Nervii cranieni, sindroame neurologice curs2 1 nerv olfactiv

Nervul olfactiv (I

Nervul olfactiv (I ) este alcatuit din axonii celulelor olfactive din mucoasa olfactiva. Acestia se grupeaza formand filetele olfactive(filia olfactoria) care dupa ce strabat lama ciuruita a osului etmoid fac sinapsa cu celulele mitrale din lobul olfactiv. Nervii olfactivi formeaza o parte din calea sensib. olfactive. 1. Nerv olfactiv SEGMENTUL DE RECEPTIE al acestui analizator este situat intr-o mica arie, de 2-3 cm 2, numita mucoasa olfactiva, situata sub lama ciuruita a etmoidului, pe plafonul fiecarei fose nazale. Receptorii din aceasta mucoasa sunt celule senzoriale, reprezentand in acelasi timp si neuronii bipolari primul neuron pe calea olfactiva, situat printre celule de sustinere. Acesti primi neuroni au polul apical prevazut cu o umflatura care prezinta cili dispusi spre interiorul foselor nazale. Polul lor bazal se continua formand axonii acestor neuroni bipolari, ce alcatuiesc in ansamblu nervul olfactiv nervul I cranian. Acest nerv strabate sub forma de grupuri axonice orificiile lamei ciuruite ale etmoidului pentru a face sinapsa endocranian (deasupra lamei ciuruite) cu neuronii din bulbul olfactiv. SEGMENTUL DE CONDUCERE este reprezentat mai apoi de neuronii din bulbul olfactiv, care este o formatiune pereche, alungita, situata de o parte si de alta a liniei mediane, deasupra lamei ciuruite a etmoidului. Fiecare bulb olfactiv contine al doilea neuron al caii olfactive, neuronii mari numiti celule mitrale. In fiecare celula mitrala se concentreaza prin sinapse mai multi axoni ai neuronilor bipolari. Bulbul olfactiv se continua spre inapoi cu tractul olfactiv, ce reprezinta axonii celulelor mitrale, care se termina in segmental central prin trei strii olfactive: interna, mijlocie si externa, deci fara releu talamic. SEGMENTUL CENTRAL este reprezentat de ariile corticale olfactive din lobul olfactiv (aria septala, spatiul perforat anterior, scoarta uncusului hipocampic si nucleul amigdalian). La nivel cortical se produc senzatiile olfactive. Receptorii olfactivi sunt impresionati de substantele odorante, volatizate sau hidrolizate (sub forma de aerosoli), din aerul inspirat. Moleculele odorii sunt absorbite de mucusul de la suprafata mucoasei olfactive si apoi se solva in lipoizii cililor olfactivi. Numarul substantelor odorante ca si senzatiile olfactive sunt imense. Nervul optic (II) Nervul optic (II) este alcatuit din axonii celulelor multipolare din retina, care se rupeaza si formeaza nervul optic. Acesta paraseste polul posterior al globului ocular si patrunde in cavitateacraniana prin orificiuI optic. Aici, axonii care provin din jumatatea mediala a fiecarei retine se incruciseaza cu cei de partea opusa si formeaza chiasma optica. Axonii care provin din portiunealaterala a fiecarei retinei raman de aceeasi parte. De la chiasma optica, axonii ce alcatuiesc nervul optic formeaza tracturile optice. Majoritateaaxonilor din acestetracturi ajung la corpul geniculat lateral,unde fac sinapsa cu neuronii locali. O alta parte din axonii tractului optic ajung la coliculii cvadrigemeni superiori ai mezencefalului, unde fac sinapsa cu neuroniiacestor coliculi. Asadar, fibrele nervilor optici pleaca din celulele multipolare ale retinei si se termina in corpii geniculati si in coliculiisuperiori. Nervii optici constituie o parte din calea optica . Din punct de vedere a simptomatologiei, toat gama de afeciuni ale nervului optic se manifest prin: - scderea acuitii vizuale dac sunt afectate fibrele provenite de la nivelul maculei, unde are loc discriminarea cea mai fin a detaliilor; - afectarea simului cromatic (tergerea strlucirii sau modificarea nuanei unei culori n comparaie cu cea vzut de ochiul sntos; lungimile de und cele mai afectate sunt cele ce dau senzaia cromatic de rou i de verde); -tulburari de cmp vizual- scotom sau hemianopsia - rareori pot aprea senzaii luminoase descrise ca flash-uri n cmpul vizual; - unele afeciuni se asociaz cu dureri n spatele globului ocular accentuate de micarea ochiului sau de cefalee. Halucinatii vizuale Diagnostic oftalmologicModalitile de diagnosticare a unei afectri a nervului optic sunt urmtoarele: - discuia cu bolnavul, din care reiese att gama de acuze subiective, ct i rapiditatea cu care ele s-au instalat i au evoluat; - determinarea acuitii vizuale; - studiul simului cromatic; - efectuarea cmpului vizual (prin metoda manual sau computerizat) prin care se obiectiveaz totalitatea punctelor din spaiul nconjurtor care sunt nregistrate de retina fiecrui ochi n parte;

examinarea fundului de ochi; - efectuarea potenialelor occipitale evocate (prin intermediul unor electrozi se nregistreaz activitatea scoarei cerebrale dup stimularea retinei; dac semnalul nregistrat e ntrziat, mai slab sau deformat fa de morfologia standard se poate determina localizarea i extinderea afectrii cilor nervoase);

- tomografia axial computerizat este o metod radiografic larg utilizat prin care se obin seciuni fine (1-3mm) din nervul optic i scoara cerebral; se obiectiveaz traseul nervului optic i eventuala modificare n aspectul acestuia-de exemplu ngrori fuziforme n tumorile nervului optic; se vizualizeaz astfel i patologia cortexului cerebral care poate nsoi afectarea cilor optice (tumori, accidente vasculare, atrofii cerebrale) ct i afeciunile orbitei care dau afectarea de vecintate a nervului optic(tumori, traumatisme cu corpi strini sau fractura pereilor osoi ai orbitei);

rezonana magnetic nuclear utilizat ndeosebi pentru studiul substanei nervoase centrale; principiul ei const n emisia unui puls magnetic puternic ctre esutul int i analiza semnalului primit de la acesta (deci nu se iradiaz pacientul cu razeX ca n cazul tomografiei) i imaginile obinute sunt prezentate tot ca nite seciuni n tonuri de gri; aceast metod diagnosticheaz cu precizie scleroza n plci, o afeciune n care se pierd poriuni din teaca de mielina care nconjur i izoleaz fibra nervoas; - ecografia doppler oculo-orbitar n care se studiaz fluxul sngelui n vasele care irig nervul optic i retina; - mai rar se efectueaz angiografia carotidian prin introducerea unei substane de contrast n vasele mari ale creierului printr-un cateter introdus intravascular, fcnd vizibil traiectul acestora; o alternativ o reprezint angiografia prin rezonana magnetic nuclear (care nu prezint riscul manevrelor chirurgicale); se pot diagnostica dilataii anevrismale ale carotidei, tumori vasculare, ocluzii sau ngustri ale peretelui vaselor.

2.Nerv optic 2 N. Optic Nerv optic -retina Lumina care intra in pupila se deplaseaza spre fundul ochiului si trece prin retina pentru a ajunge la straturile sale profunde (Fig. 2) in care energia luminoasa este transformata in semnale electrice de catre celulele in forma de conuri si bastonase, care formeaza stratul fotoreceptor. Celule forma de conuri si bastonase sunt celule specializate, cu toate componentele celulare obisnuite si, in plus, un segment exterior sensibil la lumina, compus din straturi suprapuse de membrane (discuri), care sunt asociate cu pigmentii vizuali. Bastonasele au vreo 700 de asemenea straturi, despre care se crede ca functioneaza la perceperea luminii diminuate. Exista aproximativ 130 de milioane de bastonase in fiecare retina umana. Conurile (vreo 7 milioane) sunt considerabil mai putin numeroase. Numarul de discuri din segmentele exterioare ale unui con variaza de la 1000, in partea centrala a retinei, pana la cateva sute, in zonele periferice. Conurile se gasesc cu mari densitati in partea centrala a retinei. Ele sunt deosebit de importante pentru acuitatea vizuala si vederea colorata.

Informatia primita de catre conuri si bastonase este transmisa mai departe catre retina, la celulele bipolare. Acestea sunt neuronii senzitivi primari din calea vizuala. Ei trec semnalele mai departe neuronilor senzitivi secundari - celulele ganglionare din straturile anterioare ale retinei.

Axonii celulelor ganglionare converg spre discul optic din apropierea centrului retinei. Majoritatea axonilor iau calea cea mai directa spre disc; totusi, aceia a caror cale directa ii va duce peste fata maculei (cea mai sensibila parte a retinei) o ocolesc, astfel incat sa nu interfereze cu vederea centrala. n discul optic axonii se intorc spre partea posterioara, trec prin lamina cribriformis a sclerei si ies din globul ocular sub forma nervului optic. Prin urmare, nervul optic (ca si nervul olfactiv) este compus mai mult din axoni senzitivi secundari decat din axoni senzitivi primari si astfel formeaza un tract de sistem nervos central, mai curand decat un nerv. n mod traditional, totusi, partea tractului care merge de la globul ocular pana la chiasma este cunoscuta ca un nerv.

La chiasma, aproximativ o jumatate dintre axoni traverseaza linia de mijloc. Majoritatea axonilor din fiecare tract continua in partea posterioara, in jurul pedunculilor cerebrali, pentru a se termina in corpul geniculat lateral (nucleus) al talamusului . O mica proportie dintre ei ascend pentru a se termina in zona pretectala a creierului mijlociu, ca parte a caii reflexe pupilare. Celulele din corpul geniculat lateral (nucleus) sunt neuronii senzitivi tertiari. Axonii lor, care formeaza tractul geniculocalcarin (radiatia optica) , intra in hemisferele cerebrale prin capsula interna, se imprastie deasupra si lateral spre cornul inferior al ventriculului lateral si avanseaza posterior pentru a se termina in cortexul vizual primar, care inconjoara fisura calcarina din lobul occipital. O parte dintre acesti axoni formeaza bucla lui Meyer luand-o spre interior catre polul lobului temporal inainte de a se intoarce spre partea posterioara . Dinspre cortexul vizual primar se trimit semnale vizuale integrate catre zonele adiacente de asociere vizuala, pentru interpretare, si catre campurile vizuale frontal, din lobii frontali, unde semnalele directioneaza schimbarile in fixare vizuala Transmiterea informatiei din diferite parti ale campului vizual Cand ochiul se focalizeaza pe un obiect dat, lumina de la obiect si de la zona inconjuratoare lui intra in ochi. ntreaga zona de la care se primeste lumina (adica, aceea care se vede) constituie campul vizual. (Normal, ambii ochi se focalizeaza pe acelasi obiect si astfel vad acelasi camp vizual, dar din unghiuri usor diferite, datorita separarii ochilor.) Pentru usurarea descrierii, campul vizual este impartit in jumatatea de sus si de jos si, de asemenea, jumatatea dreapta si

cea stanga, ori in patru cadrane Aceste cadrane sunt proiectate in cadrane corespunzatoare pe retina.

Razele de lumina ajung la retina convergand si trecand prin pupila relativ mica. Aceasta are drept consecinta proiectarea imaginii campului vizual pe retina atat cu susul in jos, cat si rasturnata . Axonii celulelor ganglionare care transporta informatia vizuala de la cele patru cadrane retiniene converg spre discul optic, in mod ordonat, si mentin aproximativ aceeasi relatie unul fata de celalalt in in interiorul nervului optic .

n chiasma, axonii de la jumatatile nazale ale retinei traverseaza linia mijlocie. Traversarea axonilor nazali are drept rezultat transmiterea informatiei de la jumatatea dreapta a campului vizual de la ambii ochi in tractul optic stang si a celei din jumatatea stanga a campului vizual de la ambii ochi in tractul optic drept . Majoritatea axonilor din tracturile optice se termina in corpurile geniculate laterale. De la corpurile geniculate laterale (nuclei), informatia de la jumatatile superioare ale retinelor (campurile vizuale inferioare) este transmisa peretelui superior al fisurii calcarine. Informatiile de la jumatatile inferioare ale retinelor (campul vizual superior) se termina in peretele inferior al fisurii calcarine.

Nervii oculomotori 3,4,6 Nervul oculomotor comun 3 Nervi motori, somato-vegetativi. Originea real:n calota mezencefalic, la nivelul substanei cenuii periapeductale,ventrolateral fa de apeductul Sylvius. Nucleul de origine se submparte n 5 grupe neuronale, dedicate cte unui muchi. Nucleul Edinger-Westphall: rspunde de funcia parasimpatic a nervilor III. Muchii enervai: Musculatura extrinsec a globilor oculari, 5 muchi: 1. ridictorul pleoapei superioare 2. drept superior 3. drept inferior 4. drept intern 5. oblic intern (mic)

Musculatura intrinsec (inervaie parasimpatic din nucleul Edinger-Westphall): 1. muchiul ciliar 2. sfincterul irian (fibrele circulare ale muchiului irian)

Traiect: axonii se dispun n mnunchiuri, strbat n direcie postero-anterioar i ventral calota mezencefalic, nucleul rou, locus niger, piciorul peduncular i ies din trunchi la nivelul cisternei interpedunculare (originea aparent), se dispun ntre artera cerebral posterioar i artera cerebeloas superioar, trec pe peretele extern al sinusului cavernos, ptrund n orbit prin fanta sfenoidal i se distribuie la muchii menionai. I)Ptoz palpebral: cderea pleoapei superioare iar globul ocular este acoperit total sau parial. II)Strabism divergent: din cauza deficitului motor al muchiului drept intern,globul ocular este deviat spre unghiul extern al fantei palpebrale,sub influena muchiului drept extern,dac acesta este indemn III)Diplopie: acuzat numai dac ptoza e incomplet. Se datoreaz strabismului, care face ca axele oculare s nu mai fie paralele; obiectele se vor proiecta pe puncte retiniene asimetrice, deci imaginile corticale nu se mai suprapun. Apar astfel dou imagini, una real, obinut de ctre ochiul normal, i una fals, transmis de retina ochiului afectat, care apare lateral de imaginea real, de partea opus ochiului lezat. IV)Midriaz paralitic: dilatarea accentuat i permanent a pupilei datorit lezrii fibrelor parasimpatice cu paralizia consecutiv a sfincterului pupilar i aciunii simpaticului,care este indemn i realizeaz activarea fibrelor radiare ale irisului -reflexul fotomotor este paralizat V)Paralizia micrilor de ridicare i coborre a globului ocular->la invitaia de a urmri degetul examinatorului n sus i n jos,de partea bolnav ochiul rmne imobil n unghiul extern al fantei palpebrale

Lezarea poate fi uni- sau bilateral. Lezarea unilateral poate fi: parial->deficitul motor intereseaz doar o parte din muchii inervai ,n grad de parez total->deficitul motor intereseaz att musculatura intrinsec,ct i musculatura

extrinsec;apare rar izolat;usu.apare concomitent cu leziuni ale altor nervi cranieni: - sdr.de fant sfenoidal ->afectarea n.III,IV,VI i a ramurii oftalmice a n.V - sdr.de apex orbitar ->afectarea n.II,III,IV,V,VI

sdr.de loj cavernoas ->aspecte clinice diferite n funcie de localizarea procesului patologic n sinusul cavernos - sdr.Garcin ->lezarea tuturor nervilor cranieni dintr-o de baz de craniu - n afeciunile intranevraxiale lezarea n.III se asociaz usu.cu afectarea altor structuri cerebrale,constituindu-se entiti clinice tip altern cu mare valoare localizatoare -sdr.Weber->paralizie homolateral n.III + hemiparez contralateral -sdr.Benedikt->paralizie homolateral n.III + hemisindrom extrapiramidal

-sdr.Claude Lezarea bilateral apare usu.n afeciuni pedunculare 1. Polioencefalita acut hemoragic Gayet-Wernicke: procese infecioase cu germeni sau virusuri neurotrope, care determin apariia de focare hemoragice n nucleii oculomotori rol favorizant au etilismul cronic,strile de denutriie i carenele vitaminice (mai ales de tiamin) este foarte grav 2.Oftalmoplegia cronic progresiv: instalarea insidioas,progresiv a unei oftalmoplegii bilaterale simetrice,ce duce n final la o paralizie total a globilor oculari - Perechea IV (nervii trohleari sau patetici) Perechea IV (nervii trohleari sau patetici Nervi motori somatici. Origine real: calota mezencefalic, sub coloana ce formeaz nucleul III;fibrele radiculare nconjoar apeductul Sylvius,se ncrucieaz cu cele de partea opus i ies din trunchiul cerebral de o parte i de alta a valvulei Vieussens (origine aparent) Este singurul nerv cranian care emerge pe partea posterioar a trunchiului i care prezint o decusaie integral a fibrelor radiculare. Traiect: strbate peretele extern al sinusului cavernos, apoi urmeaz acelai drum cu III. Inerveaz: muchiul oblic extern (mare) - ndreapt globul ocular n jos i nafar.

Diplopia: mai ales la privirea n jos i nafar, de partea nervului bolnav (e.g. la coborrea scrilor). Imaginea fals se formeaz dedesubtul imaginii reale Lezarea nervului IV poate fi singular (mononevrit->diabetic) sau n contextul lezrii n.III Poziia globului ocular nu se modific, dac ceilali nervi oculomotori sunt integri. Explorarea motilitii globilor oculari d foarte puine date n leziunile exclusive de IV (chiar deloc), micrile comandate prin nervul trohlear (patetic) fiind foarte bine compensate de micrile comandate prin III (muchiul drept inferior) i VI (muchiul drept extern). Diagnosticul de leziune este deci mai mult de excludere, dup eliminarea posibilitii lezrii nervilor III i VI. Este relevant examenul diplopic efectuat la oftalmologie. Perechea VI (nervii oculomotori externi sau abducens Nervi motori somatici.

Originea real: nucleu voluminos situat n regiunea postero-intern a calotei pontine, proeminnd pe planeul ventriculului IV. Fibrele strbat calota i piciorul punii. Originea aparent: anul bulbo-protuberanial.

Traiect: strbate unghiul ponto-cerebelos, trece n interiorul sinusului cavernos, lateral de artera carotid, iar apoi ptrunde n orbit prin fanta sfenoidal, alturi de III, IV i ramura oftalmic a nervului V.

Inerveaz: muchiul drept extern > mobilizarea globului ocular spre unghiul extern al fantei palpebrale Semiologia nerv 6 Strabism convergent->globul deviat spre unghiul intern al fantei palpebrale,sub influena muchiului drept intern indemn

Diplopie: omonim (imaginea fals apare de aceeai parte cu ochiul bolnav, medial de imaginea real). Poate fi prezent o atitudine particular: nclinarea capului n direcia n care nu se poate face micarea globului ocular. Leziunea poate fi uni- sau bilateral, asociat sau nu cu leziuni ale altor nervi cranieni. -leziunea poate fi pe traiectul: 1.extracerebral ->mai frecvent cu lezarea concomitent a n.III i IV

sdr.Gradenigo->paralizia n.VI,nevralgia n.V (afectarea osteitic a vrfului stncii) sdr.paratrigeminal Raeder->nevralgia n.V,paralizia n.VI,sdr.Claude Bernard- Horner

apare n procese vasculare i tumorale din zona fosetei ganglionului Gasser de pe faa antero-superioar a stncii

2.intracerebral (intrapontin) sdr.Millard-Gubler->homolateral paralizia n.VI i a n.VII de tip periferic;heterolateral hemiparez/hemiplegie boala Little oftalmoplegie nuclear izolat->rar Micrile conjugate ale globilor oculari Paralizia micrilor de verticalitate: A) Sdr. Parinaud: n leziunile calotei pedunculare i n cele diencefalo-mezencefalice, cu imposibilitatea efecturii acestor micri;se nsoete adeseori de paralizia micrilor conjugate de convergen B)Sdr.periapeductal Kestenbaum: apare n leziunile substanei cenuii din jurul apeductului Sylvius. paralizia verticalitii nistagmus retractor i disjunctiv convergent pareze pariale de n.III

Paralizia micrilor de lateralitate: lezarea centrilor sau cilor care rspund de realizarea acestor micri determin imposibilitatea privirii cu ambii ochi spre dreapta sau spre stnga. Leziunea se afl de partea opus celei spre care bolnavul nu poate privi. Cnd devierea ochilor e nsoit i de cea a capului, spre aceeai parte, vorbim despre devierea conjugat a capului i globilor oculari sau deviere oculocefalogir, caracteristic sindroamelor Foville: 1.de tip peduncular->leziune situat deasupra decusaiei pontine -bolnavul i privete leziunea->hemiplegie de partea opus leziunii 2.de tip protuberanial->leziune situat dedesubtul decusaiei pontine -bolnavul i privete hemiplegia superior ->leziune deasupra nucleului n.VII i paralizie VII de tip central inferior ->leziune la nivelul nucleului n.VII i paralizie VII periferic de aceeai parte cu leziunea Crizele oculogire (pot fi oculocefalogire): constau n orientarea tonic i involuntar a globilor oculari (eventual i a capului), n sus (mai ales) sau lateral. Bolnavul e incapabil s influeneze aceast poziie pe o durat de minim 20-30 minute. Crizele sunt dureroase i insuportabile. Semnificdescrcri extrapiramidale asupra centrilor oculogiri supranucleari (subcorticali), cu prognostic de gravitate. Motilitatea intrinsec pupilar Midriaz: diametrul pupilar peste 4-5 mm. Mioz: diametrul pupilar sub 2 mm. Anizocorie: diametrele pupilare sunt inegale; are ntotdeauna o explicaie (nu trebuie neglijat) dac apare brusc! Motilitatea intrinsec a globilor oculari este asigurat de: 1. Muchii irieni: a) Circulari (iridoconstrictori): determin mioz; au inervaie parasimpatic prin fibre motorii vegetative din nucleul Edinger-Westphall, transportate de ctre oculomotorul comun (III). b) Radiari (iridodilatatori): determin midriaz; au inervaie simpatic prin fibre motorii cu originea n centrul ciliospinal Budge, situat n mduv ntre C8 i D1,subordonat nucleului pupilo-dilatator din hipotalamus 2.Muchii ciliari: sunt rspunztori de acomodarea cristalinului. funcioneaz sub forma unor sincinezii vegetative fiziologice asociate micrilor oculare somatice extrinseci voluntare sau automatico-reflexe,depinznd de echilibrul simpato-parasimpatic i de factori din segmentele cele mai nalte ale SNC ce asigur sentimentele,starea psihic,gndirea jocul pupilar = modificri alternante,nentrerupte,ale strii de contracie a muchilor irieni i ciliari (semnul Bunke dispariia jocului pupilar, semn patognomonic pentru schizofrenie; hippusul pupilar const n exagerarea jocului

pupilar o succesiune de dilatri i ngustri pupilare rapide fr legtur cu excitaii periferice, pozitiv n coreea acut, scleroz multipl, alte afeciuni cu rsunet neurologic).

Examenul motilitii pupilare: I) Reflexul fotomotor: bolnavul este aezat cu faa la lumin, acoperindu-i-se ochii; dup 10-15 secunde se descoper fiecare ochi pe rnd, urmrindu-se mioza. II) Reflexul de acomodare (convergen): bolnavul, aezat cu faa la lumin, urmrete degetul examinatorului care se apropie i se deprteaz de rdcina nasului. III) Reflexul consensual: se acoper un ochi i se urmrete pupila celuilalt, care va face mioz la descoperirea ochiului acoperit, respectiv midriaz la acoperirea lui. Patologia pupilei Sdr. Claude Bernard-Horner: apare n leziunile cilor simpatico-pupilodilatatoare esp.la nivel cervical anizocorie prin mioz homolateral enoftalmie ptoz palpebral parial II) Sdr. Parfour-du Petit: este un sindrom de excitaie a simpaticului cervical midriaz unilateral exoftalmie lrgirea fantei palpebrale III) Sdr. Argyll-Robertson: anizocorie neregularitatea conturului pupilar abolirea reflexului fotomotor, dar conservarea celui de acomodare-convergen caracteristic tabesului, dar apare i posttraumatic, n scleroza multipl etc. IV) Sdr. Addie: pupilotonie (lentoarea reaciilor pupilare la lumin i convergen) abolirea ROT la m.i. Sdr. Claude Bernard-Horner Perechea V (nervii trigemeni Nervi senzitivo- motori i somatovegetativi. Trigemenul senzitiv:

protoneuron n ganglionul Gasser (dispus n foseta Meckel de pe faa antero- superioar a stncii temporalului) dendritele protoneuronilor formeaz trei ramuri, care sunt de fapt nervi de sine stttori: 1. nervul oftalmic (ramura I) 2. nervul maxilar superior (ramura II) 3. nervul mandibular, componenta senzitiv (ramura III)

axonii protoneuronilor formeaz un trunchi comun unic (nervul V propriu-zis), care strbtnd unghiul pontocerebelos ptrunde n protuberan, mprindu-se n trei rdcini: 1.ascendent scurt, terminat n nucleul trigeminal superior din locus caeruleus 2.orizontal, terminat n nucleul trigeminal pontin 3.descendent, strbate bulbul i se termin n mduva cervical

Aceti nuclei terminali conindeutoneuronii senzitivi, ai cror axoni dau natere fasciculului quintotalamic, care dup ce se ncrucieaz parial ader la panglica Reil, unde contacteaz numeroase conexiuni cu substana reticulat i cu alte formaiuni din trunchi.

Fasciculul se termin n nucleul ventral postero-median talamic, unde se gsete al treilea neuron. Proiecia cortical se face n ariile 3, 1, 2 Brodman. parietal Nevralgia de trigemenJohn Fothergill (1773) apariia unor dureri de intensitate neobinuit, care se manifest sub form de crize paroxistice de scurt durat (cteva secunde sau cel mult 1-2 minute); paroxismele sunt intercalate de perioade lungi de linite complet n care bolnavul nu prezint nici o durere;

manifestrile algice apar strict localizate pe traiectul ramurilor senzitive ale trigemenului,nedepind niciodat linia median a feei,i doar n cazuri excepionale prezint iradieri spre zonele nvecinate (ureche, gt sau ceaf).

Ramura cea mai frecvent afectat este a maxilarului superior;

durerile se pot instala spontan, ns pot fi uor declanate de diveri factori, ca atingerea mecanic a feei sau a cavitii bucale, curent de aer rece, actul masticaiei etc. Din aceast cauz, bolnavii evit orice micare a feei i ateptnd cu groaz apariia crizei refuz mncarea, gsindu-se ntr-o stare de permanen anxietate; n unele cazuri, bolnavii pot preciza punctul de plecare a durerii; de asemenea, pot fi identificate zone bine delimitate a cror atingere poate declana criza (trigger zone-zona trgaci). Punctul de plecare a durerii i trigger zonele n general se suprapun. Ele sunt menajate cu mult grij de ctre bolnav la orice contact;

n timpul crizei se constat o serie de fenomene reflexe motorii i vegetative, hemispasm al feei sau, mai frecvent, secuse clonice la nivelul muchilor orbiculari. tratament

fenitoina, clonazepamul, Oxcarbazepina

valproatul, mexiletina topiramatul, Gabapentina, carbamazepina trigemen senzitiv: sensibilitatea superficial (tactil, termic, dureroas) pe teritoriile tegumentare i mucoase inervate. II) Funcia motorie: inspecia regiunii masticatorii urmrirea ridicrii, coborrii, proiectrii nainte i retraciei mandibulei poate decela o eventual scdere a forei musculare a ridictorilor mandibulei (pacientul strnge o spatul ntre dini la nivelul premolarilor, iar examinatorul ncearc s o scoat) se pot evidenia uneori spasme, mai ales pe ridictorii mandibulei tr ism us, care poate semnifica descrcri extrapiramidale sau iritarea nucleilor masticatori n context infecios (bruxismul const n apariia unor crize de trismus n somn, care pot fi expresia unui context epileptic) Reflexe: 1. Corneean, conjunctival:trigeminofac ial e,mucoas e 2. Maseterin:trigemino trige mina l,mio tati c. trigemen Tulburri trofice: A) Keratita neuroparalitic: apare n lezarea ramurii oftalmice, i duce la apariia unor ulceraii corneene. Este frecvent dup zona zooster oftalmic. B) Hemiatrofia progresiv a feei (sdr. Parry-Romberg)->leziuni progresive ale n.V IV) Tulburri vegetative: denot de regul suferina ganglionilor vegetativi ataai ramurilor trigeminale.

A) Sdr. Charlin-Harris (nevralgia nazociliar): crize dureroase la nivelul orbitei, globilor oculari, jumtii mediale a pleoapei, cu iradiere spre aripa nasului, nsoite de rinoree abundent apoas B) Sdr. Sluder-Ramadier (nevralgia sfenopalatin): crize dureroase la nivelul orbitei profunde, parial n globii oculari i la baza nasului, cu iradiere spre maxilarul superior, regiunea zigomatic, nsoite de congestia tegumentelor i mucoaselor de aceeai parte,rinoree abundent C) Simpatalgia facial: dureri la nivelul unei hemifee, de obicei continue, cu durata de zile-sptmni, sub form de dureri localizate imprecis, iradiate spre ceaf, cu caracter penibil, nsoite de roeaa tegumentelor i hipertermie facial. Nerv facial 7