ACTIVITATEA 3: CE FEL DE PRINTE SUNT?

Materiale necesare
Ecusoane pentru participani; Pixuri si mape sau alte suporturi pentru ca participanii s poat completa fisele de lucru; Flipchart, markere; Anexa 1: Tabelul de prezen; Anexa 2: Raportul de activitate; Anexa 6: Fisele de evaluare ale Activitii 3.

Argument
Uneori prinii sunt foarte severi (interzic multe lucruri copilului, fr s explice de ce, aplic pedepse severe),alteori sunt foarte tolerani (totul ii este permis copilului fr a i se cere nimic in schimb) sau sunt inconsecveni in educaia copilului, trecand de la o extrem la alta. In aceste condiii, copiii sunt nesiguri, confuzi, fiind mai usor tentai s gseasc relaxare si rezolvarea problemelor cu prinii in manifestri sub forma de izolare, agresivitate, team, timiditate. Existena regulilor familiale de comportament clare si stabile, reprezint in schimb factori familiali de protecie.

Bun venit participanilor Salutm participanii pe msur ce acestia intr in sal. Ii invitm s isi pun ecusonul si s ocupe un loc pe unul din scaunele asezate in cerc. Le mulumim pentru faptul c au ajuns la timp, amintindu-le c acesta este un beneficiu pentru intregul grup. In caz contrar, le amintim c una dintre regulile programului este s fie punctuali si ii indemnm s respecte acest lucru.

Activitate de energizare
In funcie de particularitile grupului, alegem una din activitile de energizare care s-ar potrivi cel mai bine:

Cine are
Participanii sunt asezai in cerc, toate scaunele fiind ocupate. Adresm Participanilor intrebarea Cine are un obiect vestimentar purtat de minim 2 Participani (ex. pantalonii negri, ochelari sau cmas alb etc.). Persoanele care au acel obiect vestimentar schimb locurile intre ele. Putem continua cu animale (ex. cine are caine, pisic, psri in curte sau animale in gospodrie), bunuri (o masin etc.) si incheiem cu copil n grupa mare/ pregtitoare astfel incat toi participanii s se ridice si s schimbe locurile de pe scaune.

Salutul

Participanii stau in picioare, in cerc. Primul participant ii salut pe ceilali membrii ai grupului (verbal sau nonverbal). Cel de-al doilea repet salutul primului si apoi va propune propriul salut, urmtorul repet salutul primilor doi si apoi salut si el grupul; exerciiul continu pan cand toi participanii salut grupul.

Data nasterii
Rugm participanii s se aseze in sir indian, in funcie de data nasterii (ziua, luna), precizandu-se c la un capt se vor aseza cei nscui in luna ianuarie, iar la captul opus se vor aseza cei nscui in luna decembrie, comunicand doar nonverbal. La final, verificm corectitudinea asezrii participanilor in ordine cronologic.

Recapitularea Activitii 2
Data trecut ne-am familiarizat cu particularitile de vrst specifice precolaritii. Vi le mai amintii? De asemenea, am ncercat s nelegem ct de important este ce nva copiii n familie si cum pot fi influenai de felul n care ne comportm cu ei.

Verificarea temei pentru acas

Ai avut de realizat si o tem pentru acas: s discutai mpreun cu copiii materialele primite si s le afisai la loc vizibil n cas. A fost realizat? Cum a fost realizat? Au existat diferene ntre ceea ce au crezut ei si ce a considerat copilul prin citirea poeziei Copiii nva ceea ce triesc? Dac nu ai realizat sarcina, care ar fi motivele? etc.

Obiectivele Activitii 3
Pentru astzi ne propunem: S descoperim ce stiluri educative pot avea prinii; S nelegem care este rolul prinilor n educaia copiilor; S aflm ce este si cum s reformulm comportamentul problematic al copilului; S nvm cum s acionm pentru a schimba comportamentul problematic al copilului. Stiluri educative ale prinilor Studiu de caz Ce fel de printe sunt? S ne imaginm urmtoarea situaie: Copilul dvs. a fost prins de ctre d-na educatoare btnd un coleg. Acesta v sun si v invit la grdini ca s v spun ce a fcut copilul. Cum reacionai? Rspunsuri posibile Imi pedepsesc imediat copilul si ii trag o btaie zdravn, ca s se invee minte si s nu mai bat altdat copiii, s vad si el ce inseamn s fii btut. Il amenin cu o pedeaps si mai mare dac m mai face de rusine. Ii spun c

Bifeaz

e un nerusinat, un derbedeu, il fac in toate felurile, ca s-i intre bine in cap si s nu mai fac asa ceva. 2. M preocup dac copilul este bine, dac a fost cumva rnit in btaie. Eventual il duc la doctor s ii fac un consult amnunit si s m asigur c nu are nimic... De ce s-a luat la btaie? O fi si vina mea c nu l-am supravegheat suficient? Discut cu copilul si sunt de acord s il iert de data aceasta, pentru c a fost prima oar. 3. Ii spun Nerusinatule! Te aduc eu pe calea cea bun!, si intrucat fapta este foarte grav, nu mai stau la discuii cu el si il pedepsesc 3 luni fr dulciuri . A doua zi, pentru c s-a comportat frumos la grdini, il iert pentru ce a fcut cu o zi inainte si ii dau dulciuri, pentru a-l incuraja s invee si mai bine. 4. Nu a fcut mare lucru. Exagereaz educatorii. Toi copiii fac prostii din cand in cand si e mai bine s-i bat el pe alii decat s vin el acas btut. Asa inva s se descurce in via. Voi discuta alt dat cu copilul pentru c am atatea probleme, c numai de asta nu-mi ardea mie acum. 5. Vorbesc cu copilul fa in fa, acas, in liniste, incercand s ineleg ce anume l-a determinat s ajung la btaie. Incerc s ii ineleg motivele, dup care ii voi spune c acestea nu ii dau dreptul s loveasc pe cineva. Vom cuta impreun argumente care fac acest comportament inacceptabil. Dup aceasta, ii stabilesc o pedeaps rezonabil, (dup fapt si rsplat) pe msura greselii si ii voi spune c e de datoria lui s vorbeasc cu cellalt copil, ssi cear scuze dac a gresit si s se impace.

Pasul 1: prezentm grupului cazul. Pasul 2: solicitm prinilor s bifeze varianta de rspuns care se potriveste cel mai bine cu ceea ce ar face in situaia prezentat. Pasul 3: dup alegerea variantei de rspuns, grupm prinii in funcie de opiunile lor (cei care au bifat in dreptul lui 1 - o grup, in dreptul lui 2 - alt grup etc.) si le solicitm s identifice care sunt consecinele stilului lor parental asupra educaiei copilului (avantaje si dezavantaje). Pasul 4: fiecare echip va prezenta pe scurt concluziile sale grupului si cerem feedback. De asemenea, vom interveni pentru a puncta eventualele avantaje sau dezavantaje care nu au fost menionate, concluzionand care sunt cele 5 stiluri parentale.

In funcie de rspunsul dat, v vei regsi in una din caracterizrile de mai jos:

1. Printele autoritar (Domnul sau Doamna Perfeciune). Controleaz tot timpul copilul, fr a-l sprijini suficient, il sancioneaz, il critic si il ceart pentru orice greseal, oricat de mic. Vrea s ajung cineva in via, asa c nu trebuie s-i ias din cuvant. Copilul trebuie s respecte tot ce a stabilit printele c altfel e pedepsit aspru. Prin centrarea excesiv a printelui pe reguli si norme, acest stil parental confer printelui o fals impresie de confort si siguran. Copilul este timid, fricos, nu are iniiativ, nu prea stie s comunice cu ceilali. Ii este fric de esec, ii e team s nu dezamgeasc si trieste cu convingerea c ar fi putut s fac lucrurile mai bine. Dac e criticat permanent, copilul va gresi, va esua si nu va avea incredere in propriile fore, simindu-se mai slab, mai nepregtit decat

ceilali copii. Relaia dintre printe si copil este unidirecional, ca un drum cu sens unic! 2. Printele hiperprotectiv (Closca). Ofer copilului sprijin in toate situaiile, chiar si cand ar trebui s-l lase s se descurce singur. Rsfa exagerat copilul, este posesiv si exagerat de implicat in viaa acestuia. Ii este foarte fric de un pericol care s-ar putea s apar in orice moment in care copilul nu e supravegheat. De multe ori este nehotrat, nestiind care e cea mai bun decizie pentru copilul su. De obicei mama are acest rol, influenand dezvoltarea armonioas a personalitii copilului. Copilul va deveni tot mai dependent de adulii din jur, mai fricos cand va fi confruntat cu situaii si experiene noi si mai puin dornic s fac ceva singur. Dac e lsat s-si asume responsabiliti, va fi incapabil s devin un adult responsabil, va avea o slab incredere in forele proprii si in ceilali. Relaia dintre printe si copil este controlat numai de printe! 3. Printele inconsecvent (Cnu om sucit). Cand controleaz excesiv copilul, cand il las de capul lui, acum il ceart si il pedepseste, iar dup 5 minute ii pare ru c l-a certat si il iart. Copilul este foarte stresat, este confuz si se teme in permanen c va gresi. Copilul se adapteaz cu greu si confund deseori realitatea cu fantezia. Relaia dintre printe si copil este foarte fragil, ca un drum cu suisuri si coborsuri. 4. Printele dezinteresat, indiferent. Nu controleaz copilul si nici nu-l protejeaz. Oricum copilul se descurc si singur. Copilul ia singur decizii, nu stie cum s isi controleze comportamentul, are un autocontrol slab, poate avea probleme de sntate. Relaia dintre printe si copil este inexistent, fiecare face ce vrea! 5. Printele democrat. Controleaz suficient copilul fixand reguli clare, sprijin copilul si il incurajeaz s fie independent, discut aciunile cu copilul. Copilul stie s se descurce singur, are deprinderi sociale, este increztor in forele proprii, este responsabil. Relaia dintre printe si copil este stabil si bine sudat! NOTE: 1. Precizm prinilor c, n general, predomin un stil parental dominant, dar se pot regsi si celelalte la acelasi printe, n funcie de vrsta copiilor, de temperament, de situaie, de mediul familial etc. 2. Pe parcursul acestei aplicaii este foarte important s reamintim Participanilor regula de a respecta opinia celuilalt, chiar si atunci cnd nu suntem de acord cu ea, pentru a evita conflictele dintre prini.

Printele inconsecvent Copilul vine acas din nou la ora 18.00, desi stie c luai masa, ntreaga familie, la ora 17.00. Tatl, este foarte furios pe copil c a nclcat iar regula, l ceart, iar mama i ia aprarea, dup care nclzeste mncarea si o duce n camera copilului. Sugestii pentru discuii:

1. Ceilali membrii ai familiei sunt de acord cu hotrrile pe care le luai n Educaia copilului? 2. Copilul asist la discuiile contradictorii ntre dvs. si ceilali membrii ai familiei?

Concluziile activitii (pe foi de flipchart): Comportamentul tuturor celor care particip la educaia copilului trebuie s fie in consens; Toi membrii familiei se pun de acord in stabilirea pedepselor si recompenselor acordate copiilor; Copilul nu asist la discuiile contradictorii intre prini privind educaia copilului.

Rolul prinilor n educaia copiilor Brainstorming Control si sprijin! Imprim foaia de flipchart in dou, in stanga trecem control in dreapta sprijin. Identificm impreun cu prinii caracteristicile (exemple concrete) corespunztoare fiecrui rol si le notm pe foaie. Deseori credem c educaia este responsabilitatea scolii. Acest lucru este adevrat n ceea ce priveste dobndirea unor abiliti (a citi, a scrie, a face calcule matematice etc.) si cunostine (istorie, stiine naturale etc.). Totusi exist cunostine si abiliti care nu se pot dobndi doar n scoal, cum ar fi: _ Ce inseamn respectul; _ Ce obligaii avem (s respectm proprietatea celorlali; s ne implicm in treburile casnice; s-i ajutm pe ceilali membrii ai familiei atunci cand au probleme); Ce drepturi avem (orice drept al tu dispare atunci cand incalci dreptul altuia); Cum s ne comportm n societate (cei 7 ani de acas). Prinii au dou roluri cheie n educarea copiilor astfel nct, atunci cnd acestiavor fi aduli, s poat fi persoane capabile s triasc n societate, autonome sisntoase. Aceste roluri sunt de sprijin si de control: 1. Sprijin. Toi avem nevoie de sprijin din partea familiei, mai ales n situaii critice, ca atunci cnd unul dintre membrii familiei este bolnav, are probleme la locul de munc etc. Astfel, familia asigur att bunstarea fizic a copiilor (alimentaie, mbrcminte, protecie), ct si cea emoional (afeciune, nelegere si aprobare). 2. Control. De cand copiii sunt foarte mici, prinii incearc s-i disciplineze, s-i nvee care sunt regulile de comportare n viaa zilnic. Multe dintre dificultile pe care trebuie s le depseasc prinii in educaia copiilor lor apar in incercarea de a gsi un punct de echilibru intre aceste dou funcii, cea de control si cea de sprijin. Astfel, o familie care ofer doar sprijin, ins nu are nici un fel de control asupra copiilor, va fi superprotectiv, rsfand copiii. O familie care controleaz, fr a oferi suficient sprijin, va fi autoritar si represiv. Atunci cnd prinii ofer sprijin copiilor si i controleaz ntr-un mod echilibrat familia are rol benefic, ajutnd astfel pe copii s devin autonomi si responsabili.

Concluzie: multe dintre dificultile cu care se confrunt prinii n educaia copiilor apar atunci cnd ncearc s gseasc un punct de echilibru ntre aceste dou roluri, cel de control si cel de sprijin.

Probleme de comportament ale copiilor n familie Brainstorming Lista problemelor de comportament ale copiilor n familie (Ne reamintim comportamentele problematice identificate la Activitatea 2) Majoritatea prinilor stiu cum s-si creasc copiii, cum s se comporte cu ei, cum s-i sprijine si s-i neleag, dar sunt si situaii cnd bunele intenii nu sunt suficiente. Copiii au nevoie de dragoste, protecie, securitate material si de un comportament constant din partea prinilor. Prinii si pun mereu ntrebri: am procedat bine?, cum ar trebui s m comport cu copilul meu?, de ce se poart copilul meu asa? Notai in tabelul de mai jos 3 probleme de comportament ale copilului: 1. 2. 3.

Solicitm participanilor s identifice problemele pe care le ntmpin n familie n Educaia copiilor, s vorbeasc despre probleme concrete, care ii preocup in legtur cu comportamentul copiilor acas, in relaiile lor cu acestia etc. Enumerm pe flipchart o list a problemelor de comportament ale copiilor n familie. Aceasta va fi utilizat in urmtorul exerciiu. Reformulm comportamentul problematic al copilului Pasul 1: prezentm urmtoarele puncte pe flipchart. Cum redefinim problema? Pentru a rezolva problemele de comportament ale copiilor este necesar s ne propunem obiective de schimbare: a) Realizabile, realiste. De exemplu, dac copilul abia reuseste s treac grupa, nu ne propunem s fie premiant in urmtorul an la grdini! b) Adecvate. De exemplu, nu impiedicm copilul s isi vad prietenii, pentru c nu este adecvat s fie privai de o necesitate social, dar ii putem cere s vin acas la o anumit or de la joaca. c) Observabile. Schimbrile dorite in comportamentul copiilor trebuie s fie vizibile pentru prini, direct sau indirect. Astfel, nu putem s vedem dac copilul este atent la gradini, dar putem verifica dac dedic timp povestilor, jocului, sau putem intreba educatorii despre comportamentul copilului in grup etc.

d) Msurabile. Aceasta inseamn c se poate spune dac au fost realizate sau nu. De exemplu, dac vrem s ajung mai devreme acas, trebuie s stabilim ora maxim de joaca. Exemple de reformulare a comportamentelor problematice ale copiilor: PROBLEMA Nu faci nimic n cas! Esti foarte dezordonat! Esti un btus. Niciodat nu esti cuminte!. Stai toat ziua la televizor sau calculator! REFORMULARE Mi-ar plcea s m ajui s pun masa. As dori s-i pui hainele murdare n cosul de rufe. Vreau ca n fiecare smbt s i faci curenie n camer. As vrea s te stpnesti mai mult. Mi-ar plcea s stai doar 3 ore la televizor sau calculator!

Pasul 2: Relum lista problemelor de comportament ale copiilor notat pe flipchart. Discutm in grup dou sau trei dintre problemele identificate. Solicitm catorva participani s reformuleze problema de comportament, dup exemplele de mai sus. Evaluarea activitii Rugm toi participanii s ofere verbal un feed-back cu privire la cum s-au simit in cadrul Activitii 3 a programului Eu si copilul meu, ce le-a plcut, ce nu le-a plcut, dac ar dori s abordm si alte subiecte? Tema pentru acas Solicitm participanilor s identifice inc 2-3 situaii problematice si s le scrie in brosur, pe pagina alocat temei acestei activiti. Rugm prinii s in cont, in realizarea acestui exerciiu, de tot ceea ce au invat astzi. Le menionm c mentionam activitii prinii intalnirea urmtoare se va discuta tema pentru acas. ncheierea Activitii 3 Ne desprim de grup mulumindu-le pentru prezen si participare, anunand data, tema si obiectivele activitii urmtoare si solicitand punctualitate. Solicitm, de asemenea, ca inainte de a iesi s lase pe mas ecusonul cu numele.