Sunteți pe pagina 1din 2

INTORSURA BUZAULUI n inima Carpailor de curbura , apare un mic bazinet depresionar care este, "ara Buzaielor " cum

mai este denumita depresiunea ntorsura Buzului , care din toate punctele de vedere a fost potrivit pentru aezri umane, permanente, att ca regiune de refugiu ct i de adpost. Este nconjurat de jur imprejur de nlimi mpdurite locuite de romani i stramoii lor care au dus o viaa rural tihnit i linistit, o viaa de agricultori i de pstori Denumirea de Intorsura Buzaului este romaneasca, fiind inspirata locuitorilor de raul Buzau dupa ce curge pe directia sud - nord acesta efectueaz o " ntoarcere brusca sub un unghi de 1800 " ndreptndu - se spre sud. De la coltul sau ntorsatura facut de Buzu depresiunea strabatut de acesta se numeste depresiunea ntorsura Buzului,iar localitatea din zona centrala a depresiunii se numete ntorsura Buzaului. Vatra oraului se gsete situat n bazinul central al depresiunii cu laimea cea mai mare. Foto 1.Vatra depresiunii vzut de pe dealurile din imediata apropiere Prima mentionare documentar a localittii ntorsura Buzului dateaz din anul 1770 si a fost mult vreme un important loc de popas pentru negustorii care treceau prin pasul Buzu, nspre Muntenia si Transilvania. Localitatea Intorsura Buzaului a avut in decursul timpului o evolutie strans legata de localitatile Sita Buzaului si Vama Buzaului cu care a format o comuna mare numita Buzaul Ardelean sau "Maghiarbodza", asa cum apare in scrierile maghiare din acea vreme. Numeroase obiecte preistorice de cremene gasite, in urma sapaturilor efectuate in aceasta zona (Valea Cremenii, Valea Fetii), arata ca au existat asezari omenesti inca din epoca neoliticului, in aceasta regiune a Buzaielor. Pe timpul migratiei barbare, zona Buzaielor a fost strabatuta de multe ori de aceste popoare, fapt ce a determinat o populare redusa a zonei, in grupuri de case aflate in zone greu accesibile pe dealurile din imprejurimi. Trecerea armatei lui Mihai Viteazu in 1599, prin pasul Buzaului a ramas vie in amintirea locuitorilor zonei Buzaielor, si in ziua de azi dealul pe care a poposit poarta numele de Dealul Taberei. Odata cu linistirea vremurilor, dupa infrangerea turcilor si trecerea Ardealului in stapanirea habsburgilor, acestia au fortificat trecatorile din Carpati, construind si pentru apararea pasului Buzau fostificatii, iar pentru nevoile comerciale un Oficiu vamal. Prin reforma administrativ din anul 1968 principala localitate a depresiunii - ntorsura Buzaului - a fost declarata ora. Lucrri cu caracter monografic despre localitatea ntorsura Buzaului nu exista. Exist ns unele lucrari referitoare la ntreaga depresiune Dei mic n comparaie cu alte depresiuni intramontane (cca 138 km - N Popescu, 1972 ) , ea s-a bucurat de atenie din partea geologilor i geografilor , din doua motive: - n primul rand , pentru explicarea structurii geologjce i a raporturilor dintre unitatile fliului intern cu accent deosebit in zona Teliu - Bradet , (legat de ntreinerea reelei de transport rutier si feroviar) - n al doilea rand , elucidarea evolutiei rului Buzau n zona montana. ASEZARE GEOGRAFICA Orasul ntorsura Buzului se afla la 45 grade si 41' latitudine nordica si 26 grade longitudine estica si la altitudinea de 700 m, la poalele muntilor Ciucas, n interiorul arcului carpatic. Orasul se afl situat la o distant de 42 km de municipiul Brasov, la 51 km de municipiul resedint de

judet Sfntu Gheorghe si 114 km de municipiul Buzu. Suprafata orasului Intorsura Buzaului este de: 5.37 ha.