biblioteca INTRODUCERE pane rai Dap ce am arta principle weit morale cee, elemental seayale, uraiestS 28 coborim in vies proctcd unde sete princi se concrelizeerh ssi gdsese exptesia In confomilate ex dversele Improjoret ele wit. Cici nu suit 38 eunoy moraitten cre tind ta general tn psi. cteineceste plait tebe afl a= {udin creping In vata anil. Cepinisms) este viela In Kise Hei {os tn lume 9 vie moral noose tn lsus Hlstos.§Dubtl Li de ini eit se revard tn toate domenile vit ceptine. Morale spe. Cia se va ocupa do acest clmp al vel morale tein. Telogia Imorald urmdreste sd expundsistematc genie vata morald eating ‘Aceesia mu nuual fn partes el gnerals, et if cae speci. De ase, ‘4 TncrcatIncheparea dieitslor apecte ale Viel cresting Intan sistem clasiare Tor In fnerengétan:ootee. Acti uit at me at Morala speciale dup vist: virile tologice $1 vite mor fale, care cuprind tot domesialviebi morale (Toma de Agena). Er 0 ptrie tazatd pe sistemul hl Arstetel x pe tradi patil Itradevr, StinhiiPlrinhi aw acoptt di Hazel antic (patonik isoeic, stole, virtatle morale, pesto care ou ridcatedifieal Vistjilor toloice Aceasté ingomdnare dint virtue tecogice $k cele morale s- transmis evalu din. Cum Inst virttle morale sat expres le moral lumii entice, vii le cetieenuat ante, In Jumce modern lo n-au mol avut acca valoare. De ace 9 rela tole do Teologie moralt modernd au ptt clasficarea aceasta, Cac sislematzaea webule o aa sean de vit ‘Aaa Iuat ea bazE Deealogal Tae adavée Decaogul este tne Jat de tot ecstnt gh pretca duhovnicie! Hl pune la bza cates leh morale a crediniogior. Mirtursizes Ortogons expane mer fn legturt ex Decelogl. Na patem nage valoares practic ¢ Decl gull Totus en vrea s8fe o expunee sisematicd el un ghd prac: tic. Bl expune poroncle f8r8 8 so ocupo de sistematizarea lor. Sla- ‘guru clement ssstematicy In Deeaog este faptl cB vorbete ithdespre detrital de Dunner, poi despre dato tld de apron pele, Deal alt ipsesedatorile fas de sin, care trebles fo de- ‘te in door fat de Dumnozew 8 de aproupee, Do aceon Maus ‘och coro a ca barb Decalogu,e nevolt sb impaté Morala specials In doud sbeivtean! Door eu veteie la Dumneze gk dato cw re Seve la sine #1 oproapeie,amesteing In lima subdivniune eleeste siparte. Ue pli, aceastUmparize ste 58 tatze tat despre ile opi despre viela Wupessc, upd eceen despre cision $i vis sexael8 ate. dovetind aie) ch Decalog nu poate ole sche: ra uochexpunet sistmatice. Do eco mall morals Sau opit la ‘pares tiplé (dupa odie: a) detorle feta de Dumper, b}dto- rile fla de sine 4c) datrile fat de apoasele,inierent cack = plsvestdordines acesia a6 na [A Koch sO. Seng au edinea emaloare: date fla de sive, dole fa de Duaezen gL dtor tle fa de eprospee) Imptives aceasta corespande poranc ibi- ti care este conrala in doctina cress caro aro cx obiet pe Dunnere, pe sine Insust 51 pe eproeel, «58 inest pe Durnezeie fe prime #1 coe mal mare poruned at dou, esemenea acetal, est “sh iobest pe eproapsle tu en fast pe tits. Decl lure aproepe- Iai presapunesobiren de sine, Asso orgoitears mater privied| itn orl cresting Into ac erga care sta ito ghd forgelet te el patra cinbren de sina s de apropele Is ev tenet lim i ubiea de Dumnezcu. Se fejlege ch tn ess 1 Dire de prefer orcinge care are in funte earl fafa de Dum- Dar st aceaststmparie a fost cca In primal rnd, penta c8 ropials, nu exist deci osingurd datorie: deloria cite Dumnezen, {ntrct tote dtorile sit porunel al lak Dunnezea ts al dole rn, iru ef loi cu satura, de exemple, a se pose eaprnde In acest Imparie. Pe de als pare trie fa de sine sot I sti Tegtur ‘ru datorile oh e epronpeles esasa Se elerd in seca a aproapele ‘vind In vedere crite c #48 a lina sistem, care pres ‘mak conform cu vale morals cresting, alt! morals eu preeratImpte tirea Morale! speciale in oud : Morale ndvidul, care piveste vale ‘morald a crestinula ci panct de vedere sedvigue i Morala soci care priverle viola morlé« ctgtinuu, ca membra al dierielarfr- tin sciaheconomlce. Aceastd imple corequnde mai mit ea Spinel moder, aco peobiemacenzals ete tal rlapa ante ini- vids socitate, Intcomnd ch fmparies aceasta este mal acres oud Pe de all parte, iat-adevtr, ea cuprine ft-un sistem Inchogel Piper aspect ole vs morale crstne, Natura, etn prectarea, (expecta iaividual se) Soll In viola real se tneptrund. pe eatarea lor iol find ramet onocesote melodie senate ‘Yom tmp deci Notlaspcilé tm doud mas prt: Moral nd ‘vidual si Morala sell. Moralainavidund va euprnde rapata orl lof de Dunnereu (tore la de Dumsezeu), fd de sine sul (de- tone fd de sine). of de aproapele (ator fy de eproapel) a8 ‘de rature far Morel soil8 va rata In huming doctrine rete des ‘re Tamil, sat Bisered. Un eaptol tal care Incheie a o cup {ntrg eificia!Toogit morale. va eta despre dstvrgrea moral esl Moria at Andrutsos are acca impartiea Morals specie tn iodiiduald stroll. ne deosebim de sistem at pla fatal cin ‘Morale indvials am pas in fase datril fa Ge Dumaedet pe cnd ‘Andrulsor a pas in fant frie fa de sce 8 apertal moral ft de Dormesen i ager la urmd gr pezini fart sumer. Din puncal de ‘vedere al morale cretine accasa nu poate f ns, deoarece fa vial Porelacregtind Dumnesea este plata din eapal uaghish. Din relala ‘cu Dunterea re reairing rae Ge huminbasupr ttarr celdaterela- Ws De aces a am pus detail fafa de Damneren In rune 2. NDWIBUAL # SOCIAL ‘Am afin mol sus eB apectl individual cel socal tm viata olds nteptrun.In-adevas, au exis nck oSocietae fr icin 1 alt inv fOr socitate, Socittea viz nevi lpia llr Indiv se nas, cress Impliesemislanea fn societte pin scie= tate nv! societies relat neesparite. Ce toate cesta, n deursl lingual s-au formula cfc toh expr portal nt incl wl socitate Unita reds otal ai, ‘find csoctetatea este nual sun inva eat cad de acocd st ‘slasce impreant pe baza no contact (J, J. Rousseau). Secetatea fects consi spre o sor ntecseeiolvinlr ce © compan: bnele Individual este seopal e Dee ecare fied valcra pen bins 38 Proprin sn foal aceta ve promove linleetele soceai, Socetaten feohuie 98 lore tool Hberatesecrua st toate condiila ce abst esagore fotle t- roalizze espa Individl devine central Proprio activi i scopal seca,Ai au susiot cl indivdal are mana atta valoar tir et 6 Ut be sine 3s dedicdsoietli. De ale este prods socltt ile socelti este supremel bun, cain tebule sacfcte toate Intresle inva Poirot concepil nostro despre aceasttproblemt, pute aizma 8 edoviea ete la mio, acl tn armonizerea aerator Inve ial eu cele soca. navel Ig eatgona vs Il fa ocietta ‘waltareabinla nsvidel nue posib deci in soctelate. Dervole ea individu este condonaa socal, Moraatespresopune, de 3t- nents vain socal, le Intact soceate ofrd india plac e viele morals fle intractt ieavidl Ig aplick principle insole tat. Pe de ol part, socetate xia pin ni todd ele @ ‘ih cu valve oroprie De ack reraltcéInvial na poste come let nego sou robit de sclett, Et i aja nea com, dat 1 Sesttrvte si propria persoond. Intreolainvidusletebuie #8 fe Imbinate 3! armooizate cu cele scile. De ate individ! devine pets Sonaltate fa masura to care aclonezd in confrmiate cu fies i Dent promoveres valor superioare ale scit. Sts sae Sesto valor! nu nogiadese pe sie, ci relcidu-e pe ace ns ‘Astfel eB eceste valor stat in eclesl tip sical 9 inavidele Doctia cresind recuroaste Inteptrundnes. dive fndvids s0cietae a indeatot pe individ) slujesse soit si socetate 98 Sprine progres i destiriea individ oud ns, 5h noceaten st ngividu stu n sna valor sperioae, actor realize» ume ae eel cf Intrepltranderee cite individual st socal ge expe ‘rin seas wltate a valor, care clduzese visa soviet vile Indio. Desig, pot exista 5 eonficte Ine tndvid 9 sockets ‘Aceast i pot ct navi e in area sole i pnt ek acesia ‘sini el nce privete valor respetive, Dor mintuiren tos nu este un eet pr inv tedoxa,Bisericaapare ce un organism unitar,a eate crediniost sat midlet, Flcare madular st are special eta si urmacesle inten Propre, Dare nu se poste mint dct in Bisel. Bsa I neste ft lta cra nad, hrest, eet, efszste,Bseric ete madal ‘ihovazese al denvottit I spiel, Aceasta Inst na tnseemnd 0 lnzaite a creinciosula fh do sre, Crediacloeul cerns fn ‘od liber In viala Bieri, Iucreat ln mative so ‘propre, la desk. sien sa, Mulia est opera Eseries eedincios Niment bu se mintaeste sing, cin omnes Bserci dar lah aime "WU se ules fir vole I, eh rama pia luratee st personel de In concepie esivrgieteligios-moral. Nini au seats sigur, ar fecare {nh ersah mintien so. Losing fat In atten, oan 3 Ja heaves Riser in inal credincislo pentru mintion estore 1m acest ror, comunilatea (Bsriea)apare ca un tatey Ih care Indiv parte ce pling foneiae, un ro. Nar intrego! ete mol mult dct paren Dar pata Is are independenta sai msinnee fa: Plvtte itegul fa de pate est In dona acetic pre Cenvoare ofeach ‘Am expos acesteplreri despre individ sk. socicato spre an da sama cit de legate sat cele douk aspect i vin reall De aces, dacé fin panc de vedere metodlc am tapartit morala special n oral io vidal ce socal, nu bie Hh ita cB acest sit reat co Intepitrund si seprarea lor din unitate concet, ain ualatea vel sto oper atu ce analion gi sistemaizosa.Bseris com ‘tate a ereincoplor, talst a soceate,avnd ela ca aceaa pe ree eee nee Pe ect regrrerto tera ‘Anton Rock tatvboo er Manabotge vt, pe iia eee encarta eae ae