STIINTA MATERIALELOR

An I M, MTR, IT

Curs2

PROPRIETATILE MATERIALELOR
Proprietati mecanice fizice chimice tehnologice I. Abordare din punctul de vedere al utilizatorului de materiale -

PROPRIETATI MECANICE

Proprietile mecanice caracterizeaz rspunsul unor eantioane de material cu forme i dimensiuni standardizate (epruvete) la solicitri simple, de natur pur mecanic. Unei proprieti mecanice i este asociat ntotdeauna o valoare numeric. Clasificarea ncercrilor: A. Dupa tipul solicitarii aplicate Axiala Incovoiere Forfecare Rasucire Presiune de contact B. Dupa modul de aplicare a sarcinii Statica Progresiva Regresiva Oscilanta Constanta Soc Modul / orientare variabila Tractiune Compresiune

Dinamica

C. Dupa temperatura

Rece (<0C) Ambiant Cald (<300C)

STIINTA MATERIALELOR

An I M, MTR, IT

Curs2

Cea mai utilizata: INCERCAREA LA TRACTIUNE

Fig.1 Epruveta cu seciune rotund pentru ncercarea la traciune; S0-seciunea iniial; Lt-lungimea total; Lc-lungimea poriunii calibrate; L0-lungimea iniial ntre repere (lungimea msurat pentru calculul extensiei). Rezistena mecanic: definit prin reaciunea cu care materialul se poate opune unui efort la care este supus i se calculeaz ca raport ntre for i seciunea transversal a epruvetei.

F Pentru ncercarea la traciune: efortul normal = S S = aria real; scade continuu

inlocuit cu rezistena convenional, definit ca raport ntre for i seciunea iniial a epruvetei
R= F S0

[R] = MPa =N/mm2 S0 > S R <

Fig.2 Curba de traciune for - deformaie

Fig.3 Curba caracteristic la traciune a materialului

STIINTA MATERIALELOR Zone caracteristice:

An I M, MTR, IT deformaie elastic deformaie plastic proporional (O-A) neproporional (A-B); curgere (B-C) ecruisare (C-D) gtuire (D-rupere)

Curs2

Deformaia elastic proporional: legea lui Hooke:

F = E S l , = E , l0

Rezistenta

Rezistenta de rupere la tractiune

Rm = Fm S0

Rezistenta de curgere tehnica Raportul dintre forta care produce o deformatie neproportionala prescrisa si sectiunea initiala (cel mai frecvent 0.2%)
R p 0 .2 = F p 0 .2 S0

Performante: metale / compozite > ceramici > polimeri

Ductilitatea

Capacitatea materialului de a se deforma inainte de rupere

(notiuni conexe: plasticitate, maleabilitate); opusul ductilitatii = fragilitate

A= l0 lu l0 100 [%]

Performante: polimeri > metale >> ceramici

STIINTA MATERIALELOR Tenacitatea

An I M, MTR, IT

Curs2

Masura energiei de rupere a materialului = Rezistenta + Ductilitate (presupune inclusiv rezistenta la socuri)

Performante: metale / compozite > polimeri >> ceramici Rigiditatea Caracterizeaza modul de deformare elastica sub actiunea fortelor exterioare E = tg Performante: compozite / multimateriale > ceramici / metale >> polimeri

Duritatea

Capacitatea materialelor de a se opune patrunderii penetratorilor exteriori Cel mai frecvent se masoara static Mohs minerale (ceramici) Knoop toate categoriile Brinell (HB), Rockwell(HRB, HRC,...) metale Vickers metale, ceramici Shore polimeri

Performante: ceramici > metale >> polimeri

II. Densitatea

PROPRIETATI FIZICE Performante: metale (Os) > ceramici > polimeri

Conductivitatea electrica Metale: conductori Ag Cu Au Al - ... Mn Ceramici: izolatori (general); exceptii: C, semiconductori, unii supraconductori Polimeri: izolatori (general) exceptii: polimeri conductori Conductivitatea termica = energia termic transferat prin material pentru a crete cu un grad temperatura la o distan de 1 m n timp de 1 s; metalele: conductori Au Cu Ag Al - .... ceramici, polimeri: izolatori

In general similar cu

STIINTA MATERIALELOR Dilatarea termica

An I M, MTR, IT
l = l0 ( 1+ t ) (aproximativ)

Curs2

In general: polimeri / metale > ceramici exceptii: aliaj invar Proprietati magnetice Materiale m = susceptibilitatea magnetica; = permeabilitatea magnetica

diamagnetice (m < 0) (Cu, Ag, Au, ...) paramagnetice (m >0, mic) (Fe, Al, Ti, ...) feromagnetice (m >>0) (Fe, Ni, Co, sub temperatura Curie)

III. Esential:

PROPRIETATI CHIMICE numai d.p.d.v. al utilizarii stabilitatea chimica Timp (problema la polimeri) Caldura + alte radiatii (problema la polimeri) Medii agresive (problema la polimeri si metale) reactie cu agenti puternic oxidanti reactie redox in mediu electrolitic metalul care se oxideaza anod

Metale: coroziune

chimica electrochimica

M Anod: M

2+

+ 2e (oxidare)

Catod: 2e +H 2 O +

(reducere)

1 O2 2OH 2

MO M(OH)2 uscare

Fig. 4 Celula de coroziune electrochimic

MO pelicula protectoare daca e stabila chimic aderenta impermeabila Exemple: Al, Ti, otel inoxidabil

STIINTA MATERIALELOR

An I M, MTR, IT

Curs2

Cauza polarizarii: diferenta de potential de electrod Potenialul standard de electrod: potenialul dezvoltat de metal ntr-o soluie cu concentraia 1 mol/l a ionilor acelui metal, la 25C i n condiii de echilibru (nu exist nici un curent); Potential 0 de referinta electrodul normal de hidrogen 2 H + +2e la echilibru, presiunea H = 1 atm. reactia H 2 Metal Potenial standard [V] Au+ Pt2+ Pd2+ Ag+ Cu+ Ni2+ Co2+ Fe2+ Cr3+ Ti3+

1,692

1,18

0,951

0,799

0,521

-0,257

-0,28

-0,447

-0,744

-1,37

Me1 / Me2 = anod / catod

daca

V1 < V2

si

contact electric Me1 - Me2

Me1 se corodeaza daca Me1O nu e protector

PROPRIETATI TEHNOLOGICE Proprietati generale care caracterizeaza modul in care un material se poate prelucra prin diverse tehnologii Exemple: Turnabilitate Aschiabilitate Deformabilitate Sudabilitate...