1.1.Notiuni introductive privind etica. Categoriile ei. Termenul etica provine de la cuv.lat. ethos - moral, obicei, loc de trai.

. In sec IV e/e introdus de Aristotel pt a defini stiinta obiectul de studiu al c/a il constituie virtutile-calitati ale temperamentului/ caracterului, pt a le delimita de facultatile mintii. Astfel, frica-afect natural ; memoria-calitate a gindirii/mintii ; curajul, marinimia-calitati ale spiritului, virtuti. La etapa actuala etica - stiinta domeniul al gnoseologiei c/e are drept obiect de studiu morala drept una dintre cele mai importante aspecte ale activitatii umane. O alta acceptiune determina etica -stiinta filosofica independenta c/e studiaza morala si rap.morale in calitatea lor de forme fundamentale ale constiintei si activitatii umane. Etica urmeaza a fi delimitata de morala, iar aceasta de moralitate. Morala -aspectul subiectiv al perceperii de c/e individ/societate al caracterului moral, a activitatii individuale. Moralitatea -activitati morale in desfasurarea lor obiectiva. In sens uzual, etica -ansamblu de N,conceptii si principii morale, cf c/a o soc/ alta reglementeaza comportamentul membrilor sai determinind legitimul si acceptabilulul. Etica presupune 3 dimensiuni fundamentale : 1)Normativa-da expresie continutului eticii drept un ans.de N si principii ce reglementeaza rap.interumane ; 2)Justificativa-ans. de fapte c/e fac morala justificabila si necesara ; 3)Logica- ans. factorilor c/e explica necesitatea moralei. Etica are urmatoarea structura : 1)Probleme teoretice ; 2)Etica deontologica/prob.datoriei si a ceea ce t/e sa se faca. In structura eticii se identifica : 1)Axiologia ; 2)Deontologia ; 3)Fenomenologia ; 4)Istorica ; 5)Profesionala. Initial, Etica a fost perceputa ca o disciplina de invatatura urmind scopul unei noi personalitati mai oneste si mai demne, iar la etapa actuala e/e domeniul stiintific c/e studiaza morala, esenta si structura acesteia drept sfera a cunoasterii. Categoriile Etice- concepte de baza ale stiintei Etice, exprimind cele mai importante elemente ale moralei. Sistemul categoriei Eticii : 1)Binele si raul- binele categoria c/e inglobeaza tot ceea ce detine caracteristica pozitiva a moralitatii. Raul categoria c/e inglobeaza tot ceea ce e/e social inacceptabil/denigrabil raportat direct la individ. Raportat direct la individ binele ia forma virtutii, aceasta referindu-se nu numai la principiile morale ale personalitatii, ci si la conduita acestuia. 2)Datoria-atitudinea individului fata de societate, constind in obligatia morala a acestuia de a actiona intr-un anumit mod. Astfel, datoria devine o sarcina individuala a unei anumite pers.intr-o anumita situatie concreta. 3)Constiinta-obligatii morale ale individului fata de sine insusi, formuleaza principiile morale ale personalitatii si cere de la aceasta respectarea lor, in caz contrar intervine responsabilitatea. 4)Responsabilitatea-atitudinea soc.fata de individ in conditiile nerespectarii de c/e acesta a datoriei. Pt aprecierea responsabilitatii morale t/e considerate citeva criterii, cum ar fi : posib.ob-va a subiectului de a asig.obl.morala ; daca corect de inteles obl.morala ; daca pers a putut prevedea consecintele nerespectarii datoriei morale ; daca poate fi supusa responsabilitatii morale in situatia de fapt concreta. 5)Demnitatea-atitudinea soc.si a individ.fata de sine insusi/pers. Cinstea-atitudinea soc.fata de pers.si a subiectului fata de sine insusi reiesind din pozitia soc.a acestuia. Astfel, daca demnitatea porneste de la perceperea in mod egal a tuturor subiectilor, pornind de la recunoasterea lor drept personalitate, cinstea urmareste scopul aprecierii lor diferentiale. Reputatia profesionala-opinia si atitudinea membrilor soc.fata de o pers.concreta reiesind din meritele acesteia si activ.ei anterioara. 6)Echitatea-stare de lucruri considerata ca fiind normala, corespunzind conceptiilor privind natura umana a drepturilor inalienabile ale personalitatii, echilibru dintre fapta-rasplata, D-O, merite si recunoasterea lor. Fie categorie filosofica/juridica, echitatea isi gaseste reflectare in AN(art.10DUDO ; art.6CE ; art.14 pactul i-l cu priv.la DC si politice). 7)Umanismul-principiu si categorie Etica, c/e porneste de la considerarea omului drept valoare suprema, increderea in posib.acestuia si capacitatea de perfectionare. Prin intermediul categ.respective, Etica nu numai studiaza Nmorale, dar si contribuie la crearea lor.

1.2Morala. Functii si structura. Morala-acel element al realitatii soc.c/e presupune 3 forme de manifestare : 1.Gen.al RS ; 2.Forme de regl.RS ;3.Aspecte ale constiintei soc. Morala-ans.de reguli de conduita cf c/a soc.isi regl.conduita membrilor sai in R cu canoanele soc.referitoare la bine-rau, demne de... Morala e/e data de soc.si constiinta soc., respectarea acesteia fiind urmarit de intreaga soc. Indeplinirea N morale se realiz.prin efectul traditiei, a opiniei soc.si a constiintei individuale, regl. absolut toate formele rel.interumane aparute in cadrul micro-macro grupului soc. Morala indeplineste citeva functii : 1.De reglementare-Nmorale c/e dirijeaza conduita individului, a membrilor soc.in rap.cu interesele celorlalti ; 2.Educativa- contribuie la personalitatea si constiinta individ., permite subiectului sa-si formeze propria opinie referitoare la ponderea val.soc., a personalitatii sale, sensul vietii si oblig.in rap.cu ceilalti membri ai comunitatii ; 3.De prognoza, motivationala, comunicativa. Structura motalei : 1. N morale-N soc.c/e determ.conduita membrilor soc in R cu canoanele existente referitoarela: bine, just, demn. Pot avea forme pozitive (onerative), de exprimare (negative/prohibitive cu exprimare). 2.Principiile morale-forma cea mai generalizata a exigentelor morale c/e determ.directia gen.a conduitei. Ele stabilesc conditiile de baza a rel.interumane, comportamentul/ conduita. Spre deosebire de N c/e determ.cont.comport., principiile stab.doar directiile gen.ale comportam.uman. 3.Idealurile morale-acele exigente ale moralei inaintate individului c/e se exprima sub forma pers.perfecte c/e intrunesc cele m.inalte virtuti morale. Se exprima sub 2aspecte : a)individual-cind se refera la om si la caracteristicile personale ale acestuia ; b)social-soc.morala ideala(respectarea reciproca). 4.Criteriile moralesit.utilizate pt a da apreciere indiv./comportam.acestuia ele devin criterii morale. Daca ele se rap.la constiinta soc./forma de exprimare a acesteia, atunci morala presupune urm.structura : a)constiinta morala-aspectul subiectiv al moralei c/e obl subiectul la act.sub forma datoriei si da apreciere rezultatelor acesteia prin aprobarea/dezaprobarea, lauda si poate fi sociala/ individuala. b)conduita morala- elem.primar al c/a il constituie fapta. Ans.faptelor realizate de individ intr-un interval de timp in conditii constante/ schimbatoare, formarea conduitei acestuia. Din p.d.v.etic,fapta nu se limiteaza doar la act./inact., ci se refera si la scopul, motivul si urmarile comportamentului. 1.3. Consideratii generale privind EAPP In cadrul eticii ca stiinta filosofica, s-a constituit etica profesionala. Conceptul de etica profesionala e/e utilizat nu atit pt a exprima ramura stiintei filosofice, ci un cod de etica al oamenilor de o anumita profesie. Ea este determ.de specificul genului de activ., interesele corporative, domeniul soc.la c/e se refera. Ea constituie rezultatul existentei unei probleme morale cu c/e se confrunta cel mai frecvent reprezentantii genului dat de activitate. Morala de etica profesionala exprima exigentele soc.,ale desf.unei.anum.activ.si sit.strigente pt profesii c/e au ca obiect omul. Etica judiciara- concept utilizat pt a exprima stiintific is poate fi definita sub 2 aspecte : 1)Ca un ans.de N c/e regl.conduita oamenilor de profesie juridica ; 2)Stiinta c/e studiaza aceste N. Urmeaza sa facem delimitarea intre: morala profesionala si etica profesionala. Pt reprez.profes.jur.specializati pe domenii determ.constituirea unor ramuri ale eticii juridice drept stiinta filosofica, cum ar fi : etica procurorului, judecatorului, aparatorului. Etica juridicaans.de N si principii morale c/e vin sa regl.conduita S-lor oficiali c/e asig.activ.de infaptuire a justitiei. e/e concept utilizat doar pt a expune totalitate de N morale c/e t/e sa fie respectate de toti participantii, S.of.ale proces.de jud. 1.4. Obiectul de studiu al EAPP. Scopul. Sarcinile. Etica juridica- stiinta c/e studiaza specificul manifestatiilor morale in cadrul active.de ocrotire a ND. Elem.primar al obiectului de studiu e/e N c/e presupune urm.particularitati: 1.e/e emisa de o aceeasi aut.soc ; 2.se adreseaza unor S.speciali, agenti ai N. Obiectul de studiu al eticii judiciare : 1.activ.org.de ocrotire a ND in vederea determ.genului respectiv de activ.soc ; 2.N morale c/e regl.conduita S.particip.al RS profes. 3.N morale gen.si impactul lor asupra activ.de 2

infaptuire a justitiei. Importanta eticii judiciare se prezinta din perspectiva citorva pct : 1.Confera un caracter moral activ S.of.in sfera infapt.just. 2.Contribuie la solut.probl.cu c/e se confrunta reprez.respectivei specializari a profesiei de jurist. 3.Influenteaza pozitiv procesul de legiferare. Sarcinile eticii judiciare : 1.Identif. N morale si a cont.acestuia. 2.Studierea practicii jud.actuale si anterioare in scopul constituirii comportamentului moral de jud., precum si pt fundam.constiintei morale ale acesteia. 1.5. Functiile si principiile eticii judiciare Principiile eticii judiciare-categ.filosofica si stiinta c/e include ans.princ.gen.de D si a pr.morale universaleacceptate, precum si a celor deontologic jur. Constituind activ. fund.prin c/e se garanteaza exercitarea D fund., justitia solicita un ans.propriu de principii c/e sa corespunda celor mai inalte exigente morale, d/e ob.de studiu a et.jud.include justitia, se prezinta drept evidenta atribuirea princ.justitiei la dimens.princ.eticii judiciare. Se includ aici toate princ.indif.de caract.lor material/procesual. Drept pr.deontologice juridice, AN in dom.considera : obiecticitatea,transparenta, impartialitatea, idndependenta, rasp.pers., prioritate interesul clientului. Functiile eticii juridice sint date de functiile gen.ale eticii rap.la specificul profesiei de jurist : cognitiva, educativa, axiologica, ideologica, de conceptualizare, de informare. 2.1.Continutul moral al NI si C ce regl.activitatea de ocrotire a ND Justitia, drept una din activ.fund.ale st, c/e are menirea de a asigura echitatea in rap.cu cei la c/e se refera, se bazeaza pe pr.morale. in acelasi timp, exista o leg.indisolubila intre legalitate si moralitate. Astfel, o L imorala e/e inadmisibila, iar o justitie ilegala- inacceptabila. Unitatea legaturii moralitate isi gasesete reflectare in AN nat.si internat. Astfel, DUDO formuleaza garantiile fund.ale unui S de just.echitabil, formulind valori legale gen., dar si categ.fund.ale eticii. Art.1 DUDO exprima categ.eticii, a echitatii prin recun.egal.tuturor oamenilor din mom.nasterii acestora, iar art.7 asig.D la o protectie egala din partea L. art.5 impune respectarea demnit.umane si interdictia torturii, tratam.inuman si degradant, iar art.29 obliga St la lim.restrictiilor D fund.la ceea ce e/e abs.necesar si legal prestabilit.CEDO si PIDCP reflecta exigentele moralitatii in forma garantiilor- princ.minime ale ac.in cp/civ.(art.3,6,5,8, prot.nr.1). CRM promovind omul, D si L acestuia, libera dezv.a pers., drept valori morale si soc fund.exprima princ.etic al umanismului. Acesta presupune in I rind, drept efect al interpretarii lui din CRM, presupune o coresp.a regl.Nconst.si expunerea din L a tot ceea ce contravine princ.umanismului, c/e e/e un princ.nu doar L, ci si unul de apl.a L. Detalizarile rigorilor morale in CRM au loc prin interm.instit.Dfund.garant al c/a devine put.jud. Executarea consecventa a obl.morale a put.jud.e/e asig.prin Nart.115-119, formulind exigenta indep.jud., impart.si inamovabilitatea acestuia, accesul liber la justitie, D la interpret. 2.2. Principiile si N morale in D material penal Premisele morale ale regl.de DP se regasesc in urm.institutii si principii din CP : 1.Art.2-prin faptul prev.omului, D si L acestuia drept obiecte primare de protectie a LP-interzice interpretarea extensiva defavorabile a LP ; 2.Art.3 pr.legalitatii -consacrind prerogativa exclusiva a atragerii la RP a IJ legal constituite ; 3.Art.4 pr.democratismulu -expunerea categ.etice a echitatii si egalitatii ; 4.Art.5 pr.individ.RP si pr.caract.personal al RP - datorita consacrarii normative a posib.atragerii la RP doar pt F sav.cu vinov.si interdictia urm./ped.multiple pt una si aceeasi F ; 5.Art.10 efectul retroactiv al LP m.blinde ; 6.Art.35 circum.c/e exclude CP al F; 7.Prev.temeiurilor de lib.de RP si PP, precum si posib. IJ de a apl.o ped.m.blinda, decit cea prev de L . Aspectul etic intervine si in determinarea scopului ped.pen. 2.3.Continutul moral al DPP 3

Cont.moral al LPP isi are exprimarea in urm.consacrari N: 1.Art.1-formularea scopului PP 2.Art.princ.just.pen: a)legalitatii-garantia c/e se gaseste in inadmis.probelor dob.contrar NPP; b) respectarea D,L si demnit.umane- art.105(8)-decl.martorilor si conditiile audierii lui; art.122(2)reconstituirea F; art.123(3)-experimentul in procedura de UP. c)promov.si garant.inviol.in lipsa c/a e/e imposib.dezv.plenara a personalitatii; d)D la aparare si garantiile minime ale acestuia, accesul liber la just., egalitatea armelor si prezumtia de nevinov.-drept elem.primare ale D la un proces echitabil ; e)libera apreciere a probelor prin nestab.expresa in textul L a fortei jur.a f/i dintre probe ; f) oficialitatea PP si obl.cercet.complete obiective si sub toate aspectele a circ.cp g)pb sed de jud si caracterul inchis al sed, atunci cind protectia moralitatii, interesle minorilor/a pers.vat.solicita acest lucru ; h)lib de marturisire impotriva sa, imunitatile si privilegiile martorilor-prin stab de c/e St a unor val soc superioare atingerii scopului PP. 3.Cerintele inantate A procedurale :legal, motivat(art.255 pt ord.), intemeiat(art.384 pt hot.jud); 4.Suspendarea UP in priv.pers.c/e s-a imbolnavit de o boala ps c/e impiedica partic.lui la PP-art.287/1 p.4; 5.Garantarea D la reapararea prej.cauzat prin act.ilegale ale S of., cit si prin erori judiciare; 6.Stab.unor pr.speciale in priv.minorilor si pers.irespons. 7.Statutul pr.al ban.prin inadm.interpr.a exercitarii de c/e acesta, a D sale/a renunt.la aceste D. 8.Caile de atac(art.72) 9.Inlat.apar.din PP. 2.4. Coraportul scop-mijloace in PP Participind la RPr., S-tii isi motiveaza direct/indirect conduita, motivul constituie fund.comport./determ.interioara la act./inact. Motivul se real.in scop. Scopul constituie rezultatul scontat al comport.individuale/colective. Reiesind din art.1CPP, coraportul scop-mijloace in PPo problema jur.si in egala masura etica. Formula anterioara scopul scuza mijloacele e/e inlocuita de adagiul scopul determina mijloacele, d/e mijl.imorale distorsioneaza insasi nat.scopului. morale sint mijl.neces.si suficiente pt atingerea scopului si c/e nu contravin scopului supreme. Mijl.t/e sa corespunda urm.criterii: 1.Sa fie stiintific argumentate; 2.Normative reglementate; 3.Moral acceptate; 4.Eficiente. LPP asig.o permanenta corespundere a scopului cu mijl.aplicabile pt real.acestuia si viceversa. Astfel, se opereaza cu term : presupunere rezonabila, banuiala rezonabila, suficiente temeiuri rezonabile(art.166,125CPP), iar jurisprundenta CtE solicita o corespundere a interventiilor St in D fund.si scopul act.prin intermediul c/a se aduc atingere acestor D. Astfel, CtE pretinde existenta unui echilibru intre interes soc. si cele ale indiv.prin formularea pr.proport.si oportunitatii . Lit.de spec.clasifica scopurile in PP : 1.Mediate si imediate ; 2.Scop.ale PP in general si scop.ale fazelor PP ; 3.Scop.of.si neof. Scop.neof.-determ.cu adevarat conduita S of. Aparitia lor poate fi datorata atit negative/indif fata de scopurile of, precum si de inconsecventele/lacunele normative. L si masurile org.t/e sa asig.coresp.scop.of cu cele neof., contribuind la formarea in exclusivitate a scop.morale. o asemenea corespundere poate fi insa pretinsa doar S of. Regl.normativa a scop.S neof.e/e imposibila, d/e interesele proc.variaza in f-tie de partic.f/i cp. Insa constituirea de scopuri imorale e/e interzisa. Pt f/e cp in parte, precum si pt PP in general corespunderea scop.of si neof.constituie premisa echitatii procedurelor. 3.1. Aflarea adevarului in procesul penal ca scop moral al probatoriului Stabilirea adevarului pe cauze penale constituie unul din scopurile fundamentale ale procesului de infaptuire a justitiei. Adevarul se solicita in hotaririle judecatoresti, in special sentintelor ca acte ale justitiei. Doctrina considera ca adevarul reprezinta acea calitate a cunostintelor noastre de a corespunde faptelor si evenimentelor care au avut loc in trecut. Asupra naturii adevarului si continutului acestuia in proc.pen.au fost exprimate citeva p.d.v : 1.in proc.pen.poate si urmeaza a fi stabilit adevarul obiectiv absolut- corespunderea exacta si totala a cunostintelor individuale evenimentelor din trecut. Se afirma ca este posibil a fi descoperit adevarul materialforma adevarului obiectiv care E ! independent de prev. L si constiinta S-lor of. 2.in proc.pen.probatoriul permite stabilirea adevarului absolut-relativ. Absolut t/e sa fie cunostintele org.UP, procurorului, judecatorului referitoare la: E ! FP (act/inact) ; caracterul prejudiciabil si 4

ilegal al faptei ; participarea S-lui la realizarea act/inact ; vinovatia acestuia. Toate celelalte circumstante ale cauzei penale se afla sub incidenta regulilor adevarului relativ. 3.proc.pen.permite stabilirea adevarului relativ-adevarul judiciar- acel adevar pe care il constata IJ in hotarirea adoptata in rezultatul cercetarii complete obiective si sub toate aspectele a circumstanteicauzei. 4.nu exista temeiuri de a considera drept posibilitate aflarea adevarului in proc.pen., de aceea nu se poate pretinde acest lucru de la IJ. S-a apreciat insa ca in spatele acestei ultime conceptii se ascunde nu atit incompatibilitatii profesionale, cit mai ales frica fata de responsabilitatea morala pt corectitudinea hotaririi adoptate. Of.UP, procurorul, judecatorul t/e sa realizeze probatoriul proc.pen. avind incredere in posibilitatea proprie de a da apreciere faptelor cf constiintei morale, fara vreo frica fata de consecintele hotaririi adoptate de ei, daca acestea sint argumentate din pdv etic. A considera important aflarea adevarului in cauza penala inseamna a priva probatoriul de scopul sau moral, d/e adevarul constituie expresia celor mai importante valori morale promovate de probatoriu. Faptul dat, afirma Strogovici creaza premisa considerarii adevarului drept o problema juridica, dar si etica a proc.pen. Se afirma ca contradictorialitatea proc.pen. exclude posibilitatea stabilirii adevarului, d/e IJ nu mai are posibilitatea de a reliza de sine statator administrarea probelor, dar IJ apreciaza si admite probele prezentate de p., de aceea afirmatia anterioara e/e neintemeiata, mai ales datorita faptului ca obiectivitatea constituie fundamentul adevarului. 3.2. Prezumtia nevinovatiei si sarcina probatorului sub aspect moral Actuala regl. L vine sa inlocuiasca vechea prezumtie de culpabilitate. Prezumtia nevinovatieirezultatul recun.pers.si a demnit.acesteia drept valoare sociala fundamentala si atribuirea personalitatii unui statut de subiect de b-c pina la proba contrara. Atit in plan jur., cit si in plan etic prezumtia nevinovatiei presupune urm.consecinte : 1.considera pers.nevinovata pina la adoptarea unei hot.jud.c/e in conditiile legale o inlatura ; 2.obliga S.of de cercetare completa obva si sub toate aspectele a circ.cauzei penale si aceasta constituie expresia datoriei morale si legale a org.of ; 3.repart.sarc.probatiunii- se considera contrar morale afirmarea vinov.S-lui in atentarea la cele mai importante valori morale fara sa E !sufic.arg.faptice si juridice in acest sens. In acelasi timp e/e imoral a pretinde de la pers.ac.sub presiunea unor event.consec.negative a combate acuzatia adusa de S.of.c/e benef.de avantajul posib.apl.fortei de constringere a St. din perspectiva inversa nu ar corespunde cerintelor etice, nici interdictia partic.ac.in probatoriu ; 4.regula in proprio pro reo d/e pers.se prezinta nevin.mai intii morala si apoi D, pretinde interp.oricarui dubiu in favoarea ac.; 5.orice limitare a D fund.ale ac.e/e admisibila doar in prezenta temeiurilor faptice si juridice, precum si corespunderea GP al F si person.ac.cu luarea in considerare a eventualelor consecinte negative pt acesta din urma. 3.3. Premisele morale ale aprecierii probelor in baza intimei convingeri Actualmente sistem al aprecierii probelor vine sa-l inlocuiasca pe cel al probelor formale in cadrul c/a rolul jud.se limita la calculul prob., forta jur.a c/a era prestabilita.aprecierea probelor in baza intimei convingeri pune intreaga resp.morala pt hot.adoptata in sarcina jud./altui S.of. Principiul dat se aplica in exclusivitate S.of, dar etica impune ca regulile acestuia sa devina apl.si S.neof. Aprecierea probelor in baza intimei convingeri presupune: 1.juridic- IJ nu e/e tinuta de vreo forta prestabilita de L a prob.in conditiile oblige.acestuia de a se opune oricaror influente externe de natura sa prejudicieze obiectivitatea; 2.psihologic- convingerea intima expune o asemenea stare a constiintei si emotiilor jur.de certitudine absoluta asupra corectitudinii hot.adoptate ; 3.moral- pt hot adoptata S.of.poarta raspundere in fata constiintei individuale si sociale. Aceasta forma a responsabilitatii, insa poate fi pretinsa numai unei IJ independente pt care L si masurile organelor au creat premisele necesare. Stabilirea adevarului pe cauze penale chiar si a celui judiciar este o activitate destul de complicata. Cu toate acestea, S.of.are obligatia de a solutiona toate cauzele transmise spre solutionare. Aceasta determina riscul si inevitabilitatea erorilor judiciare. In esenta eraoarea judiciara- orice actiune care nu a dus la 5

rezultatul scontat, fie o afirmatie care nu corespunde realitatii daca acestea au fost facute neintentionat. Eroarea judiciara- orice hotarire gresita cu privire la oricare din chestiunile care t/e solut.de S.of in baza respectiva a proc.pen. Eroarea judiciara e/e in primul rind condamnarea pers.nevinovate, iar cu privire la pers.vinovata aceasta se poate exprima in : achitarea acesteia ; incadrarea juridica gresita a faptei ; stabilirea unei marimi de pedepse inechitabila. D la eroare, afirma Strogovici, atit din p.d.v. moral, cit si din p.d.v. juridic, nu deriva de nicaieri. Eroarea judiciara - o incalcare legalitatii c/e poate genera doar noi nerespectari de L, de aceea D la eroare nu exista si nici nu poate exista. Cocorev afirma ca veridicitatea e/e un principiu etic general si nici o exceptie legala in acest sens pt proc.pen.nu face. Convingerea intima constituie insa nu numai temeiul aprecierii probelor, ci si a circumstantelor de fapt si a marimii de pedeapsa. Din acest considerent LPr stabileste remedii prin intermediul c/a se asig.formarea unei corecte convingeri intime. Aceasta t/e sa se bazeze in exclusivitate pe probele legal administrate, suficiente si veridice, nu exista o delimitare decit din p.L si constiintei. 3.4. Etica procesuala de administrare a probelor Caracteristica principala a procesului de administrare a probelor e/e data de criteriul subiectivismului, probele provenind de la S-ti si fiind administrate de acestia din urma. De aceea, aprecierea perspectivei morale administrarii probelor se afla nu numai in dependenta de premisele etice normative, ci si in dependenta de premisele morale ale personalitatii. Declaratiile - mijloace de proba, cele mai importante si mai frecvente folosite in proc.pen. De aceea, considerent din c/e stabilirea perspectivei fundamentului etic e/e obl. Declaratiile banuitului/invinuitului (acuzatului)- proc.pen.actual recunoaste D ac.de a decide asupra decl.si cont.acestora. Astfel, LPP porneste de la premisa lipsei RP a ac.pt refuzul de a depune decl./pt decl.mincinoase/false. Faptul dat constituie rezultatul prezumtiei nevinovatiei si obl.celui c/e acuza a face argumentarea necesara in acest sens. Atunci cind o acuzatie nefundamentata se adreseaza unei pers.nevinovate- incalca onoarea si demnitatea ac. D/e L nu prev.RP pt decl. False, intervine problema morala a D ac.de a minti. Lipsa consecintelor negative pt informatii neconforme adevarului nu constituie temei pt recun. D la minciuna. Strogovici afirma ca recun.unui asemenea D in favoarea ac.ar obliga S.of nu doar de a explica continutul acestuia, ci si de a asigura deplina lui exercitare. Acordarea unei forte/importante speciale del.ac.cu precadere celor de recun.a vinov.a constituit o tendinta legislativa si aplicativa permanenta. Mijloacele aplicabile in vederea obtinerii acestora sint rareori morale. Astfel, de ex.se invoca in acest scop circ.atenuanta a caintei active/sincere. Proc.pen.insa accepta punerea decl.de recun.a vinov.la baza hot.jud.doar in masura in c/e e/e confirmata de alte probe administrate in cauza penala. Garantia libertatii ac.de a decide asupra decl.si cont. acestora se gaseste in art.94(1 pct.1) si art.64(3) CPP. L nu ofera posibilitatea S.of a interpreta in defavoarea ac.exerc./renunt.de c/e acesta la anumite D. Din p.d.v.moral insa se impune o apreciere diferita, simpla afirmare a faptului nesav.i-nii nu se considera suficienta. Declaratiile martorului/pers.vatamate- spre deosebire de ac., martorul si pers.vat.au oblig.morale si juridice de depunere a decl.veridice. Particularitatile etice ale administrarii respectivei probe se gasesc in : 1.interdictia audierii in cal.de martori a pers.in privinta c/a exista anumite probe ca ar fi sav.o i-ne inseamna a obliga pers.sub presiunea consecintelor jur.nefavorabile a se autoincrimina e/e imoral ; 2.imunitatile si privilegiile martorilor (art.21,90 CPP) ; 3.aprecierea cauzelor depunerii decl.mincinoasedecl.mincinoasa e/e facuta cu scopul de a ac.pe nedrept un tert, caract.amoral al acestuia e/e evidenta. Daca scopul inform.neveridice e/e contribuirea la elib.de RP a S, aprecierea motivelor e/e esent.in categoria acestora se includ : coruperea, frica, mila atitudinea speciala fata de ac. ; 4.in priv.pers.vat.t/e luata in consid.particul.proc.psih.de formare a decl. Acestea pot determina expunerea unor informatii c/e ar contraveni realitatii, fie din consid.exagerarilor, fie din cel al inexactitatilor facute intent.si neintent. De aceea, S.of t/e sa aplice mt speciale in administrarea probei cu decl.pers.vat. In toate cazurile urmeaza a fi apr.si posib.provoc.de c/e victima a sav.inii. 6

Premisele morale ale proc.probatorii Proc.probatorii presupun din p.d.v. moral o dubla perspectiva : 1.moralitatea prev.L ; 2.moralitatea apl.prev.L Nproc. stab.princ.gen.c/e se apl.administrarii probelor in ansamblul : umanismului, echitatea, proportionalitatea, respectarea demnitatii umane, respectarea spiritului si limitei L, lipsa de tendentiozitate. Proc.prob.reflecta N morale la nivel dif.de detalizare : a)Audierea- of.UP nu se limiteaza doar la fixarea rezultatelor aud.in P-V, ci are si obl.depasirii elem.de neadevar din cadrul acestora. E ! o limitare a act.intreprinse in acest scop, stab.de LP prin incriminarea torturii si de LPP prin inadmisibilitatea probei obt.cu apl.constringerii Fz/Ps. Sunt inadmisibile din p.d.v.etic : folosirea/crearea sit.conflictuale intre participantii la proces ; folosirea particul.negative de comportament/temperament ale pers.audiate ; a minti in privinta volumului de informatii detinute, inclusiv asupra probelor ; a realiza experimente emotionale/capcane psihologice ; acordarea intrebarilor sugestive- sunt admisibile intrebari de verificare, de completare, de reamintire. Recomandarea tactica privind stab.contactului psihologic cu pers.audiata nu t/e sa duca in conditiile apl.ei la inlaturarea cal.de S.of. Oficialitatea, respectul, calmul si tactul t/e sa domine intreaga desfasurare a audierii. b)Confruntarea- din p.d.v.etic e/e inadmisibil: a realize confr.intr-un minor si o pers.majora; intre f-r si pers.vat.c/e a suportat in rezultatul i-nii un impact emotional puternic; intre pers.c/e face decl.detaliate priv.circ.cauzei sic el c/e decl.ca nu are constiinta despre acestea(art. 113(6)CPP). c)Perchezitia- perspectiva morala se gaseste in : interdictia efect.perch.in timpul noptii ; lim.sferei perch.la cea autorizata de Jud.de instr. ; efect.in exclusiv.a ridicarii de obiecte, atunci cind acestea sint prezentate benevol ; protectia datelor priv.viata privata c/e au devenit cunoscute in rezultatul efect.perc ; obl.asig.prezentei pers.la c/e se efect.perch./a celor c/e o inlocuiesc ; evitarea deteriorarii nejustificate a b-lor in conditiile efect.perch. d)Cercetarea la fata locului- in scopul descoperirii urmelor i-nii, amijl.materiale de proba pt a stabili circ.inii/alte circ.c/e au importanta pt cauza, org. UP efect.cercet.la fata locului a terenurilor, incaperilor, obiectelor, documentelor, animalelor, cadavrelor umane/animale. Cerc.la fata locului la dom.fara permisul pers.c/a i se lim. D la inviolabilitatea dom.se efect.in baza ord.motivate a org. UP, cu aut.jud.de instr. In cazul efect.act.proc.fara aut., org.abilitat sa efect.aceste act.imediat, dar nu mai tirziu de 24ore de la termin.act., prezinta IJ materialele neces.pt ctr L act. Org. UP cerceteaza obiectele vizibile, iar in caz de necesitate, permite accesul la ele in mas.in c/e nu se incalca D omului. In anumite cazuri, pers.c/e efect.UP, daca e/e necesar, executa dif.masurari, fotografieri, filmari, intocm.desene, schite, face mulaje si tipare de pe urme de sine statator/ cu ajutorul specialistului in materia respectiva. Locul cerc.poate fi inconj.de colaboratorii org.de mentinere a ordinii Pb. Obiectele descoperite in timpul cerc.la fata locului se examin.la locul efect.acestei act.si rezultatul examinarii se consemneaza in P-V. daca pt examinarea obiectelor si documentelor se cere un timp mai indelungat, pers.c/e efect.UP le examin.in sediul org. UP. Pt aceasta, obiectele si documentele se impacheteaza, se sigileaza, pachetul se semneaza si despre aceasta se face in mentiune in P-V. e) Examinarea corporalaorg.de UP are D sa efectueze examin.corp.a ac., martorului/pers.vat., cu consimt. Acestora/in baza ord.motivate a org.UP, cu aut.jud.de instr., pt a constata daca pe corpul acestora exista urme ale i-nii/semne particulare in cazul in c/e pt aceasta nu e/e neces.expertiza medico-legala. In caz de i-ne flagranta exam.corp.poate fi effect.fara aut.jud.de instr., dar in termen de 24ore, el t/e sa fie informat despre act.efect., cu prezent.mater.respective ale cauzei pt ctr legal.acestei act. Daca e/e necesar, examin.corp.se effect.cu prezenta medicului. Pers.c/e effect.UP nu asista la examin.corp.a unor pers.de sex opus daca e/e neces.dezbracarea acesteia. In acest caz, examin.se face de c/e medic. In cursul exam.corp.sint interzise act.c/e injosesc demnitatea pers.examin./ii pun in pericol sanatatea. f)Perchezitia corporala- in cazul in c/e exista temeiuri de a efectua perch.reprez.org.UP poate extrage obiecte si documente ce au importanta pt cauza c/e se afla in hainele, in lucrurile/pe corpul pers.la c/e se effect.aceasta act.de UP. Perch.corp.fara intocm.ord.si fara aut.jud.de instr.se poate efectua : la retinerea ac. ; la apl.fata de ac.a 7

mas.prev.de arestare ; in cazul in c/e exista suficiente temeiuri de a presupune ca pers.prezenta in incaperea unde se efect.perc.poate purta asupra sa doc/alte obiecte c/e pot avea importanta probatorie in cauza penala. Perch.corp.se efect.de reprez.org.UP cu participarea, dupa caz, a unui specialist de acelasi sex cu pers.perchezitionata. g) Procedeele probatorii- jud.t/e sa solut.cauza penala doar in baza circ.probelor si intimei convingeri ; pt ord.hot.t/e sa fie intemeiate, legale si motivate pt sentinta ; incadrarea jur.se stab.in cf cu LP- Jud. la emiterea hot.t/e sa se bazeze pe prev.LP si apl.principiilor ; motivarea- aducerea arg.in cf cu circ.probelor ; intemeiereacorespunderea concl. IJ cu circ.cauzei c/e au fost demonstrate in sed.de jud. ; echitatea si caracterul convingator. 4.1. Cerinte etice privind activitatea puterii judecatorului Consacrat in art.6 CRM princip.separarii puterii si colaborarii put.in St, creaza comport.fundam.a exigentelor etice inaintate reprezentantilor put.jud. IJ act.in sfera RS conflictuale, creind mecanismul neces.restabilirii si mentinerii echilibrului social, de aceea fata de jud.si put.jud., in general,rigorile morale sint deosebit de inalte. 1. echitatea- caract.etica a activ.put.jud.aplicabila din mom.transmiterii cauzei spre examinare si nu numai adoptarea hot. Se considera ca put.jud.respecta cerinta de echitate daca: apl.L considerate echitate de soc. ; prin intreaga sa activ.cerceteaza complet obiectiv si sub toate aspectele cauzei penale in scopul stabilirii adevarului, fie si a celui judiciar ; act.si adopta decizii numai in baza probelor administrate si cercetare legal. Proc.pen.in general se cons.echitabil daca in rezultatul acestuia pers.nevin.e/e achitata, iar pers.culpabila e/e ped.potrivit vinovatiei sale. Echitatea activ.put.jud.presupune : asig.respectarii legalitatii ; respect.D particip. la proces ; caracterul legal si intemeiat al hot.jud.date pina la solut.definitiva a cauzei penale. 2.impartialitatea-E ! unei atitudine egale a IJ fata de solicitarile si personalitatea p-lor s.a.pers.partic.la proces. Impart.presupune lipsa oricarei atitudini speciale fata de una dintre p.indiferent daca ii favor./defavor. 3.competenta- cal. IJ de cunoasterea deplina a regl.in vigoare si a eticii profesionale si apl.acestora, precum si capacitatea de solut.a sit.conflictuale. Competenta se formeaza in temeiul experintei profesionale si cea de viata, cultura gen.si cea profesionala, studiile juridice superioare. Problema morala poate interveni la nivelul gradelor dif.de calif.a jud., d/e acestea exprima intr-o oarecare mas.gr.de profesionalism al jud.si determinind o atitudine soc.dif.fata de jud.cu gr.de calif.diferite. 4.2. Rolul judecatorului in asigurarea caracterului etic al judecarii cauzei penale Art.30 CPP stab.posib.exam.cauzei penale atit unipersonal, cit si colegial. Drept efect, 2 categorii de rap.morale apar in cadrul sed.de jud : intre jud.si membrii completului de jud. ; intre IJ si ceilalti partic.la proces. Indiferent daca examin.se efectueaza colegial/unipersonal, pres.sed.de jud.poarta obl.asig.ordinii si solemnitatii sed.de jud.si caracterul moral al tuturor act.realizate in cadrul acesteia. Pt asig.caracterului moral si legal a f/i dintre membrii completului de a se pronunta asupra chestiunilor ce t/e solut.de IJ la darea sentintei. Lproces.include citeva garantii : deliberarea obl.si asupra tuturor chestiunilor. E/e inadmisibil din p.d.v.moral, inceperea delib.cu intrebarea priv.corectitudinea incadrarii jur.real.de c/e procuror/ cea priv.mas.de ped., considerind in aceasta sit.ca pres.sed.de jud a decis dj asupra soartei inculpatului; formularea intrebarilor doar astfel incit sa se poata raspunde afirmativ/negativ creaza posib.participarilor reale a f/I dintre membrii completului la solute.cauzei penale. Pt asig independentei morale, pres.sed.de jud. e/e cel c/e voteaza ultimul. Nici un jud.nu are D atit din p.d.v.legal, cit si din p.d.v.moral de a se eschiva de la votare oricaror dintre chestiunile pe c/e t/e sa le solute.IJ la darea hot., eludind in acest mod paspunderea morala pt corectitudinea deciziilor adoptate, pt a nu influenta asupra deciziei celorlati membri ai completului, pres.sed.voteaza cel din urma. Orice invocare a dif.de grad de calif./a experientei profesionale reduse in scopul impunerii propriei opinii e/e inadmisibil din p.d.v.moral. Presedintele sed.de jud.are oblige.de a asig.o atmosfera de colegialitate- respect reciproc, cooperare si responsabilitate pt hot.adoptata, m/ales pt ca probele 8

se apreciaza dupa intima convingere, atunci cind examinarea cauzei penale se examineaza unipersonal, jud.nu poate solicita opinia altor pers.pt a decide asupra spetei. Decizia, precum si responsabilitatea morala pt aceasta revine in totalitate jud. Bazate pe R legale, intre IJ si particip.la process se constituie Rmorale. Impartialitatea IJ e/e o regula obl.aceasta nu poate porni de la opinia preconceputa fie asupra pers., fie asupra comportamentului inculpatului/pers.vatamate pt ca aceasta duce la lim.atentiei jud.numai la acele probe c/e corespund opiniei preformulate. IJ nu poate acorda opozitie/comportamnent special nici uneia dintre p.la proces prin admiterea, respingerea demersurilor/ cererilor lor. Este inadmisibil referirea de c/e IJ la particul.de personalitate ale inculpatului/ victimei/ fata de modif.de c/e acestea a continutului decl.depuse. IJ poarta obl.morala de a asculta toate p-le si explica acestora, chiar daca nu are incredere in sinceritatea celor expuse, toate deciziile adoptate. Normele morale interzice IJ a divulga informatii privind viata privata c/e au devenit cunoscute in rezultatul cercet.jud., precum si inlaturarea oricaror intrebari sugestive indiferent de subiectul c/e le adreseaza/ c/a i se adreseaza. Presed.sed.are oblig.asig.ordinii si secur.in sed.de jud.imposibil de real.in afara respect.depline a NJ si etice. 4.3. Hotarirea IJ sub aspect etic In categoria hot.jud.rolul primordial il detine sentita, d/e prin aceasta se solute.fondul cauzei, inst.se pronunta asupra vinov./ nevinov.inculpatului. Aceasta perspectiva determ.constituirea si inaintarea unor inalte exigente E si legale fata de continutul, forma sentintei ca A a justitiei. Rigorile respective se refera insa si la celelalte hot.jud. Cf art.384CPP, sentinta t/e sa fie : 1.legala- sentinta c/e respecta in totalitate ND material si procesual, aplicabil fiind data in rezultatul unui process jud.cu respectarea tuturor garantiilor prestabilite; 2.intemeiata- decizia formulata corespunde circ.cauzei penale stab.in sed.de jud.prin intermediul probelor suficiente si legal administrate ; 3.motivata- aducerea doc.de IJ pt evidentierea caracterului corect al solutiei date. Strogovici, considera ca la aceste 3cerinte legale urmeaza a fi adaugate alte 2cerinte din p.d.v.moral : 1.caracterul echitabil/just al hot. 2.Caracterul convingator al hot. Desi, echitatea e/e o cerinta apl.esetialmente PP, aceasta se atribuie si hot.jud.ca elem.a process. Echitatea sentintei nu se refera doar la echitatea ped.stab. Cudin afirma ca sent.jud.e/e justa atunci cind constata vinov./nevinov.pers.in cf cu circ.reale ale cauzei exprima o incadrare jur.corecta si stab.o ped.proport.gravitatii i-nii si personalitatea f-lui. Justetea- cerinta E inaintatahot.jud.de a condamna in exclusivitate pers.vin., constituind o regula aflata intr-un plan superior celui jur. Echitatea hot.se percepe din p.d.v.al subiectului fata de c/e se adopta. Exigentele morale si cele jur.sint insa indisolubile, astfel o hot.ilegala nu poate fi justa/ intemeiata. Ca forma, sentinta t/e sa excluda orice formulare c/e ar pune la dubiu nev.pers.vin., precum si in totalitatea sa t/e sa fie astfel intocmita incit sa convinga soc.de corectitudinea expusa. Este imperativ necesar a acorda o atentie deosebita referirilor in sent.la person.victimei/ vinov. acesteia cind L stab.drept necesar introducerea unei asemenea mentiuni. In plus IJ t/e sa ia in considerare modul in c/e include in sent.careva circ.ale cauzei, precum, spre ex., reparea prej.in circ.atenuante in cazul i-lor de viol a unui minor. 5.1. Importanta etica a dezbaterilor judiciare Dezbaterile judiciare constituie et.fazei jud.in cadrul c/a se manifesta cel m/bine contradictorialitatea PP. P.ap.si p.ac.printr-un discurs in fata IJ formuleaza concluzii asupra rezulttatelor cerc.jud.pronuntind solut.pe c/e le considera echitabile. Acestea opereaza dif.cu opinii, concluzii si argumente, data fiind diferenta de f-tii si respectiv evident interese procesuale. In pofida unor acceptiuni dif.asupra circ.incluse in obiectul probatiunii, p-le in proces sint obligate sa respecte aceleasi NE : NM general acceptate ; inadmisibilitatea constituirii tacticiii ap/ac pe argumente c/e ar contraveni NM/ ar ignora val.E- orice referire facuta asupra conduitei p.opuse t/e sa se bazeze pe respectarea demnitatii reprez.acestuia urmind a fi facuta numai in temeiul F constatate in sed.de jud.si numai in masura in c/e e/e imperativ necesar ; 9

respectarea opiniei si pozitiei oponentilor procesuali ; rezerva fata de personalitatea, conduita pers.direct/ indirect contribuie la infaptuirea justitiei. In toate cazurile p-le t/e sa se abtina de la aceasta referire asupra conduitei membrilor completului de jud., cu exceptia cazurilor cind act/inact IJ are un caracter ilegal. In toate cazurile regula contradictorialitatii impune opinii divergente cu privire la circ.cp. intervenind problema libertatii morale de a expune adevarul in fata IJ. In cazul in c/e apararea se exercita personal, inculpatului nu i se poate pretinde din p.d.v.legal obl.de sinceritate, desi moral regula respectiva ii e/e aplicabila. P ap.si ac (cu exceptia inculpatului), are obl.morala si jur.de a expune adevarul. Grosevoi afirma ca IJ nu poate pretinde de la p.nici adevarul, nici sinceritatea, acestea sint obligate fata de IJ la veridicitate. In conditiile dezb.jud.sint inadmisibile atit din p.d.v.legal, cit m/ales moral referirile la F si circ.c/e nu au fost examinate in sed.de jud.si prin c/e se lezeaza D la aparare. Daca ap.are D la unilateralitate atunci procurorul e/e tinut de datoria legala a obiectivitatii, importanta morala a dezb.jud se prezinta in primul rind din p.d.v.al rolului educativ pe c/e il au discursurile procurorului si ap., propuninduse ca in cazurile de rezonanta deoseb.acestora sa fie publicate. 5.2. Etica discursului procurorului Dezbaterile judiciare reprezinta o activitate a procurorului de sustinere in fata IJ a acuzarii de stat. Formulind invinuirea dupa luarea in considerare a tuturor circ.cp, inclusiv celor favorabile acuzatului, procurorul exprima aceasta convingere in fata IJ, urmind datoria morala si jur.si neurmarind un alt scop decit cel al infaptuirii justititei. Sustinind invinuirea inaintata la up, procurorul are obl.manif.unei atitudini critice fata de materialele prezentate IJ, intrucit hot acesteia va fi data in eclusivitate in conf.cu probele examinate in cadrul cercet.jud. Obligatia morala principala impusa procurorului in acest caz e/e justetea concluziilor pe c/e le prezinta IJ. Toate aprecierile si opiniile procurorului t/e sa respecte proport.intre F constatate prin probele legal administrate si examinate in sed.si regl.L aplicabile. Doctrina afirma necesitatea unei structurari a discursului facut de procuror in fata IJ : 1.caracteristica generala a partic.cp- in acest sens se solicita nu numai caract.jur-pen., dar si cea morala a FP, aceasta t/e sa fie obiectiva si proportionala si in cf cu circ.cp ; 2.expunerea F in ordinea constatata in sed.de judprocurorul poate mentine pozitia formulate la up si expusa in rechizitoriu/ poate modifica succesiunea, pastrind ordinea logica in cf cu rezultatul cercet.jud. ; 3.analiza probeloracuzatorul de stat nu se poate limita in cadrul dezb.jud la formulari de tipul : acuzatia a fost pe deplin dovedita/ invin.si-a gasit confirm. In toate cazurile e/e neces. O analiza dupa continut si suficienta a probelor ; 4.incadrarea jur.a FP sav.- aceasta t/e sa fie : fundamentata in exclusivitate pe materialele cp examinate in sed.de jud. ; sa se intemeieze pe intelegerea deplina a continutului si esentei a Nmateriale aplicabila ; caracteristica personalitatii f-lui- datele biografice pot fi utilizate in continutul discursului numai in masura in c/e acestea sint incluse/legate de elem.probatiunii, obligatia morala a procurorului e/e in acest sens de a expune obiectiv concluziile sale IJ, inclusiv in ceea ce priv.circ.atenuate/cele c/e caract.pozitiv din p.d.v.a conduitei inculpatului. Sunt inadmisibile referirile procurorului la lipsa recun.vin.si prin urmare a regret.sav.i-nii, precum si insistaririle asupra unor deficiente ale ac. ; 5.arg.caracterului si marimii pedepsei aplicate- procurorul t/e sa tina cont de eventualele consecinte ale ped.pen.atit asupra inculpatului propriu-zis, cit si asupra membrilor familiei s.a.pers. Acuzatorul de stat nu poate face trimiteri la faptul ca blindetea ped.stab.de IJ va influenta asupra nivelului criminalitatii. 5.3. Etica pledoariei/ discursului aparatorului Dezbaterile judiciare impun necesitatea din p.d.v.a exercitarii D la aparare E ! unui discurs al aparatorului. Problema morala fundamentata c/e intervine e/e determinarea corecta a tacticii aparatorului in cf cu NL si in limitele celor morale, aceasta d/e LPr prev. posib.ap.prin orice mijloace neinterzise de L. Astfel, ap.nu va putea induce in eroare IJ, distorsionind probele si sit.de fapt chiar daca aceasta corespunde intereselor clientului sau. Chisiliov afirma ca in acest 10

caz ap.nu numai ca nu are D de a utiliza probe false/ artificial gindite, acesta in general nu are D la nesinceritate, d/e act in favoarea acuzatului. Ap.e/e cel c/e in primul rind t/e sa respecte spiritual si litera L, asig.real.princ.umanismului in raport cu pers.reprezentata. Atit din p.d.v.jur., cit si din p.d.v.moral, ap.t/e sa se fundamentezepe concordanta pozitiei ap.si inculpatului asupra faptului principal- FP savirsita. Doctrina exprima 2pozitii la acest capitol: in cazul in c/e inculpatul nu recun.vin., iar in rezultatul cercetarii judec.convig.ap.de E! acesteia, ap.ar putea admite vin.ca fiind recun.si solicitind doar o ped.m/blinda- in favoarea acestei idei, Cocorev afirma ca ap.nu poate argumenta ceva de ce nu e/esigur convins, in acest caz ar E! D avoc.de a adduce argumente in fata IJ in favoarea si in temeiul minciunii/falsului, daca in sed.vin.a fost demonstrata, aceasta t/e sa constituie punctual de plecare al unei noi aparari; in contra argumentare se sustine ca aceasta sit.determina ca ap.si ac.sa act.pe o p., iar inculpatul pe de alta p. intervine sit.confl.morala determ.de incalc.unei NM, drept effect al respectarii alteia, se acorda prioritate in acest caz interesele inculp. Atit LPr, cit si cea cu privire la procuror, interzicind inculp./ap.a recunoaste consimtamintul clientului in invinuirea adusa. O a II-a sit.morala confl.e/e caracteristica cazului de participare la sav.i-nii a m.m.inculp. Daca ap.se exercita de un singur avocat, atit NPr, cit si cele M, interzic apararea unui client in defavoarea celuilalt, daca ap.e/e exercitata de m.m.ap.se introduce asa-numita legitima ap.a avoc.in c/e acesta ca exceptie poate interveni de p.ac., adica aduce arg.impotriva celorlalti inculpati. In acest caz ap.t/e sa se limiteze doar la ceea ce e/e abs.si intradevar necesar pt combaterea ac.si invin.aduse. Orice justificari/rationalizari nu t/e sa aduca atingere demnit.celorlalti inculpati si t/e foarte atent selectate si formulate. In acest sens aceasta tactica a ap.ar fi admisibila numai atunci cind prin alte modalitati nu se poate asigura realizarea pozitiei proces.si intereselor clientului. Scopul discursului ap.va fi afirmat doar atunci cind acesta va detine competenta de a convinge, combate si demonstra prin retorica judicara. In esenta discursul ap- o polemica, de aceea ca forma si maniera t/e sa corespunda intr-u totul NE. Aparatorul e/e obligat a prezenta IJ concluzii formulate in exclusivitate pe baza probelor examinate in cadrul cercetarii jud., argumentate si accesibil formulate. Aparatorul nu e/e obligat sa invoce acele circ.pe c/e nu le-a mentionat procurorul, dar din perspectiva tactica e/e abs.necesara o examinare critica a tuturor circ.cauzei chiar si agravind pedeapsa, convingind IJ in corectitudinea si rationamantul concluziilor aparatorului. 6.1. Notiunea si continutul culturii activitatii procesuale Cultura judiciara reprezinta caracteristica calitativa a activitatii judiciare care caracterizeaza rolul detinut de IJ in societate. Perceput initial cu sensul de invatamint, educatie, evolutie, termenul de cultura are la etapa actuala semnificatia de valori materiale si spirituale create de societate, precum si activitatile de modificare a acestuia. Conceptia respectiva exprima cultura in sens larg cu 2 elemente de structura : 1) cultura materiala- totalitatea obiectelor unimateriale create de om si activitatile legate de acestea ; 2) cultura spirituala- nivelul constiintei morale a societatii. In sens restrins, cultura este perceputa doar drept stare spirituala a societatii. Cultura juridica este parte componenta a culturii spirituale, constituind acel nivel atins de comunitatea umana in reglementarile NJ a relatiilor sociale. Acesta se apreciaza din p.d.v.a D si libertatilor fundamentale asigurate, modalitati de realizare a acestora starea ordinii sociale si caile de mentinere si restabilire a acestora, formele de asigurarea a echitatii sociale si de contribuire la progresul general al societatii. Desi, parte a culturii spirituale, cultura juridica este indisolubil legata de cea materiala neputind fi realizate o caracteristica deplina a culturii organelor de ocrotire a ND. In afara considerari aspectului financiar material, cultura juridica este direct proportionala cu nivelul moralitatii sociale. Procesul penal drept activitate statala, este susceptibil caracterizarii din p.d.v.a culturii juridice la perfectionarea acestei notiuni au fost realizate mai multe concepte : cultura juridica, judiciara, activitatii judiciare. Cocorev afirma ca, cultura activitatii procesului penal reprezinta nivelul perfectiunii atins de organele UP, ale procurorului/ IJ, in activitatile acestora de aplicare a NL cu respectarea celor morale. Cultura 11

judiciara constituie totalitatea realizarilor activitatii judiciare orientate spre cercetarea deplina, obiectiva si corecta a cp, perceputa din p.d.v.al nivelului perfectionarii si proportionalitatii aplicarii NJ si celor morale. Asupra continutului culturii procesului penal exista citeva opinii : 1. Boicov : a)caracterul rational al organizarii muncii in IJ ; b)profesionalismul colaborarii organelor ocrotirii ND special i IJ ; c)etica judiciara in general ; d)eticheta judiciara. 2.Coblicov: a)gradul de perfectiune al regl.juridice si aplicarilor acestora ; b)competenta colaboratorilor ; c)aplicarea si respectarea NJ si morale ; d)asigurarea materialelor financiare ; e)elementele de organizare stiintifica a muncii planificate. 6.2. Cultura actelor procedurale L stabileste obligativitatea oformarii tuturor deciziilor procesuale si consemnare tuturor rezultatelor actiunilor procesuale in forma scrisa. Aceasta determina reguli speciale de cultura juridica a intocmirii actelor procedurale: legalitatea- L de regula stbilesye continutul si rechezitele celor mai importante acte procedurale. Art.255, 260-261 P-V, 296 Rechizitoriu, 306 Incheiere judecatorului de instructie, 392-397- sentinta. 1) Legalitatea- Cerinta de legalitate este si una de cultura juridica, d/e aceasta din urma presupune corecta intelegere si aplicare de c/e subiecti oficiali a N materiale si procesuale. Ca regula, L stabileste conditiile pe c/e t/e sa le intruneasca un acte procedural in scopul asigurarii valabilitatii acestuia. Cele mai inalte exigente sint evident inaintate actelor prin c/e se da solutie cauzelor penale, fie in mod pozitiv, fie in mod negativ, cum ar fi spre ex. rechizitoriul/ sentinta judecatoreasca. Cerinta legalitatii este una de cultura juridica, d/e aceasta din urma contine elementul cunoasterii intelegerii si aplicarii corecte a regl.N in vigoare. Astfel, spre ex. nerespectarea unor reguli de continut/ forma constituie nu numai o incalcare a ordinii procedurale de intocmire a actelor ci si o nerespectare evidenta a culturii documentelor procesuale. In virtutea importantei acesteia, pt solutionarea cp majoritatea regulilor etice devin formulate normativ, fie in mod direct, fie prin intermediul consecintelor stabilite de L in cazul nerespectarii elementelor de structura/ formularilor actelor procedurale. Astfel, spre ex. sentinta judecatoreasca neexaminata de toti judecatorii este nula, iar cea care expune solutii contrare bazate pe argumentarea unor solutii diferite pt aceeasi situatie/ a carei dispozitiv nu coincide cu argumentarea adusa in partea descriptiva este anulata. 2)Corectitudinea generala si juridica- respectarea tuturor Ndmaterial si procesual aplicabile, precum exigentelor stiintifice inaintate fata de interpretarea acestuia si formularea actelor procedurale. Cultura generala si juridica presupune : cunoasterea ireprosabila a limbajului de specialitate ; capacitatea de expunere formularilor si argumentarilor deciziilor. Greselile admise in continutul actului procedural ramin materializate si devin cunoscute nu numai I ierarhic superioara in conditiile exercitarii cailor de atac cu si in virtutea principiului publicitatii societatii in general. Limbajul si stilul expunerii actelor procedurale urmeaza sa respecte exigenta obligatorie a corectitudinii logice inteligibitatii, lezibilitatii si claritatii expunerii. Nu exista in acest sens un limbaj special caracteristic in exclusivitate juristilor. De aceea, limbajul t/e sa fie accesibil publicului prezent in sala de sedinta care nu detine ca regula competenta juridica. Regula respectiva este valabila si la intocmirea actelor procedurale, desi L nu fixeaza expres aceasta conditie c/e rezulta din spiritul si litera ei, precum si din eventualele consecinte ale nerespectarii regulilor de intocmire din p.d.v.al limbajului. Astfel, spre ex. P-V al perchezitiei/ al cercetarii la fata locului care expune in mod neclar circumstantele constatate si activitatile realizate pot fi declarate inadmisibile din perspectiva imposibilitatii luarii de cunostinte de continutul acestora si drept efect imposibilitatea exercitarii D la aparare. Actul procedural de asemenea t/e sa respecte regullile oformarii si amplasarii corecte in pagini, nu se admit formularile abstracte, ambigue/ expresiile- sabloane. Esxpresiile de argou sunt inadmisibile, cu exceptia cazurilor cind sint necesare tactici de UP. Pt folosirea argourilor sanctiunea este disciplinara.ca regula, in textul actului procedural prenumele si patronimicul nu pot fi inlocuite de initiale, aceasta duce la nulitatea actului. L procesuala stabileste uneori in mod direct cerintele de cultura ale actelor procedurale, evident atunci cind au un impact direct asupra cp. Ex. 12

art.394(3) CPP- nu se admite in continutul sentintei de condamnare formulari care ar pune la indoiala nevinovatia celui achitat ; art.395(3)CPP- in cadrul utilizarii parametrilor tehnici/ a dialectului, explicatiile de rigoare t/e facute in continutul actului procedural. Este inadmisibil a face referire la circumstante c/e nu au legatura cu cauza/ nu argumenteaza solutia in cp concreta. 6.3. Eticheta judiciara Eticheta judiciara e/e elementul de cultura juridica c/e in opinia doctrinei de specialitate contribuie la cresterea prestigiului autoritatilor judecatoresti. Formalitatea si solemnitatea spune Becali, sint indispensabile procesului de infaputire a justitiei pt a nu se lasa nimic la arbitrariul IJ si pt ca poporul sa stie ca justitia se infaptuieste dupa reguli stricte si nu in mod oportunitar. Eticheta in general reprezinta un ansamblu de reguli c/e reglementeaza forma exterioara a R interumane. Aceasta se bazeaza pe respect, politete si bunavointa. Solemnitatea constituie un element de cultura a procesului de infaptuire a justitiei c/e are f/e N expres prevazuta. Respectarea stricta a regulilor de eticheta judiciara nu t/e sa ascunda lipsa de respect/ bunavointa. Literatura de specialitate formuleaza citeva conditii/ cerinte ale etichetei judiciare inaintate subiectilor : politetea expresia exterioara a bunavointei ; tactul manifestat in respectul personalitatii interlocuitorului ; curtuazia predispunerea spre acordarea ajutorului ; capacitatea de autoorganizare. Eticheta judiciara constituie o totalitate de reguli c/e vin sa reglementeze continutul conduitei si formele de comunicare in cadru/ cu participarea autoritatilor judiciare. Aceasta vine sa contribuie la : crearea atitudinii respectuoase fat de reprezentantii autoritatilor judecatoresti ; contribuie la educarea societatii in acest sens ; creaza premisele necesare pt cercetarea complet obiectiva a cp. Regulile de eticheta presupun pe de o parte continutul si forma conduitei si pe de alta parte aspectul exterior al participantilor la sedinta de judecata. CPP fixeaza regulile de eticheta judiciara prin 2modalitati : direct- IJ se saluta in picioare, toate adresarile se fac prin intermediul si cu axcordul pres.sed.stind in picioare, posibilitatea IJ de aplicare a sanctiunilor procesuale pt nerespectarea ordinii si solemnitatii in judecata, sentinta IJ se asculta stind in picioare ; indirect- depunerea juramintului martorului. Explicarea de IJ a D si O participantilor la proces, inclusiv in dependenta de statutul procesual de a depune declaratii veridice. Acordarea ultimului cuvint inculpatului fara a-l intrerupe. Deliberarea IJ fara acordarea oricarei intrebari dupa ce inculpatul si-a expus ultimul cuvint. Sentinta de jud. se pronunta, ci nu i se da citire. Ngenerale de conduita au aplicabilitate directa de IJ e/e inadmisibila politetea exagerata/ extrem de severa. IJ t/e sa urmareasca ca orice aspect al comportamentului propriuzisa/ al celorlalti participanti la proces sa nu aduca atingere moralitatii. In acest sens, verificind si expunerile gesturile si conduita lor in ansamblu. 7.1. Importanta eticii judecatorului. Obiectul eticii judecatorului. Codul deontologic al judecatorului Judecatorul e/e unicul participant la proces, avind functia si capacitatea de infaptuire a justitiei. Obiectul ce se extinde examinarea asupra unui domeniu presupune totalitatea de N a conduitei judecatorului profesionale si neprofesionale : N generale- toate persoanele societatii si a judecatorului ; N de eticheta profesionala- in parte la judectaor corectitudinea lui in desfasurarea activitatilor sale, atitudinea fata de participantii la proces ; N exclusiv caracteristice judecatorului- se refera la conduita sa. Un sistem judiciar independent i onorabil este indispensabil justiiei. Justiia ocup un loc deosebit n afirmarea statului de drept, iar conduita, moralitatea i cultura judiciarului au o importan major n procesul de nfptuire a ei. n actualele condiii, fa de judectori, ca exponeni ai puterii judectoreti, snt naintate un ir de cerine morale i de conduit specifice, o parte dintre ele fiind incluse n acte normative, altele urmnd a fi nsuite i respectate ca deziderate ale eticii profesionale. Judectorul trebuie s participe activ la stabilirea, meninerea, aplicarea normelor de conduit, pe care le va respecta personal, astfel nct s fie asigurat integritatea i independena sistemului judectoresc. Reglementrile Codului deontologic al judecatorului urmeaz a fi interpretate i aplicate n 13

vederea promovrii acestor obiective. Autoritatea judectoreasc este n Republica Moldova o ramur a puterii de stat. Administrarea justiiei este un atribut inerent sistemului judectoresc i, n special, judectorilor. Codul de etic al judectorului stabilete standardele de conduit ale acestuia, conforme cu responsabilitile, onoarea i demnitatea profesiei sale i care snt obligatorii pentru a fi respectate de ctre toi judectorii din Republica Moldova. Respectarea normelor cuprinse n prezentul Cod constituie un criteriu pentru evaluarea eficacitii, calitii i integritii profesionale a judectorului. Independena judectorului. Judectorul trebuie s fie independent n exercitarea funciilor sale, conform principiilor de drept garantate de Constituie, de alte legi i norme naionale, de acte internaionale la care Republica Moldova este parte. Judectorul are ndatorirea s promoveze supremaia legii i statul de drept, s apere drepturile i libertile fundamentale, interesele legitime ale tuturor persoanelor, independent de cetenie, origine etnic, ras, naionalitate, cultur, ideologie, religie, limb, sex, apartenen politic, avere, origine social, asigurnd n toate cazurile calitatea i caracterul echitabil al actului de justiie. Judectorul este obligat s respecte egalitatea persoanelor n faa legii, asigurndu-le un tratament cuviincios prin aprarea demnitii i onoarei lor, precum i integritatea fizic i moral a tuturor participanilor la procedurile judiciare. Atitudinea corect, imparial fa de om ca valoare suprem, respectarea drepturilor i libertilor fundamentale n conformitate cu normele de drept naionale i internaionale i cu principiile morale general-recunoscute snt cerine obligatorii fa de judector. n toate cazurile, judectorul va aciona independent, fr orice influene, ndrumri sau control i nu-i va permite comportament necuviincios, inadecvat sau ilegal, care poate genera conflicte de interese i periclita ncrederea n independena sa. Judectorul trebuie s informeze imediat Consiliul Superior al Magistraturii despre orice fapt, aciune, eveniment de natur s-i afecteze independena, imparialitatea, obiectivitatea judiciar, sau despre oricare nclcare a standardelor de etic prevzute n prezentul Cod. Imparialitatea judectorului. Judectorul trebuie s judece toate cauzele imparial, n conformitate cu legea, fr restricii, influene, presiuni, ameninri sau ingerine, directe sau indirecte, indiferent din partea cui sau pentru care motive ar veni ele. Judectorul va pronuna hotrri independent, rmnnd fidel legii, meninndu-i autoritatea i competena profesional i nu se va lsa influenat de contacte, stimulente, informaii sau sfaturi din partea oricror persoane, structuri de stat sau instituii publice, mijloace de informare n mas, interese de partid, interese publice, doctrine politice, sentimente sau teama de eventuale critici imediate sau de durat. Judectorul trebuie s se abin de la orice comportament, aciune sau manifestare care ar putea prejudicia ncrederea publicului n sistemul judectoresc. Judectorul i va exercita funciile neprtinitor i fr prejudeci, nu va manifesta atitudine preconceput prin exprimare sau prin fapte i nu-i va permite cuvinte, fraze, gesturi sau alte aciuni care ar putea fi nterpretate ca semne de prtinire sau prejudecat. Judectorul este obligat s fie imparial i s nu admit influene asupra activitilor sale profesionale de ctre nici o persoan, inclusiv de rudele, prietenii sau cunoscuii si. Recuzarea. Judectorul este obligat s se abin de la oricare proces n care imparialitatea sa ar putea fi pus la ndoial i se va autorecuza ntr-un proces n care aceasta este cerut de lege, inclusiv n cazurile n care: a)are o prtinire sau prejudecat proprie fa de una dintre pri, sau personal deine informaii despre probele contestate ce in de proces; b)tie c el, personal sau ca custode, sau soul su (soia) sau alte rude apropiate au un interes financiar n obiectul disputei sau orice alt interes care ar putea afecta substanial rezultatul procesului. Obligaiile judectorului. n exercitarea atribuiilor, judectorul are urmtoarele obligaii: a) si ndeplineasc ndatoririle i funciile de serviciu profesionist, competent, inclusiv toate sarcinile administrative date conform legii; b) s-i menin la nivel nalt i s-i perfecioneze permanent cunotinele, competenele i abilitile sale profesionale prin autoinstruire, instruire continu i educaie ntru executarea adecvat a ndatoririlor de administrare a justiiei; c) s decid prompt, eficient i obiectiv n toate cauzele judiciare, acionnd cu diligen i n timp 14

util, s respecte termenele legale, iar n cazul n care legea nu prevede astfel de limite, s-i ndeplineasc ndatoririle ntr-o perioad de timp rezonabil; d) s pstreze secretul profesional ce ine de deliberrile sale i de informaiile confideniale obinute n timpul ndeplinirii atribuiilor legate de edinele de judecat i n afara acestora; e) s ntreprind, n exerciiul funciei, msurile necesare pentru pstrarea sau sigilarea cuvenit a informaiilor, materialelor confideniale obinute, potrivit legii i s asigure prevenirea dezvluirii neautorizate a acestora; f) s respecte egalitatea cetenilor n faa legii, asigurndu-le un tratament juridic nediscriminatoriu, s apere demnitatea, integritatea fizic i moral a tuturor persoanelor care particip, n orice calitate, la procedurile judiciare; g) s-i exercite responsabilitile juridice ce i revin n msura n care s se asigure de aplicarea corect a legii i instrumentarea cauzelor n mod echitabil, eficient i fr ntrziere. Ordinea i solemnitatea edinelor. Judectorul va menine ordinea i atmosfera respectuoas n edinele de judecat, asigurnd disciplina i solemnitatea desfurrii procesului, fie n biroul su, fie n sala de judecat. El urmeaz a da dovad de demnitate, respect i rbdare fa de toi participanii la proces. Judectorul va avea permanent un comportament oficial, sobru, politicos n comunicarea cu alte persoane. El va cere tuturor participanilor la proces i altor funcionari ai sistemului judiciar s se abin de la manifestarea, prin cuvinte sau atitudine, a prtinirii sau prejudecilor mpotriva prilor, martorilor, avocailor sau altor persoane. Judectorul i va conforma exteriorul i vestimentaia n timpul exercitrii funciei la cerinele legii i prestigiul profesiei. Relaiile judectorului n colectivul de munca. Relaia judectorului cu colectivul de munc trebuie s se bazeze pe respect i bun-credin, comportamentul exemplar fiind un model de comunicare i atitudine reciproc adecvat. Judectorul nu poate denigra n public probitatea profesional i moral a colegilor si. Judectorul va evita discuii cu participanii la proces sau cu tere persoane despre alte cauze puse pe rol n instan, dect n cazurile prevzute de lege. Judectorul poate s consulte ali judectori doar referitor la legislaia de ordin material, procedural, administrativ pe marginea unei anumite cauze care se afl n curs de examinare. Discuia este limitat la probleme teoretice i poate fi iniiat doar de judectorul care examineaz cauza respectiv. Cu excepia cazurilor permise de lege, judectorul nu va admite intervievri, argumentri sau comunicri private, menite s-i influeneze aciunile sale profesionale n orice cauz civil, penal sau administrativ. Dreptul la opinie. Judectorul nu va face comentarii publice, inclusiv n mijloacele de informare n mas, pe marginea cauzelor aflate pe rol n instan pn la intrarea n vigoare a hotrrilor adoptate. Judectorul i poate exprima opinia prin declaraii publice, realizndu-i dreptul la replic, pentru a infirma oricare afirmaie fals sau defimtoare, inclusiv publicat n mijloacele de informare n mas, la adresa sa sau despre procesul de judecat. n cazul cnd va face declaraii publice, se va conduce de criterii de rezonabilitate i msur. Restricii privind activitile personale i profesionale. Judectorul nu poate: a) s cumuleze funcia deinut cu nici o alt funcie public sau privat, cu excepia activitii didactice i/sau tiinifice; b) s solicite sau s colecteze fonduri pentru orice formaiune politic, organizaie educaional, religioas, de caritate sau civic, s utilizeze sau s permit utilizarea prestigiului funciei sau a titlului de judector n scopurile enumerate mai sus; c) s ncurajeze sau s influeneze pe cineva s adere la o formaiune politic; d) s ofere, s solicite, s colecteze sau s distribuie bani sau orice alte obiecte de valoare, bunuri ntru susinerea unui candidat n scopuri politice sau la o funcie cu caracter politic; e) s-i exprime sau s-i manifeste convingerile sale politice prin comportament, atitudine, acte sau declaraii n timpul exercitrii atribuiilor de serviciu; f) s participe la reuniuni publice cu caracter politic; g) s se implice n orice activitate sau comunicare neformal cu scopul de a influena orice problem care se examineaz sau ar putea fi examinat ntr-o instan de judecat; h) s foloseasc telefonul sau orice alt dispozitiv electronic de comunicaie n timpul edinelor de judecat i al deliberrilor. Judectorul se va abine de la implicarea, participarea sau judecarea litigiilor sau cauzelor n care el, membrii 15

familiei sale sau rudele apropiate snt antrenate sau poate exista un potenial conflict de interese. n cazul apariiei conflictului de interese, judectorul va dezvlui aceasta prilor respective i va ntreprinde toate aciunile necesare pentru a-l elimina. Judectorul nu se poate implica n activiti care ncalc legile, normele sau standardele de etic din prezentul Cod ce ar duce la imparialitate, prejudeci, conflicte de interese sau ar interveni n responsabilitile profesionale. Judectorul nu va influena un alt judector n exercitarea funciilor i obligaiilor profesionale. Judectorului cu atribuii de rspundere i/sau administrative i se interzice de a face uz de autoritatea sa pentru a interveni n procesul de judecat sau n soluionarea cauzelor. Atribuiile profesionale i familia . Judectorul poate acorda consultaie juridic numai prinilor, soului (soiei), copiilor, frailor, surorilor, bunicilor, nepoilor i persoanelor aflate sub tutela sau curatela sa. Judectorului i este interzis implicarea n soluionarea chestiunilor, care afecteaz membrii familiei sale sau alte persoane n orice alt mod neprevzut de reglementrile legale. Relaiile de familie i sociale ale judectorului nu trebuie s influeneze hotrrile judectoreti pe care le adopt n exercitarea atribuiilor profesionale. Activiti extrajudiciare. Judectorul i poate exercita pe deplin drepturile sale de cetean n concordan cu cerinele prezentului Cod. Judectorul i va organiza toate activitile extrajudiciare astfel nct s menin autoritatea i demnitatea funciei sale, precum i imparialitatea i independena sistemului judectoresc. Judectorul se poate implica n orice activiti sociale n msura n care acestea nu prejudiciaz autoritatea puterii judectoreti, prestigiul profesiei sau executarea obligaiilor profesionale. Activitile extrajudiciare ale judectorului nu vor provoca ndoieli cu privire la imparialitatea, obiectivitatea sau integritatea sa. Judectorul poate participa la elaborarea i editarea de publicaii, articole, studii de specialitate, lucrri literare sau tiinifice, ct i la alte activiti extrajudiciare, n vederea mbuntirii legislaiei sistemului judectoresc, administrrii justiiei, promovrii profesiei, respectnd cerinele prezentului Cod. Activiti guvernamentale, civile i caritabile. Judectorul nu poate accepta desemnarea sa n comitete, comisii, grupuri de lucru sau oricare alte structuri guvernamentale, preocupate de probleme ce nu in de perfecionarea legislaiei, a sistemului judiciar sau administrarea justiiei. Judectorul poate activa n cadrul unei organizaii sau agenii guvernamentale, care are ca scop perfecionarea legislaiei, a sistemului judiciar sau administrarea justiiei, sau al unei organizaii educaionale, caritabile ori civile non-profit, doar cu condiia respectrii ndatoririlor stabilite de legislaia n vigoare i prezentul Cod. Judectorul poate participa la activiti civice i de caritate care nu au efect negativ asupra imparialitii sale i nu intervin n exercitarea funciilor sale profesionale. Activiti financiare. Judectorul se va abine de la orice tranzacii financiare i afaceri de natur s-i afecteze imparialitatea, s influeneze exercitarea ndatoririlor sale, s-i exploateze funcia sau s-l implice n convenii cu avocai sau alte persoane care ar putea fi participani la procese n instana de judecat n care activeaz. Judectorul poate deine i administra investiii, inclusiv bunuri imobile, s se implice n alte activiti profitabile, ns nu va fi funcionar, director, administrator sau angajat al nici unei bnci, instituii de creditare, companii de asigurri, ntreprinderi publice sau altor companii cu cot de participare public sau structuri de stat. Judectorul va achiziiona i nstrina proprietatea personal ntr-un mod care s nu provoace ndoieli privind independena i imparialitatea sa sau s provoace conflicte de interese. Judectorul nu va utiliza informaia obinut n calitatea sa oficial n interese proprii, ale membrilor familiei sau ale altor persoane la efectuarea diferitor tranzacii financiare sau n scopuri ce nu in de exercitarea funciei. Integritatea judectorului. Judectorul nu va solicita sau accepta, direct sau indirect, pli, cadouri, servicii sau alte beneficii, n numele su, ai membrilor familiei sale sau prietenilor, ca preuire pentru exercitarea sau abinerea de la ndeplinirea obligaiilor sale n legtur cu o cauz care urmeaz a fi examinat de ctre acesta. nclcrile prezentei reglementri snt supuse urmririi penale, pe lng aplicarea sanciunilor conform legislaiei n vigoare. Judectorului i se 16

interzice obinerea ilegal de bunuri materiale, servicii, privilegii sau alte avantaje, inclusiv acceptarea sau achiziionarea de bunuri (servicii) la un pre (tarif) mai mic dect valoarea lor real. Rspunderea disciplinar a judectorului . Pentru nclcarea prevederilor prezentului Cod judectorul poart rspundere disciplinar n conformitate cu legislaia n vigoare. 8.1. Obeictul si importanta eticii n activitatea procurorului. Codul de etica al procurorului Procuratura reprezint interesele generale ale societii, apr ordinea de drept, drepturile i libertile cetenilor, conduce i exercit urmrirea penal, reprezint nvinuirea n instanele judectoreti n condiiile legii. Codul de etic al procurorului are drept scop instituirea unui comportament ireproabil al procurorului i include un ansamblu de principii morale i de conduit, menite s stabileasc responsabilitile care i revin n aprarea intereselor generale ale societii, aprrii drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, conformarea n activitatea sa exigenelor de conduit i etic, promovarea imaginii Procuraturii n societate. Normele de conduit prevzute de prezentul Cod snt obligatorii pentru toi procurorii.Orice nclcare a prezentului Cod poate fi calificat drept o abatere disciplinar. n sensul prezentului Cod se definesc urmtoarele noiuni: a) comportament ireproabil al procurorului comportamentul demn i adecvat n societate, bazat pe principiile moralitii, eticii profesionale i culturii generale, menit s asigure buna reputaie a procurorului precum i funcionarea eficient a Procuraturii. b) comportament coruptibil aciuni compromitoare care constituie abateri de la principiile moralitii i eticii profesionale i care deviaz de la ndatoririle de serviciu ale lucrtorului organelor Procuraturii, ndreptate spre svrirea unor aciuni interzise de actele normative, pasibile de sancionare disciplinar, administrativ sau penal, caracterizate prin utilizarea atribuiilor de serviciu n interes personal, de grup sau corporativ i au ca scop pretinderea ori obinerea privilegiilor sau beneficiilor nelegitime, care diminueaz imaginea organelor Procuraturii n societate. c) Conflict de interese situaia n care procurorul are sau ar putea avea un interes personal de natur patrimonial sau nepatrimonial, care ar putea influena ndeplinirea cu obiectivitate i imparialitate a atribuiilor ce i revin, potrivit Constituiei i altor acte normative, precum i interesul public; situaia n care procurorul trebuie s ia o hotrre sau s ia parte la luarea unei hotrri, sau s ntreprind alte aciuni n exercitarea atribuiilor sale; situaie care influeneaz sau poate influena asupra intereselor personale, intereselor persoanelor apropiate acesteia ori interesului public. d) interes personal orice avantaj material sau de alt natur, urmrit ori obinut de ctre procuror, n mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, prin folosirea funciei, reputaiei, influenei, facilitilor, relaiilor i informaiilor la care are acces, n virtutea exercitrii atribuiilor sale. Principiile eticii procurorului. a) Legalitii, potrivit cruia procurorii, n aciunile lor, snt obligai s respecte cu strictee legea, drepturile, libertile constituionale i fundamentale ale persoanei, n corespundere cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale, Constituia Republicii Moldova, alte acte legislative i normative n vigoare. b) Egalitii, imparialitii i nediscriminrii, care presupun c, n ndeplinirea atribuiilor profesionale, procurorul aplic tratamente egale tuturor persoanelor, lund aceleai msuri pentru situaii similare de nclcare a normelor de drept, fr a fi influenat de considerente etnice, de naionalitate, ras, religie, opinie politic sau de orice alt opinie, vrst, gen, orientare sexual, avere, stare social, etc. c)Transparenei, ce presupune claritatea i deschiderea pe care procurorul trebuie s le manifeste fa de societate n limitele stabilite de legislaie. d) Profesionalismului, potrivit cruia, procurorul este obligat s-i ndeplineasc atribuiile de serviciu cu competen, responsabilitate, eficien, promptitudine i corectitudine, aplicnd adecvat cunotinele teoretice i deprinderile practice; e)Confidenialitii, ce determin procurorul de a garanta securitatea datelor i informaiilor obinute n exercitarea obligaiilor de serviciu. f) Controlului ierarhic, potrivit 17

cruia, procurorul este responsabil pentru ndeplinirea atribuiilor sale funcionale n faa procurorului ierarhic superior; g) Loialitii, care se exprim prin ataamentul fa de organul Procuraturii i valorile promovate de el, obligaia de a se abine de la orice act sau fapt ce poate prejudicia prestigiul, imaginea sau interesele legale ale Procuraturii. Restriciile i exigenele de serviciu fa de procuror. n exerciiul atribuiilor de serviciu procurorul nu are dreptul de a manifesta comportament coruptibil, cum ar fi: 1. s ocupe orice alt funcie public sau privat, cu excepia activitilor didactice i tiinifice; 2. s fac parte din partide i din alte organizaii social-politice sau s desfoare activiti cu caracter politic; 3.s desfoare personal sau prin intermediul altor persoane activiti de ntreprinztor; 4. s foloseasc sau s permit folosirea numelui, nsoit de calitatea de procuror, a imaginii publice, a vocii sau semnturii procurorului pentru orice form de publicitate, cu excepia publicitii gratuite n scopuri caritabile; 5. s dea preferine la elaborarea i emiterea de decizii unor persoane fizice sau juridice, inclusiv a rudelor sale apropiate; 6. s dea consultaii oficiale scrise sau verbale, s ntocmeasc proiecte de cereri, referine de soluionare a problemelor litigioase, cu excepia cazurilor prinilor, soului (soiei,) copiilor, precum i persoanelor aflate sub tutela i curatela sa; 7. s foloseasc n interese personale i de grup informaia obinut, n virtutea atribuiilor sale de serviciu, dac aceasta nu este pasibil de divulgare, sau s caute acces la informaiile de serviciu la care nu are atribuie n virtutea exercitrii funciei; 8. s intervin n procesul de examinare a cazului care nu-i este repartizat pentru soluionare; 9. s accepte cadouri, s beneficieze de servicii, favoruri sau de alte avantaje, care i snt destinate personal ori familiei, rudelor, prietenilor de la persoanele fizice sau juridice, pentru ndeplinirea atribuiilor de serviciu. (Procurorul poate accepta, conform normelor de politee i de ospitalitate unanim recunoscute, semne de atenie i suvenire simbolice a cror valoare nu depete cuantumul stabilit de legislaia n vigoare); 10. s accepte invitaii de a efectua cltorii turistice, de tratament i de reconfortare etc. n republic sau n alte ri pe contul persoanelor fizice i juridice din ar i din strintate, cu excepia cltoriilor ntreprinse la invitaia rudelor apropiate sau n cazurile prevzute de acorduri internaionale. n exerciiul funciei procurorul de asemenea trebuie: 1. s-i ndeplineasc atribuiile respectnd Constituia, actele legislative, normative i prezentul Cod; s fie obiectiv i s nu dea dovad de tergiversri i birocratism; 2. s-i asigure un grad nalt de informare profesional, intelectual i alte cunotine, care i-ar permite exercitarea atribuiilor onorabil i cu demnitate; s fie la curent cu evoluiile importante ale dreptului i conveniilor internaionale, ale altor instrumente care reglementeaz normele referitoare la respectarea drepturilor i libertilor fundamentale ale omului; 3. s prezinte, n condiiile legii, declaraie cu privire la venituri i proprietate la ncadrarea n organele procuraturii, ulterior n fiecare an i la concediere; 4. s fie onest, imparial i consecvent la ndeplinirea sarcinilor care i revin, aplicnd capacitile sale cu competen i nelegere, lund n considerare doar interesul public i circumstanele reale ale cazului examinat; 5. s fie politicos n relaiile cu cetenii i colegii pentru a nu jigni onoarea i demnitatea lor; 6. s evite conflictele care pot aprea n colectivele de munc sau n relaiile cu cetenii, reprezentanii autoritilor publice locale centrale i ai altor organe i s manifeste respect; 7. s fie responsabil la executarea indicaiilor i dispoziiilor conductorilor ierarhic superiori; 8. s informeze superiorii despre apariia situaiilor de conflict de interese, n care procurorul are un interes personal de natur s influeneze executarea imparial i obiectiv a atribuiilor de serviciu. Conflictul de interese declarat de procurorul promovat n grad sau n funcie sau de candidatul la funcia de procuror, urmeaz a fi soluionat pn la numirea n funcie sau conferirea gradului superior; 9. s informeze superiorii, n cazul n care i se propune s acioneze ilegal, n detrimentul intereselor de serviciu sau moralei publice, ceea ce ar putea favoriza comiterea unei crime sau prejudicia imaginea organelor Procuraturii i nclcarea prevederilor prezentului Cod i despre orice alt nclcare a prezentului Cod de ctre lucrtorii organelor Procuraturii; 10. s pstreze secretul de stat i de serviciu; 11. s aplice arma de foc numai n cazurile prevzute n legislaie; 12. s nu aplice, s nu ncurajeze i s nu tolereze acte de tortur, tratamente sau 18

pedepse inumane sau degradante, n orice circumstan s-ar afla; 13. s aib n exerciiul funciei inuta vestimentar prevzut de lege; 14. s aib o conduit corespunztoare regulilor de protocol i s respecte legile i obiceiurile rii gazd pe parcursul aflri n deplasare de serviciu; 15. s manifeste respect i politee fa de conductorii ierarhic superiori i subalternii si; 16.conductorii subdiviziunilor Procuraturii Generale i ai procuraturilor teritoriale i specializate s nu persecute subalternii pentru critica fcut de ei privind executarea obligaiilor de serviciu. 17. s respecte programul de lucru stabilit i disciplina muncii; s foloseasc timpul de lucru, precum i bunurile care aparin Procuraturii numai n scopul desfurrii activitilor aferente funciei; 18. s menin birourile de serviciu n starea corespunztoare destinaiei; 19. s asigure pstrarea cauzelor penale, documentelor de serviciu conform regulilor stabilite ; 20.s se conformeze altor restricii prevzute de legislaie i s se abin de la faptele care ar putea compromite onoarea i demnitatea de procuror. Restriciile fa de procuror n afara executrii atribuiilor de serviciu. n afara orelor de serviciu procurorul trebuie: a) s dispun de un comportament ireproabil care ar pstra i ar consolida ncrederea populaiei n imparialitatea i prestigiul activitii autoritilor publice; b)s respecte drepturile i libertile cetenilor consfinite n Constituie, legislaia naional i normele dreptului internaional; c) s nu difuzeze informaii, care ar prejudicia imaginea i prestigiul organelor Procuraturii sau a altor autoriti publice; d) s nu se pronune n public asupra chestiunilor ce in de politica intern i extern a statului sau de promovarea unor ideologii improprii unui stat de orientare democratic; e) s nu fac pariuri i mize la hipodrom, s nu participe la jocuri de hazard cu bani i cu alte valori; s manifeste intoleran fa de comportamentul amoral, abuzul de alcool, nclcarea ordinii publice, consumul de substane narcotice; f)s se abin de la comentariile aciunilor superiorilor si, s nu difuzeze informaii despre personalitatea lor fr acordul persoanelor respective; g)s se comporte n familie i n societate adecvat regulilor unanim recunoscute de convieuire, pentru a se bucura de stim i respect i pentru a nu defima titlul de procuror; h)s nu poarte uniforma de serviciu n locurile de agrement; i)s nu rspndeasc crticele de vizit persoanelor necunoscute i celor cu comportament antisocial; j)s nu foloseasc legitimaia de serviciu n afara exercitrii obligaiilor i drepturilor; k) s se conformeze altor reguli de conduit i restriciilor legitime prevzute pentru toi membrii societii. Responsabilitile procurorului. Procurorul poate fi tras la rspundere disciplinar pentru nendeplinirea obligaiilor de serviciu n strict conformitate cu Constituia i legile Republicii Moldova, abaterile disciplinare prevzute n art. art. 23 i 27 al Legii cu privire la Procuratur, n Legea privind stipularea procurorilor i anchetatorilor din Procuratur i rsct i n cazul nclcrii prevederilor prezentului Cod. Drept exercitare necorespunztoare a obligaiilor de serviciu pot fi calificate: a.tergiversarea examinrii de ctre procuror a sesizrilor cu privire la infraciuni i a urmririi penale. b.lipsa de reacie din partea procurorului, n cazurile de nenregistrare i tergiversare a examinrii sesizrilor despre infraciuni, neexecutare de ctre OUP (organul de urmrire penal) a indicaiilor pe dosarele penale, n naintarea demersurilor formale la prelungirea termenelor i a propunerilor la terminarea urmririi penale. c.adoptarea hotrrilor vdit ilegale i nentemeiate de refuz n pornirea urmririi penale, inclusiv ca urmare a examinrii superficiale i neobiective a sesizrilor despre infraciuni i aprecierii unilaterale a circumstanelor cazurilor examinate; d.efectuarea superficial a urmririi penale, cercetarea nu sub toate aspectele, complet i obiectiv a circumstanelor infraciunii, nentreprindrea tuturor msurilor legale pentru constatarea infraciunii i a persoanei vinovate pe cauzele penale aflate n gestiunea lui. e.nclcarea flagrant de ctre conductorul procuraturii i procurorul subordonat a prevederilor Codului de procedur penal referitoare la competena efecturii urmririi penale. f.adoptarea hotrrilor vdit ilegale i nentemeiate de scoatere a persoanei de sub urmrire penal, de ncetare, de clasare, de suspendare, inclusiv condiionat a urmririi penale, etc. g.nclcarea dispoziiilor legale referitoare la aplicarea msurilor procesuale de constrngere reinere i arestarea; motivarea incorect i ilegal a demersurilor despre arestarea preventiv i 19

prelungirea ei. h.tragerea nentemeiat a persoanei la rspundere penal, punerea ilegal sub nvinuire, inclusiv n lipsa probelor suficiente i concludente sau n baza aprecierii unilaterale i neobiective a lor. i.ntocmirea agramat, necalitativ i cu elemente de formalism a ordonanelor de punere sub nvinuire, a rechizitoriilor, a ordonanelor de refuz n pornirea urmririi penale, de ncetare, suspendare, clasare, a altor acte procedurale. j.nclcarea prevederilor legale cu privire la ridicarea, pstrarea i adoptarea hotrrilor referitoare la corpurile delicte. k.trimiterea de ctre procuror a cauzei penale n judecat, cu nclcri eseniale ale normelor procesual penale, care duc la pronunarea unei sentine de achitare, precum i solicitarea pronunrii unei sentine de condamnare n lipsa probelor ce confirm vinovia inculpatului; l.nclcarea drepturilor procesuale ale prilor ntr-un proces penal. m.nclcarea legii de procedur la administrarea probatoriului, formalismul, lipsa planificrii aciunii, incompetena i lipsa de cunotine elementare n materie de procedur, drept material, criminalistic, la efectuarea audierilor, percheziiilor, ridicrilor, cercetrii la faa locului, numirea expertizelor, pregtirea necalitativ pentru reprezentarea nvinuirii n instana de judecat, amnarea examinrii cauzei penale din motive nentemeiate; n.administrarea pasiv a probelor, manifestat prin inaciuni n situaii procesuale, ce solicit implicarea acuzatorului de stat n conformitate cu prevederile art.art.326, 327 CPP, precum i exercitarea necorespunztoare a atribuiilor de serviciu la constatarea infraciunilor de audien, art.335 CPP, examinarea superficial a comunicatelor inculpailor privind aplicarea metodelor nepermise de efectuare a urmririi penale; o.neatacarea hotrrilor judectoreti ilegale, n condiiile i termenele prevzute de lege, inclusiv i n cazurile cnd poziia procurorului difer esenial de soluia cazului; p.necoordonarea cu procurorul ef a susinerilor verbale, raportarea intenionat greit sau cu ntrziere, ori neraportarea rezultatelor examinrii cauzei penale; q.concluziile eronate, neobiective ale membrilor grupului de control al subdiviziunilor organelor Procuraturii la aprecierea activitii procurorului conductor i a colectivului de procurori; r.discuiile despre cauz cu participanii la proces sau cu alte persoane, n afara aciunilor de urmrire penal i n afara edinelor de judecat; s.alte categorii de nclcri, inclusiv neglijarea, executarea formal, sau cu nclcarea termenelor stabilite, a prevederilor instruciunilor, indicaiilor i ordinelor Procurorului General, a hotrrilor Colegiului etc. 9.1. Obiectul si importanta eticii politistului si ofiterului de UP. Codul de etica si deontologie al politistului Prezentul cod se aplic colaboratorilor de poliie ai Republicii Moldova, al cror obiectiv principal const n asigurarea securitii publice i meninerea ordinii de drept i care snt autorizai de stat s aplice constrngerea pentru a atinge acest obiectiv. Poliia este un organ armat al administraiei publice centrale sau locale, instituit prin lege, activitatea cruia este reglementat de dreptul intern i actele normative internaionale la care Republica Moldova este parte. Actele legislative care reglementeaz activitatea poliiei snt puse n aplicare prin regulamente clare i precise, aprobate prin hotrri de Guvern, sau prin acte juridice emise de autoritile administraiei publice centrale, publicate n Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Colaboratorii de poliie snt obligai s respecte legislaia Republicii Moldova, cu excepiile condiionate de asigurarea bunei desfurri a sarcinilor poliiei, ntr-un stat de drept democratic. Sarcinile principale ale poliiei. a) asigurarea respectrii legii, meninerii linitii i ordinii publice n societate; b)protecia i respectarea libertilor i drepturilor fundamentale ale omului; c)combaterea criminalitii; d)acordarea asistenei i serviciilor populaiei n conformitate cu legislaia n vigoare. Principiile care guverneaz conduita profesional a poliistului. Conduita profesional a poliistului se bazeaz pe urmtoarele principii: a)legalitatea - presupune c, n toate aciunile lor, angajaii poliiei snt obligai s respecte cu strictee legea, drepturile, libertile constituionale i fundamentale ale persoanei, n corespundere cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, Convenia European pentru Aprarea Drepturilor Omului i a Libertilor Fundamentale, Constituia Republicii Moldova, alte acte legislative i normative n vigoare; 20

b)egalitatea, imparialitatea i nediscriminarea - presupune c, n ndeplinirea atribuiilor profesionale, poliistul aplic tratamente egale tuturor persoanelor, lund aceleai msuri pentru situaii similare de nclcare a normelor protejate de lege, fr a fi influenat de considerente etnice, de naionalitate, ras, religie, opinie politic sau de orice alt opinie, vrst, sex, orientare sexual, avere, origine naional, social sau decurgnd din orice alt situaie; c)transparena const n deschiderea pe care poliistul trebuie s o manifeste fa de societate, n limitele stabilite de reglementrile poliieneti; d)capacitatea i datoria de exprimare - reprezint flexibilitatea poliistului n analizarea situaiilor profesionale cu care se confrunt i exprimarea punctului de vedere, potrivit pregtirii i experienei sale, pentru mbuntirea calitii i eficacitii serviciului poliienesc; e)disponibilitatea - presupune intervenia poliistului n orice situaie n care ia cunotin de atingerea adus vreuneia dintre valorile aprate de lege, indiferent de momentul constatrii acesteia, capacitatea de a asculta i de a rezolva problemele celor aflai n dificultate ori de a ndruma ctre alte autoriti cazurile care se situeaz n afara competenei ori atribuiilor sale; f)prioritatea interesului public - presupune c pentru ndeplinirea atribuiilor funcionale poliistul acord prioritate realizrii serviciului n folosul comunitii; g)profesionalismul - presupune aplicarea corect i responsabil a cunotinelor teoretice i a deprinderilor practice pentru exercitarea atribuiilor de serviciu; h confidenialitatea - determin obligaia poliistului de a garanta securitatea datelor i informaiilor obinute n exercitarea atribuiilor prevzute de lege; i)respectul - se manifest prin consideraia pe care poliistul o acord persoanelor, colegilor, superiorilor, subordonailor, drepturilor i libertilor acestora, instituiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice i deontologice; j)integritatea moral - presupune adoptarea unui comportament conform normelor etice acceptate i practicate n societate; k)independena operaional - const n ndeplinirea atribuiilor i misiunilor potrivit competenelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care l ocup n cadrul poliiei, fr amestecul nemotivat al altor poliiti, persoane sau autoriti; l)loialitatea - se exprim prin ataamentul fat de instituie i valorile promovate de aceasta, adeziunea contient manifestat de ctre poliist, din proprie iniiativ, fa de obiectivele instituiei, respectul fa de ierarhia instituiei, onestitate n relaiile interpersonale, respectul fa de adevr i dreptate, contiinciozitate n ndeplinirea atribuiilor, respectarea angajamentelor asumate, asigurarea confidenialitii n serviciu. Recrutarea, formarea i competenele personalului poliiei. Angajarea unui colaborator al poliiei trebuie s fie efectuat n virtutea competenelor specifice i a unei experiene personale, ce ar corespunde att obiectivelor poliiei, ct i funciei concrete. n cadrul poliiei vor fi recrutate doar persoanele demne de respectul populaiei. Selectarea se va desfura pe baz de concurs, inndu-se cont de criteriile obiective i nediscriminatorii, precum i de alte caliti umane necesare n activitatea poliiei. Personalul poliei trebuie s dea dovad de capacitate nalt n comunicarea cu populaia, suficient pentru exercitarea sarcinilor de serviciu, conform funciei deinute, i, dac e cazul, de aptitudini de a dirija i de a organiza activitatea poliieneasc. n afar de aceasta, e necesar ca poliitii s cunoasc problemele sociale, economice i culturale, caracteristice att Republicii Moldova n ansamblu, ct i unitii teritoriale n care i exercit activitatea n particular. Persoanele trase anterior la rspundere penal nu pot pretinde la exercitarea unei funcii poliieneti. Pregtirea personalului se va efectua n funcie de obiectivele poliiei, respectnd principiile fundamentale, aa ca: statul de drept, pluralismul democratic i protecia drepturilor omului. Pregtirea iniial trebuie s fie urmat de instruirea continu, care include: perfecionarea, specializarea i recalificarea colaboratorilor de poliie. Reglementri specifice ale conduitei poliistului. Orice poliist, indiferent de funcia sau gradul deinut n ierarhia organelor de poliie, este integral responsabil de aciunile sau inaciunile sale, precum i de ordinele date subalternilor. Necesitatea determinrii superiorului responsabil de aciunile sau inaciunile colaboratorului de poliie condiioneaz structura ierarhic clar a organelor de poliie. Colaboratorul de poliie este obligat: a)s verifice n mod sistematic 21

legalitatea operaiunilor pe care i le-a propus s le execute; b)s execute ordinele date n mod regulamentar de superiori, dar este dator s se abin de la executarea ordinelor evident ilegale i s raporteze acest lucru, fr a se teme de eventuale sanciuni; c)s respecte dreptul oricrei persoane la via; d)s-i ndeplineasc misiunile ntr-o manier echitabil, inspirndu-se, n special, din principiul de imparialitate i de nediscriminare; e)s adune, s stocheze i s utilizeze date personale n conformitate cu principiile internaionale privind protecia datelor i, n special, s se limiteze la ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor legale, legitime i specifice; f)s vegheze ntotdeauna la spiritul drepturilor fundamentale ale fiecruia, precum i la libertatea de gndire, de contiin, de religie, de exprimare, de reuniune pacifist, de circulaie i la dreptul asupra bunurilor proprii; g)s acioneze cu integritate i respect fa de populaie, innd cont n mod special de situaia indivizilor care fac parte din grupuri vulnerabile; h)s fie n msur s ateste calitatea sa de membru al organului de poliie i identitatea sa profesional n timpul interveniilor; i)s se opun tuturor formelor de corupie din poliie; j)s informeze superiorii i celelalte organe competente referitor la toate cazurile de corupie din poliie; k)s acorde n condiiile legii, n msura necesar, susinere, asisten i informaii victimelor i martorilor; l)s asigure tratarea individual a martorilor i a altor persoane, n special n cazul n care ancheta vizeaz crima organizat, violena n familie sau alte situaii n care exist riscul de intimidare; m)s aplice fora fizic, mijloacele speciale i arma de foc numai n cazurile i n modul prevzute de legislaie; n)s respecte principiul prezumiei nevinoviei, asigurnd persoanei dreptul de a fi informat n cel mai scurt timp, ntr-o limb pe care o nelege, despre bnuielile formulate mpotriva sa i despre dreptul su la aprare. Colaboratorului de poliie i este interzis: a)s aplice, s ncurajeze sau s tolereze acte de tortur, tratamente sau pedepse inumane sau degradante, n orice circumstan s-ar afla; b)s recurg la for, cu excepia cazurilor de necesitate absolut, i numai n msura necesar atingerii unui obiectiv legitim; c)s lezeze dreptul fiecrei persoane la viaa privat, dect n caz de necesitate absolut i numai n msura necesar pentru realizarea obiectivului legitim. Anchetele de serviciu snt efectuate n temeiul unor bnuieli sau al faptelor ilegale care au fost svrite de ctre colaboratorul de poliie. Arestarea / privarea de libertate de ctre poliie. Privarea de libertate a persoanelor trebuie s fie, pe ct posibil, limitat i aplicat inndu-se cont de vulnerabilitatea i necesitile personale ale fiecrui deinut. Fiecare privare de libertate trebuie s fie consemnat legal. Toate persoanele private de libertate trebuie s fie informate ntr-un timp ct mai restrns, ntr-o limb pe care o neleg, despre motivele juridice care justific privarea lor de libertate, despre toate acuzaiile aduse mpotriva lor, despre drepturile de care beneficiaz i procedura care le va fi aplicat. Poliistul trebuie s garanteze securitatea persoanelor puse sub arest preventiv, supraveghind starea sntii, condiiile de igien i necesitile de alimentare. ncperile poliiei prevzute pentru acest scop trebuie s aib o suprafa rezonabil, s fie iluminate i ventilate corespunztor i s ofere condiiile necesare de odihn. Poliistul trebuie s asigure persoanelor private de libertate posibilitatea de a informa tere persoane despre aceasta, de a beneficia de dreptul la un aprtor i, n caz de necesitate, de un examen medical. Poliistul trebuie s separe, n msura posibilitilor, persoanele private de libertate, suspectate de comiterea unei infraciuni, de persoanele private de libertate din alte motive. Respectarea dreptului la viaa privat i a altor drepturi. Colaboratorul de poliie este obligat s respecte i s in cont de: a)dreptul la viaa privat, la inviolabilitatea corespondenei i a domiciliului, cu excepia cazurilor prevzute de lege; b)dreptul fiecrei persoane la libertatea de gndire, contiin i religie, de exprimare, de reuniune panic, de circulaie i dreptul la proprietate, cu excepia circumstanelor specifice prevzute de Convenia European a Drepturilor Omului; c)starea specific a reprezentanilor minoritilor, a persoanelor vulnerabile, aplicnd metodele corespunztoare. Orice persoan poate pretinde colaboratorului de poliie respectarea normelor de conduit n raporturile sale cu acesta. Integritatea colaboratorului de poliie este asigurat prin urmtoarele interdicii: a)s tolereze actele de corupie; b)s utilizeze 22

abuziv autoritatea public pe care i-o confer statutul su; c)s pretind sau s accepte bani, bunuri, valori n scopul de a ndeplini sau nu, precum i de a se abine de la ndeplinirea funciilor sau s execute indicaii ce exced competenelor stabilite prin fia postului; d)s fac uz de calitatea sau funcia ndeplinit pentru soluionarea unor interese de ordin personal. Controlul asupra activitii colaboratorului de poliie. Controlul asupra activitii colaboratorului de poliie este asigurat de stat i poate fi exercitat de instanele judectoreti, precum i de reprezentanii societii civile. Persoanele care se consider lezate n drepturile lor pot contesta aciunile sau inaciunile colaboratorului de poliie n condiiile legii. Autoritile administraiei publice centrale i locale asigur o procedur transparent i efectiv de examinare a cazurilor de contestare a aciunii sau inaciunii colaboratorului de poliie. Autoritile administraiei publice centrale i locale asigur protecia drepturilor i libertilor colaboratorului de poliie n cazul unor suspiciuni nefondate privitor la exercitarea funciilor sale, precum i ale celor care denun abateri de la prezentul Cod. nclcarea prevederilor prezentului Cod atrage rspunderea disciplinar, contravenional, civil sau penal, n condiiile legii. 10.1. nsemntatea eticii n activitatea avocatului n Republica Moldova avocatul ndeplinete un rol iminent n protecia drepturilor i libertilor fundamentale ale omului. Misiunea avocatului nu se limiteaz la executarea fidel a unui mandat n cadrul legii. ntr-un stat de drept, avocatul este indispensabil justiiei i justiiabililor, sarcina lui constnd n aprarea drepturilor i libertilor clienilor si. Scopul exercitrii profesiei de avocat l constituie acordarea de asisten juridic calificat persoanelor fizice i juridice n aprarea drepturilor, libertilor i intereselor lor legitime. n executarea profesiei avocatul este obligat s acioneze pentru asigurarea accesului liber la justiie i a dreptului la un proces echitabil, s acioneze prin toate mijloacele legale pentru a proteja profesia, demnitatea i onoarea corpului de avocai. Libertatea i independena profesiei de avocat snt atribute exclusive ale persoanei ce exercit profesia n temeiul legii i al prezentului Cod. Normele de deontologie profesional din prezentul Cod snt destinate s garanteze prin acceptarea lor liber consimit buna ndeplinire de ctre avocat a misiunii sale recunoscut ca fiind indispensabil pentru buna funcionare a unei societi democratice. Jurmntul avocatului constituie baza juridico-moral de exercitare a profesiei. Nerespectarea jurmntului i a normelor prezentului Cod va constitui temei pentru intentarea unei proceduri de rspundere disciplinar a avocatului.

23

n exercitarea dreptului su de a asista i a reprezenta clientul n faa tuturor instanelor, autoritilor i instituiilor avocatul este n drept s aplice orice mijloace de exercitare a dreptului de aprare prevzute de lege. Independena. Exercitnd profesia de avocat, fiecare este obligat s ntreprind msuri corespunztoare pentru a asigura independena i libertatea de exercitare a profesiei. ndatoririle ce i revin avocatului i impun independen absolut, liber de orice influen, chiar i de influena derivat din propriile interese sau datorit influenei terelor persoane, fapt necesar pentru a nu suprima ncrederea n justiie. Astfel, avocatul trebuie s evite orice prejudiciere a independenei sale, s vegheze ca nici un factor obiectiv sau subiectiv s nu aduc atingere principiilor de etic profesional. ncrederea i integritatea moral. Relaiile dintre avocat i client sunt bazate pe onestitate, probitate, echitate, corectitudine, sinceritate i confidenialitate. Responsabilitatea avocatului include att comportamentul acestuia n exercitarea profesiei, ct i n afara ei. Secretul profesional. Natura misiunii avocatului este prezumat a fi depozitarul secretelor clienilor si i al comunicrilor confideniale, fiind un drept i o datorie fundamental a avocatului. Obligaia de a pstra secretul profesional este absolut i nelimitat n timp. Obiectul secretului profesional l constituie chestiunile cu care o persoan s-a adresat dup asisten juridic, esena consultaiilor oferite de avocat, procedeele de strategie i tactic ale aprrii sau reprezentrii, datele privind persoana care s-a adresat dup asisten i alte mprejurri care rezult din activitatea profesional a avocatului.Tot ceea ce dezvluie clientul avocatului, mpreun cu toate circumstanele, i tot ceea ce este dezvluit n mod confidenial de ctre alt avocat va rmne informaie confidenial. Obiectul confidenialitii se extinde asupra tuturor activitilor avocatului i asociailor biroului. Nici o presiune a unei autoriti publice sau de alt natur nu-l poate obliga pe avocat s divulge secretul profesional, cu excepia cazurilor expres prevzute de lege sau pentru a intenta o aciune ori pentru a asigura aprarea n cadrul unui litigiu dintre avocat i client. Incompatibiliti. Avocatul nu va supune riscului libertatea i independena, loialitatea clientului i nici secretul profesional, de aceea este stabilit interdicia de a activa ntr-o profesie sau de a avea o funcie care poate cauza, direct sau indirect, presiune fizic sau psihologic ce poate supune riscului independena sa sau dezvlui o informaie confidenial care nu doar c ar prejudicia interesele personale, dar i ar afecta grav ncrederea clienilor n dreptul la aprare i, prin urmare, n garania ntregului sistem.Profesia de avocat n Republica Moldova este incompatibil cu: a)oricare funcie retribuit, cu excepia funciilor legate de activitatea tiinific i didactic, precum i de activitatea n calitate de arbitru al judecii arbitrale (arbitrajului); b)activitatea de ntreprinztor; c) activitatea de notar. Publicitatea personal. Avocatului i se interzice sa fac publicitate, direct sau indirect, activitii sale profesionale. Interdicia specificat nu se aplica n cazul n care n publicaiile informaionale, n formularele oficiale, pe plicuri, n crile de vizit i n reeaua Internet se conin date despre avocat i serviciile prestate. Oficiul avocatului nu poate fi amplasat n incinta cldirilor n care funcioneaz organele de anchet, procuratur, instanele de judecat, precum i la domiciliul acestuia. Interesul clientulu. n conformitate cu legea i normele de deontologie, avocatul are obligaia s apere ct mai eficient interesele clientului su, chiar n raport cu propriile sale interese, interesele vreunui coleg, cele ale profesiei n general sau ale statului. Relatiile cu clientul. Avocatul acioneaz doar atunci cnd este mputernicit de clientul su, potrivit contractului cu acesta, ori n cazul n care este numit din oficiu la cererea organului de urmrire penal, instanei de judecat sau acord asisten juridic gratuit. Avocatul este obligat n mod rezonabil s cunoasc identitatea, competena i mputernicirile persoanei sau ale autoritii prin intermediul creia a fost mputernicit, atunci cnd circumstanele specifice relev c aceast identitate, competen sau mputerniciri sunt ndoielnice. Avocatul i consult clientul n mod contiincios i cu diligent. Avocatul i informeaz clientul cu privire la evoluia cauzei care i-a fost ncredinat. Avocatul nu este n drept s accepte o cauz atunci cnd cunoate cu certitudine c nu are competena necesar, exceptnd cazul n care coopereaz cu un alt avocat ce are competena necesar. Avocatul nu poate accepta o cauz atunci cnd, datorit altor obligaii, se afl n imposibilitatea de a se ocupa 24

de ea cu promptitudine sau consulta corect clientul. n cazul n care avocatul se afl n imposibilitatea de a-i exercita atribuiile, trebuie s se asigure ca respectivul client poate gsi, n timp util, un alt avocat care s-i ofere asisten juridic, pentru a se evita prejudicierea clientului. Relaiile cu clientul trebuie s fie oficiale, bazate pe respect reciproc. Avocatul nu este n drept s accepte o propunere frauduloas i este dator s acioneze n conformitate cu legea. Conflictul de interese. Avocatul nu este n drept s consulte, s reprezinte ori s apere mai mult de un client n una i aceeai cauz atunci cnd interesele acestora sunt conflictuale sau cnd exist realmente riscul de a aprea un astfel de conflict de interese. Avocatul trebuie s se abin ca s se mai ocupe de cauzele tuturor clienilor implicai, atunci cnd intervine un conflict de interese ale acestora, cnd secretul profesional risc s fie violat sau cnd independena sa risc s fie pus la ndoial. Avocatul nu este n drept s accepte o cauz a unui nou client, dac secretul informaiilor ncredinate de un vechi client risc s fie violat sau atunci cnd cunoaterea de ctre avocat a cauzelor vechiului su client l favorizeaz pe noul client n mod nejustificat. Avocatul nu este n drept s ncheie convenii (pactul de quota litis-acordul privind remunerarea convenional) cu clientul su naintea de ncheierea definitiv a unei cauze care reprezint interes pentru acest client, convenie prin care clientul se angajeaz s-i plteasc avocatului o parte din ceea ce rezult de pe urma cauzei, fie c plata const ntr-o sum de bani, fie n orice alt bun sau valoare. Nu constituie un astfel de pact convenia care prevede stabilirea onorariului n funcie de valoarea litigiului de care se ocup avocatul atunci cnd aceast valoare este corespunztoare unui tarif oficial stabilit de barou sau este prevzut de lege. Stabilirea onorariilor. Avocatul este n drept s perceap onorarii pentru activitatea sa profesional precum i rambursarea tuturor cheltuielilor legate de aceast activitate. Suma i modalitatea de plat se stabilesc n mod liber ntre client i avocat. Avocatul trebuie s-i informeze clientul privitor la onorariu, iar valoarea nsumat a onorariilor trebuie s fie echitabil i justificat. Cnd avocatul solicit vrsarea unui acont cu titlu de avans asupra cheltuielilor i/sau a onorariului, acesta nu trebuie s depeasc o estimare rezonabil a onorariului i a cheltuielilor probabile n cauz. n cazul neachitrii avansului sau a onorariului, avocatul este n drept s renune la cauza respectiv sau se poate retrage, respectnd dispoziiile p.2.7. al prezentului Cod.

25

Impartirea onorariilor cu o persoana care nu este avocat. Avocatului i este interzis s mpart onorariul cu o persoan care nu este avocat, exceptnd cazul n care asocierea dintre avocat i alt persoan este permis de legislaia Republicii Moldova. Prevederea menionat nu se aplic sumelor sau compensaiilor vrsate de ctre avocat motenitorilor unui avocat decedat sau unui alt avocat care i-a dat demisia pentru a se prezenta ca succesor al clientelei acestuia. Relatiile cu IJ, organele de UP si autoritatile publice. n raportul cu instanele judectoreti, organele de urmrire penal i autoritile publice, avocatul este obligat s manifeste un comportament respectuos i loial solicitndu-le acestora respectul i tratamentul reciproc n calitate de avocat. Avocatul va apra clientul n mod contiincios, fr team, fr a ine cont de propriile interese i nici de vreo circumstan de alt natur ce l-ar putea viza personal sau pe orice alt persoan. Avocatul trebuie s respecte, n orice circumstan, caracterul contradictoriu al dezbaterilor i solemnitatea edinelor. El nu este n drept s contacteze un judector cu privire la o cauz, fr a-l informa, n prealabil, pe avocatul prii adverse. Avocatul nu este n drept s furnizeze judectorului, cu bun tiin, informaii false ori de alt de natur ce pot s-l induc pe acesta n eroare. Normele aplicabile n cazul relaiilor dintre avocat i judector se aplic n egal msur i n cadrul relaiilor avocatului cu reprezentanii organelor de urmrire penal sau ai autoritilor publice.

26

Raportul dintre avocati. Colegialitatea- Colegialitatea impune ca relaiile dintre avocai s fie bazate pe ncredere, loialitate i respect reciproc, exceptnd orice comportament susceptibil s afecteze reputaia profesiei. Avocatul este obligat s manifeste fa de orice alt avocat un comportament colegial i loial. Adresndu-se ctre un alt avocat sau vorbind despre acesta, avocatul este obligat, nainte de a-i pronuna numele i prenumele acestuia, s utilizeze cuvintele domnul avocat, doamna avocat, iar n adresare ctre membrii Consiliului Baroului, membrii Comisiei de Liceniere a profesiei de avocat, membrii Comisiei pentru Etic i Disciplin i ctre efii birourilor de avocai s utilizeze cuvntul maestre. Cooperarea- Este de datoria oricrui avocat ca, la solicitarea unui avocat, s se abin s accepte o cauz pentru care nu are competena necesar; ntr-o astfel de situaie, el trebuie s-i ajute colegul s intre n contact cu un alt avocat care s fie n msur s-i ofere serviciul cerut. n procesul cooperrii, avocaii au datoria s in cont de competenele i obligaiile lor profesionale.Corespondena dintre avocaiAvocatul precizeaz caracterul confidenial al comunicrilor sale adresate altui avocat. Dac destinatarul nu este n msur s respecte confidenialitatea comunicrii, o remite expeditorului fr a-i cunoate coninutul. Avocatul va recepiona imediat comunicrile n scris sau orale ale altor avocai i va rspunde prompt. Onorariile pentru recomandare- Avocatul nu poate pretinde, accepta de la alt avocat sau de la vreun ter onorariu, comision sau alt compensaie pentru faptul c a recomandat un avocat unui client sau pentru c a trimis un client unui avocat. Avocatul nu poate vrsa nimnui un onorariu, un comision i vreo alt compensaie pentru c i-a fost prezentat un client. Comunicarea cu partea advers- Avocatul nu poate intra n relaie direct cu o persoan, cu privire la o anumit cauz, atunci cnd tie c aceast persoan este reprezentat sau asistat de un alt avocat, exceptnd cazul n care el are acordul colegului su i se angajeaz s-l in pe acesta la curent. Schimbarea avocatului- Un avocat nu poate succeda altui avocat n aprarea intereselor unui client, ntr-o cauza determinat, dect cu condiia ca, n prealabil, s-i fi anunat colegul i s se fi asigurat c au fost luate msurile necesare n vederea achitrii cheltuielilor i a onorariilor datorate acestuia. Totui, aceast ndatorire nu-l face pe avocat personal rspunztor de plata cheltuielilor i a onorariilor datorate predecesorului su. n cazul n care, spre interesul clientului, se impune luarea unor msuri urgente, nainte de a putea fi ndeplinite condiiile stabilite n alineatul de mai sus, avocatul poate lua aceste msuri cu condiia de a-l informa nentrziat pe predecesorul su. Avocatul nlocuit va oferi avocatului care continu cazul toate informaiile de care dispune i va colabora cu acesta n caz de necesitate cu scopul de a-i asigura clientului dreptul la aprare. Pregtirea tinerilor avocai- Pentru a ntri ncrederea i cooperarea dintre avocai spre interesul clienilor, este necesar s fie ncurajat dobndirea unei mai bune cunoateri a legilor i a normelor procedurale aplicabile. n acest scop, avocatul este obligat s ia atitudine cu toat diligenta n pregtirea la nivel avansat a tinerilor avocai. n calitate de ndrumtor al unui stagiar poate fi avocatul, recomandat de Consiliul Baroului, care ntrunete nalte caliti morale i profesionale, exercit profesia nu mai puin de 5 ani i dispune de condiii suficiente pentru a asigura stagiul. Avocatul-ndrumtor are obligaia de a le cultiva stagiarilor dexteritatea de nsuire profund a normelor deontologice. Litigiile dintre avocai- Atunci cnd un avocat este de prere c un coleg avocat a nclcat o norm deontologic, el trebuie s-l atenioneze asupra acestui lucru. Atunci cnd ntre avocai apare un diferend personal, de natur profesional, acetia trebuie s ncerce mai nti s-l soluioneze pe cale amiabil. nainte de a porni o procedur mpotriva unui coleg, pe tema unui conflict de interese, avocatul trebuie s informeze Baroul pentru a permite s-i dea concursul n vederea soluionrii diferendului pe cale amiabil. Regulamentul privind organizarea activitii Comisiei pentru Etic i Disciplin a Baroului Avocailor din Republica Moldova. Comisia pentru Etic i Disciplin a Baroului Avocailor din Republica Moldova (n continuare, Comisia) mpreun cu alte organe ale Baroului asigur accesul persoanelor fizice i juridice la asisten juridic calificat, acordat de ctre avocai. Comisia i exercit atribuiile n conformitate cu prevederile Legii cu privire la avocatur (n continuare, Legea) i ale Codului deontologic al avocailor. Activitatea Comisiei este organizat 27

de ctre preedintele acesteia. Atribuiile de baz ale Comisiei sunt: a) evidena, verificarea i examinarea plngerilor privind aciunile avocailor prin care se ncalc dispoziiile Legii, ale Codului deontologic, ale hotrrilor Congresului Avocailor, ale Consiliului Baroului, precum i ale altor organe ale sale, care prejudiciaz onoarea sau prestigiul profesiei sau corpului de avocai;b) intentarea procedurii disciplinare n privina avocatului i adoptarea hotrrii corespunztoare n aceast procedur. Comisia ntreprinde aciuni n vederea realizrii unui proces disciplinar funcional prin transparena activitilor sale, precum ar fi publicarea rezultatelor finale ale procedurilor disciplinare i a activitii Comisiei n ediii de specialitate. Organizarea activitii i funcionarea Comisiei pentru Etic i Disciplin. edinele Comisiei sunt convocate de preedintele acesteia ori la propunerea majoritii simple a membrilor si, cel puin o dat n lun. De regul, edinele se desfoar n mod deschis, la sediul Baroului, cu participarea prilor interesate. n caz de necesitate, Comisia i desfoar edinele n teritoriu. La decizia motivat a Comisiei, edina va fi declarat nchis.edinele Comisiei snt deliberative dac particip nu mai puin de 2/3 din membrii alei. Hotrrile Comisiei se adopt cu votul majoritii simple a membrilor si. Preedintele Comisiei organizeaz activitatea i ndeplinirea hotrrilor acesteia n colaborare cu Consiliul Baroului i birourile de avocai. Preedintele Comisiei exercit i alte atribuii: semneaz procesele-verbale ale edinelor Comisiei cu participarea sa, hotrrile Comisiei, rspunsurile cu privire la rezultatele examinrii plngerilor, prezint raportul anual de activitate a Comisiei Congresului Avocailor; b) n perioada dintre edine, preedintele Comisiei repartizeaz membrilor Comisiei plngerile cu privire la aciunile avocailor. Pentru verificarea motivelor invocate de persoanele care depun plngerea (n continuare, petiionari), n caz de necesitate, pune n sarcina unui membru, a unui grup de membri ai Comisiei sau a biroului de avocai n care este nregistrat avocatul, pentru efectuarea unui control. Controlul privind abaterea disciplinar se efectueaz operativ, cu informarea prealabil prin scrisoare recomandat a petiionarului, avocatului, cruia i se cer explicaii scrise. Refuzul de a da explicaii sau prezenta probe scrise constituie o nclcare a ndatoririlor onorabile profesionale, dar nu mpiedic desfurarea procedurii disciplinare. n cursul controlului, n caz de necesitate, se va discuta cu petiionarul, precum i cu orice alte persoane ale cror declaraii pot elucida cazul, se vor efectua verificri ale nscrisurilor se vor culege informaii, prin mijloacele prevzute de lege. Dup efectuarea controlului, se ntocmete o not informativ, n care vor consemna faptele, probele administrate, opinia avocatului i propunerea privind soluionarea plngerii sau sesizrii, care va fi nregistrat la secretarul Comisiei, n cel mult 30 de zile de la nregistrarea sesizrii. Examinarea procedurii disciplinare va avea loc la urmtoarea edin, dup data la care au fost prezentate nota informativa si materialele controlului. Avocatul este n drept s asiste la edina Comisiei i s dea explicaii nemijlocit, s fie reprezentat de avocat. Absena prilor nu mpiedic examinarea plngerii, Comisia pronunndu-se n baza materialelor controlului efectuat. Dup examinarea procedurii disciplinare, membrii Comisiei vor delibera, dup caz, asupra aplicrii sanciunii disciplinare, clasrii cauzei sau efecturii unui control suplimentar. n situaia n care, n cadrul controlului efectuat ori n urma examinrii procedurii disciplinare, s-a constatat o abatere grav, Comisia poate solicita i opinia Consiliului Baroului cu privire la suspendarea ori retragerea licenei sau a biroului de avocai n care avocatul este nregistrat. n cazul stabilirii abaterii disciplinare Comisia poate aplica una din sanciunile disciplinare prevzute la art.49 al Legii. Pe durata urmririi penale sau a judecrii cauzei, care constituie o abatere disciplinar, procedura disciplinar se suspend, urmnd a fi reluat dup soluionarea cauzei. n aceast perioad, cursul termenului de prescripie (prevzut de art. 50 al Legii) se ntrerupe i se reia dup soluionarea definitiv a cauzei. Preedintele Comisiei va fixa, de ndat, termenul de examinare a procedurii suspendate printr-o scrisoare recomandat adresat prilor interesate. Hotrrea Comisiei se comunic imediat prilor, care au participat la examinare, sau prin scrisoare recomandat avocatului, Consiliului Baroului, inclusiv i pentru dosarul personal al avocatului, i, dup caz, Ministerului Justiiei, n termen de cel mult 10 zile, precum i persoanei care a depus plngerea, 28

i, n caz de necesitate, altor organe, prin publicarea n revista Avocatul Poporului n termen de cel mult 30 zile de la adoptarea hotrrii. Activitile de birou ale Comisiei i pregtirea edinelor este realizat de ctre secretarul acesteia, care nu este membru al Comisiei. Secretarul Comisiei este salariat, angajat de Consiliul Baroului, are capacitate de exerciiu deplin, dispune de nalte caliti morale, experien practic n domeniul dreptului i corespunde urmtoarelor cerine obligatorii: este liceniat n drept; cunoate munca de secretariat, inclusiv computerul; d dovad de un nalt nivel profesional i responsabilitate n activitatea sa; cunoate legislaia ce reglementeaz activitatea avocatului i normele deontologiei; nu practic avocatura ori alte activiti cu excepia activitilor didactico-tiinifice. Secretarul Comisiei este obligat: a)n colaborare i sub conducerea preedintelui Comisiei s menin permanent legtura cu membrii Comisiei, Consiliul Baroului i Comisiile Baroului, cu avocaii i petiionarii - persoane fizice i juridice, n caz de necesitate, cu birourile de avocai, cu organele de drept, instanele de judecat, organizaiile obteti i autoritile publice; b)s nregistreze, n mod obligatoriu, n registrele respective plngerile persoanelor fizice i juridice i informaiile, ce in de conduita avocailor, inclusiv cele care au devenit cunoscute societii din mijloacele de mass-media, c)s comunice preedintelui Comisiei plngerile nregistrate, prezentndu-i cte o not scris cu informaia privind esena petiiei i datele despre avocatul aciunile cruia se contest, biroul n care acesta activeaz, numrul licenei i stagiul n avocatur al acestuia, caracterul abaterii comise de avocat, dac anterior a fost supus rspunderii disciplinare a avocailor; d)s contribuie eficient la activitatea membrilor Comisiei, la verificarea temeiurilor invocate de petiionari, la pregtirea materialelor pentru examinarea procedurii disciplinare; e)s verifice nregistrarea n termen de ctre membrii Comisiei a materialelor controalelor efectuate pentru examinarea lor n edinele Comisiei; f)s ntocmeasc procesele-verbale ale edinelor Comisiei i proiectele rspunsurilor petiionarilor n baza hotrrilor adoptate; g) s expedieze la timp hotrrile Comisiei, rspunsurile prilor interesate despre rezultatele examinrii plngerilor ori adresrilor; h) s prezinte informaii cu privire la executarea hotrrilor Comisiei; i) s asigure pstrarea materialelor procedurilor disciplinare i a hotrrilor n sediul Baroului n conformitate cu legislaia n vigoare; j) s respecte principiul confidenialitii i s nu divulge informaia aflat n procesul procedurii disciplinare intentate unui avocat; k) s acorde o atenie sporit autoinstruirii i perfecionrii profesionale; l) s ndeplineasc i alte obligaiuni ce in de activitatea Comisiei la indicaia preedintelui. Comisia, este asigurat: material i financiar de ctre Baroul Avocailor din Republica Moldova, inclusiv cu condiii necesare pentru activitatea de secretariat i desfurarea edinelor pentru examinarea procedurilor disciplinare ntr-o ambian sigur, privat i confidenial, ntrun spaiu nzestrat cu mobilierul necesar, computer, post de telefon individual, rechizite de birou necesare pentru activitatea zilnic, precum i alt tehnic video i audio necesar; cu registrul pentru evidena plngerilor privind etica i abaterile disciplinare ale avocailor i rezultatele examinrii lor i a altor informaii cu privire la abaterile disciplinare comise de avocai n timpul exercitrii atribuiilor lor profesionale (ncheieri ale instanelor judectoreti, ordonane ale organelor de urmrire penal, sesizri, note informative, de exemplu). Cheltuielile necesare activitii Comisiei i a membrilor ei determinate de soluionarea plngerilor despre nclcarea eticii i abaterile disciplinare comise de avocai vor fi acoperite de Barou, din contul bugetului. 11.1. Importana si obiectul eticii n activitatea mediatorului. Codul deontologic al mediatorului Principiul profesionalismului este principiul fundamental al activitii unui mediator, deoarece se refer la competen, capacitatea i pregtirea profesional a mediatorului. Principiul corectitudinii presupune meninerea de ctre mediator a echilibrului ntre interesele prilor i cutarea unor obiective corecte pentru soluionarea litigiului mediat. Principiul imparialitii mediatorului : n procesul de mediere prile au drepturi egale i trebuie s fie tratate egal. 29

Mediatorul este obligat s fie imparial n relaia cu ambele pri. Imparialitatea nseamn lipsa proteciei favorizate sau a preferinelor prin cuvinte sau prin fapte. Mediatorul va evita parialitatea i prejudecile bazate pe caracteristicile personale ale prilor: vrsta, statut social, ras, culoare, sex, limb, religie, opinie politic sau orice alt opinie, originea naional sau social, avere sau orice alte mprejurri. Mediatorul va media doar cazurile n care el poate rmne imparial. Principiul neutralitii: Mediatorul trebuie s fie neutru n ceea ce privete conflictul. El nu poate s urmreasc anumite beneficii n timpul negocierilor sau s aib vreun interes personal n semnarea acordului de mpcare, modul i formele n care se preconizeaz a fi ncheiat. Mediatorul trebuie s dezvluie participanilor orice circumstane ce ar putea cauza apariia conflictelor de interese. Mediatorul trebuie s informeze n egal msur prile despre caracterul medierii i consecinele posibile. n cazul n care proveniena mediatorului sau experiena acestuia ar prejudicia calitatea medierii, mediatorul trebuie s renune la mediere, cu excepia cazului n care ambele pri sunt de acord s continue procesul. Principiul acceptrii : Mediatorul trebuie s fie acceptat de pri. Nimeni nu poate s oblige mediatorul s presteze serviciul atunci cnd cel puin una din pri nu-l accept. Mediatorul nu poate refuza prestarea serviciilor de mediere solicitate de pri, dect n cazurile expres reglementate. Regulile procedurii de mediere sunt aplicate doar cnd sunt acceptate de ctre pri. Mediatorul poate s propun regulile i apoi ele trebuie s fie confirmate de ctre pri. Mediatorul trebuie s explice prilor c soluia acceptabil pentru rezolvarea conflictului nu nseamn n mod obligatoriu satisfacerea total a intereselor. Principiul confidenialitii: Mediatorul trebuie s asigure confidenialitatea procesului. Mediatorul nu va divulga nici o informaie obinut n cadrul medierii, precum i cu privire la documentele ntocmite sau care i-au fost oferite de ctre pri pe parcursul medierii, chiar i dup ncetarea funciei sale, cu excepia cazului n care legea prevede contrariul. Limitele principiului confidenialitii apar n cazurile cnd: a) prile au dat permisiunea; b) este cerut de lege; c)informaia dezvluie un risc real pentru participanii la mediere sau pentru alt persoan; d)informaia se utilizeaz anonim n comunitatea profesional cu scop instructiv sau schimb de experien. Mediatorul trebuie s informeze prile n cadrul primei edine despre limitele confidenialitii. Mediatorul trebuie s informeze prile despre necesitatea de a oferi informaia cu privire la rezultatele medierii i/sau stadiul la care se afl procesul de mediere - instituiei specializate pentru mediere, procurorului i/sau instanei de judecat. Documentele ce se refer la mediere trebuie s fie depozitate astfel ca la ele s aib acces doar mediatorii. Mediatorul rspunde, conform legislaiei, pentru nclcarea principiului confidenialitii. Principiul liberului acces i egal la mediere: Acest principiu presupune accesul liber i egal al fiecrei persoane la mediere indiferent de vrst, statut social, ras, culoare, sex, limb, religie, opinie politic sau alt opinie, origine naional sau social, avere sau alte mprejurri. Principiul liberului consimmnt : Liberul consimmnt este un principiu important al medierii i presupune abilitatea prilor de a participa voluntar i fr constrngere la procesul de mediere. Prile au dreptul s aleag mediatorul, sau s cear nlocuirea acestuia n orice etap a procesului. Mediatorul nu trebuie s constrng nici una din pri s participe la procesul de mediere sau s elaboreze acordul de mpcare. Mediatorul nu va lua decizii n numele nici uneia dintre pri. Mediatorul va respecta i va ncuraja dreptul prilor de a lua orice decizie liber i n cunotin de cauz care s soluioneze divergenele dintre ele. Mediatorul va informa prile de la nceput, n ce va consta activitatea sa i asupra faptului c decizia final le aparine n mod exclusiv i c se pot retrage oricnd din procesul de mediere. Standartele de etica profesionala ale mediatorului : n activitatea profesional, mediatorul va manifesta: a) onestitatea mediatorul trebuie s fie onest fa de sine, fa de pri i de comunitatea profesional. b) concentrarea mediatorul trebuie s aib capacitatea de a urma gndurile n aa fel ca s fie capabil s se concentreze pe o problem, fapt, circumstan specific cu care se confrunt la momentul dat i de a nu lsa alte probleme s-l preocupe. 30

c) rapiditatea i disponibilitatea mediatorul trebuie s posede capacitatea de a pune ntrebri potrivite la momentul potrivit, ceea ce va ajuta prile s neleag motivele comportrii lor. d) toleran mediatorul va accepta i respecta opiniile diferite ale celor din jur, chiar i contrare celei proprii. e) ncredere mediatorul trebuie s fie o persoan care are ncrederea c fiecare persoan este capabil s se schimbe i s progreseze. f) respect mediatorul trebuie s respecte demnitatea prilor i s asigure ca prile s se comporte respectuos una cu alta. g) rbdare nu se permite impunerea i forarea prilor s ncheie procesul de mediere cu acordul de mpcare. Cnd prile reflect asupra problemei ele nu trebuie grbite. Soluiile trebuie s fie depistate de ctre pri, n aa fel ele vor fi mult mai trainice i vor aduce satisfacii mult mai mari. h) empatie mediatorul trebuie s fie capabil s creeze un climat de bunvoin, nelegere, s manifeste compasiune fa de prile n conflict i s aib abilitatea de a nelege starea emoional i social a unei alte persoane. i) capacitatea de a pstra confidenialitatea informaiei care i-a devenit cunoscut. j) comunicabilitate aceast abilitate va facilita stabilirea relaiilor cu beneficiarii. Mediatorul trebuie s medieze doar n cazurile cnd are calificarea i capacitile personale necesare pentru a satisface ateptrile raionale ale prilor. Este interzis de a cumula activiti de mediere cu activiti care: a) ar prejudicia activitatea sa; b) ar limita capacitatea de a fi imparial i neutru; c) ar perturba autoritatea sa moral. Mediatorul trebuie s posede cunotine eseniale i abiliti n domeniul medierii. Cunotinele sale trebuie s cuprind metode de soluionare a conflictelor, tehnici de mediere, reguli i metode de mediere, cunotine n domeniul procedurii juridice, comunicrii, psihologiei, eticii profesionale. Mediatorul trebuie s cunoasc literatura de specialitate ce abordeaz problema medierii, trebuie s cunoasc inovaiile n domeniul justiiei restaurative i s le aplice n practic. Mediatorul trebuie s tie s i evalueze capacitile i abilitile sale de mediere; s i mbogeasc permanent cunotinele n domeniul procesului de mediere, prin participarea activ la conferine, seminare de instruire, ateliere de lucru, ntlniri cu specialitii din domeniu, mese rotunde, prin studierea literaturii naionale i internaionale ce abordeaz tema medierii i soluionarea conflictelor. Mediatorul trebuie s acumuleze cunotine despre specificul aplicrii medierii pentru categorii specifice: minori, persoane cu dezabiliti etc. Standartele procesului de mediere. Mediatorul trebuie s dirijeze procesul de mediere corect, srguincios, n concordan cu principiul liberului consimmnt, n conformitate cu prevederile legislaiei din domeniul medierii. Mediatorul trebuie s depun toat diligena necesar n vederea prestrii unui serviciu de calitate n condiii de siguran, respect reciproc, egalitate de anse, respectarea diversitii, corectitudine profesional i procedural. Mediatorul se va pregti cu seriozitate de desfurarea edinelor de pre-mediere, prin pregtirea locului de desfurare a medierii, colectarea i studierea informaiei despre prile medierii, contactarea experilor n cauzele exprese, pregtirea strategiei de mediere. n selectarea cazului, mediatorul trebuie s analizeze abilitatea i dorina prilor de a participa la mediere, nediscriminarea prilor, precum i calificarea i capacitile personale ale sale. Prile, de comun acord, pot fi asistate de avocat, traductor, interpret, precum i de alte persoane, dac legislaia nu prevede altfel. La cerere, mediatorul trebuie s dezvluie informaia cu privire la modul petrecerii medierii, educaia, instruirea i experiena sa n mediere. Fr a ine cont de confidenialitate, mediatorul este obligat s informeze autoritile competente referitor la o infraciune iminent, despre care ia cunotin n cadrul medierii. La solicitarea expres a uneia dintre pri, s asigure confidenialitatea informaiei comunicate n raport cu cealalt parte. Mediatorul poate solicita semnarea unui acord de confidenialitate i pentru prile participante la mediere. Mediatorul are datoria de a desfura edine de pre-mediere cu prile separat, n baza unui program individualizat. n cadrul acestor edine trebuie s fie asigurate: a) sigurana fizic i psihic; b) ascultarea i ncurajarea exprimrii emoiilor; c) Oferirea informaiilor privind: - programul de mediere; - persoana mediatorului; - procesul de mediere, inclusiv caracterul confidenial al informaiei obinute de ctre mediator; - drepturile prilor; - personalitatea prilor; - resursele disponibile; - alt informaie la cerere sau dup oportunitate ; d) Informarea cu privire la riscurile 31

/beneficiile i asisten n luarea deciziei, incluznd libertatea prilor de a se retrage din proces n orice moment. e) Pregtirea atent a victimei i infractorului: -testarea ateptrilor reale; -eval. daunelor i necesitilor; - posibiliti de restituire/reparare. Mediatorul trebuie s faciliteze schimbul de viziuni i opinii. Mediatorul ajut prile s neleag care sunt condiiile acceptabile pentru ele i dac sunt reale de a fi ndeplinite. Mediatorul ajut prile s elaboreze un acord care s fie acceptabil pentru acestea. Mediatorul trebuie s se asigure c ambele pri percep acordul de mpcare corect. Procesul de mediere nceteaz la iniiativa prilor, fie prin ncheierea acordului de mpcare, fie prin refuzul prilor de a continua procesul de mediere. Mediatorul trebuie s ncheie sau s suspende procesul de mediere, dac medierea este utilizat ntr-un mod ilegal, sau dac una din pri este incapabil s participe din cauza strii de ebrietate, incapacitii fizice sau mintale sau limitarea capacitii de exerciiu. n cazul n care prile ajung la un impas, mediatorul nu trebuie s continue discuiile neproductive care ar afecta prile din punct de vedere emoional. n cazul n care acordul presupune restituirea pagubei i/sau alte angajamente, mediatorul trebuie s pun n discuii cnd i cum va avea loc restituirea, stabilind i un plan, monitoriznd realizarea i consecinele nerespectrii acordului. n acest caz procedura de mediere poate nceta o dat cu executarea angajamentelor asumate prin acord. Standartele de etica profesionala. Mediatorul este obligat s respecte auto-determinarea prilor (independena, expunerea liber), capacitatea prilor de a ajunge voluntar la un acord. Mediatorul trebuie s asigure organizarea echitabil i imparial a procesului i desfurarea fiecrei etape a acestuia. Mediatorul trebuie s dea consultaii tuturor participanilor la proces, la cererea acestora, s rspund la ntrebri, n cazul n care este competent. Mediatorul trebuie s respecte principiul solidaritii, loialitii dintre mediatori. Mediatorul trebuie s stimeze experiena, pregtirea profesional i eficacitatea muncii colegilor si, s lrgeasc colaborarea necesar pentru mbuntirea calitii serviciului de mediere. Mediatorul utilizeaz competena sa pentru a dezvolta cooperarea i nu pentru a transforma aceasta n competiie. Mediatorul trebuie s prezinte colegilor si informaia cu privire la evaluarea procesului de mediere n cazurile n care la proces particip mai muli mediatori (co-mediere). Mediatorul poate participa n calitate de asistent n medierile efectuate de ctre colegi i de a mprti experiena personal cu alii. Posibilele conflicte dintre mediatori pot fi arbitrate de ctre instituia specializat pentru mediere sau de persoana desemnat de acetia de comun acord. Mediatorul menine legturi continue i sistematice cu persoana, a crei conflict se afl n instan spre examinare, n aa fel ca aceasta s fie informat despre stadiul la care se afl cazul. Raporturile de colaborare dintre mediatori i a mediatorilor cu ali profesioniti nu sunt un scop n sine, ci prin dezvoltarea lor se stabilesc modaliti i mijloace de consolidare a instituiei medierii i statutului mediatorului. Mediatorul trebuie s promoveze profesia de mediator i serviciile de mediere. Mediatorul trebuie s prezinte informaii autentice cu referire la serviciile oferite, educaia, instruirea i experiena sa. Mediatorii trebuie s se abin de a face promisiuni i s garanteze rezultate. n relaia cu mass-media, mediatorul trebuie s se conduc dup principiul confidenialitii. Respectarea codului deontologic al mediatorului. Sanciunile impuse mediatorilor pentru nerespectarea Codului sunt: a) avertisment; b) mustrare sau mustrare aspr; c) suspendarea exercitrii activitii de mediator pentru o durat de la o lun la 6 luni; d) retragerea mputernicirilor pentru exercitarea activitii de mediator. Sanciunea disciplinar se aplic la propunerea Consiliului de mediere prin ordinul ministrului justiiei.

32