Sunteți pe pagina 1din 5

Egiptul

Egiptul se afla in partea nord-estica a continentului african, pe tarmurile a doua mari. In partea de nord, Egiptul este scaldat de Marea Mediterana si in partea de est, de Marea Rosie. Egiptul se invecineaza la vest cu Libia, la sud cu Sudan si la nord-est cu Israel. Intre desert si tarmul muntos al Marii Rosii, intregul teritoriu este strabatut de fluviul Nil. Egiptul este republica, denumirea oficiala fiind Republica Araba Egipt. resedintele !usni Mubara" sta in fruntea Ministerului Apararii si este comandantul suprem al fortelor armate. entru intrarea in Egipt este nevoie de un pasaport valabil minimum # luni si o viza turistica. $iza se poate obtine individual la %onsulatul &eneral al Egiptului la 'ucuresti sau prin intermediul agentiei (artago )ours. In vederea rezolvarii formalitatilor de obtinere a vizei prin agentia noastra, odata cu ac*itarea avansului, la inscriere, trebuie prezentat pasaportul, o copie +ero+ si suma necesara pentru ta+a de viza. Aceste documente trebuie prezentate agentiei cu cel putin ,- zile lucratoare inainte de plecare. In acest caz, problema vizei va fi solutionata de delegatul firmei, la sosirea pe aeroportul din !urg*ada. Moneda oficiala in Egipt este lira egipteana .LE/, subdiviziunea este piastrul . S)/, , LE 0 ,11 S). Importul si e+portul lirei egiptene nu sunt permise. In Egipt se poate aduce orice valuta liber convertibila. 'anii se pot sc*imba la *otel, la oficii de sc*imb valutar sau in banci, fara plata comisionului. %artile de credit internationale pot fi utilizate la *oteluri si in multe magazine. Nu se pot folosi insa pe vapoarele de agrement, unde se plateste doar in numerar. 'ancile sunt desc*ise in zilele2 luni 3 vineri, intre orele 4251 3 ,-211. $accinarea nu este obligatorie si nici nu este necesara la intrarea in Egipt. Informatii de specialitate actualizate puteti primi la orice statie de igiena regionala. Asistenta medicala in Egipt este de multe ori foarte complicata, de aceea nu uitati sa va luati cu dvs. medicamentele pe care le folositi in mod curent. 6e asemenea, puneti in baga7ul dvs. medicamente impotriva insolatiei, problemelor digestive si mai cu seama impotriva racelii, care reprezinta cazurile cele mai frecvente, datorita marilor oscilatii de temperatura. %umparaturile pot fi facute in bazar, unde preturile sunt libere, cu posibilitatea de a negocia, sau in magazine si supermar"et-uri, unde preturile sunt fi+e. Micile magazine cu suveniruri, cu vederi, cu alimente, se desc*id in 7urul orei 8211 si se inc*id seara tarziu. 9nii comercianti, foarte amabili si deseori e+agerat de insistenti, isi prezinta marfa laudand-o si argumenteaza demonstrand practic calitatile acesteia. :iti atenti mai cu seama la cumpararea aurului si a papirusului; In tarile arabe, se obisnuieste sa se ofere bacsis pentru serviciile acordate. 'acsisul reprezinta in Egipt una din sursele de venit, de aceea vi se va solicita foarte frecvent. entru a se evita discutiile inutile si permanente, reprezentantul nostru va incasa de la fiecare participant o suma de <1-5# = pe care o va imparti personalului *otelier, de pe vas, c*elnerilor si soferilor. Egiptul este un rai al fotografilor, dar sunt valabile aici unele prevederi scrise si nescrise2 - fotografierea obiectivelor militare, a podurilor, a porturilor este strict interzisa - in ma7oritatea bisericilor .mosc*eelor/, a colectiilor si muzeelor, fotografierea si filmarea este permisa numai dupa ac*itarea unei sume si fara folosirea blitz-urilor - daca doriti sa fotografiati populatia locala, este mai bine sa-i rugati in prealabil sa accepte acest lucru - cartierele marginase si sarace, precum si cersetorii, nu ar trebui fotografiate. Acestia din urma ar putea sa se simta 7igniti si ar putea avea reactii nedorite 6e la !erodot incoace, s-au scris nenumarate carti despre Egipt. Intr-o viata de om, e imposibil sa le citesti pe toate. %u toate acestea, Egiptul continua sa fie un loc fascinant si misterios. Istoria in cifre spune ca civilizatia egipteana este prima civilizatie cunoscuta Memp*is si Sa"ara, latoul marilor iramide si a enigmaticului Sfin+, templele construite, de-a lungul Nilului, intre Ab>dos si Abu Simbel, $alea Regilor si a Rginelor sunt doar citeva destinatii ale civilizatiei faraonice, dintr-o enumerare de citeva pagini. 6in %airo la !urg*ada transferul se face cu autocare climatizate. 6istanta de --1 "m este parcursa in # - ? ore, cu cateva opriri de o 7umatate de ora. 6rumul de cca <41 "m de la !urg*ada la Lu+or dureaza in medie - ore, cu o oprire de o 7umatate de ora. 6e la Lu+or la As@an, drumul de <-1 "m se parcurge in apro+imativ 5,A ore. Manastirile din secolele I$-$I, din desertul de vest si de est,

Manastirea Sfanta Ecaterina din Sinai, bisericile ce amintesc de fuga :amiliei Sfinte in Egipt, sunt alte locuri importante din istoria Egiptului si a crestinismului. Ar*itectura islamica, concentrata in mosc*ei, palate, scoli, mausoleuri sau bai publice, completeaza zestrea de monumente a unei tari ce se poate fi comparata cu un muzeu urias desc*is de-a lungul Nilului. 6aca doriti sa vizitati Egiptul sa luati cu dvs imbracaminte usoara, sport, incaltaminte comoda, de calitate, ceva de pus pe cap si oc*elari de soare. Noaptea temperatura scade considerabil, asa ca este bine sa luati cu dvs si un pulovar sau *anorac. Nu amestecati intre ele diferitele mancaruri picante si greu digerabile. Nu beti apa de la c*iuveta si de la *idranti si nu spalati fructele cu aceasta apa. 9na dintre cele mai renumite statiuni din Egipt, este situata pe malul Marii Rosii, la A11 "m de %airo. Marea cristalina este aici marginita de pla7e acoperite cu nisip fin. In unele locuri patrund in mare recifuri de coral, a caror frumusete subacvatica ii incanta pe iubitorii de scufundari. !urg*ada asigura conditii ideale pentru baie si diferite sporturi nautice, datorita climei placute si a faptului ca temperatura apei rar coboara sub <<B%. Nilul este el insusi un persona7 omniprezent, caci fara el n-ar fi fost posibile toate enumerarile de maisus si n-ar fi posibile nici faimoasele croaziere si nici romanticele plimbari cu felucEgiptul nu este o destinatie oarecare, este tara misterelor si a superlativelor, unde marii cuceritori au devenit, ei insisi, cuceriti de civilizatia faraonica. Egiptul este destinatia celor care vor sa stie, sa vada si sa cunoasca personal inceputurile primei civilizatii umane, uluitoare si enigmatica.

:araonii, grecii, romanii, arabii, turcii si englezii au domnit in Egipt, iar Egiptul modern este un amalgam al acestor mosteniri cu influente islamice, dar si cu ceea ce a reprezentat secolul <1. %asutele din paianta stau alaturi de ruinele faraonice, incon7urate de cladiri din beton, otel si sticla. 'eduinii traiesc in corturi din piei de capra, iar fermierii inca mai lucreaza pamantul cu unelte ar*aice asemenea inaintasilor lor. 9nii orasenii sunt imbracati in vesminte lungi, altii in Levis si Reebo"s, iar traficul auto intra in competitie cu carutele trase de magari si turmele de capre. Nicaieri in lume, aceste imagini contrastante nu sunt atat de izbitoare ca la %airo, un oras imens, ticsit de oameni, plin de suntele cla+oanelor, g*etourilor si strigatele muezinilor ce c*eama credinciosii la rugaciune. 6ar sa nu iti imaginezi ca Egiptul este un regat al *aosului si al galagiei. Este si un lung si tacut drum al caravanelor de camile prin desert sau un pod lung si lat aruncat peste Nil. )e intrebi, ce iti poate oferi Egiptul atat de spectaculosC Nici nu iti poti imagina cate minuni se ascund in aceasta lume ale carei origini se pierd undeva, in adancul istoriei. %airo este considerat inima Egiptului de mai bine de ,111 de ani. Drasul are o suprafata de 88?.?54 "m< si o populatie de A4.4<1.111 locuitori. Limba oficiala este araba. )emperatura variaza in ianuarie, de la ,5 grade %, pana la 5,-A1 grade %, in iulie. Moneda oficiala este lira. - lire egiptene sunt ec*ivalentul unui dolar. %airo islamic .care nu este mai islamic decat restul orasului/ reprezinta orasul vec*i, medieval, care te arunca inapoi in timp, cu #11-?11 de ani. Este cea mai populata zona din Egipt si, probabil, din intregul Drient Mi7lociu. 6istricte asemenea 6arb al-A*mar sunt intesate de stradute inguste, case mici din paianta, capre, camile si magari. retutindeni, gasesti temple si mosc*ei, iar aerul este plin de mirosuri patruzatoare de plante, animale si oameni. In aceasta parte a capitalei punctele de atractie sunt2 Mosc*eea Ibn )ulun, care dateaza din secolul al IE-lea si este una dintre cele mai mari din lumeF Mausoleul lui Imam as*S*afiGi, cel mai mare mormant islamic in care se afla ingropat unul dintre sfintii IslamuluiF %itadela, una dintre cele mai teribile fortarete in care, timp de ?11 de ani, si-a aflat sediul puterea egipteana. %airo copt este de fapt o fortareta-oras ridicata in timpul dominatiei romane, cu mult timp inainte de construirea partii islamice, reprezentand una dintre primele asezari umane din lume. 6in vec*ea asezare a rezistat :ortareata 'abilonului, un turn construit in anul 84 d.!r. 9n alt punct de atractie il constituie Muzeul %opt, aflat la baza turnului. %am atat despre %airo; D zona mult cautata de turisti o reprezinta &iza, platoul situat pe malul vestic al Nilului, pe care se ridica in toata splendoarea, una dintre cele sapte minuni ale lumii2 piramidele egiptene, dominate de Marea

iramida si de impunatorul Sfin+. iramidele au supravietuit ridicarii si disparitiei multor dinastii, cuceririlor si vicisitudinilor climaterice. $alea Regilor, Lu+orul si (arna"ul sunt alte destinatii care iti vor dezvalui multe dintre minunile egiptene, dar pe acestea va trebui sa le descoperi singur; S-a vorbit mult despre $alea Regilor, despre marile piramide - si pe buna dreptate - dar la fel de Hndreptatita la notorietate ar fi fost si civilizatia egipteana de la 6eirel-Medina, despre care informatiile au circulat anevoie. 'izar, mai ales ca, dupa cum nota egiptologul Iean Jo>otte, Hn locul 6ictionarului civilizatiei egiptene, la care lucra, ar fi putut foarte bine realiza unul al civilizatiei de la 6eir-el-Medina. %aci satul acestor lucratori este un adevarat unicat prin bogatia de informatie ar*eologica, epigrafica, papirologica si c*iar ar*itecturala. utem afirma, fara teama de a gresi, ca o vizita la 6eir-el-Medina se confunda adesea cu o incursiune Hn istoria Egiptului antic. Multa vreme, tara de pe Nil a fost confundata cu piramidele pe care le adaposteste de milenii. %onfuzia avea, desigur, temeiurile sale2 dupa istorica descoperire a mormKntului lui )utan"*amon, Hn noiembrie ,8<<, de catre Sir !o@ard %arter, piramidele au continuat sa-si e+ercite fascinatia. 6escoperirea avea sa introduca Hn circuitul egiptomaniei zona bine cunoscuta de aventurierii si ar*eologii amatori, asanumita $ale a Regilor. Aici se plaseaza necropola regala Hn timpul dinastiilor Regatului Nou .cca ,A?1 H.%*r.-,1?1 H.%*r./. E+ista cel putin doua cone+iuni Hntre $alea Regilor si 6eir-el-Medina. In primul rKnd, mormintele faraonilor din $alea Regilor au fost realizate de lucratorii de aici, ar*itecti, desenatori si constructori. Ei au fost reuniti, cu familiile lor, Hn ceea ce avea sa devina viitorul sat de catre faraonul )*utmosis I, din dinastia a E$IIIa .cca ,A<--,A,4 H.%*r./, Hn fapt, primul rege al Egiptului HnmormKntat Hn aceasta zona. %ea de-a doua cone+iune ne ofera prile7ul de a plasa geografic comunitatea Hn discutie2 ambele regiuni $alea Regilor si 6eir-el-Medina - fiind situate pe acelasi mal vestic al Nilului. eisa7ul zo-nei e+celeaza printr-o monotonie Hntrerupta doar de ruinele unor temple sau capele funerare. In aceste regiuni, pline de zone depresionare desertice si masive muntoase de 7oasa altitudine, linistea domina, fiind poate primul semn ca ne aflam Hntr-un loc cu accentuata destinatie funerara. Sau, dupa un alt egiptolog, Maurice illet, Hn cea mai LpopulataL necropola de pe mapamond. 6eir-el-Medina se situeaza Hn e+tremitatea sudica a acestui ansamblu de necropole, Hntr-o mica vale marginita la vest si nord de dealuri. %aracterul singular al acestui loc provine c*iar din apropierea geografica a vietii si a mortii2 valea destinata asezarii si dealurile - ce adapostesc mormintele artizanilor regali. &ratie abundentei de material ar*eolo-gic, si familiile ce au vietuit aici pot fi urmarite Hn evolutia lor. 6in perspectiva organizarii sociale, comunitatea locala pastreaza principiile e+peditiilor trimise de faraoni din cele mai vec*i timpuri Hn tinuturi Hndepartate, cu scopul de a e+ploata bogatia unor mine sau cariere. Aceste principii utilizau organizarea traditionala a marinei - fapt e+plicabil daca ne gKndim la faimoasele e+peditii navale spre tari legendare, vestite prin opulenta, precum tara unt. oate parea straniu, dar asa se e+plica de ce satul a fost Hmpartit, pe o a+a nord-sud, Hn doua cartiere, de est si de vest, care nu sunt altceva decKt ec*ivalentul babordului, respectiv tribordului. %elor doua cartiere le corespund doua ec*ipe de muncitori, Lec*ipa din stKngaL si Lec*ipa din dreaptaL. Stim astazi ca ele lucrau alternativ, dar nu vom sti poate niciodata daca ar fi fost corect sa deducem din denumirea lor ca artizanii uneia sau alteia erau Hnsarcinati cu lucrul pe o anumita parte a mormKntului faraonic. 9n fruntas si a7utorul sau erau conducatorii fiecarei ec*ipe. %u timpul, aceasta functie devine ereditara Hn sKnul unei familii sau alteia. Apar astfel veritabile dinas-tii de lucratori si capetenii. Numele si e+istenta lor pot fi raportate la diversi suverani2 as*ed si 'a"i .pentru ec*ipa din stKnga/, la Hnceputul dinastiei a EIE-a, Nefer*otep .fruntas al ec*ipei din dreapta/, Hn timpul suveranilor !orem*eb, Seti I si Ramses al II-lea sau Nefer*otep cel tKnar .nepot al precedentului, tot fruntas al ec*ipei din dreapta/ sub Ramses al II-lea, Merrepta* si Seti al II-lea. La rKndul lor, si lucratorii din 6eir-el-Medina se structureaza Hn LbresleL, pe baze familiale2 titlul de desenator .literal, Lcel ce reprezinta o formaL/ se transmite de la strabunicul Ipu la stranepotul a> cel tKnar, trecKnd pKna la el prin mKinile lui a> cel batrKn si ale lui Nebra. La Hnceput, artizanii alegeau sub privirile atente ale unei comisii regale un loc propice constructiei mormKntului, cKt mai departe posibil de vec*ile morminte si cKt mai sigur. Ddata locul stabilit, un plan de constructie devenea necesar, aici asistenta ar*itectilor regali impunKndu-se. Mai mult ca sigur, planul tinea cont de caracteristicile locului ales, dar si de LmodeleL de constructie preferate de o dinastie sau alta. La Hnceputurile Regatului Nou se prefera tipul de *ipogeu, format dintr-un culoar taiat Hn stKnca, cotind Hn ung*i drept. In perioada faraonilor Ramesizi, se impune tipul de culoar drept, adKncit ca un drum lung descendent pKna la camera funerara situata Hn capat. 9tilizKnd diverse unelte de cupru sau de bronz .dalti, ciocane, topoare etc./, lucratori speciali spargeau stKnca, obtinKnd forma dorita a mormKntului. Apoi, altii netezeau peretii, acoperindu-i cu un strat de gips, pentru a usura munca desenatorilor, trasKnd contururile viitoarelor picturi Hnsotite de te+te. 6upa verificarea corectitudinii acestora, LpictorulL punea culoare Hn forme, transformKndu-le Hn minunatiile pe care le putem admira si noi. %are este statutul acestor comunitati reunind Hn interiorul .si Hn e+teriorul/ unei in-cinte de ,5, mMA1 m un total de , <11 persoane Hn perioada dinastiei a EE-a a Regatului Nou .cca ,,4A-,1?1 H.%*r./C NeHndoielnic

este vorba despre oameni liberi si poate e+presia acestei libertati este faptul ca sunt platiti pentru munca pe care o depun. .Aici, termenul de plata impunedoar aprovizionarea cu cele necesare familiei./ Si totusi, aparentele nu trebuie sa ne Hnsele. )ocmai aceasta situatie privilegiata face din acesti lucratori - LprizonieriiL prin e+celenta ai regiunii. Sunt mereu asistati si controlati de scribi. Astfel, un scrib regal transmite administratiei centrale rapoarte despre calitatea si cantitatea prestatiei lucratorilor. Relativa lor izolareeste de altfel o consecinta directa a importantei activi-tatii lor - cunosc locul si continutul mormintelor regale. Severul control, dar si pre-tuirea muncii proprii, Hi opreau pe artizani Hn a profana locurile cunoscute. Abundenta datelor referitoare la conditiile de locuire si la viata personala a artizanilor din 6eir-elMedina ne permit c*iar sa le vizitam casele - ?1 Hn interiorul zidurilor, A1 - Hn afara. Nu vom sti niciodata cKt de confortabile erau Hn oc*ii posesorilor, ele aparKnd mici poate doar Hn oc*ii nostri. %aci nu este deloc e+clus ca o asemenea locuinta sa fi fost Hmpartita de doua familii. In pofida unor asemenea practici, instinctul de proprietar s-a manifestat mereu la 6eir-el-Medina. Egipteanul antic prefera sa-si scrie numele la baza coloanei .coloanelor/ ce sustinea.u/ plafonul camerei principale mai degraba decKt pe usa. entru a patrunde Hn aceasta camera, vizitatorul trebuie sa traverseze, mai HntKi, o Lcamera de primireL, avKnd ca element definitoriu un altar destinat ceremoniilor religioase la nivelul familiei. 9n divan de piatra, Hn camera principala, sporea confortul locatarilor. Acestia beneficiau si de o pivnita, singura Hncapere subterana a locuintei, de bucatarie si de camere cu destinatii intime. Simplu si practic, am spune, neuitKnd sa adaugam deosebita rezistenta a amestecului de piatra si caramizi uscate, materialul de constructie de departe dominant. 6efect sau calitate, aceste locuinte nu aveau nici curti, nici gradini, fiind situate cu fata la strada. N-ar trebui sa ne imaginam un sat clasic - caci animalele sunt adapostite aici Hn afara asezarii. e de alta parte, n-am putea renunta la termenul LsatL, caci aici nu apare decKt un urbanism superficial, pus Hn legatura cu Hnflorirea civilizatiei pe malurile Nilului. %a Hn toate comunitatile Egiptului antic, si la 6eir-el-Medina sotul se putea adresa sotiei numind-o LsoraL, fara ca prin aceasta sa se Hnteleaga vreun grad de rudenie Hntre cei doi, altul decKt cel acordat prin statutul marital. Intr-un fel, libertatea femeii egiptene, c*iar Hn cadrul casatoriei, o transforma Hntr-o veritabila LsoraL a barbatului. Repudiata pentru altceva decKt adulterul, femeia egipteana putea pretinde o treime din averea familiala, Hn caz de divort bunurile fiindu-i recunoscute. In numeroase conte+te, ea se dovedeste o veritabila 7umatate a barbatului2 participa la ceremonii alaturi de el, LguverneazaL familia .a7ungKnd adesea la ,A persoane/ Hn timpul absentei sotului, confera stralucire si voie buna banc*etelor de tot felul, unde, la bere, mKncare si dansuri se dovedeste o puternica si HncKntatoare concurenta a tovarasului sau. icturile din mormintele tebane abunda Hn scene de petreceri, tocmai pentru ca poporul egiptean iubea atKt de mult viata, HncKt sfida moartea, privind-o ca pe o continuare, mai aparte, a e+istentei terestre.

$iata nu era prea usoara Hn aceste zone aride ale Egiptului de Sus. Apa era ine+istenta Hn regiune, lucratorii trebuind sa umple mereu un put cu apa carata din Nil pentru necesitatile zilnice. 6ar imaginatia si spiritul uman au triumfat de fiecare data2 placeri mai mult sau mai putin vinovate, precum cele imortalizate Hn te+tele si ilustratiile papirusului erotic de la )orino .provenind Hn mod sigur de la 6eir-el-Medina/ faceau parte din obisnuitul e+istentei. In care si 7ustitia avea rolul sau... La 6eir-el-Medina functiona o comisie cu atributii 7udiciare, compusa din fruntasi si a7utoarele lor, din scribi si poate si alti lucratori cointeresati. %azurile 7udecate erau e+trem de diverse2 o femeie, !eria, e acuzata

de furtul unei unelte pretioase de la Nebnufer, fiul lui Na"*>F sau cazul impulsivului fruntas aneb, care ameninta pe toata lumea... Iudecata pamKnteasca nu era decKt o replica slaba a veritabilei 7udecati Hntreprinsa de zei Hn lumea cealalta. Locuitorii din 6eir-el-Medina erau piosi si am vazut anterior ca pentru a intra Hn LsufrageriileL lor trebuia sa traversam camere dotate cu altare. Acestea sunt departe de a se constitui Hn singurele marturii ale religiozitatii acestor artizani regali. In nordul satului e+istau capele de cult, destinate confreriilor. Lucratorii de la 6eir-el-Medina au propria necropola. 6atorita cresterii rapide demografice, ei au fost nevoiti sa-si realizeze c*iar si cavouri de familie. ersona7ul central al unui asemenea cavou putea fi foarte bine unul dintre fruntasii pomeniti mai sus. %*iar nefiind prea numeroase, ele ridica mai multe probleme decKt necropolele vecine. Intre cele mai remarcabile, nu numai prin decoratie, se impun2 mormKntul pictorului Ipu>, al lui Sened7em, ac*ed etc. D caracteristica importanta a acestor morminte este reprezentata de pictura pe fond galben sau alb. Este si ea Hn spiritul epocii dinastiei Ramses, picturile de pe peretii mormintelor cautKnd sa imite un papirus desfasurat cu te+tele si ilustratiile sale. 6ar deopotriva, morminte si locuinte, ofera doua imagini asupra vietii2 de dincolo, Hn cazul primelor, de aici, Hn cazul celor din urma. %*iar aceasta ultima diferenta ar fi fost straina de mentalitatea egipteanului antic, ce traia Hntr-o continua e+altare a vietii. 6upa cinci secole, comunitatea de la 6eir-el-Medina si-a Hncetat e+istenta. In timpul dinastiei EEI .,1?1-?,, H.%*r./, Hn plina perioada de decadenta si conflicte civile, sunt alungati si ultimii locuitori din valea unde stramosii lor scrisesera pagini de civilizatie. $iata cedase la 6eir-el-Medina locul Mortii. Inc*eierea este doar Hn aparenta pesimista si Hmi aparea tot mai putin astfel atunci cKnd, gratie unei Le+peditiiL stiintifice organizate Hn intervalul<# februarie-5 martie ,888, Hn zona tebana, de catre :acultatea de Ar*eologie a 9niversi-tatii din %airo, al carei bursier eram, puteam admira din Hnaltul colinelor Hnvecinate mai degraba reminiscentele vietii si nu rezultatele mortii Hn asezarea care face obiectul articolului de fata.