DR constitutional- cursul 5-31.10 Adoptarea constitutieiModalitatea de adoptare a constitutiilor la momentul aparitiei a fost una diferita fata de cea actuala.

Modalitatile sau schimbat de-a lungul timpului Toate constitutiile sunt adoptate de catre o autoritate care pe care ..a denumit-o Cel/cea care are dr de a adopta o contit este puterea constituanta. Ea este de 2 feluri: originara si derivata. Put constit originara este acea autoritate investita , in cadrul unui stat , cu adoptarea unei contituttii ptr prima oara in cadrul acelui stat, sau a unei contitutiii noi. Puterea constituanta derivata este acea autorit statala ..ea fiind de regula prevazuta de catre Constitutia in vigoare. (ex: in romania inititativa revizuirii constitutiei poate apartine Parlamentului, unui gr de min 500.000 de cetateni, sau presedintelui, iar adoptarea de face doar de Parlament. Se adopta o contitutie total noua in caz de razboi, revolutie, schimbarea mecanismului de conducere, a unei lovituri de stat. Puterea politica ce castiga intr-o batalie isi ipune propriile reguli : ex dupa revolutia de la 1989 puterea care a castigat si-a impus propriile reguli. ..-adopta o contitutie ptr prima oara intr-un stat sau adopta o contitutie noua ca urmare a evenimentelor din societatea respectiva. Ex de constitutii adoptate de put constituante originare: decretul lege 2/1989 din Romania care a functionat pana la 1991; convinetia americana .. Contitutii adoptate de Puterea derivata : in ceea ce priveste Romania , este reprezentata de Parlament; puterea constituanta care a revizuit constitutia in 1991 este de tip derivat. MOdalitati de adoptare a unei constit de catre puterea constituanta; in ev istorica a soc au existat mai multe tipuri sau forme de adoptare a constit; aceste forme sunt in str leg cu etapa istorica prin care a trecut societatea. O prima modalitate de adoptare o reprz contitutiile acordate contitutii ocroiate.(din fr ocroie); acestea se caracterizeaza prin faptul ca ele sunt redactate de catre seful statului si impuse poporului sau . ( la mom aparitiei constitutiilor era monarhii, legea se aplica doar supusilor nu si monarhul, deoarece se pornea de la premisa ca regele era trimisul divinitatii pe pamant,; in mom aparitiei contitutiilor ,acestea au impus ca si monarhul sa se supuna regulilor constitutionale si atunci s-a stabilit ca monarhul este cel care va realiza textul constiuttiional pe care se angaja sa il respecte si el alaturi de cetatenii pe care ii conducea, de aceea se considera ca consittutiile acordate nu sunt deme=ocratice ptr ca la crearea lor nu participa si poporul , ele fiind emanatia monarhului, acesta daruind supusilor sai un : ex Ludovic al 14-lea Constitutia Rusiei, constituttia statului Monaco. 2. contitutia statul/plebiscitara- se caracterizeaza prin faptul ca ea etse data tot de catre monarh,dar ulterior poporul o aproba printr-un plebisit sau printr-o consultare populara , astfel se realizeaza o democratizare a modului de adoptare a consittutiei. Este si ea considerata un mod nedemocratic de adoptare ptr ca modul de consultare al poporului era mai degraba unul formal, ptr ca cetatenii nu aveau pera multe optiuni, puteau doar sa o aprobe. Aceasta consultare era o simulare .prin modul sau de organizare. Ex: statutul albertin, stattutul dezvoltator al acordului de la paris sau const lui carol al doilea 1938 a fost aabrogata de Carol al doilea , intr-o singura noapte si a organizat ulterior o consultare : fiecare cetatean scria in dreptul numelui sau daca este de acord sau nu, astfel cei care votau contra suportau direct rigorile legii. legii, astfel erau f putin cei care se opuneau adoptarii constitutiei.

4. Constitutia Pact se caracterizeaza prin existenta, in prealabil adoptarii ei unui pact intre popor/ partidele politice si monarh.; astfel de pacte s-au realiza t in istorie de regula at cand la conducerea unui stat a venit un principe strain: si fiindca un astfel de principe isi dorea existenta unui pact intre el si poporul pe care urma sa-l conduca, acest pact lua forma unei constitutii negociate in prealabil. Pacul reprz una dintre constitutiile democratice ptr ca acets tip de pact pp fie obtinerea vointei populatiei in mod direct,fie obtinerea vointei repz pop in mod indirect, mai precis pactul de poate realiza idrect cu poporul sau indirect prin reprz: partide care negoiciaza cu monarhul cateva din interesele poporului. 4. constit conventie este acel tip de constit care i a nastere in urma unei conventii nat alcatuita la nivel statal. Acest tip de constitutie este caract statelor americane si constitutiei federatiei americane . poarta numele de oconventie ptr ca in contin american put constituanta poarta denumirea de conventie . acest tip de consitutie se carcat prin exist unei conventii nat, insitutita ad hoc, pe loc, care sa redacteze textul constiti, din conventie fac parte reprz delegati direct ai cetatenilor. Constitutia federala 1767 s-a contit o conventie federala la care au participat reprezentantii delegati de coloniile americane care au dorit sa semneze acest pact . aceasta constit este considerarta a fi democratica deoarece ea este rodul vointei populare a cetatenilor exprimat prin intermediul acelor reprzentanti. 5. contitutia parlamentara ea este adoptata de catre parlament. Parlamentele jucand un dublu rol cel de adunare legiuitoare si putere constituanta . exepml: constitutiile socialiste ale statelor central si estice europ dina doua parte a sec 20. Consitt romana din 1848,1942? Contitit ungara; 6 constitutia referendara: este o subdiviz a cele parlamentare este decatata si adoptata de parlant este supusa apoi consultarii cetatenilor prin referendum . 5 si 6 sunt moduri de adoptare democratice ptr ca ele repz vointa cetat: indirect in 5 si direct in 6. Consitituia din 1991 a Romaniei. Diferenta intre 2 si 6 : se tine cont in mod real de vointa cetatenilor, de aceea in doctrina atat referdumul cat si plebiscitul sunt modalit de consultare, doar ca plebiscitul are un sens peiorativ si este o consultare formala datorita a ceea ce s-a int in practica, dar ele , la origine sunt modalit de consultare. Modificarea constitutiilor se face conform princ simetriri juridice; astfel ca cine are dr sa adopte o consititutie are dr sa o si modifice. Prin urmare tot put cositutuanta este cea care are dr de a modifica o constitutitie fie ca e vb de put constit originara sau deriv. Modificarea constitutiei se face dupa anumite proceduri specifice. Proceduri care pot fi identice cu cele de modificare a unei legi obisnuite sau diferite fata de regulile de modificare a unei legi obisnuite; acest lucuru face sa avem doua tipuri de constitutii: consitit suple sau fexibile si consittutii rigide. Clasificare in constit suple sau rigide se face in fct de criteriul modului de revizuire, de modificare al constituiei. Consitit suple/flex- sunt acele consittutii care se modifica conform regulilor de modificare a legilor obisnuite. Ex: Constiti Marii Britanii se modifica dupa regl obisnuite de modif a legilor Consitit rgiide sunt cele care se modifica dupa regl speciale ,dif fata de cele de modificare a legilor obisnuite. Aceste reguli pot fi reguli speciale sau reguli materiale-domenii constitutionale care nu se pot modifica. Din perspectiva procedurala sun reg care rigidizeaza o constitutie si o fac greu de modificat. Modalit de rigidizare a constitutiei: 1.se poate institui in constitutie regula interdictiei modif unei constitutii ptr o per determinata de timp sau chiar o perioada nedeterminata . 2.instituirea unei proceduri greoaie dificile de revizuire : ea se ref fie la vot, fie la initiativa reviz fie la dezbaterea. A 3-a modalitate instituirea in dr constituttional a unor valori considerate intangibile: lb oficiala unitatea idep statala dr fundamentale sau alte domenii considerate intangibile si care nu pot fi modificate : art 152 sau 52 ? : limitele revizuirii-constit actuala a Romaniei4. Precizarea unor conditii in care nu pot face revizuirea si anume in anumite per de timp sau in situatii extraordinare . ar 52 alin 3-constitutia Romaniei.

Suspendarea(diferita de Abrogare, inseamna neaplicarea unor dispozitii) unei constitutii semnifica scoaterea ei din vigoare total sau partial pentru o anume perioada de timp , suspendarea totala inseamna ca scot/nu aplic nicio dispozitie a constitutiei o anumita per de timp constit partiala inseamna ca nu aplic anumite dispozitii din constitutie o anumita perioada de timp.au existat situatii de suspendare in cazul uneor situatii de urgenta, razboaieetc. 1893 a fost supendata din 1940 pana in 1946 cand a fost repusa partail in vigoare pe per razg guv sa facut pe baza decretelor legi .

Abrogarea semnifica scoaterea din vigoare a unei constitutii. Infunctie de intinderea sau continutul abrogarii aceasta poate fi totala sau partiala. Cea totala inseamna scoaterea din vigoare a tututoro dispozitiiilor unei constitutii , ia cea partiala inseamna scoaterea din vigoare a anumitor texte din constitutie . Abrog parttiala: abrog constit din 1965 prin degretul lege nr 1 /1989- el abroga toate dispoz mai putin cele referit la dr si libertati. Abrogare totala: consitit din 1991 care o abroga total pe cea din a1965. In fct de criteriu inscrierii obligativitatii abrogarii in text/ a normelor abrogate exista abrog expresa si tacita . cea tacita sau implicita se caract prin faptul ca ea nu este prevaz in text dar sin redacterea textului reiese ca au interv abrogari- pe data de intr in vigoare a actualei constit se abroga dispozitiile constrare ; nu este uzuala. Cealalta ea=ste cea care in conformitate cu care s eprevede expres ce art au fost abrogate;pe data de intr in vigoare se abroga art 1,2,3.din constitutia anterioara, se abroga legile x,y,z.