si spre grupe de persoane: recabitii, pentru ascultarea lor (Ieremia 35,18,19), cei sapte mii de barbati ce nu s-au plecat naintea lui Baal (1 Regi 19,18; Romani 11,4), barbatii din Ninive ce s-au pocait (Matei 12,41; Luca 11,32), cei trei evrei din cuptorul de foc, cu a caror statornicie nestramutata s-a solidarizat chiar Fiul lui Dumnezeu (Daniel 3,24-28). Cum "bunatatile Domnului nu s-au sfrsit, ndurarile Lui nu sunt la capat" (Plngerile lui Ieremia 3,22), apelativele Sale la adresa celor laudati nu s-au epuizat n evidentierile prezentate anterior; ca ntr-o poveste de dragoste, profetul DANIEL este numit "prea iubit si scump" (Daniel 9,23; 10,11,19). Din ntreaga tara numai el, Noe si Iov si-ar mntui sufletul prin neprihanire (Ezechiel 14,14,16,18,20). ntr-o lume crestina intens preocupata de registrele comunitatii, unde pastorii alunga oile din staul si le macelaresc n numele lui Hristos, juramntul lui Dumnezeu "pe viata Mea" (Ezechiel 14,20) clarifica optiunea lui categorica pentru crestinii de calitate. "Daniel sta n fata lumii de astazi ca un exemplu de crestin curajos, credincios si demn Prin curajul acestui singur barbat, care s-a hotart sa ramna mai bine de partea dreptatii dect a politicii, Satana avea sa fie nfrnt, iar numele lui Dumnezeu avea sa fie naltat si onorat." (E.G. White - Regi si Profeti, pag. 378, 379). Dumnezeu a onorat si a fost onorat si de alte mari personaje ale Vechiului Testament precum Iosif, Iosua, Isaia, Ieremia, Elisei, Estera, Ezra, Neemia, etc., etc., dar despre nici unul din ei nu gasim n Biblie aprecieri din partea Sa n termenii de excelenta a laudei celor ce-au defilat n consideratiile ce preced. "Biblia are putin de spus spre a lauda pe oameni. Putine locuri dintr-nsa sunt destinate pentru a descrie virtutile, fie chiar si ale celor mai desavrsiti barbati care au trait vreodata. Aceasta tacere nu este nici fara intentie, nici fara nvatamnt.

Toate nsusirile bune pe care le poseda omul sunt un dar de la Dumnezeu; faptele lor sunt savrsite numai prin harul lui Dumnezeu. Asadar ei datornd toate lui Dumnezeu, numai Lui se cuvine onoarea pentru tot ceea ce sunt sau ceea ce fac." (E.G. White - Patriarhi si Profeti, pag. 828).

click pe imagine pentru a o vedea marita RUBENS - DANIEL IN GROAPA CU LEI "Adevarat va spun ca, dintre cei nascuti din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare dect IOAN BOTEZATORUL" - a declarat n fata secolelor Isus Hristos (Matei 11,9-11; Luca 7,28). Ioan spusese despre Mntuitorul: "Trebuie ca El sa creasca iar eu sa ma micsorez" (Ioan 3,30). El "era mare naintea Domnului, caci el s-a abtinut de a cauta onoare pentru sine, ci a ndrumat pe toti la Isus, spunnd ca El este Cel fagaduit. Bucuria lui neegoista n slujba lui Hristos ne prezinta cel mai nalt tip de noblete care s-a descoperit vreodata n om." (E.G. White - Hristos, Lumina lumii, pag. 181).

click pe imagine pentru a o vedea marita GUSTAV DORE - "THE DORE BIBLE ILLUSTRATIONS" Maretia tragica a Botezatorului poate fi comparata doar cu a lui PAVEL, Apostolul Neamurilor, un "vas ales" (Faptele Ap. 9,15; 22,21; 23,11; 26,17,18) care a vazut cununa gloriei nepieritoare a vietii sale. Acesti doi barbati sunt cei mai de seama contemporani ai vietuirii terestre a Domnului Isus Hristos. Glasul lor rasuna n Univers marturisind Evanghelia vesnica si dreptatea cauzei lui Dumnezeu; desi au pecetluit cu snge rostirea lor, portile Iadului nu i-au putut birui. Un ilustru francez sustinea ca "Napoleon a fost cel mai puternic suflu de viata care a nsufletit vreodata tarna umana..."; sa fim seriosi: acest panseu i se potriveste mai bine lui Pavel . Hai sa citim epistola vie din Ioan 1,47, o scrisoare deschisa scrisa cu numai un singur rnd.

Nici unul din ucenicii Mntuitorului nu este portretizat mai admirativ, ca NATANAEL, prin cuvintele: "Iata cu adevarat un israelit n care nu este viclenie!" Pentru credinta lor nemaiauzita, FEMEIA CANANEANCA (Matei 15,28) si CENTURIONUL ROMAN (Matei 8,10; Luca 7,9) au primit aprecieri laudative din partea Domnului Isus, desi erau straini att de grupul apostolilor ct si de natiunea iudaica. Analiza imaginii VADUVEI SARACE (Matei 12,43-44; Luca 21,2-4) e o lectie de delicatete, gingasie, sensibilitate si iubire din partea Celui ce "El nsusi stia ce este n om." (Ioan 2,25). Contrastnd cu monumentalele personalitati laudate n paginile anterioare, aceasta anonima ce ni se prezinta n doza homeopatica a devenit la fel de celebra ca Alexandru Macedon, Martin Luther si J.F. Kennedy! Cel ce a "masurat cerurile cu palma, a cntarit muntii cu cntarul si dealurile cu cumpana" (Isaia 40,12), a ridicat firmiturile dupa hranirea celor cinci mii, si a evaluat influenta infinita a oricarui cuvnt nefolositor - subliniaza ca, fara calitate, cantitatea nu are nici o valoare. Aceasta asertiune se confirma si n cazul MARIEI din Betania, sora lui Lazar (Matei 26,7-13; Marcu 14,3-9; Luca 11,1,2; 12,1-8; Ioan 7,36-50; 10,38-42). Foarte multa lume nu cunoaste mirosul mirului de nard, dar au simtit ca Evanghelia are acest parfum. "Laudnd fapta Mariei, Hristos S-a declarat multumit de dorinta plina de rvna de a mplini voia Domnului ei. Fapta Mariei exprima apreciere fata de Rascumparatorul lumii Era aratarea n afara a unei iubiri hranita de izvoare ceresti pna a ajuns sa se reverse." (E.G. White -"Hristos, Lumina lumii", pag. 478, 479). Ultimul din acest catalog, dar nu cel din urma, SIMON PETRU a primit de la Domnul Hristos o lauda la superlativ absolut: "Ferice de tine !" (Matei 16,17). La fel de frumos, suna cuvintele: "Bine, sluga buna si credincioasa, intra n bucuria Domnului tau !" (Matei 25,23), pe care este de dorit sa le auda orice crestin. Celor mai multi nsa, le rasuna n urechi replica lui Don Quichote catre sluga sa, Sancho Panza: "Dormi tu Sancho, dormi, ca de-asta ai venit tu pe lume, ca sa dormi." (Miguel Cervantes - D.Q. de la Mancha). Ei sunt cei caldicei. Ei nici nu stiu ca traiesc. Dar traiesc ei oare? Cuvntul lui Dumnezeu promite ca "cei ntelepti vor straluci ca stralucirea cerului, si cei ce vor nvata pe multi sa umble n neprihanire vor straluci ca stelele n veac si n veci de veci..." (Daniel 12,3), si ca "cei neprihaniti vor straluci ca soarele n mparatia Tatalui lor." (Matei 13,43; Proverbe 4,18). n deplina consonanta, Domnul Isus Hristos confera chiar Titlul Sau celor ce-L urmeaza: "Voi sunteti lumina lumii", chemndu-i ca "tot asa sa lumineze si lumina voastra naintea oamenilor." (Matei 5,14,16). "Dumnezeu are un firmament de alesi, care vor straluci n mijlocul ntunericului, descoperind lamurit unei lumi apostaziate, puterea transformatoare a ascultarii de Legea Sa. Chiar acum ei lumineaza n orice natiune, n orice limba si popor" (E.G. White - Regi si Profeti, pag. 131). "Omul prost nu cunoaste lucrul acesta, si cel nebun nu ia seama la el" ( Psalmii 92,6) , "caci mpotrivirea prostilor i ucide, iar linistea nebunilor i pierde" ( Proverbe 1,32). Deci, zic tie, cititorule: "Scoala-te, lumineaza-te! Caci lumina ta vine, si slava Domnului rasare peste tine!" (Isaia 60,1,2).

Aceasta este "adevarata Lumina, care lumineaza pe ORICE om, venind n lume" (Ioan 1,9).