este proprietatea fundamentala a muschiului cardiac care se realizeaza cu participarea sistemului contractil [reprezentat de miofilamente subtiri de actina S(fibrilara)

rasucite dublu helicoidal si formate la randul lor din unitati de actina globulara G si miofilamente groase de miozina] comparat cu haltera, crosele de golf . pe langa acest sistem contractil este necesara interventia sistemului energogen (furnizor de ATPmitocondrii). La nivelul miofilamentelor subtiri de actina exista situsuri active acoperite in repaus de proteine reglatoare de contractie: - tropomiozina - troponina. Troponina prezinta 3 componente: - troponina T care se leaga de tropomiozina - troponina I care se fixeaza pe actina - troponina C care capteaza Ca. In momentul in care creste concentratia plasmatica a Ca-ului, atunci el este captat de troponina C moment in care intregul complex al proteinelor reglatoare sufera o rotatie mai mare de 90 de grade, descoperind, eliberand situsurile active. Miozina in repaus, are un incovenient, inregistreaza un unghi mai ascutit intre capatul si bratul crosei, numai dupa ce miozina capteaza o molecula de ATP, isi mareste unghiul de insertie al capatului pe brat, in acest moment miozina acroseaza situsurile active impingandu-le catre mijlocul imaginar al sarcomerului, scurtandu-le. O contractie musculara este o suma de puntin constituite simultan. OBS: Atp-ul este luat in principal din acizii grasi liberi si secundar din glucoza. 5.Tonicitatea= importanta dar mai putin fundamentala. Miocardul pastreaza un tonus muscular bazal pe tip simpatic (stare de contractilitate, vasoconstrictie chiar si in repaus-diastola, se inregistreaza electric si exista in alti muschi si la nivel cerebral, tot ce urmeaza in urma acestui tonus se produce mult mai rapid). Pe aceasta constatare, Frank si Sterling au spus ca in functie de tonusul muscular bazal, lungimea fibrei musculare cardiace si forta contractiei care urmeaza va fi mult mai mare. L(lungimea) si T(tonus) este dp cu forta sistolei ce urmeaza (Fenomenul Sterling). Debitul cardiac este mai mare. Toate au drept scop, fenomenul mecanic. Revolutia mecanica a cordului (1628,Harley): sau ciclul cardiac La un individ sanatos, tanar adult cu o Frecv cardiaca normala 70-90 batai/min, revolutia mecanica a fiecarei camere dureaza 0.8 sec si este formata din succesiuni de sistole si diastole (Fiecare camera are sistola, urmata de diastola ei). Sistola atriala dureaza 0.10 sec, urmata de diastola atriala ce dureaza 0.7 sec. Sistola ventriculara dureaza 0.3 sec si este urmata de diastola ventriculara care are 0.5 sec. Desi in general, cand o camera este in sistola, cealalta este in diastola, totusi exista o perioada cand ambele camere sunt relaxate (perioada numita diastola generala ce dureaza 0.4 sec care se incheie in momentul inceperii unei noi sistole atriale). Putem spune ca revolutia mecanica a cordului este formata din SA (0.1sec), SV (0.3sec) urmata de DG (0.4sec), in total 0.8sec, dupa care incepe o noua sistola atriala si intregul ciclul se reia. Sistola atriala: incepe la sfarsitul diastolei generale cand valvule atrioventriculare sunt deschise si toate camerele sunt pline, presiunea fiind egala in ambele camere. In acest moment, un influx plecat din Keick-Flack si propagat prin musculatura atriala va duce la depolarizeaza musculaturii atriale si aparitia contractiei sale (se inregistreaza in aceasta perioada unda P pe EKG, ce reprezinta depol atriala). In timpul contractiei atriale, presiunea in atrii creste si sangele este impins in ventriculi, completandu-le umplerea ultimii 30% volum sanguin (primii 70% provenind dintr-un moment anterior, diastola generala, cand sangele a cazut pasiv din atrii in ventriculi in momentul deschiderii valvulelor). OBS: golirea camerelor nu este niciodata totala. 1.Presiunile intra-atriale in sistola nu sunt egale, pe dreapta sunt mai mici. In AS, presiunea este intre 6-8 mmHg, in timp c in AD 4-6mmHg.

CURS 2 4.CONTRACTILITATE:

2.In timpul sistolei atriale, cresterea presiunii si impinderea sangulei se face nu doar spre ventriculi dar si anterograd, in sus, astfel afluxul venos scade. La sfarsitul sistolei atriale , musculatura atriala incepe sa se relaxeze, si presiunea intraatriala incepe sa scada sub valorile presiunii din ventriculi. Moment in care, gradientul presional, sangele din ventriculi vrea sa se intoarca in atrii, dar nu va reusii pentru ca se vor inchide valvule atrioventriculare (numita inchiderea precoce a valvulelor atrioventriculare, momentul din care incepe inregistrarea complexului QRS pe EKG si sistola propriuzisa a ventriculului). Sistola ventriculara: dureaza 0.3 sec si incepe dupa incheierea sistolei atriale gratie conducerii decrementiale si este expresia mecanica a depolarizarii ventriculare, de la varf catre baze. OBS: Sistolele ventriculare difera una de alta, astfel in VS musculatura este mai groasa, contractia este de tip concentric (se trag toate diametrele), forta este mai mare, in timp ce in VD musculatura este mult mai subtire si contractia este de tip excentric (se contracta musculatura catre sept) In sistola ventriculara distingem mai multe faze: 1.faza izometrica: dureaza 0.05sec, care consta in punerea in presiune a peretilor ventriculari, a musculaturii, datorita acestei puneri in tensiune se inchid valvulele atrioventriculare si presiunea in ventriculi incepe sa creasca, progresiv pana cand se deschid alte valve (sigmoidele aortice pe st si pulmonare pe dr). Moment in care se incheie aceasta faza OBS: In momentul deschiderii valvulelor sigmoide, presiunea in aorta si in artera pulmonara este presiunea arteriala minima, diastolica din timpul diastolei ventriculare (in aorta 70-90mmHg, iar in artera pulmonara 7-12mmHg). 2.faza izotonica: sau de ejectie, evacuare: dureaza 0.25sec, incepe odata cu deschiderea sigmoidelor aortice si pulmonare, in cadrul ei se disting 2 momente: a. faza de ejectie rapida: 0.10 sec, in care viteza este de aprox 1mm/sec si este urmata de b.faza de ejectie lenta: 0.15 sec, in care desi presiunea intraventriculara scade sub valoarea presiunii aortice si pulmonare, sangele continua sa curga in virtutea fortelor de inertie. gradientului de presiune. OBS: 1.in timpul Sistolei ventriculare, fibrele musculare se scurteaza cu aprox 30-33%, micsorandu-se diametrele ventriculelor si tragand dupa ele planseul atrioventricular coborand (presiunea din atrii scade, afluxul venos creste, sangele se aspira in atrii 2.de la un volum telediastolic ( de la sf diasstolei ) intre 150-200 ml, se ajunge la un volum telesistolic intre 50-70 ml, rezulta volumul de sange ejectat intr-o sistola ventriculara este 100-130 ml. Diastola generala: dureaza 0.4sec, reprezinta perioada in care atriile si ventriculii sunt relaxati. Se disting in cadrul ei: a.protodiastola: inceputul diastolei, 0.02-0.04sec. in care presiunea in ventriculi continua sa scada sub nivelul presiunii din aorta si artera pulmonara, ventriculul este gol. Sangele din vasele mari vor sa reflueze in ventriculi pt a merge spre echilibru presional, acest reflux mic de sange va esua pentru ca acest reflux va inchide sigmoidele, moment in care se incheie protodiastola. b.relaxarea izometrica/izovolumetrica: 0.04-0.06sec, in aceasta faza ventricolul este o cavitate izolata, atat valvulele sigmoide cat si atrioventricularele sunt inchise, dar musculatura ventriculara continua sa se relaxeze scazand presiunea intraventriculara, creindu-se "vidul postsistolic" (in ventriculi fiind o cantitate de 50-70ml de sange), in aceasta camera nu se face decat sa creasta gradientul presional dintre atriu si ventricul c.relaxarea izotonica: datorita presiunii mari intraatriale care sunt pline cu sange si presiunii foarte mici intraventriculare, valvule atrioventriculare se deschid si incepe umplerea ventriculara (proces pasiv in virtutea inertiei, moment in care plesneste apexul ce se aude doar la tineri). Initial are loc o umplere rapida care dureaza aprox 0.10-11 sec urmata de o umplere ventriculara lenta cu o viteza mult mai mica, ce dureaza 0.20 sec cand presiunile intracamerale aproape s-a egalizat iar inima este o cavitate deschisa si plina de sange astfel se incheie diastola generala. In acest moment, un nou influx din Keith-Flack propadat va depolariza fibrele atriale si va incepe o noua contractie, o revolutie.