DREPT COMUNITAR

1. Regulament, directiva, decizie. Comparatie. Regulamentul de aplicabilitate generala este obligatoriu in intregime si este direct aplicabil in toate statele membre. Regulamentele sunt adoptate de catre Consiliu sau de catre consiliu impreuna cu Parlamentul in cadrul procedurii de codecizie de catre Comisie si de catre Banca Centrala Europeana. Criteriul distrugerii intre un regulament si alte legi in special decizii este aplicabilitatea generala. Fiind in esenta de natura juridica, un regulament un este aplicabil unui numar limitat de persoane, definitiv sau un, ci categoriilor de persoane privite in mod abstract si in integritatea lor. Regulamentul este obligatroiu in intregime. Aceasta caracteristica il distinge de directiva care impune obligatia rezultatelor specifice numai statelor membre carora ea le este adresata. Curtea a considerat ca, de vreme ce regulamentul este obligatoriu in intregime, un se poate admite ca un stat membru sa aplice prevederile unui regulament comunitar intr-o mainera incompleta si selectiva astfel incat sa conduca la retratarea unor anumite aspecte ale legislatiei Comunitatii. Regulamentul mai este si direct aplicabil in toate statele membre. Aceasta inseamna ca un necesita masuri nationale pentru a deveni obligatorii pentru insitutii, stat, persoane juridice si persoane fizice. De asemenea, mai inseamna si faptul ca autoritatile nationale si masurile nationale legale sau administrative, chiar si cele ulterioare legii comunitare un pot impiedica aplicarea sa. Directivele pot fi emise de catre Consiliu si Parlament si de catre Comisie. Ele cindtituie masura adecvata cazului in care legislatia nationala existenta in materie trebuie modificata sau prevederile nationale trebuie legiferate in special pentru armonizare. Directivele sunt obligatorii pentru statele membre carora le sunt adresate cu privire la rezultatele ce trebuiesc obtinute. Obligatia impusa statelor membre de a transpune directivele in legislatia nationala face ca acestea sa fie direct raspunzatoare pentru consecintele unui eventual esec. Acest aspect decurge din principiul inerent in sistemul Tratatului, al raspunderii statului pentru pierderile si pagubele cauzate indivizilor ca rezultat al incalcarii dreptului comunitar pentru care statul poate fi considerat responsabil. Decizia este obligatorie in intregime pentru statul membru sau persoana juridica sau fizica careia ii este adresata. Decizia poate fi adoptata fie de catre Consiliu sau de catre Consiliul impreuna cu Parlamentul fie de catre Comisie sau de catre BCE. In general, deciziile sunt de natura administrativa, implementand alte reguli comunitare, precum acordarea unor exceptii sau autorizari sau ipunerea de amenzi. 2. Consiliul ministerial. Coreper. Consiliul reprezentantilor permanenti. Compozitie metodologie de lucru. Consiliul este organul politic al Uniunii. El este alcatuit din reprezentanti la nivel ministerial al fiecarui stat membru, reprezentanti autorizati sa implice guvernul statului respective. Find reprezentanti ai statelor member, membrii Consiliului actioneaza conform recomandarilor propriului govern. Dar ei nu constituie o conferinta ministeriala interguvernamentala si nici nu se afla intr-o pozitie similara cu cea a colegilor lor din organizatiile internationale unde deciziile se iau in unanimitate si devin obligatorii pentru acele state membre care se ratifica ulterior. Procedura de vot si adoptarea deciziilor. In cadul Consiliului exista pentru adoptarea actelor normative trei forme de vot: majoritatea simpla, majoritatea calificata si unanimitatea. Majoritatea simpla se utilizeaza in domenii restranse, in cazurile in care Tratatul nu prevede nici o procedura de vot. Majoritatea calificata se utilizeaza in foarte multe domenii, ca urmare a reformelor successive la tratate. Se au mai ales in vedere: realizarea Pietei unice, securitatea si sanatatea muncitorilor. Votul cu majoritate calificata constituie regula aproape generala pentru adoptarea tuturor deciziilor cu character ethnic Unanimitatea a fost inainte de adoptarea Actului Unic regula, actualmente constituie exceptia in materie de vot. Unanimitatea se cere pentru adoptarea deciziilor referitoare la subiecte diplomatice, politice si sociale. Tandemul Comisie-Consiliu functioneaza in elaborarea si adoptarea actelor normative comunitare: Comisia propune consiliului documentele elaborate si aprobate la nivel de ierarhie, sefii de cabinet si colegul comisarilor. Consiliu decide asupra acestora. Consiliul reprezentantilor permanenti COREPER. Crearea acestui comitet decurge din faptul ca reuniunile Consiliului dureaza doar cateva zile pe luna si din necesitatea unei prezente permanente ceruta de dezvoltarea afacerilor comunitare. Reprezentantii permanenti functionarii publici de nivel inalt cu rang de ambasadori urmaresc zi de zi si indeaproape diferitele activitati ale Comunitatii. Acestia nu sunt adjuncti ai membrilor Consiliului sin u au puteri decizionale, desi in present pot adopta decizii procedurale in cazurile prevazute de reglementarile procedurale ale Consiliului; ei constituie un organ din structura Consiliului. Au ca sarcina pregatirea lucrarilor Consiliului si indeplinirea responsabilitatilor desemnate de Consiliu pentru COPER in cadrul unor intalniri saptamanale de cateva zile. CORPER constituie un loc de dialog intre reprezentantii permanenti si autoritatile lor tutelare. El este un melting pot unde se definitiveaza ideile si unde se elaboreaza compromisurile comunitare. Pentru a ajunge la solutile cerute COREPER constituie si supervizeaza grupe de lucru ale Consiliului specializate pe temele supuse examenului; rolul acestor grupuri de lucru este esential.rolul COREPER este capital in fapt Consiliul aproba fara discutie problemele care au facut obiectul unui preacord in cadrul grupelor de lucru si apoi in cadrul COREPER. Aceste decizii automate ale Consiliului sunt inscrise pe ordinea de zi la punctual A. desigur ca membrii Consiliului sunt liberi sa ceara discutarea chestiunilor respective ceea ce duce la trecerea lor pe punctual B. Problemele de pe ordinea de zi cu character politic sau diplomatic necesitand, de exemplu deliberarile consiliului precum si problemele asupra carora nu s-a cazut la un consens in cadrul COREPER sunt inscrise pe ordinea de zi la punctual B, facand obiectul in continuare al dezbaterilor Consiliului. O propunere a Comisiei merge initial la COREPER care o poate examina direct si gasi imediat un acors asupra ei, de regula COREPER o transmite uneia din grupele pe care o examineaza si o raporteaza COREPER-ului. Comisia participa la toate reuniunile grupurilor de lucru si ale COREPER. Se poate ca propunerea Comisiei sa fie modificata pentru ca sa se poata obtine aprobarea Consiliului cel putin cat priveste majorarea calificata.

Un avantaj important al acestor grupe de lucru alcatuite de fuctionarii publici nationali esre faptul ca punctele de vedere nationale sunt exprimare cu claritate la Bruxelles iar administratiile nationale au posibilitatea sa se confrunte in mod direct cu punctele de vedere ale Comisiei si ale celorlalte state membre. In acelasi timp se poate spune ca reprezentantii permanenti indeplinesc o functie dubla; ei apara interesele nationale la nivel comunitar si simultan, reprezinta punctele de vedere al Comunitatii la nivel national. Se realizeaza astfel o legatura indispensabila intre administratiile nationale si institutiile economice. 3. Comisia, competentele comisiei. Principala functie a Comisiei este reprezentata de asigurarea functionarii si dezvoltarii corespunzatoare a pietei comune precum si a tuturor celorlalte sarcini ce decurg din Tratat. De exemplu Comisia este gardianul tratatului, adica se asigura ca toti cei ce fac obiectul dreptului comunitar actioneaza in conformitate cu aceasta. De asemenea Comisia administreaza finantele Comunitatii, negociaza acordurile internationale, reprezinta Comunitatea atat in interior cat si in exterior si exercita puterile pe care i le confera tratatul sau Consiliul. Deci Comisia este dotata cu competenta de a propune, de a executa si de a administra ansamblul normative comunitar. Ea detine o putere esentiala atat politica si globala cat si administrative si tehnica. Prin Comisie trebuie inteles colegiul celor 20 de comisari membrii, numar ce poate fi modificat de Consiliu. Membrii sunt numiti pe un mandate de 5 ani ce poate fi reinnoit printr-o procedura care implica atat statele membre cat si Parlamentul. Guvernele impreuna cu persoana desemnata in functie de presedinte desemneaza celelalte persoana care intentioneaza sa le numeasca ca membrii ai comisiei. Toti cei desemnati ca membrii ai Comisiei sunt supusi in grup votului de aprobare al Parlamentului. Competentele comisiei: a) competenta de control b) competenta de a propune c) competenta de executie d) competenta de negociere e) competenta de gestiune. a) Competenta de putere a controlului. Rolul de guardian al tratatelor ii confera Comisiei trei tipuri de puteri: puteri preventive, puteri repressive, si puterea de a autoriza statele sa deroge in mod temporar, de la normele comunitare. Puterile preventive. Pentru a preveni incalcarile dreptului comunitar, COmisia dispune de mai multe instrumente ca: un drept la infromare; puteri de investigare intinse; o misiune generala de supraveghere; publicarea raportului anual asupra aplicarii dreptului comunitar Puterile represive ale Comisiei. Comisia are competenta de a sanctiona in materie de concurenta. Ea poate aplica amenzi intreprinderilor care incalca dreptul comunitar al concurentei sau care refuze sa coopereze cu ea: poate deasemenea sa declare nule anumite intelegeri incheiate intre doua sau mai multe intreprinderi cand aceste acorduri violeaza dreptul comunitar al concurentei. Puterea de a autoriza derogarile de la normele comunitare. Clauzele de salvgardare sunt masurile care permit sa se autorizeze o derogare de la normele comunitare in circumstante exceptionale. b) Competenta de a propune. Dreptul comunitar doreste ca actele Consiliului regulamente, directive, decizii sa fie adoptate la propunerea Comisiei. Propunerile comisiei sunt pregatite de serviciul directiei generale competente si apoi sunt supuse Colegiului Comisarilor pentru examinare si adoptare. Este essential ca organizatiile profesionale europene si grupurile de presiune sa isi faca cunoscute pozitiile lor. Cu cat proiectul avanseaza ierarhic cu atat m ai greu se poate promova si retine o opinie din aceasta parte. c) Competentele de executie. Potrivit tratatului Comisia exercita competentele pe care Consiliul I le confera pentru exercitarea normelor pe care le-a stabilit. Pentru a respecta echilibrul institutiilor Consiliul, in majoritatea cazurilor, cere Comisiei sa obtina avizele comitetelor ad hoc compuse din reprezentanti ai statelor membre. Aceste proceduri denumitecomitolige sunt foarte complexe si fac sa intervina in procesul elaborarii proiectelor de decizii comunitare sau al proiectelor de executare a deciziilor deja adoptate, mai multe tipuri de comitete, in special comitetul de gestiune sic el de reglementari. d) Competenta de a negocia. Comisia conduce negocierile comerciale,negocierile pentru incheierea acordurilor de asociere si de aderare(orice stat European care respecta principile din Tratat poate cere sa devina membru). e) Competenta de gestiune. Comisia are in sarcina perceperea fondurilor proprii, gestionarea fondurilor comunitare si gestiunea masurilor de salvgardare. 4. Parlamentul European competentele; procedura adoptarii bugetului. Parlamentul European este o institutie comunitara care si-a sporit atributiile in cativa ani de la simpla consultare, la cooperare, la codecizie. Ales prin sufragiu universal direct, Parlamentul tinde sa reprezinte legimitatea democratica. Competente. Responsabilitatile si puterile Parlamentului, in ordinea in care apar in Tratat sunt urmatoarele: a) participarea in procesul legislative, b) infiintarea unui Comitet de ancheta temporar; c) Primirea de petitii si desemnarea unui Mediator parlamentar; d) interpelarea Consiliului, Comisiei si Presedintiei asupra politicii externe si de securitate comuna; e) adoptarea propriilor reguli de procedura; f) discutarea Raportului general annual inaintat de catre Comisie; g)votarea unei motiuni de cenzura atunci cand dezaproba activitatea Comisiei; h) aprobarea numirii presedintelui si membrilor Comisiei; i) participarea la procedura bugetara; j) initierea de proceduri la CJCE impotriva Consiliului sau Comisiei in cazul in care cele din urma nu reusesc sa emita reglementari(recurs in carenta) sau pt a-si proteja drepturile si interventia in alte cazuri; k) participarea la alte activitati ale Comunitatii. Sintetic se pot vorbi de 5 competente puteri, mai representative ale parlamentului: puterea de a cenzura; competenta de consultare; cooperare si codecizie; procedura avizului conform; puterea de a vota bugetul; puterea de a interpela. Competenta de consultare, de cooperare si de codecizie. Parlamentul european este asociat procesului legislativ al Comunitatii fie prin consultare, fie prin cooperare fie prin codecizie, dupa natura problemelor. a) Competente de consultare pentru actele care necesita o singura lectura. Tratatul prevede o consultare obligatorie a Parlamentului in mai multe domenii de activitati comunitare mai ales: politica agrcola comuna, politica pt transporturi, armonizarea

dispozitiilor legislative pentru directivele care cer uunanimitatea Consiliului, dezvoltarea industriala. Neconsultarea parlamentului constituie o violare a formelor substantiale si poate conduce la anularea actului in cauza. b) Competente de cooperare pentru actele ce necesita doua lectura. Actul Unic European a introdus procedura de cooperare intarind in mod sensibil competentele Parlamentului. Actualemente procedura de cooperare este marginalizata si acopera urmatoarele domenii: supravegherea economica multilateraza; interzicerea accedarilor privilegiate la institutiile financiare. De asemenea, procedura cooperarii o vom expune intr-un paragraf separat. c) Competente de codecizie. Tratatul de la Maastrich a introdus ac easta noua procedura care incredinteaza consiliului(de ministrii) si Parlamentului european actionand in tandem, puterea de a decide asupra urmatoarelor probelme: libera circulatie a persoanelor, dreptul la stabilire, recunoasterea reciproca a dipolomelor, sanatate si securitatea muncii, actiuni de incurajare a educatiei, formare profesionala, actiuni de incurajare ale culturii, actiuni in favoarea sanatatii publice, protectia consumatorilor, organizarea fondurilor structurale, politica generala da mediului. Pentru toate aceste materia de importante fundamentala, procedura codeciziei permite Parlamentului sa se opuna cu majoritate membrilor sai la adoptarea unui text caruia un-i aproba continutul. 3. Competenta de a refuza noi membrii sau procedura avizului conform. AU confirmat si intarit de Tratatul de la Maastrich confera PE aproape un drept de veto in legatura cu urmatoarele materia: misiunile specifice ale BCE; adoptarea actelor comunitare; acordurile de asociere, procedura electorala uniforma a PE; noble fonduri structurale. PE poate astfel: sa respinga pur si simple acordurile de asociere cu majoritatea membrilor sai; sa le accepte integral sau sa impuna conditii cu posibilitatea anularii actului de CJCE in caz ca acestea un vor fi respectate 4. Competentele de a vota bugetul. Decizia bugetara apartine impreuna Consiliului si PE al carui rol se aseamana cu a unui parlament national. Pentru a prezenta procedura de adoptare a bugetului,preliminar trebuie sa facem distinctie intre cheltuielile obligatorii si cheltuielile neobligatorii. Ponderea de adoptare a bugetului UE/CE este o procedura ce se desfasoara in 5 etape: Etapa I: Comisia pregateste un anteproiect de buget pe care ea il transmite la 1 sept Consiliului si PE. Etapa II: pe baza acestui anteproiect Consiliul decide cu majoritate calificataelaborarea unui proiect pe care il inainteaza PE cel mai tarziu la 5 octombrie. Etapa a III-a: PE dispune de 45 de zile pantru a se pronunta asupra proiectului de buget. El poate sa supuna Consiliului propuneri de modificare pentru cheltuieluile obligatorii; el poate sa formuleze amendamente pentru cheltuielile neobligatorii. Etapa a V-a: PE poate sa amendeze modificarile aduse de Consiliu la primele sale amendamente; apoi adopta bugetul. PE are competente diferite dupa cum se are in vedere cheltuielile obligatorii sau neobligatorii: Cheltuielile obligatorii: PE propune modificari referitor la care Consiliul decide: - daca aceste modificari vizeaza cresterea cheltuielilor, Consiliul trebuie sa le accepte cu majoritate calificata; - daca aceste modificari un cresc cheltuielile, Consiliul trebuie sa le refuze cu majoritate calificata.Cheltuieli neobligatorii: PE poate amenda bugetul in anumite limite. Mai precis, Parlamentul poate adauga proiectului Consiliului o suma de cheltuieli neobligatorii care sa corespunda cu jumatatea nivelului de crestere anuala a bugetului. Deci rolul bugetar al Parlamentului este esential, intrucat in final este cel care adopta bugetul. Parlamentul poate pentru motive importante sa respinga in mod global bugetul si sa ceara sa-i supuna spre adoptare un nou proiect de buget. 5. Puterea de a interpela. Parlamentul beneficiaza de o larga competenta de interpelare a Consiliului si Comisiei prin intermediul intrebarilor scrise si orale cu sau fara dezbateri. Parlamentarii europeni au posibilitatea de a adresa Comisiei si Consiliului intrebari scrise sau orale in legatura cu toate problemele privitoare la Uniune, Comunitate si state membre. Se raspunde la intrebarile scrise dupa o procedura greoaie care necesita un termen in medie de 4 la 6 luni intre inregistrarea intrebarilor si raspuns: Intrebarile parlamentarilor sunt transmise secretarului general al Comisiei care asigura transmiterea serviciului sau serviciilor competente si desemneaza un responsabil cand intrebarea formulata are in vedere mai multe probleme sau priveste diferite directii general. Proincipalele directii generale poseda in organigrama lor, un serviciu special afectat relatiilor cu Parlamentul european. Serviciile dispun de un termen mediu de 15 zile pentru a pregati un proiect de raspuns care va fi transmis pe cale ierarhica pana la directorul general. Aprobat de catre directia generala in cauza, proiectul de raspuns revine la secretariatul general care il transmite Comisiei pentru aprobarea formala pe calea procedurii scrise. In acest ionterval serviciile specializate ale Comisiei(serviciul juridic, serviciul lingvistic si cel gramatical) isi formeaza avizele lor pentru a garanta ca raspunsul comisiei va avea un stil perfect corect si o totala fiabilitate juridica si lingvistica. Raspunsul va fi transmis parlamentarului emitent al intrebarii inainte de a fi publicat in JOCE. 5.Procedura de cooperare si codecizie(domeniile in care se aplica si procedura). Procedura de cooperare. Constituie una din inovatiile esentiale introduse de catre Actul Unic. Aceasta inovatie face sa creasca rolul Parlamentului european si il asociaza in mod strans procesului de decizie fara sa-i confere prin aceasta o putere legislativa. Aceasta procedura de cooperare Consiliu-parlament un se aplica decat deciziilor ce trebuie adoptate cu majoritate calificata. Procedura de cooperare se fundamenteaza pe un sistem de dubla lectura.. Prima lectura. Faza 1. Comisia europeana formuleaza o propunere asupra careia PE si Comitetul economic si social ECOSOC, sunt invitate sa se pronunte sub forma de avize. Faza2: Propunerea Comisiei europene, insotita de avizele Parlamentului si al ECOSOC este supusa aprobarii Consiliului. Faza3. Consiliul se pronunta ca majoritate calificata si adopta o pozitie comuna. Aceasta pozitie comuna un este, insa , o decizie. Ea nu constituie decat o etapa in procedura. Evident ca aceasta pozitie comuna, stadiu embrionar al unei viitoare decizii, poate sa difere de propunerea initiala a Comisiei. A doua lectura. Inovatia se situeaza la acest nivel al procedurii. Aici se ofera parlamentului posibilitatea de a contribui in mod real la decizia finala. Pozitia comuna a Consiliului este transmisa Parlamentului pentru o noua examinare . Parlamentul dispune de un termen de trei luni pt a-si face cunoscut avizul sau. Pot aparea trei situatii:Parlamentul aproba pozitia comuna a Consiliului; parlamentul o respinge; Parlamentul propune amnedamente:

- daca parlamentul european aproba in bloc pozitia comuna care i se supune sau nu se pronunta in termenul de trei luni puse la dispozitie, Consiliul adopta pozitia comuna care devine o decizie a Consiliului sub forma de regulament sau de directiva - daca parlamentul cu majoritatea absoluta a mambrilor sai respinge pozitia comuna in ansamblul ei doua situatii se prezinta: Consiliul isi mentine pozitia comuna si o adopta dar numai cu unanimitate sau Comisia isi retrage propunerea eventual in ideea ca ulterior modificand-o sa o faca mai acceptabila. - daca Parlamentul propune amendamente la pozitia comuna, acestea sunt transmise Comisiei ce dispune de un termen de o luna pentru reexaminarea propunerii sale anterioare prin prisma amendamentelor formulate de PE. In termen de trei luni cu posibilitate de prelungire la 4 prin acord comun Parlament-Consiliu, ultimul se pronunta asupra propunerii reexaminate a Comisiei europene: el poate sa adopte fara modificari cu majoritate calificata sau o adopta dar cu modificari situatie in care se cere unanimitate. In fine, Consiliul poate sa respinga propunerea reexaminata a Comisiei caz in care aceasta este definitiv ingropata sau se va purcede la o noua reexaminare a ei in stadiul initial al procedurii. Absenta deciziei Consiliului dupa expirarea termenului de 3-4 luni echivaleaza cu respingerea propunerii reexaminate a Comisiei. Procedura de codecizie Consiliu-Parlament Tratatele de la Maastricht si de la Amsterdam au crescut puterile legislative ale Parlamentului european. Dupa adaptarea Tratatului de al Amsterdam procedura de cooperare a devenit marginala, in favoarea procedurii de codecizie. Primele etape a celor doua proceduri primele doua lecturi sunt identice, dar procedura codeciziei permite parlamentului european sa respinga cu majoritatea simpla a membrilor sai textul ce ii este supus. Contrat procedurii cooperarii in procedura de codecizie Parlamentul are ultimul cuvant. Pornind de la situatia in care la a doua lectura Parlamentul propune amendamente la propunerea comuna, Consiliul va examina aceste amendamente si fie le va aproba cu majoritate calificata daca Comisia este de acord; si intr-un alt caz si in celalalt Consiliul adoptand pozitia comuna. Dar Consiliul poate sa respinga unele din amendamente inscriindu-si totodata altele dintre ele. In aceasta situatie se organizeaza un Comitet de conciliere Consiliu-Parlament si care va decide cu majoritate calificata si cu majoritate simpla(Parlamentul). Daca Consiliul isi da pozitia comuna amendata este adoptata. Daca parlamentul este ind ezacord, pozitia comuna amendata este respinsa. 6. Comitetul economic si social ECOSOC Este un organ cu caracter consultativ, este compus din 222 membrii repartizati pe tari. Cei 22 de membrii sunt repartizati in trei grupe: grupa 1 patronii(70), grupa 2, lucratorii(78), grupa 3 interese diverse agricultori, mestesugari, comercianti, profesiuni liberale(74). Membrii sunt numiti pe o perioada de patru ani, mandat ce poate fi reinnoit de catre Consiliu care se pronunta cu unanimitate, de pe o losta de candidati prezentata de fiecare stat membru. Listele tind sa asigure o reprezentare adecvata diferitelor medii socio-profesionale. Modul de desemnare unanimitate si reprezentare adecvata simbolieaza rolul consensual al Comitetului si grija sa de a se evita orice clovaj politic. ECOSOC actioneaza intr-un climat concret si operational. Structura ECOSOC este compusa din Presedinte, 2 vicepresedinti si 24 membrii incluzand presedintii celor trei grupe. In compunerea sa ECOSOC are 6 sectiuni care pregatesc avizele Comitetului: sectiunea pentru agricultura, mediu si dezvoltare rurala(NAT); sectiunea Uniunii economice si monetare si coeziuni economice si sociale(ECO); sectiunea pentru forta de munca, de afaceri sociale si de cetatenie(SOC); sectiunea relatiilor externe(REX); sectiunea Pietei Unice, a productiei si a consumului(INT); sectiunea de transport , energie, infrastructuri si a societatii de informare(TEN). Competenta ECOSOC participa la procesul decizional ca un organ consultativ. El emite avize fara posibilitate juridica de a influenta decizia finala(in aparenta) contrar situatiei avizelor PE. In acest sens, trebuie sa retinem ca avizul referitor la drepturile sociale fundamentale si avizul asupra Uniunii economice si monetare au fost adoptate in unanimitatea membrilor ECOSOC. In aceasta consta forta acestui Comitet: moderatie, claritate, consens. ECOSOC este consultat in mod obligatoriu in urmatoarele domenii: politica agricola; libera circulatie a lucratorilor; dreptul de stabilire; libera circulatie a serviciilor; transporturi; piata interna; politica sociala; formare profesionala; cercetare si dezvoltare tehnologica. Avizele sunt prtegatite de sectiunile specializate, sunt votate in sedinta plenara cu majoritatea voturilor exprimate. Cautarea deliberata a consensului se traduce cel mai adesea prin voturi cu unanimitate sau foarte majoritare. Procedura elaborarii unui aviz este urmatoarea: Comisia si Consiliul solicita un aviz ECOSOC. Biroul acestuia desemneaza sectiunea competenta. In cadrul sectiunii se constituie un grup de studiu, proiectul elaborat de grup fiind votat dupa examinare in sectiune si appoi in sesiunea plenara a ECOSOC. Odata votat, ECOSOC transmite avizul sau Comisiei, Consiliului si Parlamentului, dupa care acest aviz este publicat, in JOCE. Presedintii si secretarii generali ai federatiilor europene au posibilitatea sa-si exprime in mod liber punctele de vedere referitoare la continutul avizelor ce se elaboreaza. 7.Comitetul regiunilor(organizare, competente). A fost creat in scopul de a se asigura reprezentarea colectivitatilor regionale si locale in procesul decizional al Uniunii Europene. La fel ca si ECOSOC este compus din 222 membrii cu repartizare identica. Numirea titularilor si a unui numar egal de supleanti se face de Consiliul hotarat cu unanimitate la propunerea fiecarui stat membru al Uniunii. Majoritatea membrilor Comitetului sunt alesi in functie de responsabilitatile lor elective: primari de mari localitati, prefecti si presedinti de regiuni etc. Membrii Comitetului sunt alesi pentru un mandat de 4 ani cu posibilitatea de reinnoire. Ei un pot fi simultan membrii ai PE. Ca structura, Comitetul regiunilor cuprinde sapte comisii specializate: Comisia1:Politica regionala, Fonduri structurale, coeziune economica si sociala, cooperare trans-frontaliera si interregionala; Comisia 2: agricultura, dezvoltare rurala, pescuit; Comisia 3 retele transeuropene, transporturi, societate de informare; Comisia 4: amenajarea teritoriului, probleme urbane, energie, mediu; Comisia 5: politica sociala, sanatate publica, protectia consumatorilor, cercetare, turism; Comisia 6: forta de munca, politica economica, piata unica, industrie; Comisia 7: educatie, formare profesionala, cultura, tineret, sport, drepturile cetatenilor. Competente. Comitetul regiunilor participa la procesul decizional ca simplu organ consultativ. El este in mod obligatoriu consultat de Consiliu sau de Comisie in urmatoarele domenii: educatie, cultura, sanatate publica, fondul de dezvoltare regionala, realizarea retelelor transeuropene, acordurile cadru ale fondurilor structurale.

Comisia si consiliul pot obliga Comitetul regiunilor sa se pronunte intr-un termen foarte scurt(o luna) si pot sa se dispenseze de avizul sau in caz de intarziere. Lista domeniilor de mai sus un este exhaustiva, Comitetul putand fi consultat de catre Consiliu, Comisie sau Parlament in orice alt domeniu daca institutiile in cauza considera util. Este importanta de retinut ca acest organism poate emite avize si din propria sa initiativa in domeniile sale de competenta. 8. Curtea de conturi(organizare, competentele in raport cu Parlamentul). Curtea de conturi este compusa dintr-un colegiu de 15 membrii. Ei sunt numiti de catre Consiliu dupa consultarea Parlamentului pentru un mandat de sase ani ce poate fi reinnoit; alegerea se face pe baza listelor cu propuneri ale statelor membre. Calitatile cerute membrilor Curtii de conturi: competenta si independenta. Proiectele de rapoarte si proiectele de avize supuse examinarii si aprobarii colegiului celor 15 judecatori, sunt pregatite de grupuri de audit compuse din mai multi membrii ai Curtii si din agenti administrativi specializati. Toti judecatorii cu exceptia presedintelui sunt membrii de la una la mai multe grupe de audit. Astfel sunt create trei grupe de audit si Grupul ADAR Grupul de audit I are in vedere FEOGA-Garantie: culturi arabile,lapte si produsxe lactate, carne de bovina, produse animale; Alte cheltuieli FEOGA si probleme agricole; FEOGA Garantie: audit financiar, cheltuierli directe, probleme de ordin general, analiza riscurilor. Grupul de audit II: Tarile Europei Centrale si Orientale(PECO), noile state independente; domeniile bancare si CECA; domeniul regional, Fondul de coeziune, sarcinile intersectoriale; politica sociala si FEOGA Orientare; politicile interne si cercetarea inclusiv Centrul comun de cercetare; Grupul de audit III: Fondul european de dezvoltare(FED); cooperarea cu tarile in curs de dezvoltare si tarile terte; cheltuieli cu functionarea institutiilor, Oficiul publicatiilor oficiale ale Comunitatilor europene, Birourile externe si delegatiile comunitare, subventii, scoli europene, organisme descenralizate si resurse proprii;rambursari catre statele membre; Grupul ADAR: pregatirea proiectului de declaratie de aasigurare, coordonarea auditului financiar si auditului contabilitatii generale, coordonarea lucrarilor pentru raportul anual si supravegherea respectarii termenelor fixate; formare profesionala, programe si metode de lucru. Competente: Curtea de conturi are o tripla misiune: sa controleze, sa avizeze si sa permita Parlamentului sa acorde descarcare Comisiei. a) Functia de control. Curtea controleaza totalitatea cheltuielilor si veniturilor Comunitatilor europene CE, CECA, Euratom adica Bugetul general al Comunitatilor europene; - operatiuni finantate in afara bugetului pentru cintributii ale statelor membre in baza Fondului european de dezvoltare; - operatiuni de imprumutare si de imprumut al Comunitatilor. Curtea controleaza de asemenea organismele create de Comunitate, asigura buna gestionare financiara a Uniunii Europene. b) Functia consultativa. Curtea de conturi este in mod obligatoriu consultata referitor la orice proiect al Uniunii europene in domeniul financiar si bugetar. Ea poate sa fie consultata pentru orice proiect de reglementare avand incidenta financiara semnificativa; un fel de control preventiv este astfel exercitat c) Curtea de conturi si executarea bugetului Uniunii Europene. Tratatul din 1975 care a creat Curtea de conturi a investit in acelasi timp Parlamentul european cu competenta de a pronunta anual descarcarea pentru executarea bugetului. Consiliul este asociat acestei proceduri si ii revine efectiv obligatia de a adresa Parlamentului o recomandare de descarcare . Observatiile si recomandarile Curtii de Conturi permit atat Consiliului cat si Parlamentului sa se pronunte in cunostinat de cauza. Descarcarea este in principiu votata la 30 aprilie anul urmator publicarii Raportului Curtii de conturi. Parlamentul poate amana descarcarea sau o poate refuza. Comisia trebuie sa raporteze masurile luate pentru a aplica propunerile Parlamentului. Rapoartele speciale ale Curtii de Conturi sunt de asemenea examinate in comisia parlamentara. Ele fac adeseori obiectul unei rezolutii a Parlamentului. Comisia europeana trebuie sa-si formuleze observatiile.

9. Curtea de Justitie si Tribunalul de prima instanta(competente, organizare). Curtea de justitie se compune din 15 judecatori asistati de 8 avocati generali. Judecatorii si avocatii generali sunt numiti de comun acord de guvernele statelor membre. Independenta judecatorilor este garantata de statutul lor. Ei sunt inamovibili. Judecatorii, avocatii, grefierul si raportorii beneficiaza de imunitati si privilegii. Mandatul judecatorilor si avocatilor generali este de sase ani cu posibilitatea de reinnoire. O reinnoire partiala a judecatorilor are loc tot la 3 ani si are in vedere 7-8 judecatori. Reinnoirea avocatilor generali are loc tot la trei ani, avandu-se in vedere cate 4 avocati generali. Judecatroii desemneaza dintre ei un presedinte pentru un mandat de 3 ani. Rolul acestuia este important: repartizeaza cauzele intre camere; desemneaza pentru fiecare dosar judecatorul raportor; stabileste calendarul audientelor deliberarilor; decide asupra cererilor de masuri provizorii. Judecatorii ai avocatii generali numesc impreuna pentru o durata de sase ani cu reinnoire Grefierul Curtii. El este asimilabil ca functie unui secrear general; inregistreaza cererile, consemneaza actele de procedura, elaborraza procesele verbale de sedinte si conduce serviciile administrative. Curtea se va intruni in plen in urmatoarele cazuri: cand considera ca speta cu care a fost sesizata are o importanta deosebita; pentru a pronunta demisia din oficiu sau decadere din drepturile la pensie sau din alte avantaje a membrilor Comisiei care un mai indelplinesc conditiile necesare exercitarii functiilor lor; pentru a constata ca membrii Curtii de conturi un mai raspund conditiilor cerute pentru exercitarea functiilor lor. Competente: Tratatul CE prevede competenta Curtii pentru: - sa constate neindeplinirea de catre statele membre a obligatiilor comunitare; - sa statueze referitor la actiunile dirijate impotriva sanctiunilor susceptibile sa fie decise de institutiile Comunitatii impotriva particukarilor sau intreprinderilor; - sa anuleze actele ilegale ale institutiilor Comunitatii; - sa constate o lipsa de actiune legala din partea institutiilor comunitare; - sa cunoasca litigiile referitoare la repararea daunelor cauzate de catre institutiile si agentii Comnitatii in exercitarea functiunilor lor; - sa statueze asupra oricarui litigiu intre Comunitate si agentii sai; - sa statueze in baza unei clauze compromisuri existente intr-un contrac incheiat de Comunitate sau in contul sau; - sa statueze referitor la un diferend intre statele membre in conexitate cu obiectul tratatului, daca acest diferend ii este supus in baza unui compromis; - sa declare

neaplicabil un regulament comunitar prin exceptie de ilegalitate; sa ordone suspendarea unui act atacat si sa prescrie masuri provizorii pe care ;e considera necesare. Curtea este de asemenea com petenta, potrivit statutului , regulamentului sau de procedura pentru a statuta: - asupra opozitiei formulata de parat impotriva unei hotarari promulgate contra lui prin neprezentare; - asupra tertei opozitii formulate impotriva hotararilor sale de catre institutiile comunitare, statele membre si orice persoane fizice sau juridice; - asupra unei cereri de interpretare a hotararilor sale, formulate de catre o parte sau o institutie comunitara putand justifica un interes pentru aceasta; - asupra unei cereri de revizuire a hotararilor sale. Curtea de justitie poate de asemenea sa statueze cu titlu prejudicial asupra interpretarii tratatului si asupra validitatii si interpretarii actelor adoptate de institutiile Comunitatii. Recursul in interpretare un este o cale dfe actiune deschisa in fata judecatorului consultat; este o procedura de cooperare intre un judecator al unui stat membru si Curtea de Justitie. 1.Recursul pentyru neindeplinirea obligatiilor comunitare; 2.Recursul in anulare; 3. Recursul in carenta; 4. Recursul in responsabilitate; 5. Recursul functionarilor; 6. Competenta de a formula avize; 7. Recursul conditional; 8. Recursul in interpretare. 10. Procedura in fata Curtii de Justitie si in fata tribunalului de prima instanta Procedurile in fata Curtii de Justitie variaza dupa cum sunt recursuri directe sau procedura chestiunilor prealabile. In actiunile directe: Cureta este sesizata printr-o cerere scrisa adresata Grefei prin plic recomandat. Cererea este inscrisa in registrul Curtii si publicata in JOCE; presedintele Curtii desemneaza un judecator raportor insarcinat sa urmareasca derularea cazului.primul avocat general alege avocatul general al cauzei; actiunea este comunicata partii parate care are un termen de o luna sa comunice un memorie in aparare, reclamantul are termen o luna sa raspunda la memoriul in aparare. Cateva saptamani mai tarziu avocatul general prezinta concluziile sale. IN final Curtea delibereaza pe baza unui proiect stabilit de judecatorul raportor. Cat priveste procedura in cazul chestiunilor prejudiciale jurisdictia nationala supune Curitt problemele referitoare la aplicarea si interpretarea normei comunitare sau in legatura cu validitatea unui act comunitar. Grefierul traduce cererea, o notifica partilor precum si statelor membre, Comisiei si Conisliului si publica esentialul in JOCE. Un termen de doua luni este acordat pentru a formula observatii. IN continuare procedura este identica. Partile in litigiu un pot contesta interpretarea Curtii si care este de jure limitata la cazul pendinte are efect erga omnes princ aracterul sau jurisprudential. In esenta procedura in fata CJCE este contradictorie, publica, inchizitionala si mixta. Deciziile Curtii sunt pronuntate un majoritate. Un exista opinii separate publice ca in cazul hotararilor Curtii Internationale de Justitie de la Haga. Hotararea are forta obligatorie din ziua pronuntarii. Curtea statueaza si asupra cheltuielilor. Hotararile sunt publicate in ordine cronologica in Recueil de Jurusprudence partea I pentru hotarariel Curtii si partea a II-a pentru sentintele Tribunalului de Prima Instanta.. Tribunalul de Prima Instanta. Este format din 15 judecatori numiti de comun acord pentru sase ani de guvernele statelor membre. Fiecare judecator este asistat de doi referenti. Membrii Tribunalului pot fi alesi avocati generali la Curtea de Justitie( cu exceptia presedintelui). In cazul TPI, solutionarea in camere este regula si reuniunea in plen exceptia.TPI poate statua in formatia de judecator unic cand nici o circumstanta speciala nu impune colegialitatea. Competentele TPI se intind pe cinci domenii: concurenta, recursul functionarilor, afaceri referitoare la Tratatul CECA, anumite actiuni in daune-interese; toate actiunile particularilor si societatilor. TPI trimite Curtii de Justitie, actiunile pe care le considera aa un fi de competenta sa si reciproce. El un-si poate declina competenta odata ce Curtea l-a investit cu solutionarea unei cauze. In ceea ce priveste particularitatile pricedurii in fata TPI, mentionam ca ele sunt vizibile in cazul recursului si litispendentei. Recursul impotriva deciziei pronuntata de Tribunal trebuie formulat in termen de 2 luni de la notificarea deciziei atacate catre oricare parte ca partial sau total un a avut castig de cauza inainte TPI. Trebuie facuta mantiunea probelor si argumentelor de drept invocate si concluziile reclamantului. Curtea a precizat ca un recurs trebuie sa indice in mod precis elementele criticate ale hotararii a carei anulare se cere precum si argumentele juridice care sustin intr-o maniera specifica aceasta cerere. Recursul este comunicat de Grefierul Curtii tuturor partilor la procedura din fata Tribunalului care pot fiecare prezenta un memoriu in raspuns. Recursul un are efect suspensiv dar una din parti poate sesiza CJCE cu o cerere tinzand sa suspende efectele unei decizii anulate sau sa prescrie orice alta masura provizorie. Recursul poate fi fundamentat de probele extrase din lipsa de competenta a TPI, neregularitatea procedurii Tribunalului ceea ce a adus atingerea intereselor reclamantului precum si violarea dreptului comunitar de Tribunal. Curtea poate declara recursul fundamentat pentru insuficienta motivarii hotararii Tribunalului sau cand judecatorul comunitar de prima instanta un a raspuns probelor si concluziilor promovate in fata lui de catre parti.CJCE poate anula partial o hotarare a TPI pe motiv ca termenul in care Tribunalul a statua este excesiv. Cand recursul este fondat, Curtea anuleaza decizia TPI si poate sa hotarasca ca insasi in mod definitiv asupra litigiului, daca acesta este in stare de judecata, fie sa trimita cazul pentru solutionare in fata TPI. Litispendenta este situatia in care doua jurisdictii in principiu de aceasi grad in mod egal competente sunt sesizate cu acelasi caz. Conflictul este reglementat prin exceptia de litisprenenta gratie careia jurisdictia sesezata mai pe urma se va desesiza in favoarea primei. Cand tribunalul si Curtea de Justitie sunt sesizate cu spete avand acelasi obiect, TPI poate dupa ce a audiat partile sa suspende procedura pana la pronuntarea hotararii Curtii. Cnad reclamatia vizeaza anularea aceluiasi act, Tribunalul poate de asemenea sa se desesiseze pentru a pemite Curtii sa statueze asupra cererii. Curtea, la randul ei poate sa decida suspendarea procedurii pe rol si sa lase ca procedura sa se continue in fata TPI.