ACTIVITATEA 2: NEVOILE COPILULUI MEU

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani; Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa fisele de lucru; Flipchart, markere; Anexa 1: Tabelul de prezen; Anexa 2: Raportul de activitate; Anexa 3: Fisele de evaluare ale Activitii 2.

Argument
Exprimarea consecvent a iubirii fa de copil st la baza educaiei eficiente. Nu conteaz dac ea variaz ca form de exprimare in funcie de timp si spaiu. Ceea ce conteaz cu adevrat este ca prinii s satisfac nevoile copilului si ca acesta s se simt iubit cu adevrat.... Activitatea isi propune informarea prinilor cu privire la schimbrile complexe ale copiilor, in planul dezvoltrii somatice, psihice si sociale in perioada precolar, sensibilizarea acestora cu privire la modelul si climatul educaional oferite copilului si implicit a consecinelor acestora asupra evoluiei lui ulterioare. Prin asigurarea unui climat familial bun factor de protecie - pot fi diminuai factorii care duc la dificultile de comunicare familial; lipsa stimei de sine; nrutirea climatului familial. Bun venit participanilor Salutm participanii cu naturalee si cordialitate pe msur ce acestia intr in sal. Ii invitm s isi pun ecusonul si s ocupe un loc pe unul din scaunele asezate in cerc. Le mulumim pentru faptul c au ajuns la timp, amintindu-le c acesta este un beneficiu pentru intregul grup. In caz contrar, le amintim c una dintre regulile proiectului este s fie punctuali si ii indemnm s respecte acest lucru. Activitate de energizare Stai de-o parte a liniei Trasm o linie pe mijlocul slii (cu cret, sfoar, band adeziv sau cateva scaune) si solicitm prinilor s se aseze de o parte sau de alta a liniei, in funcie de preferinele, calitile sau hobby-urile copiilor lor. De exemplu: Cine are copii care practic sportul? Cine are copii care se trezesc usor? Cine are copii care isi fac singuri curat in camer sau dulap? Cine are copii care ajut la curenie? Etc. Nu vreau s-mi laud copilul dar Invitm prinii s se gandeasc timp de 1-3 minute la acele laturi ale personalitii copilului lor pe care le apreciaz cel mai mult (comportament, intelect, pasiuni etc.). Fiecare printe isi va prezenta copilul intregului grup astfel Sunt (prenumele) mama sau tatl lui (prenumele copilului) si nu vreau s-mi laud copilul, dar

In paralel cu prezentrile prinilor, vom scrie cele menionate de ei pe flipchart. La finalul prezentrilor vom discuta despre ce apreciaz cel mai frecvent prinii la copiii lor. Recapitularea Activitii 1 Data trecut ne-am cunoscut, am stabilit mpreun regulile de grup, ne-am familiarizat cu activitile programului EU SI COPILUL MEU

Verificarea temei pentru acas Ai discutat cu copiii despre ce am fcut aici data trecut? Ai stabilit mpreun cu toat familia Reguli de comportare n buctrie si la mas (cine, ce atribuii are n buctrie, cum ne comportm la mas etc.)? Ai realizat sarcina? A fost greu? Doreste cineva s prezinte grupului regulile stabilite n familie? Dac nu ai realizat tema, care au fost motivele? V rugm s ncercai s o realizai pan la urmtoarea ntlnire. n cazul n care un printe nu si-a fcut tema, putem face o paralel ntre situaia n care se afl si cea n care s-ar afla propriul copil, cnd nu-si efectueaz temele pentru acas. Se aduce n discuie faptul c printele constituie un model pentru copil. De asemenea, ai avut ca sarcin s aducei cte un obiect reprezentativ pentru copilul vostru. V rugm s ne prezentai, pe rnd, aceste obiecte si s ne explicai de ce sunt ele reprezentative pentru copii. Obiectivele Activitii 2

Pentru astzi ne propunem: S nelegem particularitile de vrst specifice preadolescenei; S nelegem rolul familiei n educaia copiilor, n formarea deprinderilor de via; S nelegem importana legturilor afective puternice dintre prini si copii; S identificm problemele de comportament ale copiilor.

Portretul robot al precolarului Pasul 1: Rugm prinii s citeasc Portretul robot al precolarului notand in dreptul fiecrei idei unul din semnele de mai jos. Pasul 2: Centralizm, pe o foaie de flipchart, imprit in patru cadrane (conform semnelor pe care prinii le-au fcut pe fisa lor de lucru, respectiv !, - , +, ?), rspunsurile prinilor, punand accent pe ideile ce se cer aprofundate, detaliate.

Portretul robot al precolarului

Cititi cu atentie textul, notnd n dreptul fiecruia idei unul din semnele de mai jos: + ! ? Sunt de acord Nu sunt de acord Este ceva nou pentru Doresc s aflu mai multe mine! despre acest aspect? Portretul robot al precolarului Are ntre 3 7 ani Anii precolari sunt magici pentru copii. Abilitile lor de a crea i de a-i imagina ncep s se dezvolte i este o adevrat plcere s-i observi. Tot acum iese n eviden i identitatea copilului - sexual i social - identitate format prin intermediul regulilor i rolurilor comportamentului. Aceti ani sunt magici i pentru prini. Acum, putei s stai de vorb cu copilul dumneavoastr. Este important s profitai de aceast perioad atta timp ct vi se ofer aceast ans. Ritm foarte intens de cretere statural i ponderal n primul an, ritmul crete treptat ca un puseu n perioada precolar i altul n perioada pubrtii. Dificultai de organizare a enunurilor logice cu conexiuni de tipul : tot/unii (de ex:toate ciorile sunt psri, unele psri sunt ciori). Dac are 4 5 ani: - dificultatile de adaptare la programul gradinitei se diminueaza, de la 9-10saptamni n substadiul anterior la 3-4 saptamni; miscarea si manipularea obiectelor mbogatesc perceptia si suportul intuitiv al operatiilor gndirii; prescolarul mijlociu este preocupat de descoperirea realitatii externe; apar modalitati psihocomportamentale noi: limbajul intern, caracterul voluntar al majoritatii proceselor psihice, deci un nceput de organizare a vointei; jocurile ncep sa aiba un caracter colectiv; apare debutul identificarii cu grupul educativ din care face parte (sala mea de grupa, gradinita mea). MOTRICITATEA

Prescolarul imita, gesticuleaza, ajuta, pentru a se pune n valoare. n unele situatii miscarile sunt libere, imprevizibile, lipsite de o anumita ordine, n altele, dimpotriva, sunt stapnite, stereotipizate, chiar exprima un anume grad de organizare privind formarea deprinderilor (mncat, taiat cu foarfeca, desenat etc.). Mnuirea obiectelor nu este un simplu joc, ci, totodata o afirmare a personalitatii. Eu fac sau singur expresii frecvente ce nsotesc actiuni cnd ncearca sa deschida usa, sa deschida televizorul, sa mannce, sa faca ceaiul etc. dezvaluie dorinta copilului de a egala adultul, amorul propriu al acestuia, care prin fiecare reusita vrea sa semene mai

mult cu cei mari. Pe masura ce copilul achizitioneaza diferite conduite motorii (alimentare, vestimentare, igienice, ludice) dobndeste autonomie, si extinde posibilitatile de cunoastere si socializare. Cum se simte Uneori e foarte vesel, rde din orice, iar alte ori are momente de oboseal, de apatie. Triete intens att bucuriile.Cunoaste expansiune, modificari, reorganizari generate de: patrunderea copilului ntr-un nou mediu, gradinita; contradictiile dintre dorintele copilului de a-l satisface pe adult, pe care l iubeste, de restrictiile impuse si de tendinta spre autonomie. Stadiul are specific o imensa nevoie de afectiune a copilului, prin preferinte constante sau variabile fata de anumite persoane (ex. ntr-o zi, un copil, n urma unei mprejurari neplacute s-a refugiat n bratele mamei, manifestnd ostilitate fata de ceilalti membri ai familiei; n ziua urmatoare prefera alt protector). ndata cu dragostea apare si gelozia (se agita daca mama si manifesta simpatia fata de alt copil sau de adulti).Apar fenomene de transfer afectiv si de identificare afectiva. Copilul si transfera dragostea si atentia catre educatoare, cu care se si identifica, fiind pentru el un nlocuitor al mamei. Apar stari afective de vinovatie (la 3 ani). Apar stari afective de mndrie (la 4 ani). Apar crize de prestigiu, mai ales daca este mustrat n public (la 6 ani). Cercetarile au descris sindromul bomboanei amare, starea afectiva de rusine ce apare n urma unei recompense nemeritate, bucuria fiind nsotita de neliniste, agitatie, sindromul de spitalizare, reactia afectiva violenta cnd urmeaza sa fie internat pentru a urma un tratament, datorita despartirii de cei dragi. Apar si unele sentimente morale (rusine, atasament, prietenie), sentimente intelectuale (mirare, curiozitate, satisfactie dupa ce a aflat ceea ce l-a interesat). n privinta ordinii obiectelor care provoaca sentimente estetice, s-au stabilit urmatoarele: obiectele propriu-zise; culorile; animalele; omul; natura (pe la 6-7 ani)

Este un debut al nvatarii afective prin: nvatarea pericolelor si a posibilitatilor de a le depasi, a modului de a reactiona n mprejurari curente dar si festive (bucuria de a revedea o persoana cunoscuta, de a participa la manifestari, de a fi apreciat de public). Sunt prezente si unele ncercari de reglare a conduitelor emotionale (si stapnesc durerile, expresiile dau lacrimile n mine, si intensifica dragalaseniile daca vor sa obtina ceva maaama, ce te mai iubesc, bunico Smaranda). Cum nva Organizarea si relativa stabilizare a comportamentelor sunt posibile datorita modificarilor esentiale care se produc n structura activitatii psihice. a) Cele mai semnificative modificari sunt n planul motivelor care nca nu au ajuns sa fie constientizate si ierarhizate n motive esentiale si motive neesentiale, mai ales la vrsta de 3 ani. Treptat se stabilizeaza. Interesele se diferentiaza: interesul pentru joc, pentru mediu nconjurator (observa plante, animale) , pentru activitati artistice, pentru nvatare (jocul de-a scoala, rolurile de elev, de nvatatoare, dorinta de a i se citi, de a raspunde). b) nceputul construirii unei morale primare trecnd prin mai multe faze: - imitarea adultilor n respectarea cerintelor, cu tendinta de a le ncalca, mai ales n absenta lor; - apoi respectare oarecum interiorizata (pentru ca se conformeaza chiar si atunci cnd parintii lipsesc); - iar mai trziu, apar si generalizari si verbalizari privind dorintele parintilor (asa spune mama). Daca relatiile dintre copil si adult sunt deficitare, apar conflicte (iau forma ncapatnarii, negativism ca refuz al participarii, minciuna care initial este un amestec ntre realitate si intentiile copilului, apoi devine intentionata ca evitare a pedepsei sau ca solutie pentru a primi o recompensa. Este debutul constiintei morale, care include elemente simple (reprezentari, notiuni) si unele ceva mai complexe (sentimente obisnuite). Este un acceptor fata de ceea ce este bine si ceea ce este rau. c) Modificari n privinta constiintei de sine si a identitatii de sine. Imaginea eu-lui fizic devine mai analitica si mai importanta. Dupa 3 ani si dau seama ca apartin unui anume sex (Ea este fetita). Dorinta de extensie a eu-lui (patul meu, gradinita mea). Eu-l social n curs de fundamentare sprijina mult eu-l spiritual (Ei zic ca sunt frumos). d) mbogatirea aptitudinilor n special a celor cu componente senzoriale: muzica, desen, coregrafie, limbi straine, modelaj. e) nceputul formarii unor componente de orientare, reglare si deci, a unor trasaturi de caracter. Formarea trasaturilor de caracter este asigurata de urmatorii factori: mecanismele reglatorii; conturarea sentimentelor;

formarea deprinderilor de a reactiona fata de norme; calitatea climatului familial si din gradinita (baze pentru harnicie, responsabilitate, punctualitate). Se disting 2 etape:

I.

Reprezinta etapa componentei instrumentale (specifica perioadei de nceput).Se formeaza deprinderi si moduri de comportare pe baza cerintelor din afara (adultilor), orientare si reglare externa. Componente de orientare pe baza debutului constiintei morale, primare. Specifica vrstelor 4-6/7 ani.

II.

Socializarea
Traieste noi experiente sociale, interrelationale. Este pusa n evidenta prin modul n care prescolarii realizeaza perceptia altora. La 3 ani, altul este perceput ca o amenintare, de unde si conflictele ntre ei. La 4 ani, altul devine obiect de identificare, copilul doreste sa fie si sa actioneze asa cum este partenerul. Apoi este perceput ca rival, ca persoana care trebuie depasita. La 5 ani, altul perceput ca partener egal de activitate, dorintele i sunt respectate, ascultate. Pe acest fond se dezvolta sociabilitatea (adaptarea sociala) care se refera la posibilitatile generale ale copiilor de a face fata cerintelor mediului social. Este oarecum pasiva. Se dezvolta capacitatea sociala concretizata n autonomie, putere de a face ceva (comisioane, de a ajuta, de a supraveghea copiii mai mici). Pot apare unele ntrzieri sau tulburari ale sociabilitatii prin instabilitate comportamentala, agresivitate, izolare. Educarea sociabilitatii se poate face prin antrenarea copiilor n jocuri, activitati, solicitarea lor n ndeplinirea unor sarcini.

Cum se comport cu parinii

Pe durata perioadei precolare, autonomia crescnd a copilului l pune pe acesta din ce n ce mai des n situaii n care el dorete un lucru, iar prinii altul. Refuzurile categorice devin mai uzuale la vrsta de trei-patru ani, precum i negocierile active cu prinii. Revolta direct se estompeaz n decursul vrstei precolare. Crizele i lacrimile sunt mai rare, poate i din cauz c abilitile cognitive mai dezvoltate ale copilului i permit acestuia s recurg mai frecvent la negocieri. Ataamentul copiilor precolari fa de prinii si rmne puternic i central n experienele lor, suferind ns modificri semnificative pe msur ce copilul realizeaz progrese n plan cognitive relaii pe care le stabilesc, inclusiv cele cu ceilali copii. Experienele familiale exercit o influen major asupra formrii personalitii copilului mai ales n perioada precolar, atunci cnd el i mai petrece nc o mare parte din timp cu fraii surorile i prinii .

Cine sunt prietenii lui

La vrsta prescolaritatii, se poate observa cum copiii se grabesc sa i numeasca prieteni pe ceilalti copii cu care vin n contact, deoarece se joaca mpreuna cu ei sau se afla n vecinatatea lor. Conflictele care se creeaza sunt generate de obicei de revendicarea unor drepturi (Eu vreau sa stau lnga mama!", Eu vreau jucaria aceea!"), nsa pe ct de repede apar, la fel de repede dispar. Desi la vrsta prescolaritatii apar primele contacte sociale, acestea se dovedesc a fi superficiale si rezulta doar n urma interesului comun manifestat fata de o anumita activitate. Notiuni ca prieten" sau prietenie" nu au o semnificatie prea mare pentru prescolar, iar grupul de prieteni nu exercita o influenta importanta n educatia lui. Copiii nva ceea ce triesc Pasul 1: Rugm prinii s citeasc textul din brosur si s sublinieze comportamentele specifice propriului copil. In funcie de specificul grupului, poezia poate fi prezentat si in alt form (citit de consilier, proiectat pe un ecran, prezentare Power Point cu fond muzical etc.) Pasul 2: Centralizm pe flipchart comportamentele subliniate de prini, dirijand discuia pe baza acestora. Dac un copil trieste in critic, Dac un copil trieste in dusmnie, Dac un copil trieste in ridicol, Dac un copil trieste in rusine, Dac un copil trieste in inelegere, Dac un copil trieste in incurajare, Dac un copil trieste in adevr, Dac un copil trieste in neprtinire, Dac un copil trieste in siguran, Dac un copil trieste in aprobare, Dac un copil trieste in acceptare si prietenie, Inva s condamne. Inva s se bat. Inva s fie timid. Inva s se simt vinovat. Inva s fie rbdtor. Inva ce este increderea in sine. Inva s aprecieze. Inva ce este dreptatea. Inva s aib incredere. Inva s fie mulumit de sine. Inva s gseasc dragostea in lume

Sugestii de teme pentru discuii: Ce ai simit cnd ai citit aceste rnduri? Ce comportament al copilului ai dori s mbuntii sau s corectai? Ce comportamente ai dori s introducei n relaia dvs. cu copilul? Recomandri: 1.In limita timpului disponibil, realizm o sintez a nevoilor copilului, prin exerciiul stiu, vreau s stiu, ce am aflat nou despre copil.

2. Pornind de la poezie si de la vizionarea filmului identificm impreun cuprinii comportamentele problematice ale copiilor. Evaluarea activitii (Rugm toi participanii s ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simit in cadrul acestei activiti a proiectului Eu si copilul meu, ce le-a plcut, ce nu le-a plcut, dac ar dori s abordm si alte subiecte? Distribuim prinilor chestionarul de evaluare a activitii (Anexa 5) si ii rugm s-l completeze.) Tema pentru acas: Citii si discutai impreun cu copiii Portretul robot al precolarului si Copiii nva ceea ce triesc. ncheierea Activitii Rugm prinii s semneze in tabelul de prezen. Ne desprim de grup mulumindule pentru prezen si participare, anunand data, tema si obiectivele activitii urmtoare si solicitand punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca inainte de a iesi s lase pe mas ecusonul cu numele.