AKVAVIT Akvavit, cunoscuta si sub denumirea de aquavit sau akevitt reprezinta nu doar o spirtoasa recunoscuta la nivel national, ea face

parte din cultura scandinava. In mod normal Akvait este o spirtoasa distilata, aromata cu diferite plante ca: fenicul, anason, marar, coriandru si altele si contine de obicei 40% alcool (80 proof). Termenul akvavit vine de la latinescul aqua vitae insemnand apa vietii si desi exista povesti care sustin ca akvavit provine de la apa din vin, acestea sunt doar fictiune. Akvavit este in principiu o spirtoasa neutra distilata din cartofi sau cereale, aromata cu diferite plante precum semintele de chimen, anason, fenicul si altele, existand chiar si o versiune a acesteia cu aroma de chihlimbar. Desigur ca fiecare brand are propria reteta, singurul lucru care se pastreaza in toate fiind chimenul, principala aroma din akvavit. Akvavit are de obicei o nuanta de galben palid, datorita procesului de invechire, dar tenta poate varia de la alb pana la maro deschis, lucru care nu indica neaparat vechimea bauturii. Nu exista indicatoare pentru vechimea spirtoasei atunci cand aceasta este tinuta in butoaie vechi care nu ii mai confera nicio culoare. Colorantul de caramel poate fi utilizat pentru a-i da lichidului o culoare maronie. Poporul scandinav a creat o intreaga cultura in jurul modului de a savura acesta bautura. Se serveste de obicei ca shot si se bea de obicei in timpul meselor, fie cu aperitive sau in felul principal, considerand ca ajuta la digestia meselor copioase. Se spune de asemenea ca dintre toate spirtoasele (inclusive tequila), akvavit merge cel mai bine cu bere, fapt dovedit in tarile scandinave unde alaturi de bere se serveste si un shot de akvavit. Aceste feluri de a servi akvavitul sunt blamate de adevaratii degustatori care considera spirtoasa ca pe un whisky fin sau un coniac si care cred ca aceasta ar trebui sa fie savurata incet pentru ca toate aromele sa se dezvaluie. In tarile scandinave (Norvegia, Suedia, Danemarca) akvavitul este mereu prezent in timpul meselor, in special pentrul mesele copioase, si este asociat cu sarbatorirea Craciunului (fiind considerat cea mai mare masa dintre toate). Akvavitul poate fi servit ca shot cu aperitive traditonale alcatuite in special din peste (pregatit in diferite feluri). Exista si o gluma celebra care spune ca akvavitul ajuta pestele sa inoate pana in stomac. In afara de credintele populare, primul document istoric in care este mentionat akvavit-ul este intr-o scrisoare a unui lord danez adresata Arhiepiscopului Norvegiei, datand din 1531. Aceasta scrisoare descria akvavit-ul ca fiind un fel de apa care era un leac universal atat pentru maladiile interne cat si externe. Exista dispute intre cele trei tari producatoare de akvait pe tema retetei cele mai bune, acestea fiind de fapt o problema de mandrie nationala. Exista totusi cateva diferente, de exemplu: akvavit-ul din Danemarca si Suedia este mai deschis la culoare decat cel din Norvegia. De asemenea Norvegia este faimoasa pentru akvaitul linje, care este de fapt akvavit depozitat in butoaie de stejar si care a fost trecut de doua ori peste Ecuator in vapoare, dovedindu-se ca acest procedeu afecteaza produsul final. Desi akvavitul nu este o spirtoasa universal cunoscuta, adica nu se gaseste cu usurinta peste tot in lume, nu inseamna ca este mai putin importanta decat celelalte. Daca aveti vreodata sansa sa incercati aceasta parte a culturii scandinave, nu ezitati.