Introducere: Oboseal, paloare, dureri de cap Toate acestea ar trebui s ne ridice semne de ntrebare, deoarece pot fi simptome ale

e anemiei. n lipsa simptomelor, anemia este descoperit ntmpltor, prin analiza sngelui. La nivel mondial, carena de fier este cea mai comun form de malnutriie, care afecteaz peste 2 miliarde de persoane. Dei deficiena de fier nu este singura cauz de anemie, studiile au artat c ntr-o populaie cu prevalen crescut a anemiei cea mai frecvent cauz a acestei afeciuni este carena de fier. Anemia ii are etimologia in limba greac ,,an-+ ,,aima = fr snge. Anemiile sunt boli foarte frecvent ntalnite in practica medical; ele apar la cca 6,6% dintre barbai, la cca 12,4 % dintre femei, n procent de 20-50% la copii si aproximativ la 44% dintre btrnii trecui de 80 ani. Sngele (latin sanguis, greac veche: , haima) este un esut special sub form lichid care, prin intermediul aparatului circulator, alctuit din inim i vasele sanguine, transport nutrienii i oxigenul la nivelul esuturilor corpului, de unde preia bioxidul de carbon i produii de catabolism tisular, transportndu-i la nivelul organelor de eliminare. 1.1.2.Rolul sngelui: Sngele transport oxigen de la plmni la toate esuturile corpului, iar la ntoarcere transporta substane nefolositoare, n special dioxidul de carbon la plmni, iar de aici CO2 este scos din organism prin intermediul expiraiei. Alimentele care au fost transformate de sistemul digestiv n aminoacizi, acizi grai i monozaharide sunt de asemenea transportate la esuturi de ctre snge. Aceste nutrimente ofer energia necesar metabolismului precum i posibilitatea c celulele s-i ndeplineasc funciile normale. Substanele reziduale produse n timpul catabolismului, cum ar fi acidul uric, uree, sunt transportate de ctre snge la rinichi, unde sunt transformate n urin, iar apoi sunt eliminate din organism (prin excreie). Pe lng oxigen i nutrieni, sngele mai transporta i hormoni, care regleaz anumite funcii ale corpului. Sngele mai este responsabil i de activitile sistemului imunitar, ajutnd la combaterea infeciilor i a bolilor. Sngele este vital i pentru meninerea unei temperaturi corporale stabile. La om volumul sanguin constituie circa 8% din greutatea corpului. Aproximativ 55% din cantitatea de sange este reprezentata de lichidul cunoscut sub numele de plasma. Restul de 45% este compus din trei tipuri de celule: celule rosii (eritrocitele), celule albe (leucocitele) si trombocitele. 1.2.Definiie: Anemia este definit ca o deficien calitativ sau cantitativ a hemoglobinei, proteina ce se gsete n globulele roii.Anemiile sunt caracterizate de o scdere a hemoglobinei sub valorile normale corespunztoare vrstei, adic : 13,5-20,5 g/dl la copii intre 6 luni si 6 ani 11-14,5 g/dl la copii intre 7 si 14 ani 13-17 g/dl la brbai 12-15,5 g/dl la femei, sau a numarului de hematii sub valori normale 4,5 milioane eritrocite cu 90% hemoglobin, la brbai 4 milioane eritrocite cu 80% hemoglobin, la femei. . n practic, se considera anemie atunci cnd concentraia de hemoglobin, hematocritul i/sau numrul de eritrocite sunt sub valorile de referin.

1.3 Simptomatologie Singurul semn direct al anemiei este paloarea tegumentelor i a mucoaselor; celelalte semne depind de gradul anemiei, rapiditatea instalrii ei i adaptarea organismului. Manifestrile unei anemii cuprind : 1.3.1 Cutaneo-mucoase ; Paloarea tegumentelor si mucoaselor Variatii in functie de pigmentatia pielii Variatii in functie de cauza anemiei Paloare albicioasa, transparenta deficit martial Paloare cerata, infiltrativa deficit vitamina B12 Paloare cu subicter/icter anemia hemolitica Mai evidenta la nivel palme, plante, unghii, conjunctive 1.3.2 Cardiovasculare Palpitatii / tahicardie in repaos Dispnee de effort i/sau repaos Scadere tensionala Crize anginoase Decompensare cardiaca Claudicaii intermitente 1.3.3. Respiratorii Dispnee de efort/repaos 1.3.4. Neurologice Astenie fizica si psihica Fatigabilitate Apatie Ameteli Vertije Cefalee Acufene Scotoame n totalitate au fost identificate peste 400 de tipuri de anemie, multe dintre ele clasificate drept rare. In continuarea proiectului am prezentat 3 tipuri de anemie:anemia feripriva(lipsa Fe), anemia pernicioasa(Biermer-deficit de vit B12) si anemia posthemoragica acuta( hemoragie extern sau intern. Cauzele principale sunt hemoragiile traumatice i hemoragiile medicale: diateze hemoragice, hemoragii digestive (melen, hematemez). In continuare va prezint anemia feripriva deoarece deficienta de fier este cea mai raspandita deficienta din intreaga lume. Ea influenteaza vietile a milioane de femei si copii si contribuie la o dezvoltare cognitiva scazuta, mortalitate infantila si capacitate de munca mica. Tratamentul anemiei feriprive are la baz tratamentul cauzei i tratamentul cu preparate care conin fier. Aceste preparate se administreaz de cele mai multe ori pe cale oral, sub form de siropuri, picturi, fiole buvabile sau comprimate. Toate coloreaz materiile fecale n negru. Feroterapia este indispensabil (singura eficient), calea de elecie fiziologic fiind cea oral; necesarul recomandat este de 3-6 mg/kg corp/zi, durata feroterapiei este de 3-5 luni (min. inca 6-8 saptamani dupa corectarea constantelor hematologice, pentru asigurarea reconstituirii rezervelor martiale).Ex de produse cu Fe:Glubifer,Ferronat, Feerum Hausman,Neoanemovit. Fierul injectabil se

prezint sub forma unui compus de hidroxid de fier i dextran, fiind comercializat ca fier-dextran injectabil, InFeD (Schein). Pe langa tratamentul medicamentos dieta are un rol la fel de important in tratarea si prevenirea anemiei. Cafeaua, ceaiul si laptele consuma fierul din organism, deci sunt contraindicate. Alimente precum: painea alba, orezul alb, zaharul si deserturile scad cantitatea de fier din organism. Se recomanda: Vitamine si saruri minerale: B6, B9, B12, C, Co, Mn, Zn, Mn-Cu, Fe-Cu-Co. Panax Ginseng stimuleaza metabolismul si glandele endocrine. In caz de anemie pernicioasa sa se faca tratament cu vin de aloe. Alimente bogate in Fe: peste, pasari, maruntaie, drojdie de bere, nuci, varza, laptuci, urzici, spanac, rosii, salata, capsuni, ficat de vitel, maduva de oase, galbenus de ou, grau incoltit, sparanghel, morcovi. Sucurile de fructe pot creste absorbtia de Fe de 10 ori. Se consuma: fasole verde, hrean, pastarnac, patrunjel, verdeturi, salate, urzica, papadie, spanac, polen, alternativ cu laptisor de matca, ou (18 mg B6), drojdie de bere in lapte, suc de sfecla, rosii, masline sau fructe proaspete si uscate (catina, alune, migdale, nuci, castane, macese, coacaze, piersici, zmeura, gutui, mure, afine, capsune, caise, cirese, visine, prune, ananas, portocale etc). Sa se consume salate cu hrean ras si putina sfecla rosie. Prezentare studiu de caz, plan de ingrijire NUMELE i PRENUMELE: I. ANDREI EMIL VRSTA: 28 ani LOCALITATE : Hunedoara DATA INTERNRII 17.07.2012 DATA EXTERNRII 19.07.2012 DIAGNOSTIC: Anemie feripriv Ulcer gastric sngernd ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE= - tata- (decedat) ulcer gastric - mama -HTA ANTECEDENTE PERSONALE: - Apendicectomie in anul 2009 - Ulcer gastric necontrolat EXAMEN OBIECTIV : - piele i mucoas palid - pr decolorat, cu aspect nesntos, despicat la vrfuri - astenie, cefalee, vertij - hipotensiune arterial, dispnee TRATAMENT : Gluconat feros (siropuri : Sirofer, Ferglurom), Sulfat feros(Tardyferon), Glutamat feros(Glubifer), preparate parenterale cu fier trivalent-Dextriferon-o fiola la 2 zile. Administrarea de VenoferConinutul fiecrei fiole de Venofer trebuie diluat n 100 ml soluie de clorur de sodiu 0,9% (exclusiv) chiar naintea administrrii (2 fiole de Venofer se vor dilua n 200 ml soluie de clorura de sodiu 0,9%). Viteza de administrare este: 100 ml n cel puin 15 minute, 200 ml n cel puin 30 minute, 300 ml n cel puin 1,5 ore, 400 ml n cel puin 2,5 ore, 500 ml n cel puin 3,5 ore. Probleme de dependenta manifestate pe timpul internarii in spital: 1. Alterarea starii generale datorita vertijului si adinamiei manifestata prin anexitate.( Ajut pacientul s irecunoascanexitatea i s o combatemprin distragerea ateniei de la boal.Diminuez stimulii care l-ar putea deranja. Aerisesc salonul asigurndu-i o stare de conforti asigur condiii de odihn.)

2.Perturbarea somnului datorita nelinistii si anexitatii manifestata prin insomnie.( Invat pacientul tehnici de relaxare, exercitii respiratorii inainte de culcare. Asigur un mediu ambiant, linistitor fara zgomote.Se vor administra sedative la indicatia medicului. 3.Disconfort din cauza durerilor epigastrice(administrarea medicatiei indicata de medic Famotidina, Omeprazol) 4.Riscul alterarii circulatiei si respiratiei din cauza complicatiilor bolii de ulcer gastric(hematemeza, melena) manifestat prin tahicardie, hipotenstiune arteriala, transpiratii reci.(administrarea de plasma si solutii perfuzabile) 5.Lipsa cunostintelor despre boala(ofer pacientului carti, brosuri pt a se documenta despre boala sa) 6.Anxietate datorata colorarii scaunului in negru(explicam pacientului ca este ceva normal pe perioada administrarii de Fe).