1

Magia solstitiului de vara

21.06.2008 Romnia este una dintre putinele tari din Europa care se bucura de o larga paleta de obiceiuri si traditii. Unul dintre momentele cele mai importante sarbatorite de-a lungul timpului de cteva mii de ani ncoace este solstitiul de vara, din 21 iunie. Pe lnga aceasta sarbatoare, romnii se mai bucura prin traditii si obiceiuri n noaptea de 24 iunie, noaptea magica a Sn ienelor !Snt- ianele - S"intele eite sau ne# si a cerurilor. $e mii de ani, n mai toate regiunile acestei lumi, solstitiul de vara a constituit una dintre cele mai "rumoase si puternice sarbatori din an. %n &nglia, n "iecare an, sute de oameni se aduna la celebrul sanctuar Stone'enge celebrnd iua cea mai lunga din an, desc'iderea cerurilor, comunicarea cu spiritele naturii, salutnd cu bucurie primii pasi ai verii. (ai mult dect att, n )urul anului 1*+,, celebrul dramaturg S'a-espeare nc'ina piesa .& (idsummer /ig't0s $ream1, n traducere .2isul unei nopti de vara1, tocmai acestui moment magic - noaptea de la cumpana anotimp urilor - solstitiul de vara. Piesa este ncarcata de persona)e magice, cu puteri ale lumii neva ute, spirite ale padurii ce pun la cale o ntreaga poveste ametitoare de dragoste, care, binenteles, se des"asoara ntr-o padure - punte intre pro"an si sacru, teluric si celest. /u voi spune mai multe despre aceasta piesa "ermecatoare, care a dat de "urca multor regi ori si actori, ci va voi lasa pe domniile voastre sa va delectati cu o lectura minunata, magica, celebra si comica. Solstitiul de vara /u va voi rapi mult timp cu e3plicatii stiinti"ice, dar n cteva cuvinte voi aduce si sensul astronomic al acestei date de 21 iunie. Se numesc solstitii "iecare dintre cele doua momente ale anului, cnd Pamntul se gaseste la cea mai mare distanta de Soare !21 iunie si 21 decembrie# care marc'ea a iua, respectiv noaptea cea mai lunga. %n )urul datei de 21 sau 22 iunie, n emis"era nordica are loc solstitiul de vara4 n prea)ma acestei date, la trecerea meridianului, soarele se ridica deasupra ori ontului la ung'iul ma3im, iar intervalul diurn are durata ma3ima. 5a urmare, vom avea iua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta a anului. 6iua va ncepe sa scada dupa solstitiul de vara si va "i egala cu noaptea la ec'ino3ul de toamna. Simultan, n emis"era sudica are loc solstitiul de iarna, cnd naltimea soarelui este deasupra ori ontului si intervalul diurn este minim. %n )urul datei de 21 sau 22 decembrie se petrece "enomenul opus7 are loc solstitiul de iarna n emis"era nordica si solstitiul de vara n emis"era sudica. $enumirea de solstitiu provine din latinescul solstitium, "ormat din sol !soare# si stitium, de la verbul sistere !a se opri, a ramne constant#. Spre deosebire de celelalte ile din an, cnd

2 ung'iul "acut de soare cu ori ontul la trecerea meridianului se sc'imba semni"icativ de la o i la alta, la solstitii acest ung'i devine stationar din cau a inversarii sensului sau de variatie. Ciresar si Ciresel 8una a sasea din an e dedicata eitei 9uno, sotia lui :upiter si protectoarea "emeilor maritate. %ntruct n iunie se coc ciresele, primele "ructe ale anului, luna se numeste, n traditia romneasca, 5iresar sau 5iresel. &cum, n perioada solstitiului de vara, cnd iua devine cea mai lunga, timpul calendaristic si vegetatia a)ung la maturitate. ;rgurile $ragaicei si San ienelor, organi ate n a doua )umatate a lunii iunie, pastrea a amintirea unei divinitati preistorice a agriculturii, celebrata la solstitiul de vara. Este momentul n care orice muritor care bate la vamile neva utului si nestiutului poate sa intre, purtnd pe cap o coronita galbena de "lori sau "olosind un "ir de sn iana. Sarbatoarea este una cu totul speciala, tinnd o noapte si o i. 9ar noaptea de Sn iene este una cu adevarat magica. Este noaptea "ocurilor de vara, "iindca este vara n cer si vara pe pamnt, este vara n su"lete si trupuri, este anotimpul dragostei si al vietii plenare. $enumirea de Sn iene are mai multe semni"icatii. %n primul rnd este "loarea respectiva !dupa culoarea galbena sau alba#, "rumos mirositoare, care n"loreste n prea)ma solstitiului de vara, n perioada prguirii cerealelor, avnd numeroase ntrebuintari n medicina si cosmetica, drept pentru care mitologia populara i-a acordat anume proprietati mistice, "iind "olosita n practicile magice e"ectuate n noaptea premergatoare ilei S"ntului 9oan <ote atorul. Sn ienele !$ragaicele# sunt binevoitoare omului, "ac sa rodeasca 'oldele, "emeile casatorite, pasarile si animalele, dau miros si puteri tainice "lorilor, tamaduiesc bolile si su"erintele oamenilor si apara lanurile de intemperiile naturii, dar daca li se nesocoteste iua, se ra buna strnind "urtuni distrugatoare, aduc grindina si pedepsesc pe cei pacatosi dndu-le boala =luatul din $ragaica1. La portile Soarelui (oment crucial al anului, solstitiul de vara, care coincide si cu marea sarbatoare religioasa a S"ntului 9oan <ote atorul, prile)uieste celebrarea San ienelor n iua de 24 iunie. Sub numele de Sn iene sau $ragaice, "olclorul romnesc desemnea a niste "apturi "antastice, "rumoase, dar nemilostive, care bntuie prin ogoare, lunci si cmpuri. %n noaptea de Sn iene, noapte cu virtuti magice, e3ista un anume moment n care toate sti'iile stau n cumpana. Un moment de liniste n care se reali ea a un contact ntre lumea noastra si =lumea cealalta1. %n aceasta clipa, pentru ctiva se pot desc'ide =portile cerului1. Se crede ca San ienele ncing 'ore ametitoare, iar plantele culese n aceste momente pentru leac sunt mai e"iciente. >olosind practici divinatorii, tinerii si a"la viitorul, aruncnd coronite alcatuite din "lori galbene de sn iene pe coamele caselor. %n "unctie de "elul n care acestea se anina de acoperis sau cad, ei pot sa a"le ce le re erva destinul. Se spune, de asemenea, ca animalele se strng si stau la s"at. 5ine le pndeste le poate ntelege graiul si poate a"la multe taine. %n aceasta noapte, ntre ceasurile 1, si 12 se spune ca apare "loarea de "eriga, alba si stralucitoare, care aduce celui ce o culege mare noroc. $u'uri neva ute pa esc cu strasnicie aceasta "loare si ti trebuie mult cura) pentru a o dobndi dintr-o padure ndepartata unde nu se aude cntec de cocos. E3ista, de asemenea, obiceiul unui scaldat ritualic pentru pastrarea sanatatii. 8ocuri anume, ape din salbaticie sunt alese pentru acest lucru. &totputernicia soarelui de la solstitiu se celebrea a prin

3 "ocurile de Sn iene, aprinse pe locul cel mai ridicat. %ncinsi cu bruri de pelin, oamenii se rotesc n )urul "ocului, apoi arunca aceste bruri ca sa arda odata cu toate posibilele neca uri care ar "i sa vie. Perec'ile tinere, pentru a avea parte de o casatorie "ericita, sar de trei ori peste "oc. E3ista, de asemenea, credinta ca "ata care va sari de noua ori peste "oc si va gasi "lacaul perec'e cu care se va marita pna la s"rsitul anului si vor da nastere unor copii sanatosi. 8a "inal, o roata mare de "oc e trimisa pe o panta, simbol al soarelui, care se scurge odata cu vara catre toamna. Roua de pe sn iene culeasa n aceasta i se "oloseste n bolile de oc'i4 planta ntreaga se pune n scaldatorile copiilor debili4 eama este "olosita mpotriva "rigurilor4 pusa n rac'iu, vindeca 'ernia. $atorita proprietatilor sale de a nc'ega laptele, i se mai spune si %nc'egatoare. Ritual si magie San ienele se culeg n dimineata ilei de 24 la prima roua, n )ur de * dimineata, nu se rup si nu se scot din radacina, ele trebuie taiate dintr-o singura lovitura de cutit. Prin di"erite parti ale tarii e3ista anumite =poe ii1 care sunt rostite continuu pna la s"rsitul culesului de Sn iene, iar cei ce le culeg trebuie sa "ie curati su"leteste si trupeste, trebuie sa aiba o anumita tinuta !mbracate, de bracate pna la bru sau de tot, cu capul gol#. $oar n aceasta noapte se culege nebunarita pentru a avea e"icienta scontata. Ea era considerata cea mai vec'e planta "olosita pentru vra)i n spatiul indo-german - una dintre componentele ali"iei cu care se dadeau vra)itoarele pentru a putea bura. Se crede ca e"icienta sa e sigura n calmarea durerilor de dinti, combaterea viermilor intestinali la porci si n ritualurile de invocare a ploii. %n ntreaga ?ermanie era cunoscuta traditia baii de solstitiu sau de iua S". 9on <ote atorul - S". :o'annes. &ceasta se "acea doar ntr-o apa curgatoare si era considerata ca spala toate nenorocirile si supararile anului trecut, precum si ca a)uta ca sa se mplineasca toate dorintele n urmatorul an. @ relatare interesanta n acest sens o "ace poetul si umanistul italian >rancesco Petrarca !1A,4-1AB4# care, vi itnd CDlnul n anul 1AA,, a va ut pe malurile Rinului eci de "emei care-si spalau mnile n apa. %ntrebnd ce semni"icatie are aceasta ceremonie n masa, "emeile i-au raspuns7 spalam toate neca urile si le lasam sa mearga pe apa, pentru ca ast"el anul care vine sa "ie norocos si sa ni se mplineasca dorintele. - $aca la mie ul noptii bei roua ca uta pe "loarea de sn iana, aceasta puri"ica si este aducatoare de noroc. - %n Sile ia, se spune ca, daca "aci n aceasta i o baie n care ai turnat decoctul "acut din noua plante anumite - obligatoriu si sn iana, tot anul vei "i sanatos si-ti va merge bine. Curiozitati antice - Se stie din cele mai vec'i timpuri ca verbina este o planta deosebit de "olosita n descntecele de dragoste si n medicina populara. Pentru ca sa aiba e"icienta scontata, verbina se culege doar n noaptea de Sn iene, %naltarea la cer si de S". Petru si Pavel. &cestei plante i s-au dat o importanta si onoare deosebita nca din &ntic'itate7 - Romanii si mpodobeau cu ea templele. Se considera ca este sub in"luenta planetei 2enus, de aceea era "olosita n ritualurile pentru dragoste. $aca se punea pe cmp, atunci aducea prosperitate si recolta bogata. $aca se punea n

4 panto", ti lua oboseala pe loc. Se spunea ca nu era voie sa o scoti din pamnt cu un obiect din "ier, ci doar de argint. %nainte de a o scoate nsa se turna pe pamnt ceara si miere. $upa ce era scoasa !n noaptea sarbatorilor amintite#, trebuia sa "ie pusa usor pe pamnt si sa "ie veg'eata pna la rasaritul orilor. <arbatul care avea neca uri n dragoste trebuia sa mpleteasca sapte "ire de verbina cu sapte "ire scoase din camasa iubitei si sa i le puna sub perna. %n "elul acesta dragostea i era mpartasita. -%n medicina populara se mai spune ca, daca culegi aceasta planta nainte de as"intitul soarelui, tot anul urmator nu vei avea dureri de cap. - %n (ec-lenburg, la solstitiu de vara se atrna crengi de artar la usi si "erestre, se pun pe cmpurile de carto"i si de in, pentru ca e3ista credinta "erma ca n acest "el vor "i ndepartate vra)itoarele si toate "ortele demonice. >run ele de artar culese n aceasta i si puse la uscat vindeca orice rana si nlatura durerea de cap. - $aca 'ainele, covoarele si asternuturile sunt e3puse n 24 iunie la soare, ele nu vor "i mncate de molii. - $aca n aceasta i ve i o "urnica rosie, aceasta este de "oarte bun-augur. $aca gasesti nsa o "urnica n portmoneu, este semnul cel mai indubitabil ca vei avea un an "oarte bogat. - %n Sile ia si n <avaria este traditia ca n aceasta i sa se mannce turte din aluat cu "lori de soc pra)ite n untura, n "elul acesta ntregul an care urmea a vei "i sanatos. 5racute de soc sunt atrnate si la "erestre si usi, pentru a apara n "elul acesta casa de orice neca uri si boli si pentru a se asigura ast"el bunastarea n tot anul urmator. $in cele mai vec'i timpuri, socul este plantat lnga casele oamenilor deoarece se credea ca n el salasluieste un du' sau o na buna care-i apara pe oameni de nenorociri. - %n Prusia era credinta vec'e ca eul pamntului Pusc'aitis locuia sub un soc. - %n $anemarca, acelasi eu, denumit EFldemoer, avea acelasi domiciliu. - %n ?ermania si n toate tarile nordice era considerat un sacrilegiu sa tai un soc, copacul despre care taranii spun ca .n "ata lui trebuie sa-ti scoti palaria1. 5el care "acea asta era pedepsit cu "ocul si cu moartea, casa sa ardea si cineva dintre membrii "amiliei murea. $espre aceasta credinta vorbeste si Eans 5'ristian &ndersen ntr-unul dintre basmele sale. Magia Arhaicului Romanesc Paparudele si 5aloianul pot aduce ploaia, San ienele dau leacuri de dragoste, dar 9elele le "ura mintile "eciorilor care ndra nesc sa le priveasca. @amenii se tem de multe spirite, iar celor ce stapnesc padurea le acorda o atentie speciala. Spiritele padurii au salas n copaci si iau n"atisare de om !(uma Padurii, (osul 5odrului, Padureana# ori de animal !iapa, bivolita#. Potrivit credintelor populare, pot "i ntlnite noaptea, cnd este 8una Plina, n paduri, pe cmpii si la rascruce de drumuri. 8e dau pedepse "emeilor care torc n ilele de marti, barbatilor care cnta ori "luiera prin paduri, taietorilor de lemne care nu respecta legea codrului si celor care culeg "ructe n iua de Probe)enie !Sc'imbarea la >ata, G august#. Sarbatoarea se porneste n a)un, dupa-amia a, mai ales n satele din lunca Somesului. >etele tinere pleaca n grupuri sa culeaga "lorile galbene de pe cmpuri si de pe braturile dintre lanurile de gru date n prg. %n timp ce culeg, ele canta mpletindu-si propria coronita, pe care o nc'ina soarelui si si-o asea a apoi pe cap. Pentru cteva ore, pna cnd vor mpleti cte o coronita "iecarui membru al "amiliei, "ecioarele sunt c'iar S"intele ane ale "lorilor galbene, asa

5 cum sunt $ragaicele n sudul tarii. &)unse acasa, "etele dau coronitele tuturor locuitorilor casei si nainte de as"intit, adunati n curte, ncepe dialogul mut cu nestiutul ce va sa vina. >iecare si arunca propria coronita pe acoperisul casei. >etele, pentru a sti ct de repede se vor casatori si cu cine, dupa semnele pe care S"intele le vor lasa n timpul noptii pe "lori, batrnii, pentru a sti cti ani mai au de trait sau de vor mai a)unge alte Sn iene. $aca le cade coronita de pe casa, avertismentul este pentru anul n curs. $e-a lungul anului, e3ista mai multe nopti ale "ocurilor, dar nici una ca noaptea de Sn iene din satele din ona <orsei si, mai ales, n cele trei 2isaua7 2iseul de Sus, 2iseul de (i)loc si 2iseul de :os din (aramures. $upa caderea ntunericului, pe "iecare deal se aduna copii, "lacai si barbati .narmati1 cu torte speciale, numite "aclii sau "etere, pe care le nvrt ca sa arda ct mai tare si sa sara scntei. 5u ct mai multe "etere ar nd "rumos, cu att mai "ericit dealul si mai sus n clasament, pentru ca luminile sunt pe ntrecere. >eterele cam de un metru si )umatate lungime se nvrt pna dupa mie ul noptii, nsotite de strigate si c'iuituri. Seara, cnd "acliile se aprind, lumina se ia de la unul la celalalt, pastrndu-se o distanta de cel putin un metru si ceva ntre om si om. &cest lucru se ntmpla n noaptea de 2A spre 24 iunie, iua de Sn iene. $upa ce "eterele au ars aproape n ntregime, barbatii coboara pe malul raului, pe prund, unde au voie sa vina si "ete. &colo se "ace un "oc mare, peste care sare toata lumea si apoi intra n ru si se scalda, doi cte doi, perec'ile de ndragostiti. /oaptea de Sn iene "iind si o mare sarbatoare a dragostei. %nainte de rasaritul soarelui, pe dealuri si prin 'oldele de gru, "etele se scalda goale n roua, "ara ca nimeni sa se apropie. Un ritual stravec'i, respectat... %n ona <orsei, sn iana galbena creste rar, unde si unde cte un "ir, si de aceea este planta prote)ata si aproape nimeni nu se ndura s-o rupa. %n riturile de Sn iene, se "olosesc alte "lori, asemanatoare ca "orma, dar albe si "ara miros, "oarte nalte si care cresc prin tu"ele de alun din abundenta. 5ei din ona le numesc sn iene pentru a sustrage atentia de la Sn iana cea adevarata, care nu trebuie sa dispara. Sn iana, este n baladele romanesti 9ana Sim iana, sora Soarelui. Ea locuieste pe pa)isti miraculoase, unde cresc, buruieni alese si graitoare, care-i asigura nemurirea. $upa ce a umblat ca sa se nsoare .(are noua aiH;ot pe noua cai1, .puternicul Soare1 alege drept logodnica c'iar pe sora sa, 9laeana Sim eana $oamna "lorilorHS-a garoa"elor,HSora SoareluiHSpuma laptelui. %ntruct casatoria dintre "rate si sora este inter isa, aceasta i cere n sc'imb sa-i "aca Pod pe (area /eagra, $e "ier Si otel, 9ar la cap de pod, 5am d-o manastire, 5'ip de pomenire, 5'ip de cununie, Sa-mi placa si mie, 5-o scara de "ier PnI la naltul cerJ Sau se mai poate rosti 7 $u-te Soare, vino luna, Sn ienele mbuna,

6 Sa le creasca "loarea "loare, ?albena, mirositoare, >etele sa o adune Sa le prinda n cunune, Sa le puna la palarie Struturi pentru cununie. <oabele sa le rasteasca, Pna-n toamna sa nunteasca. Nunta celesta 5asatoria Soarelui cu 8una, care a "ost "igurata pe steagurile voievo ilor din ;ara Romneasca, nu poate "i interpretata dect n sensul s"idarii mortii, prin trecerea n planuri superioare. Perec'ea Soare-8una nseamna armoni area contrariilor din "iinta umana. 8una, prin e3celenta, .masoara, tese leaga ntre ele planuri cosmice distincte si realitati eterogene1. !(.Eliade#. Sn ienele sunt totodata stapnele apelor. $e alt"el, apa, alaturi de "oc, este un alt element important al acestei sarbatori. &pa a )ucat ntotdeauna un rol considerabil n ritualurile solstitiului de vara, cea ce e3plica de ce <iserica, aruncndu-si pelerina peste vec'ea sarbatoare pagna o consacra S". 9oan <ote atorul. Sarbatoarea aceasta, cu semni"icatii mitico-magice este de origine pre-dacica. 5unoscuta si sub numele de /edeia ea a "ost transmisa romanilor de catre sacerdotiul getodac. 5unoscatori ai virtutilor magice ale acestui moment, constienti de puterea ascunsa a celor neva ute, romanii continua si asta i sa marc'e e prin datini stravec'i iua de 24 iunie K San ienele, dar si nasterea S"ntului 9oan <ote atorul. 5elor ce pleaca la drumetii nspre culesul acestor plante de leac si nspre ntlnirea cu "rumoasele "ete ale padurii Sunt - iene le doresc drum bun si c'indie "rumoasaJ (Va urez un weekend minunat si fie ca aceasta sarbatoare sa aduca sanatate, fericire si lumina tuturor celor ce se bucura mpreuna cu Sf oan !otezatorul si cu Sanzienele noastre dra"i#$

%oru !em