Sunteți pe pagina 1din 36

Curs Igiena Introducere

DR CIRNATU DANIELA

Definitie. Generalitati
IGIENA este tiina pstrrii i promovrii strii de

sntate a comunitilor umane, fiind ramura de baz a medicinei preventive.


Numele ei provine de la Hygeea- personific zeia

sntii, fiica lui Asklepios, zeul medicinei, n mitologia greac


Asklepios a rmas simbolul medicinei curative, iar

Hygeea - emblema sntii.

Definiii
Sntatea - integritatea funciilor organismului,

adic o bunstare fizic, mental i social i nu numai absena unei boli sau infirmiti (OMS) Sntatea este rezultatul interaciunii dintre zestrea biologic, genetic a omului i condiiile mediului su de via i de activitate. Boala reprezint o neadaptare sau o deficien de aprare a organismului ca i absena reaciei la stimulii la care organismul este expus. Starea de sntate i disconfort boal, incapacitate, invaliditate i terminnd cu decesul.

Factori endogeni sunt reprezentai de sex,

ras, vrst, caracteristicile biologice, receptivitatea la infecii ereditare i caracteristicile demografice ale populaiei.
Factori comportamentali anturaj, mijloace

financiare, factori de mediu, experiena individual.


Stilul de via cuprinde obiceiurile alimentare,

consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, stresul, sedentarismul, comportamentul sexual

Mediul este: totalitatea factorilor din afara

organismului prezeni la un moment dat i care acioneaz asupra omului i activitii sale
Factori de mediu: Fizici temperatura, umiditatea, radiaii, zgomote. Geodinamici zona geografic. Chimici Biologici bacterii, fungi, parazii. Mediul socio economic pragul de srcie, stilul de via alimentar, condiii de via i munc precum i nivelul de instruire.

Factorii de mediu pot aciona:

Sanogen: cnd ndeplinesc anumite condiii de calitate

(aer curat, apa potabil, alimente bune) Patogen: Factori etiologici (cauzali): prezena lor este obligatorie pentru producerea bolii. Exemplu: bolile infecioase Factori de risc: se asociaz cu frecven crescut a factorului etiologic n declanarea bolii; singuri, nu produc boala. Dac apar pe lng factorii etiologici, boala se manifest mai devreme, se agraveaz, conduce spre deces (eventual).

Factorii de mediu si organismul


relatia doza efect in functie de care efectele aparute pot fi acute,

cronice sau tardive Efectele acute expunere la concentratie foarte mare o perioada scurta de timp (minute, ore) - sunt accidentale Cronice - expunere la concentratie moderat crescuta fata de concentratia maxima admisa, dar o perioada mai mare de timp - cel putin 3 luni. Tardive apar la cocentratii mici cu o latenta foarte mare de ani, decenii. - efecte cancerigene.

In functie de relatia doza efect pot fi:

Efecte cu prag apar cand se depaseste un anumit

nivel , concentratia atinsa in organism Ex efectele toxice sunt induse de expunerea organismului si apar dupa depasirea anumitor concentratii ale plumbemiei. Efecte fara prag orice doza, concentratie poate induce efectul cancerigen.

Studii de impact al factorilor de mediu asupra sntii


Identificarea pericolului existent n mediu: factor de

mediu care poate afecta sntatea n anumite condiii. Exemple: central atomo-electric, fabric ce elimin toxice n aer, ap, sol. Definirea riscului: probabilitatea de apariie a unui efect nedorit. Stabilirea expunerii populaiei la factorul respectiv: tipul expunerii, magnitudine, ci de ptrundere n organism, timpul de expunere (n funcie de amplasare: rural / urban). Stabilirea populaie expuse: prin determinarea concentraiei toxicului. Stabilirea persoanelor cu risc maxim: femei (aerul n buctrie este mai prost dect n exterior...), copii (rat metabolic mare, cu risc mare de absorbie), bolnavi, btrni.

Date privind expunerea se obin prin:


Determinarea concentraiei toxinelor: metod

imprecis. Markeri de expunere (biologici): Markeri de ncrcare a organismului cu xenobiotice (substane strine) Markeri de efecte: evideniaz modificrile. Exemple: CO carboxi-Hb. Markeri de susceptibilitate: stabilirea persoanelor cu risc crescut. Exemplu: iritabilitate bronic. Monitorizare individual: se poart un monitor.

Tipul de studiu A. Studii observationale Studii descriptive Studii analitice Ecologice Transversale

Sinonime

Unitatea de studiu

Corelationale

Populatii

De prevalenta Indivizi

Caz-control
Cohorta B. Studii experimentale Studii randomizate Studii de interventie Trialuri comunitare Follow-up de interventie

Indivizi
Indivizi

Trialuri clinice Pacienti Interventii comunitare Populatia sanatoasa Comunitatea

Studiile epidemiologice descriptive


Descriu distribuia n populaie a factorilor de risc

i/sau de protecie a bolilor i/sau a deceselor n funcie de o serie de caracteristici de persoan, spaiale i de timp.
Permit elaborarea ipotezelor epidemiologice

Studiile epidemiologice analitice


Verific existena sau inexistena factorilor de risc i

a bolii Au caracter observaional Permit verificarea ipotezelor epidemiologice

Studiile de cohort

Studiile de tip caz - control

Studiile de cohort
De tip 1
Bolnavi de M Factor Facto de risc r de risc

Lotexpui Lot expui


Nonbolnavi de M

Eantion Esantion populaie

Lot Lot neexpu neexpui i

Bolnavi de M
Nonbolnavi de M

Studiile de cohort
De tip 2
Bolnavi de M Lot de studiu expusi la risc Non bolnavi de M

Lot martor neexpusi la risc

Bolnavi de M

Non bolnavi de M

Studiile epidemiologice de cohort


Tip 1: - nu se alege lotul martor

- cele dou loturi se difereniaz singure Tip 2: - cele dou eantioane se aleg din 2 populaii diferite: expui la factor de risc i neexpui la factor de risc - selecia prin metoda aleatorie Se utilizeaz mai ales cnd frecvena bolii n populaie este crescut Sunt studii prospective

Avantajele studiilor de cohort


Permit urmrirea modului de aciune a factorilor

de risc pe toat perioada studiului i efectul lor asupra sntii Permit evaluarea direct a riscului relativ i atribuabil Exist mai puine riscuri de concluzii false Expuii i nonexpuii la factorul de risc sunt selectai nainte de a se cunoate efectul, deci msura riscului nu este distorsionat de prezena bolii

Dezavantajele studiilor de cohort


Durata mare de timp Numr mare de subieci dificil de urmrit timp

ndelungat Pot apare modificri ale dimensiunii i structurii loturilor Modificri n timp ale criteriilor de diagnostic i n definiia bolilor Costul ridicat Sunt dificil de repetat

Calcularea riscului
Efect prezent
Factor de risc prezent Factor de risc absent a c

Efect absent
b d

Total
a+b c+d

Total

a+c

b+d

a+b+c+d

Calcularea riscului
Riscul bolii la expui: p1=a/a+b Riscul bolii la neexpui: p0=c/c+d Riscul relativ (RR): de cte ori este mai mare

proporia persoanelor bolnave n rndul celor expui la factorul de risc fa de proporia bolnavilor n rndul celor neexpui la factorul de risc RR=p1/p0

Interpretarea riscului relativ


Se face n raport de

cifra 1 RR<1 RR=1 RR>1 Factor de protectie Factor indiferent Factor de risc

Riscul atribuibil
Cu ct este mai mare frecvena efectului nedorit la

cei expui fa de neexpui Ra=p1-p0 Ra<0 Factor de protectie Ra=0 Factor indiferent Ra>0 Factor de risc

Studiile de tip caz-control

Expui la factorul de risc


Neexpui la factorul de risc Expui la factorul de risc Nonbolnavi de M Bolnavi de M

Neexpui la factorul de risc

Avantajele anchetei caz-control


Durata mica a studiului Numar mic de subiecti necesar in studiu Cost scazut Aplicabil la boli rare Facilitarea efectuarii studiului Permit analiza mai multor factori concomitent sau

a mai multor nivele de expunere Permit repetarea studiului

Dezavantajele anchetei caz-control


Nonraspunsul care nu tine de dorinta persoanei de a

participa Documente medicale incomplete Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil Ancheta se adreseaza persoanelor in viata sau tocmai decedatilor de boala M care au avut o boala mai severa probabil si o expunere mai intensa Nu permit masurarea directa a RR Erorile sistematice (bias) sau nesistematice (aleatorii) pot apare mai des

STUDIILE ECOLOGICE
Este focalizat mai mult pe grupuri decat pe indivizi Este un studiu cu design complet Concepte de definit: - de masurare

- de analiza si inferenta
ecologica

Masuratorile ecologice pot fi clasificate in trei grupuri: Masuratori agregate (ex. Medii, proportii care sunt observatii derivate de la indivizii componenti ai fiecarui grup ex. Frecventa fumatorilor, mediana venitului familiilor) Masuratori de mediu caracteristici fizice ale locului care traiesc sau muncesc membrii fiecarui grup. Fiecare masuratoare de mediu are un analog la nivel individual diferit la membrii grupului (doze) Masuratori globale sunt atribute ale grupurilor pentru care nu se pot face distributii le nivel individual (densitatea populatiei, nivelul dezvoltarii sociale)

Argumente pentru studii ecologice


Costul redus: datorita utilizarii surselor secundare Previne limitele masurilor in studiile la nivel

individual Pot evidentia variatiile importante legate de media expunerii intre grupuri, acoperind un numar mare de zone.

Studiile epidemiologice experimentale si operationale


Controleaza o ipoteza elaborata in cadrul anchetelor

descriptive si verificata analitic Sunt singurele studii care pot dovedi relatia cauzala sau eficacitatea unor decizii diagnostice sau terapeutice

Domeniile de aplicare
Evaluarea eficacitatii vaccinurilor noi in protectia

populatiei impotriva bolilor transmisibile Experimentarea in vederea introducerii in practica medicala a unor medicamente noi, duoa ce acestea au fost verificate in laborator si pe animale de experienta

Metodologia studiilor experimentale si operationale


Deosebiri fata de studiile analitice:

- factorul de risc este controlat de epidemiolog. Acesta constituie un lot martor si un lot test asemanator. Lotului test i se administreaza factorul de risc. Lotului martor i se administreaza placebo. - alcatuirea lotului martor si a lotului test este mai usoar, putandu-se realiza 2 loturi identice - din motive etice, este aproape imposibil experimentarea factorilor de risc. Este posibila experimentarea factorilor de protectie (vaccinuri) - administrarea factorului de risc sau de protectie se poate face direct.

Pentru a elimina distorsiunile experimentul trebuie

sa se faca prin metoda simplu orb sau dublu orb. Metoda simplu orb: - se lucreaza cu 2 loturi identice, unui lot I se administreaza produsul activ, celuilalt placebo. - experimentatorul cunoaste care din cele doua produse este activ si inactiv. Datorita acestui fapt pot apare 2 grupuri de erori:

1. atentia cu care experimentatorul urmareste

cele doua loturi, atentia acordata fiind mai mare lotului test, care poate fi sesizata de persoanele din cele doua loturi sau experimentatorul nu sesizeaza anumite simptome care apar in lotul martor 2. modul de redactare si comunicare a rezultatelor este influentat de faptul ca experimentatorul cunoaste produsul activ si la ce trebuie sa se astepte din partea lui.

Metoda dublu orb


Nici loturile si nici experimentatorul nu cunosc

care este produsul activ si care placebo. Ambalajele sunt identice, dar cu numere de serie diferite. La comunicarea rezultatelor se indica si numarul de serie al produsului administrat si numai conducatorul experimentului cunoaste care este produsul activ. Erorile sunt reduse.

Schema generala a unui studiu experimental


Se aleg doua loturi de subiecti cat mai asemanatoare intre

ele Se administreaza unui lot produsul activ Se administreaza lotului martor un produs cu caracteristici similare, dar fara componenta activa (placebo) Administrarea este de preferat sa se faca prin metoda dublu orb Se consemneaza rezultatele aparute si se calculeaza: riscul bolii la expus, riscul bolii la neexpusi, RR, Ra se interpreteaza aceste valori Se efectueaza testarea statistica a deosebirilor constatate (U, T X2) Se efectueaza inferenta epidemiologica pentru stabilirea intervalului de incredere al riscurilor in populatia globala.

Profilaxia:

Primar: factorii patogeni trebuie cunoscui,

selectai, factorii sanogeni trebuie promovai. Este foarte scump. Secundar: privete aciunile ce trebuie realizate pentru depistarea bolii ntr-o form incipient, foarte aproape de debut ideal n faza infraclinic. Teriar: prevenirea instalrii complicaiilor, handicapului, decesului