Urechea Medie

Urechea medie este situata in continuarea urechii externe. Ea are rolul de a conduce undele sonore la aparatul de receptie. Este compusa dintr-o cavitate (cavitatea timpanului). Aceasta are forma de toba cu un perete lateral, un perete medial si o circumferinta care a fost impartita in 4 pereti: superior, inferior, anterior si posterior. In interiorul cavitatii se gaseste un lant format din 3 oscioare care se intind intre peretii lateral si medial. Spatiul ramas este umplut cu aer. Prin peretele posterior comunica cu alte cavitati aerate situate in mastoida numite celule mastoidiene. Prin intermediul unui duct care este numit tuba auditiva (trompa lui Eustachio) cavitatea timpanului comunica cu faringele. Peretele lateral este format dintr-un inel osos care circumscrie membrana timpanica. Aceasta membrana este situata intre ductul auditiv extern si urechea medie. Este aproape rotunda, are diametrul de 1 cm, grosimea o zecime de mm. Are o culoare cenusiu-stralucitor si este translucida. Fata laterala este orientata inspre antero-inferior. Aproximativ in centru se observa o depresiune numita ombilic. De la ombilic inspre antero-inferior se observa un triunghi luminos (Politzer). Acesta nu are substrat morfologic. Rezulta din reflexia fascicului luminos. Explorarea fetei laterale a timpanului se face prin otoscopie.Metoda consta in introducerea unei palnii metalice in ductul auditiv extern si prin cae se proiecteaza un fascicul de lumina. Prin transparenta timpanului se observa ciocanul care apare ca o dunga situata pe timpan orietata dinspre superior spre inferior si de la periferie la ombilic. La extremitatea superioara a proiectiei ciocanului se observa o proeminenta care este procesul lateral al ciocanuli de la care se desprind 2 benzi care sunt ligamentele timpani-maleolare. Ligamentele delimiteaza o arie in regiunea antero.superioara a timpanului. In aceasta zona membrana este mai subtire si bombeaza spre ductul auditiv extern. Timpanul este format spre exterior din piele, spre interior din mucoasa si intre ele un strat fibros cu fibre radiare si circulare. Peretele medial corespunde urechii interne. Pe acest perete se gaseste o proeminenta numita promotoriu. Proeminenta este determinata de prima spira a melcului. Deasupra promontoriului se gaseste un orificiu numit fereastra ovala. Prin ea se face comunicarea cu vestibulul. Este acoperita de baza scaritei. Posterior de promontoriu se gaseste fereastra rotunda care este acoperita de o membrana. Intre cele w ferestre se gaseste o depresiune numita sinusul timpanic. Posterior si in afara sinusului timpanic se gaseste o proeminenta osoasa ascutita numita piramida. Peretele anterior In partea inferioara vine in raport cu cotul canalului carotidian. In pareta sa superioara se deschide tuba auditiva. Peretele posterior In partea superioara a acestui perete se gaseste orificiul de deschidere al unui canal care realizeaza comunicarea cu celule mastoidiene si care este numit aditus ad antrum. Inferior de acesta se gaseste o foseta in care se sprijina ramura orizontala a nicovalei. Foseta este numita fosa incubis. Peretele superior este format de o lama osoasa subtire numita tegmn timpan (tavanul timpanului). Acesta face parte din fata antero-superiaora a stancii temporalului. Peretele inferior vine in raport cu golful venei jugulare. Osciorele auzului sunt in nr de 3: ciocanul, nicovala si scarita. Sunt interpuse intre membrana timpanului si fereastra ovala.

Ciocanul are o lungime de 7-8 mm . Seamana cu o maciuca. Are o extremitate mai voluminoasa, rotunjita, numita cap. Capul se articuleaza cu nicovala. Capuleste urmat de o ingustare numita gat. In continuare se gaseste o lama osoasa numita maner. Manerul este inglobat in membana timpanului. Din partea infero-laterala a gatului se desprinde o prelungire transversala care este procesul lateral al ciocanului. De pe partea anterioara a gatului se desprinde procesul anterior care se reduce cu inaintarea in varsta si la adult ramane numai un mic tubercul. Nicovala seamana cu un molar inferior. I se descrie un corp si 2 procese. Corpul se articuleaza cu ciocanul. Procesul lung sau vertical este paralel cu manerul ciocanului. Extremitatea sa se incurbeaza spre medial si se termina cu o umflatura numita proces lenticular.Acesta se articuleaza cu scarita. Procesul scurt sau orizontal este orientat spre posterior si se sprijina in fosa incudis. Scarita seamana cu o scarita de calarie. I se descrie un cap, o ansa, si o placa bazala. Capul se articuleaza cu ramura verticala a nicovalei. De la cap pornesc 2 ramuri: una anterioara si una posterioara. Ele formeaza ansa. La cealalta extremitate a ansei se gaseste o lamela osoasa subtire care este fixata in fereastra ovala prin intermediul unui ligament inelar. Mucoasa casei timpanului este subtire, transparenta si adera de periost; tapeteaza peretii cavitatii timpanului, cavitatile mastoidei, imbraca oscioarele auzului, impreuna cu ligamentele si muschii acestora. Cavitatile mastoidei In procesul mastoidian se gasesc cavitati pneumatice care comunica intre ele precum si cu cavitatea timpanului. O infectie pornita din urechea medie se poate propaga la celulele mastoidiene. Tuba auditiva este un duct care leaga casa timpanului de rinofaringe. Prin intermediul tubei aerul ajunge din faringe in casa timpanului si se realizeaza o presiune egala pe ambele fete ale membranei timpanice.

Urechea interna
Reprezinta organul stato-acustic. Cuprinde mai multe cavitati sapate in stanca osului temporal. Ele sunt numite labirint osos. In interiorul labirintului osos se gasesc tuburi si cavitai epitelio-membranoase care alcatuiesc labirintul membranos. Intre labirintul osos si labirintul membranos se gaseste un spatiu numit spatiul perilimfatic. Contine un lichid clar numit perilimfa. In interiorul labirintului membranos se gaseste unalt lichid numit endolimfa. Labirintul osos este inconjurat de o compacta osoasa cu o grosime de 2-3mm numitra capsula labirintica. Portiunea labirintului care cuprinde aparatul de receptie al undelor sonore se numeste melc. Melcul osos sau cocleea are forma unui melc cu cocleea incolacita in 2 spire si jumatate. Cel din partea dreapta este incolacit de la dreapta spre stanga iar cel din stanga este incolacit dinspre stanga spre dreapta. Melcul isi are originea la fereastra ovala si se termina in fund de sac. Are o lungime de 38 mm.Dupa infasurare ramane o latime de 7-8 mm la baza si o inaltime de 3-3,5 mm. Varful melcului este orientat antero-lateral iar baza posteromedial. Partea centrala a melcului este formata dintr-un pom osos numit polumela sau modiolus. Baza priveste spre ductul auditiv intern si este perforata de orificii prin care trec fascicule ale nervului cohlear. Canalele prin care trec acestea se numesc canale longitudinale. Cealalta extremitate a acestora se deschide intr-un canal spiralat situat in vecinatatea polumelei. In acest canal spiral se gasest ganglionul lui Corti. De pe columela se desprinde o lamela osoasa numita lama spirala. Ea se incolaceste in jurul axului central, proemina in lumenulu canalului spiral fara sa atinga peretele opus.

Compartimentul canalului spiral situat spre baza melcului este numit rampa timpanica. Compartimentul situat spre varf se numeste rampa vestibulara. Inspre varful melcului lama spirala se desprinde de pe columela, se ingusteaza si se termina printr-un varf numit carlig. Carligul delimiteaza cu lama spirala un orificiu numit helicotrema. Prin acest orificiu se realizeaza comunicarea dintre cele 2 rampe. Lama spirala este strabatuta de canalicule radiale care pornesc din canalul spiral. Acestea sunt estinate fibrelor nervului auditiv provenite din organul lui corti. Melcul membranos pe sectiune are o forma triunghiulara. La nivelul peretelui latereal cel opus modeolusului periostul este ingrosat si aceasta ingrosare este numita ligamentul spiralic. Partea anterioara a ligamentului spiral formeaza pereetele extern al melcului membranos. Lama spirala este continuata cu o membrana pana la peretele extern(membrana spirala) si formeaaz peretele posterior al melcului membranos. De pe fata anterioara a lamei spirale osoase, aproape de marginea libera a acesteia se desprinde membrana vestibulara, membrana ce se intinde pana la extremitatea anterioara a ligamentului spiral si formeaza peretele anterior al melcului membranos sau canalul cohlear. Canalul cohlear se termina prin 2 funduri de sac. Unul inferior in apropierea ferestrei ovale si unul superior la varful melcului. Aproape de extrmitatea inferioara melcul membranos este in legatura cu sacula printr-uncanal ingust(canalul reuniunii). Pe peretele lateral care este format din ligamentul spiral deasupra membranei spirale se gasete o proeminenta numita cadrul spiral. Intre membrana spirala si cadrul spiral se delimiteaza santul spiral extern. Intre cadrul spiral si membrana vestibulara se gaseste o depresiune numita banda vasculara datorita bogatei vascularizatii. Peretele posterior al melcului membranos este format astfel: aproape de marginea libera pe lama spirala osoasa perioastul este ingrosat si formeaza limbul lamei spirale. Fata anterioara a limbului este brazdata de santuri radiare si circulare care debuteaza din periost o serie de proeminente numite dinti auditivi. De pe fata anterioara a limbului se desprinde membrana tectoria. Limbul se termina printr-o fata abrupta cu concavitatea inspre ateral. Concavitatea este marginita de 2 buze: una anterioara sau vestibulara si una posterioara sau timpanica. Buza vestibulara este formata din primul rand de dinti auditivi. Cele 2 buze delimiteaza santul spiral intern. Intre santurile spirale intern si extern se gaseste organul lui corti. La nivelul acestuia sunt receptionate vibratiile sonore si sut transformate in influx nervos. Organul lui corti provine dintr-o modificare a epiteluilui melcului membranos. Este format din numeroase celule de sustinere si din celule senzoriale. In centrul organului se gaseste o arcada alcatuita prin unirea a 2 celule de sustinere care sunt numite stalpi. De-a lungul melcului aceste arcade formeaza un tunel. Celulele auditive propriu-zise sunt celule ciliate. Extremitate superioara este acoperita de o placa uticulara din care ies o serie e cili. Pe partea mediala a stalpilor se gaseste un rand de celule auditive numite interne iar pe partea laterala se gasesc 3-5 randuri de celule auditive externe. Deasupra organului lui corti la o oarecare distanta de acesta in endolimfa pluteste membrana tectoria. In interiorul labirintului membranos se gaseste endolimfa care are o vascozitate de 2,9 ori mai mare decat a apei, in timp ce perilimfa are vascozitatea apei. Melcul membranos imparte spatiul perilimfatic cohlear in rampa vestibulara si rampa timpanica. Cele 2 comunica prin helicotrema. Rampa timpanica se termina la fereastra rotunda. Vibratiile receptionate de timpan sunt transmise prin oscioare perilimfei din rampa vestibulara. Apoi prin helicotrema ajung in rampa timpanica si apoi la membrana ferestrei rotunde care vibreaza in sens invers. Vibratiile peroilimfei sunt treansmise endolimfei de membrana vestibulara, apoi sunt transmise membranei spirale si organului lui corti. Din frecaea cililor de membrana tectoria iau nastere impulsuri nervoase. By MOSS