Dei negat adeseori, discriminarea mpotriva romilor este dureros de real.

Acest articol i propune s prezinte modul n c are discriminarea se face simit n cotidianul romilor i devine un obstacol n calea integrrii lor n societate, att la nivel european, ct i naional. O dat contientizat aceast situaie de fapt, o ntrebare survine: cui i revine responsabilitatea de a gsi soluii? Situaia romilor la nivel european n ultimul deceniu, iniiativele i politicile adoptate n vederea ameliorrii condiiilor de via i a integrrii sociale a romilor s -au nmulit simitor, att la nivel naional ct i internaional. Pentru a ne limita la doar cteva exemple, vom meniona c anul 2005 marcheaz nceputul Deceniului de Incluziune al Romilor n cadrul cruia cele 12 state participante au elaborat planuri naionale de aciune pentru integrarea acestei minoritai; c n 2009 a fost creat Platforma European pentru Integrarea Romilor i c studiile i rapoartele cerute de Banca Mondial sau de Comisia European pe aceast tem au devenit din ce n ce mai numeroase. n ciuda acestor eforturi, romii reprezint grupul cel mai discriminat la nivel european, n raport cu alte minoriti naion ale sau grupuri de imigrani. Astfel, n medie, 50% din romii care au participat la ancheta EU-MIDIS au fost victima unei discriminri n ultimul an i 20% dintre ei au fost, n decursul aceleiai perioade, victima unei crime cu caracter rasist (incluznd agresiuni, ameninri sau hruire grav). n plus, 79% dintre romi (n medie) nu au semnalat autoritilor competente discriminarea de care au suferit, motivaiile invocate dezvluind un sentiment de resemnare n faa unor discriminri devenite normale pentru o mare parte dintre ei, precum i necunoaterea procedurilor i a instituiilor unde pot depune plngere, sau teama de consecinele negative ce ar putea rezulta n urma semnalrii unui astfel de incident. Pe lng atitudinea discriminatorie a populaiei majoritare, romii se confrunt i cu o situaie de excluziune socio-economic. ntr-adevr, ei reprezint cea mai mare, dar i cea mai srac minoritate din Europa, fiind sistematic prezentai n rapoartele naionale dre pt un grup dezavantajat. Srcia romilor este multidimensional, corelat cu un nivel ridicat de omaj (omajul formal poate ajunge pn la 90% n anumite comuniti de romi), un nivel sczut de educaie, condiii proaste de via i o sntate precar. Un studiu al Bncii Mondia le despre costurile economice ale excluziunii romilor n Bulgaria, Cehia, Romnia i Serbia arat c populaiile majoritare ale acestor ri au de 4 pn la 6 ori mai multe anse dect romii de a-i fi terminat cel puin studiile secundare. Slaba educaie se traduce n cele din urm printr -un nivel ridicat de omaj (doar 1 din 2 romi aduli lucreaz efectiv n Romnia i chiar i mai puini n Bulgaria i Cehia) sau, n cazul romilor integrai deja pe piaa de munc, prin diferene salariale semnificative fa de restul populaiei (angajaii romi ctig cu 31% mai puin n Bulgaria, cu 48% mai puin n Serbia, cu 55% mai puin n Romania i cu 58% mai puin n Cehia). Crend un cerc vicios, lipsa unei slujbe sau veniturile mici i mpiedic pe romi s investeasc n educaia copiilor sau n mbuntirea propriilor condiii de via. Acestea din urm au n mod evident consecine i asupra strii de sntate a romilor care ocup, nc o dat, o poziie inferioar: sperana lor de via n Europa de Est este cu 10 ani mai mic dect a restului populaiei, iar rata mortalitii infantile este de 2 ori mai mare n rndul romilor din Cehia, Slovacia i Ungaria. Romii se gsesc aadar n societile europene ntr-o situaie de rasism instituional, situaie care nu este rezultatul unei anumite legi sau politici, ci a plasrii sistematice a unui grup rasial ntr-o poziie dezavantajoas, n toate sferele vieii sociale. Prin urmare, instrumentele tradiionale de lupt mpotriva discriminrii (cum ar fi, la nivel european, directiva 2000/43/EC), care impun statelor obligaia negativ de a nu nclca principiul egalitii, nu mai sunt suficiente pentru a elimina aceast excluziune structural care se reproduce n timp. Este astfel nev oie de a impune statelor obligaia de a lua msuri pozitive n vederea integrrii sociale i profesionale a romilor de pe teritoriul lor. Situaia romilor n Romnia Situaia romilor din Romnia reflect i chiar accentueaz problemele cu care aceast minoritate se confrunt n ansamblul spaiului european: srcie, lipsa educaiei, omaj, sntate precar. Astfel, potrivit Bncii Mondiale, n jur de 66% dintre romii din Romnia triesc cu mai puin de 4,30$ pe zi, n timp ce 21% triesc cu mai puin de 2,15$ pe zi. De asemenea, rata omajului n rndul romilor este cu 26 pun cte procentuale mai mare dect media masculin, iar angajaii romi au venituri cu 55% mai mici dect populaia majoritar. n privina educaiei, nscrierea copiilor romi n coli continu s fie mai mic dect media naional. De exemplu, la nivelul nvmntului secund ar, 79% dintre tinerii romni cu vrste cuprinse ntre 15 i 18 ani studiaz, n timp ce doar 36% dintre romii din aceeai categorie de vrst urmeaz un program educaional. n ceea ce privete atitudinea populaiei, percepiile majoritii asupra acestei minoriti sunt impregnate de stereotipuri precum violena, criminalitatea, lipsa interesului pentru educaie: 72% cred c majoritatea romilor ncalc legea, iar 20% consider c este necesar interzicerea a ccesului romilor n anumite magazine sau cafenele. n observaiile sale finale adresate Romniei, Comitetul pentru Eliminarea Discriminrii Rasiale (CEDR) face frecvent referire la minoritatea rom i puncteaz cteva dintre principalele probleme cu care aceasta se confrunt: romii continu s fie victime ale stereotipurilor rasiste i discriminrii n materie de acces i calitate a nvmntului, acces la slujbe, la locuine, la serviciile de sntate etc., precum i victime ale abuzului de autoritate din partea poliiei i a forelor de ordine. CEDR recomand aadar statului romn s vegheze la aplicarea legislaiei existente i a altor msuri care interzic discriminarea romilor, s faciliteze i s garanteze accesul acestora la differitele servicii i s furnizeze date precise i fiabile asupra situaiei reale a romilor i a efectelor concrete ale legislaiei i politicilor adoptate. Absena unei implementri efective a numeroaselor iniiative, precum i carenele statisticilor referitoare la populaia rom, sunt denunate i de ONG-urile implicate n promovarea drepturilor omului. Astfel, Federaia Organizaiilor Neguvernametale pentru Copil (FONPC), care activeaz n domeniul drepturilor copilului, consider rapoartele periodice ale statului drept o declaraie de intenie referitoare la ce ar trebui fcut i nu la ceea ce s-a fcut deja. n plus, Romani CRISS, ntr-o scrisoare adresat recent oficialilor UE, critica graba i superficialitatea cu care statul romn ncerca s adopte noua strategie naional de integrare a romilor i punea la ndoial sinceritatea angajamentului Romniei pentru rezolvarea problemelor romilor. La aceste critici se adaug i alte elemente care arunc dubii asupra voinei politice din Romnia de integrare a romilor, i anume discursurile cu caracter rasist ce vin din partea unor politicieni care acoper ntregul spectru politic din Romnia. Dac cea mai mare atenie au strnit -o declaraiile preedintelui Traian Bsescu, care afirma c muli romi triesc n mod tradiional din ceea ce fur, acestea nu sunt izolate. Pentru a cita doar cteva exemple, vice-preedintele PSD, Vasile Dncu, cerea n 2007 s se fac o distincie ntre ignie i soc ial-democraie", iar primvicepreedintele PNL, Ludovic Orban, a strnit indignarea societii civile n noiembrie 2009 prin declaraiile rasiste fcute n cadrul campaniei electorale. Multe sprncene a ridicat i iniiativa legislativ a deputatului PDL Silviu Prigoan, susinut inclusiv de Academia Romn, ce

propunea nlocuirea termenului de rom cu cel de igan n limbajul oficial, pentru a evita eventuale confuzii ale strinil or ntre romii din Romnia i romni. (Din fericire, aceast propunere legislativ a fost respins cu o larg majoritate n Camera Deputailor. Propunerea de respingere a proiectului a ntrunit 229 voturi favorabile, 31 contra i 16 abineri). Concluzie Excluziunea socio-economic de natur structural, precum i discriminrile frecvente venind din partea populaiei majoritare i a autoritilor (fie ele poliiti, ageni de ordine sau politicieni de rang nalt), nfiereaz aadar viaa cotidian a romilor. Aceast situaie nu este caracteristic Romniei, ci se regsete n ansamblul statelor membre UE, att n cele noi unde romii locuiesc n mod tradiional, ct i n cele vechi n care s -au format mai recent comuniti de romi, favorizate fiind i de dreptul la liber circulaie. Aceast amploare european a problemei, corelat cu lipsa de efectivitate a majoritii msurilor elaborate la nivel naional, a fcut imperativ adoptarea unor soluii la nivelul instituiilor UE. Recenta Strategie european pentru incluziunea romilor se nscrie n aceast logic, prevznd, printre altele, anumite obiective n materie de integrare a romilor, precum i un mecanism de monitorizare solid, dirijat de Comisia European i care s se bazeze pe criterii comune clare i s permit msurarea rezultatelor concrete. Totui, aceast strategie reprezint avant-tout un cadru de coordonare al strategiilor naionale, statele membre fiind cele crora le revine responsabilitatea primordial n implementarea diferite lor politici i, implicit, n asigurarea integrrii sociale a romilor. Dac aceste msuri vizeaz n principal eliminarea discriminrii structurale mpotriva romilor, trebuie notat c integrarea deplin a acestei minoriti nu se va putea realiza dect n condiiile n care fiecare persoan va nva s -i priveasc pe romi drept membrii ai comunitii sale i ceteni cu drepturi egale. Olga Fimin

Exista multe fatete ale dic=scriminarii impotriva rromilor.

5 Prejudecati Clasice

Romii fura Ca orice minoritate, romii sunt usor de categorizat. Cateva exemple de unguri care au refuzat sau nu stiau sa vorbeasca romaneste in Transilvania au dus la povesti de genul ca toti locuitorii anumitor localitati refuza sa vorbeasca romaneste; cateva exemple din mass-media de romi care fura au dus la generalizarea ca toti romii fura. Cand non-romi fura miliarde din buget si saracesc intreaga tara, vina cade pe ei personal. Cand un rom fura o gaina pentru a-si hrani familia, vina cade pe el dar in acelasi timp si pe toti romii. Romii nu se spala Datorita codului celor "pure" si "impure", romii pastreaza norme stricte ale igienei (evident, in masura posibilitatilor materiale). Prejudecatile de genul "romii nu se spala" se datoreaza deci culorii pielii sau situatiei materiale. Romii nu se duc la scoala Sistemul scolar a refuzat pana de curand sa recunoasca romii ca o minoritate culturala cu interese si nevoi diferite de cele ale populatiei majoritare. Aceasta, asociata cu motive economice a dus la situatia educationala cu care se confrunta romii astazi. Un alt factor este discriminarea la locul de munca. Un rom, chiar educat, are putine sanse de a primi posturi de conducere. De multe ori, educatia pur si simplu nu este vazuta ca o modalitate de a reusi in viata pentru romi.

Romii nu sunt romani Desi romii sunt cetateni romani, au fost prezenti in Romania de peste 600 de ani si majoritatea au ca limba materna romana, ei sunt inca vazuti ca straini pentru simplul fapt ca arata diferit. Un alt lucru ignorat este ca multi romi si-ar fi continuat migratia spre centrul Europei daca nu ar fi fost tinuti in sclavie in Tarile Romane (ca dovada faptul ca multi au plecat dupa abolirea sclaviei). Romii sunt vazuti ca invadatori, cand situatia este exact invers: ei eu fost obligati sa ramana pe teritoriul tarii noastre. Si oricum, in momentul de fata marea majoritate a romilor sunt la fel de 'romani' ca si restul romanilor. Romii sunt mai negri Desi aceasta prejudecata nu prezinta asa multe probleme ca cele precedente, cred ca merita totusi mentionata. Evident, unii romi sunt mai negri. Si asta e probabil un lucru fericit, tinand cont ca persoanele fara astfel de noroc din nastere stau vara la soare sa se bronzeze, sau dau bani la saloane de frumusete pentru bronzat artificial (si isi risca sanatatea pentru o piele mai neagra, pentru ca bronzul -natural sau artificial- este principalul factor de risc pentru cancerul de piele). Dar, tinand cont ca unii romani sunt mai albi decat altii, si aceeasi persoana e mai alba iarna si mai neagra vara, se trage usor concluzia ca marea majoritate a romilor nu sunt destul de 'mai negri' decat restul populatiei pentru a putea fi identificati ca romi dupa culoarea pielii. TOP

O Perspectiva Istorica

Romii au venit in Europa ca o natiune unita prin limba, cultura si origine, dar in grupuri mici si raspandite pe o arie mare. Prin urmare, romilor le-au lipsit mijloacele prin care alte populatii isi apara interesele. Ei nu au avut putere politica sau militara, o religie a lor sau un teritoriu cu care sa se identifice. Asocierea cu amenintarea islamica, pielea lor inchisa la culoare - sa mentionez ca mai inainte am zis ca romii nu sunt neaparat mai negri referindu-ma la prezent, pe cand aici ma refer la realitatea de acum 600 de ani - si stilul de viata nomadic au creat inca de la inceput o imagine negativa despre romi in mintea europenilor. Romii practicau ghicitul ca ocupatie si foloseau blesteme pentru a se razbuna (pentru ca nu puteau folosi alte metode mai "conventionale"), astfel incat ei sunt asociati cu magia neagra, lucru deosebit de grav in societatile europene aproape paranoice cu privire la religie din evul mediu. Toti romii unii mai mult, altii mai putin au pastrat traditia "puritatii" si "impuritatii" din India, care impune pastrarea distantei fata de gadje (non-romi) lucru care in mod sigur a contribuit la formarea unei imagini incorecte despre romi si a impiedicat comunicarea dintre romi si restul populatiei. Gadje au fost vazuti ca "impuri" datorita modului lor de viata si ignorantei lor cu privire la codul celor "pure" si "impure".

Datorita stilului lor de viata si discriminarii, romii nu au avut pentru mult timp acces la sistemul judiciar si nu au putut sa-si apere drepturile sau chiar sa-si exprime punctul de vedere. Minoritatile germana, maghiara si evreiasca au avut si au un stat care sa-i sustina si sa le apere interesele, spre deosebire de romi, care nu au avut pe nimeni. Istoria a aratat de nenumarate ori ca natiunile opresoare simt nevoia sa ii invinuiasca pe cei opresati pentru situatia creata. Nazistii aveau explicatiile lor pseudo-stiintifice cu privire la inferioritatea unor rase. In Africa de Sud in timpul apartidului (care a disparut acum mai putin de 15 ani), unii albi motivau opresiunea negrilor pe motive religioase, considerandu-i o rasa mentionata in biblie ca pacatoasa si deci condamnata de insusi Dumnezeu la servitudine. Multi in Romania considera ca discriminarea romilor este vina lor: ca fura, ca nu se spala, ca nu se duc la scoala, ca tara e a romanilor cine i-a pus sa vina aici etc. Aceste prejudecati sunt pur si simplu false, cum am demonstrat mai inainte. A da vina pe victima este un proces cunoscut si studiat de psihologi, dar rareori recunoscut ca atare la o scara asa de mare ca intreaga populatie a unei tari. TOP

Concluzie
Ne aflam intr-un cerc vicios de discriminare, lipsa de respect, lipsa de interes, lipsa de intelegere din partea romanilor care duc la saracie, care duce la cresterea criminalitatii si la lipsa de educatie scolara in randul romilor, care duc la mai multa discriminare, lipsa de respect... Aceste prejudecati persista si pentru ca este nevoie de un tap ispasitor, in special in conditiile economice dificile in care se afla tara noastra. Spre exemplu: Romania nu are o reputatie prea buna in Vest. Motivele sunt complexe si in general greu de izolat. Totodata, ele sunt greu de acceptat. Romii insa sunt usor de invinuit pentru aceasta, pornind de la cazuri izolate de genul "romii au mancat lebedele din Viena". Odata ce romilor li s-a atribuit acest calificativ, mentalitatea este greu de schimbat. Cine e interesat de romii care nu fura? Cine este interesat de romii care fac cinste tarii noastre peste hotare? Nimeni. Mass-media exploateaza interesul populatiei cu titluri ca un tigan a "furat" si prin aceasta contribuie la continuarea acestui cerc vicios, deoarece majoritatea populatiei primeste informatii despre romi din mass-media si nu de la romi. Romii pe care ii vad oamenii nu sunt, in general, reprezentativi: un cersetor rom sau un copil al strazii este mai usor de vazut decat un copil rom care se duce la scoala. Multi romi care au un statut social si economic mai ridicat nu spun la toata lumea ca sunt romi pentru ca prin aceasta nu au nimic de castigat si multe de pierdut. Istoria romilor este un incredibil sir de persecutii si discriminare. Cauzele care au dus la situatia economica si educationala a romilor din ziua de astazi, precum si cele care au dus la discriminarea cu care ei se confrunta sunt mult mai multe si mai complexe decat cele prezentate aici. Ele trebuie recunoscute si intelese, atat de romi cat si de restul romanilor, pentru ca cercul vicios in care ne aflam sa fie intrerupt.