Curs 8 22.11.2012 Mediul de securitate I. Aparitia si evolutia mediului de securitate. Tipuri de medii II.

Trasaturile actualului mediu de securitate I. Existenta si evolutia prezenta si viitoare a societatii umane depinde atat de resursele umane, materiale, energetice, financiare, de transpunerea in practica a rezultatelor stiintei si tehnicii dar si de mediul de securitate. In functie de acesta societatea poate evolua spre stabilitate, echilibru si progres sau dimpotriva spre un climat de insecuritate, de instabilitate facand ca viitorul sa fie incert sau pus in pericol. Problema mediului de securitate , ineosebi a practicii sale, a modelului cum ar trebui sa arate a fost si continua sa fie controversat. Aceasta se datoreaza in mare masura climatului componential si conflictual prezent in cadrul relatiilor internationale a numeroaselor grupuri de interese politice, strategice, economice. Aceasta face sa nu existe un consens in ceea ce priveste modul cum trebuie sa fie mediul de securitate. In general mediul de securitate este definit ca un ansamblu de conditii, procese si fenomene politice, economice, culturale, diplomatice, militare, ecologice si informationale, interne si internationale, care conditioneaza nivelul de protectie al indivizilor, al comunitatii umane si statale. In functie de manifestare din perspectiva geografica se poate vorbi azi de un mediu de securitate, global, regional, continental, zonal sau national. Actualul mediu de securitate este rezultatul marilor transformari ce au loc in lumea contemporana: 1.disparitia sistemului bipolar ca urmare a disparitiei comunismului si a Tratatului de la Varsovia; 2. constituirea si functionalitatea UE; 3. unificarea Germaniei insotita de destramarea unor state cum este fosta Iugoslavie sau Cehoslovacia; 4. incercarea SUA de a se impune drept unica forta militara, politica, diplomatica in relatiile internationale; 5. inceperea procesului de democratizare a relatiilor internationale; 6. efectele globalizarii. Actualul mediu de securitate este in curs de constituire dar extrem de complex, heterogen, dinamic, greu de evaluat si de apreciat a principalelor sale tendinte si orientari intrucat este dominat de o multitudine de factori imprevizibili. De-a lungul istoriei au existat mai multe tipuri de mediu de securitate: 1. Mediul de securitate anarhic este cu precadere specific societatii moderne; el se caracterizeaza printr-o actiune libera, anarhica a actorilor internationali care in cea mai mare masura erau dati de statele nationale sau aliantele militar-politice. El se caracteriza prin forta, razboi, printr-o permanenta tensiune si conflict; forma cea mai extrema a fost data de construirea sistemului colonial. Astazi nu se poate discuta de prezenta unui asemenea mediu de securitate. Actuala dezvoltare nu il poate accepta, este nefunctional, antiproductiv, nu este in corespondenta cu

aspiratiile legate de democratizarea vietii internationale. Un asemenea mediu de securitate a fost generat de insecuritate si mai putin sau chiar deloc de securitate. 2. Mediul de securitate bipolar a fost impus odata cu declansarea razboiului rece dupa 1945 cand lumea s-a fracturat in doua sisteme politico-militare diametral opuse: sistemul capitalist cu tratatul NATO si sistemul comunist cu Tratatul de la Varsovia. Acest mediu de securitate era o partajare a lumii, a sferelor sale de influenta intre cele doua mari sisteme politico-militare. Azi pozitia fata de mediul de securitate bipolar este impartita. Unii analisti politici, militari, strategi considera ca mediul de securitate bipolar a fost necesar, functional, productiv intrucat reducea posibilitatea de conflict, se putea ajunge la intelegere intre cei doi parteneri iar potentialele politici economice, politice, militare faceau ca fiecare sa se teama una de alta. Multi considera insa ca sistemul bipolar nu ar mai fi productiv, necesar pentru lume mai ales ca este greu ca el sa se renasca . 3. Sistemul unipolar ar constitui dupa unii analisti baza noului mediu de securitate spre care se indreapta actuala lume. El are ca principal promotor pe SUA. Evident ca si sustinerea acestuia vine in ce mai mare masura din directia acestei societati care il considera cea mai buna solutie in mentinerea pacii si a securitatii. Pentru aceasta ei aduc o serie de argumente: - luarea deciziilor este un management individual care ii da consistenta si responsabilitate fata de unul colectiv care disperseaza responsabilitatea; - exista o disciplina mult mai mare in impunerea regulilor; - se considera ca insasi forma unor aliante politice sau militare fara asentimentul celui ce determina sistemul unipolar este greu de realizat. Evident cei mai multi leaga sistemul unipolar de SUA, cei mai multi analisti, oameni politici, strategi au rezerve in ceea ce priveste beneficiul sistemului unipolar vazand in acesta o reintoarcere la forta, la politica de impunere a hegemoniei SUA. Sistemul unipolar ar determina si subordona organizatiile internationale asa cum s-a intamplat in razboiul din Iraq si din Kuweit cand acesta a fost declansat si dus in numele natiunilor unite purtat insa de SUA si NATO. Actualul presedinte al Federatiei Ruse, Vladimir Putin, consider sistemul unipolar, care inseamna un singur centru de putere, un singur stapan, ca nu ar avea nimic in comun cu procesul de democratizare a relatiilor internationale ca prin prezenta sa lumea nu a devenit mai linistita , conflictele nu s-au diminuat ci s-au agravat si multiplicat. Tot mai multe voci sustin ca o lume unipolara nu poate aduce imbunatatiri climatului international nu aduce nici echilibru, pace ci insecuritate. Unipolarismul nu este agreat de lumea contemporana din cel putin un motiv: lipsa de democratie si tot mai multi il vad ca o reintoarcere la vechea ordine internationala bazata pe dictat, forta, centru de comanda. Cei mai multi analisti analizeaza actualele relatii internationale, tendintele lor, dorintele populatiei considerand ca un mediu bazat pe multipolarism ar fi mult mai necesar si mai bun pentru actualul tip de dezvoltare. Acest fapt ar fi determinat de aparitia mai multor centre de putere in primul rand a asa numitor puteri regionale care dispun de forte politice, economice, militare de o prezenta vie si activa in relatiile internationale si pot sa influenteze reactiile acestora. Dintre aceste puteri regionale se remarca Federatia Rusa, China, Japonia, India, UE. Ele sunt in masura sa influenteze evolutia lumii contemporane, starea relatiilor internationale, sa

impuna un anumit model de securitate, vocea lor este din ce in ce mai ascultata si respectata, prin forta economica, politica, militara fiind capabile sa impuna stabilitate si echilibru. In stransa legatura cu acestea se vorbeste azi si de asa numitele puteri de nisa. Acestea sunt state sau actori nonstatali care si-au dezvoltat o mare capacitate informationla, economica, militara, unele detinand chiar arma nucleara, fiind in masura sa influenteze mersul relatiilor internationale, starea mediului de securitate. Dintre puterile de nisa sunt evidentiate Israel, Iran, Pakistan sau organizatii ca Al-quiada, Bonaf. Ele reusesc sa influenteze si sa coordoneze mari mase de oameni iar impreuna cu puterile regionale pot multiplica centrele de putere, pot juca un rol important in securitatea lumii contemporane. II. Actualul mediu de securitate nu este pe deplin conturat. Cei mai multi analisti considera ca defapt are loc un proces de tranzitie de la mediul de securitate bipolar spre mediul de securitate unipolar sau multipolar. Desi in curs de constituire actualul mediu de securitate prezinta unele caracteristici ce il individualizeaza in raport cu celelalte medii de securitate existente dar mai ales cu cel ce a caracterizat secolul XX si in special mijlocul acestuia : 1. el vizeaza Europa desi se caracterizeaza prin instabilitate, tensiune si conflict, mediul de securitate propriu lumii europene se detasaza fata de cel caracteristic Asiei, Americii sau Africii. Desi Europa a generat 2 mari conflagratii mondiale si dispune de important potential nuclear, climatul sau de securitate este mult mai stabil si mai echilibrat. Conflictele, tensiunile care sunt in Europa (Cipru, Turcia, Kosovo, Israel) nu sunt majore, ele pot fi controlate si aplanate. La aceasta contribuie prezenta si functionalitatea UE si faptul ca majoritatea tarilor sale fac parte si din NATO. Prin nivelul sau de dezvoltare economic, prin calitatea vietii, prin tipul nou de politici de securitate promovate, prin relatiile dintre statele membre este in masura sa elimine multe dintre amenintari, tensiuni, riscuri, conflicte. Mult mai degraba amenintarea, insecuriatea pentru Europa poate veni din afara ei. Astfel se justifica amplasarea unor obiective militare (scutul strategic) cu rol de a o feri de insecuritate externa. 2. Astazi asistam la un proces de regionalizare a mediului de securitate. Regionalizarea sa este data de cel putin 2 aspecte: - de implicarea unor puteri regionale (China, India, Japonia) in rezolvarea unor conflicte ,a unor probleme a relatiilor internationale; - implicarea intr-o masura mult mai mare a unor organizatii internationale ONU,OSCE in misiuni de aplanare a conflictelor ONU in Afganistan, OSCE in Bosnia, Egipt, Siria. 3. actualul mediu de securitate a suferit schimbari in ceea ce priveste strategia inarmarii. Daca in perioada razboiului rece si urmatoare a dominat ideea cantitatii de armament clasic sau nuclear, dupa ce au inceput discutiile privind dezarmarea, neproliferarea armelor si energiilor nucleare, diminuarea cursei inarmarii, cantitatea de armament a inceput sa cedeze in fata calitatii. Aceasta a condus la diminuarea contingentelor armatelor, o parte din forta de munca a acestora a fost eliberata in schimb au crescut cerintele pregatirii celor care o conduc si o manuiesc. Prezenta armamentului nuclear in mediul de securitate este controversata. Multi vad in armamentul nuclear, in calitatea sa, in puterea de distrugere un element de descurajare in folosirea sa . Cei mai realisti insa considera ca indiferent cum este analizat si conceput armamentul nuclear el nu poate fi generator de securitate, de pace. Un razboi nuclear poate fi

oricand posibil fie in mod voit, fie din cauza unor erori in aprecier a factorilor de decizie politici, militari sau chiar a unor erori umane sau tehnice. Un mare pericol in folosirea armamentului nuclear poate veni din partea organizatiilor teroriste sau asa numitor state ale axei raului Iran, Coreea de Nord. 4. Actualul mediu de securitate este conflictual, tensionat, alterat ca urmare a extinderii la nivel global a unor fenomene ca coruptia, crima organizata, conflictele etnice, nationale, religioase dar mai ales a terorismului international care nu are granite, a devenit global. Indiferent de forma sa (colectiv, individual, religios, sponsorizat) el tinde sa devina principala sursa de insecuritate, tensiuni si conflicte. Terorismul international se poate realiza usor, nu necesita o pregatire deosebita a celor ce il pun in miscare ci doar adeziunea sau fanatismul; armamentul poate fi usor procurat sau confectionat pe cai normale. Actele teroriste nu au granite, pot fi folosite oriunde (aglomeratii urbane, centre civice, politice, militare). Teroristii sunt greu de depistat si eliminat ei fiind recrutati din toate grupurile sociale si nationale, indiferent de rasa, sex, etnie, varsta. Pericolul terorist este mult mai mare cand loveste grupuri de civili avand un puternic impact emotional asupra populatiei fapt ce pune presiune pe factorii de decizie. 5. Noul mediu de securitate impune regandirea si reinterpretarea unor concepte ca cel de securitate, suveranitate, independenta, integritate. In actualul context al dezvoltarii sociale acestea nu mai pot fi intelese, definite in forma lor clasica asa cum s-au creat in societatea moderna. De exemplu notiunea de securitate nu se mai poate rezuma la conflictul armat ci azi apar amenintari mai grave mai multiple si mai variate cum ar fi cele de natura energetica, financiara, a circulatiei factorilor umani, crima, coruptia. Insasi notiunea de suveranitate isi schimba semnificatia, ea nu mai poate fi inteleasa ca odinioara in mod rigid, absolut. Azi cu sau fara vointa statelor are loc un proces de cedare a unor prerogative. Insasi conceptia de superputere trebuie regandita. O superputere nu se mai rezuma numai la dimensiunea militara. Pentru a fi o superputere trebuie sa fi puternic din toate punctele de vedere economic, politic, militar.Ex China are cel mai mare ritm de crestere economica........ 6. Pe langa actorii internationali consacrati a acestora de genul statelor nationale, in actualul mediu de securitate apar si actorii noi ne mai intalniti care ies din cadrul clasic ca de ex Al-Quida care nu promeaza interesele clasice care isi propune elemente religioase. Toate aceste sunt ele insasi generatoare de insecuritate. Cu toate oscilatiile sale tendinta majora de evolutie a actualului mediu de securitate esre sore stabiltate, echilibru, democratie. El nu este mai sigur decat altadata dar intrunesti adeziunea majoritati actorilor vietii internationale fapt ce il face superior.