ISDR- curs 13 ; 10.01.

2013

DREPTUL IN TRANSILVANIA, PRINCIPAT AUTONOM DEPENDENT DE TURCIA

Dupa caderea si disparitia Ungariei la Mohacs, Dieta Transilvaniei, intrunita la Sighisoara in august 1540 , a hotarat ca pe viitor Transilvania se va conduce dupa legi proprii iar legile din Ungaria isi inceteaza aplicabilitatea in Transilvania cu exceptia Tripartitului lui Werboczi. Se mentine totodata si Unio Trium Natiorum ca fundament al dreptului public discriminatroriu al Transilvaniei. Pe fondul acestui vid legislativ, in perioada principatului dependent de Turcia, Dieta Transilvaniei a adoptat un numar impresionant de legi , astfel incat la un moment dat s-a simtit nevoia sistematizarii in ordine cronologica si incorporarii lor in culegeri sau colectii de legi. Prima culegere a fost elaborata in timpul domniei celor doi principi Rakoczi, Gheorghe Rakoczi I si Gheorghe Rakoczi al 2-lea si cuprinde legile adoptate de Dieta intre 1540-1653. Aceasta culegere s-a numit Approbatae constitutiones, Regni Transilvaniae et partium Ungariae eisdem anexarum . A doua culegere de legi a fost elaborata in timpul domniei lui Mihai Apafi si cuprinde legile adoptate de Dieta din 1654 si pana la sfarsitul epocii principatului dependent de Turcia. Aceasta colectie s-a numit Compilatae constitutiones regni Transilvaniae et partium Ungariae eisdem anexarum, ulterior cele doua culegeri au fost reunite intr-una singura denumita APROBATAE ET COMPILATAE CONSTITUTIONES . In cadrul acesteia, legile sunt grupate dupa doua criterii: criteriul cronologic si criteriul domeniului de aplicare, dupa cum urmeaza: organizarea de stat, privilegiile feudalilor, procedura de judecata si diverse probleme administrative. Toata legislatia adopatata in timpul principatului dependent de Turcia este patrunsa de tendinta promovarii intereselor celor 3 natiuni privilegiate si acelor 4 religii precepte. Foarte amanuntit este reglementata situatia juridica a taranilor iobagi precum si obligatiile lor fata de nobili, fata de biserica catolica, fata de stat. Situatia sociala si nationala a romanilor cunoaste o inrautatire semnificativa, taranii romani fiind considerati tolerati si suportati pro temporae . De de alta parte, este semnificativa utilizarea in cuprinsul denumirii acestor colegtii de legi a cuvantului regnum care la epoca respectiva insemna o organizare statala de sine statatoare, adica ceea ce denumim astazi un stat suveran. O alta culegere de legi o reprezinta Statutele municipale sasesti unde sunt codificate normele de drept scris si cutumiar ale oraselor sasesti. Aceste statute au fost adoptate in adunarile sasilor, intre 1570-1580 si apoi aprobate de principele Transilvaniei la 1583. Acestea cuprind in principal norme din materia obligatiilor ceea ce atesta faptul ca productia si schimbul de marfuri la nivelul oraselor sasesti cunoscusera o dezvoltare semnificativa. Alte culegeri de drept au fost Statutele Odorheiului si Zarandului elaborate in virtutea autonomiei locale de care se bucurau aceste unitati administrativ-teritoriale.

ORGANIZAREA DE STAT SI DREPTUL IN TRANSILVANIA IN TIMPUL DOMINATIE HABSBURGICE

Dupa esecul Imperiului Otoman la asediul Vienei la 1683, asistam la o contraofensiva habsburgica in cadrul careia Transilvania este ocupata de trupele austriece si devine in 1688 vasala austriei, situatie pe care Dieta Transilvaniei intrunita la Fagaras o accepta sub conditia ca si pe viitor, alegerea principelui Transilvaniei sa se faca potrivit vechilor reguli, adica de catre Dieta Transilvaniei. Acest stat este recunoscut prin Diploma Leopoldina din 1691, iar pe plan international, prin Tratatul de pace de la Karlowitz din 1699. Imparatul austriei se obliga prin Diploma Leopoldina sa respecte autonomia Transilvaniei insa in 1699, Mihai Apafi al 2-lea renunta la drepturile sale princiare asupra Transilvaniei in favoarea imparatului Austriei, creandu-se astfel o uniune personala intre Austria si Transilvania in sensul ca imparatul Austriei este si principe al Transilvaniei. In 1722, prin PRAGMATICA SANCTIUNE, se stabileste ca alegerea principelui Transilvaniei se va face potrivit acelorasi reguli care guvernau succesiune la tronul Austriei. Transilvania era administrata in numele imparatului de catre un guvernator care purta denumirea de presedinte al deputatiei tarii iar armata din transilvania, era condusa de un general care uneori indeplinea si functia de guvernator, caz in care se numea presedinte al guvernului. Functiona in locul vechiului Consiliu Intim al principelui un guvern provincial denumit Guberniu aflat sub supravegherea cancelariei aulice de la viena in cadrul careia se infiinteaza in 1695 o camera aulica transilvana. Tot la nivel central functionau comisariatul tarii care coordona aprovizionarea armatei din transilvania, si tezauratul care administra finantele transilvaniei. In epoca dominatiei habsburgice in Transilvania, intervin o serie de elemente noi pe planul organizarii bisericii. Este vorba despre politica habsburgilor dusa in spiritul regulii dividae et impera , constand in amagirea sperantelor romanilor de a li se recunoaste drepturile politice sub conditia unirii bisericii ortodoze romane cu roma, biserica reunita devenind biserica recepta a trans iar natiunea romana......alaturi de cele 3 natiuni privilegiate. Increzatori in promisiunile imp austriei, o parte din episcopiiTeofil si atanasie anghel au hotarat in sinodul de la alba-iulia din 1697 unirea bisericii ordoxe din Transilvania cu Roma, unire confirmata de imparatul leopold printr-o diploma leoopoldina prin care preotii reuniti erau scutiti de obligatii iobagesti, scutire pe care leopold a extins-o in 1701 si asupra taranilor uniti cu roma. Insa aceasta diploma din urma leopoldina nu s-a aplicat fiind respinsa de dieta transilvaniei. Fruntasii bisericii unite din transilvania si in special mitrolopitul Ioan Inochentie au luptat pt recunosterea drepturilor promise si in special pt recunoasterea natiunii romane ca natiune a transilvaniei. Imparateasa maria tereza printr-un rescript imperial din 1744 a dat curs acestor cereri, insa dieta transilvaniei a facut o interpretare restrictiva a rescriptului spunand ca recunoasterea este valabila numai pentru nobili si pt clerici, si nu ca o natiune distincta ci ca lipituri la cele 3 natiuni privilegiate. ELEMENTELE CARE COMPUN SISTEMUL DE DREPT AL TRANSILVANIEI IN EPOCA DOMINATIEI HABSBURGICE

Toate legiuirile feudale aplicate anterior in Transilvania, pana la instaurarea dominatiei habsburgice: unio trium natiorum , tripartitumul lui Werboczi, aprobate si compilationes au continuat sa se aplice si dupa instaurarea dominatiei austriece fiind recunoscute de austria prin art 1 al diplomei leopoldine din 1691. Prin rezolutia alvintiana din 1693, se infiinteaza in cadrul cancelariei aulice de la viena o camera aulica transilvana prin intermediul careia se exercitau supravegherea si controlul asupra guvernului provincial al transilvaniei. In al 3-lea rand, pragmatica sanctiune adoptata in 1722, stabileste ca aceleasi reguli care guverneaza succesiunea la tronul austriei guverneaza si succesiunea la tronul transilvaniei. In ceea ce priv sit taranilor iobagi,Dieta transilvaniei din 1714 fixeaza 4 zile de munca pe saptamana pt iobagi si 3 zile pt jeleri. Imparateasa maria tereza printr-un rescript dat in 1747 stabileste un numar de maxim 4 zile de munca pt taranii fara vite si maxim 3 zile pt cei cu vite. Nobilii transilvaniei erau invitati sa nu mai faca abuzuri asupra taranilor iobagi insa acest rescript imperial nu sa aplicat in transilvania fiind respins de dieta.

REGIMUL TURCO-FANARIOT

Regimul turco-fanariot a fost instaurat in moldova in 1711 in tara romaneasca in 1716 si a durat pana la revolutia lui tudor vladimirescu de la 1821. In cadrul evolutiei sale istorice, regimul turco-fanariot a cuprins 2 etape: 1. De la instaurarea regimului, dupa mazilirea lui dimitrie cantemir, respectiv constantin brancoveanu si pana la pacea de la kucik-kainargi- 1774 Prima faza reprezinta apogeul dominatiei otomane asupra tarilor romamne, domnii sunt numiti direct de poarta si sunt integrati in sist admin otoman fiind asimilati pasilor cu 3 cuiuri. Ei sunt recrutati din randul elementelor fanariote, durata domniilor este f mica-2ani, 2 ani si jumatate existand practica mutarii domnilor dintr-o tara in alta. Imperiul otoman instaureaza asupra tarilor romane un monopol abolut asupra comertului exterior, in sensul ca tarilor romane sunt obligate sa exprote numai in imperiul otoman si cu preturi care sunt sub valoarea comerciala a marfurilor. In acest context, domnii fanarioti devin un soi de arendasi ai tarilor romane fiind preocupati exclusiv de recuperarea investitiilor facute pt dobandirea domniilor, de procurarea a sumelor necesare pt o noua investire, de imbogatirea proprie si de imbogatirea clientelei lor politice. 2. Kucik-kainargi 1774 pana la revolutia lui vladimirescu Inseamna inceptul decaderii dominatiei otomane asupra tarilor romane, rusia afirmandu-se ca putere protectoare asupra tarilor romane, alaturi de turcia care ramane puterea suzerana. Sub pretextul apararii crestinismului ortodox, rusia urmarea sa isi impuna influenta in balcani in dauna imp otoman. Totodata, cea de doua faza inseamna si inlaturarea monopolului otoman asupra comertului exterior, al tarilor romane, acestea afirmandu-se in cadrul circuitului economic european ca un mare exportator de cereale si alte produse agricole.

In acest context, boierii devin tot mai interesati in sporirea productiei agricole prin metode extensive, si anume: extinderea suprafetelor cultivate si sporirea numarului zilelor de munca, cantitatii de munca.

EVOLUTIA DREPTULUI IN TIMPUL PRIMEI FAZE A REGIMULUI TURCO-FANARIOT

Prima faza a regimului turco-fanariot este epoca in care dominatia otomana atinge apogeul, activitatea legislativa in aceasta perioada nu este un semnificativa, totusi sunt adoptate o serie de pravile noi, si anume Nomocanonul lui Gheorghe din Trapezum intocmit in limba greaca in 1730 in tara romaneasca, din porunga Lui Nicolae Mavrocordat. Continutul sau cuprinde drept canonic. In al doilea rand, avem manualul de legi intocmit de marele paharnic Mihai.... din porunca domnului Stefan racovita. Este o lucrare ce cuprinde atat drept laic cat si drept canonic, structiurata in drept canonic, dispozitiile fiind sistematizate pe ramuri si institutii de drept, iar in ceea ce priveste dreptul laic, mentionam aparitia pt prima data a unor dispozitii de drept comercial, dovada fapului ca noi relatii de productie de tip capitalist erau in plin proces de afiramre. Izvoarele acestei pravile sunt BAZILICALELE, NOMOSGHIORGHIKOS, sintagma alfabetica a lui matei vlastares, hexabiblul lui constantin armalopolus???? si legea tarii. Afirmarea influentei rusiei asupra tarilor romane se materializeaza pe planul procesului de elaborare a dreptului prin traducerea din limba rusa a insturctiunilor ecaterinei a 2-a, una dintre cele mai importante elemente a sistemui de drept tarist, insa elementul centralal evolutiei dreptului in prima faza a regimului turco fanariot il reprezinta reformele lui Constantin Mavrocordat. Constantin Mavrocordat a fost cel mai important domn fanariot din prima faza a acestui regim. El a dominat scena politica a tarilor romane cu cele 10 domnii ale sale, 6 domnii in tara romaneasc si 4 domnii in moldova, totalizand 22 de ani de domnie, un record neegalat de niciun alt domn fanariot, mavrocordat era o persoana extrem de iubita care a condus tarile romane in spiritul absolutismului iluminat si a realizat reforme extrrem de importante care au dus la modernizarea statului si inlaturarea structurilor de tip feudal. REFORMELE pe care mavrocordat le-a intreprins intre anii 1740-1742 au fost publicate si in revista Mecure de France, astfel incat ele au fost aduse la cunostinta intregii europe. Asezamantul din 1740 cuprinde urmatorarele dispozitiuni: 1. Primele dispozitii privesc reformee bisericii constand in scutirea de dari a preotilor si manastirilor, limitarea dreptului de judecata a acestora, si introducerea epitropiillor manastiresti pt administrarea averilor manastirilor. Aceasta deoarece foarte multe manastiri din tarile romane era inchinate manastirilor grecesti de la muntele athos iar clerul grecesc realiza o serie de abuzuri in administrarea averilor manastirilor din tarile romane. 2. Alta reforma vizeaza statutul juridic al boierilor. Potrivit reformei lui mavrocordat, calitatea de boier decurge din slujba indeplinita in cadrul aparatului de stat si nu din exercitarea dreptului de proprietatea asupra unei mosii. Din punct de vedere al slujbei pe care o indeplineau in ierarhia statala, mavroordat imparte boierii in 2 categorii: a) Boierii veliti categorie in care intra marii dregatori si urmasii lor denumiti neamuri. Acestia sunt scutiti de orice impozit,

b) Boierii mazili- sunt scutiti doar de o parte din dari. 3. Reforma administrativa- constantin mavrocordat numeste la conducerea fiecarui judet si tinut 2 ispravnici: unul cu atributiuni administrative si unul cu atributiuni judiciare. Este un prim pas in directia afirmarii principiului separatiunii puterilor in stat. De asemenea, mavrocordat introduce sistemul remunerarii tuturor dregatorilor, creandu-se in acest sens un fond special denumit casa rasurirol ??? cont din care se platea lefurile 4. Reforma fiscala- fata de numarul mare de dari si impozite, mavrocordat procedeaza la o simplificare a sistemului fiscal- suprima unele dari excesive si le contopeste pe toate celelalte in una singura denumita SAMA OBSTEASCA platibila in 4 sferturi. Sub urmasii lui mavrocordat, cuantumul acestor dari au crescut ajungand la 12 sferturi. 5. In ceea ce priveste domeniul social, la inceput pozitia lui mavrocordat a fost una retrograda. La inceput prin asezantul din 1.... mavrocordat a interzis stramutarea taranilor de pe mosii si a introdus obligatia acestora de a munci pt boieri , precum si noi prestatii fara a preciza si nr zilelor de munca sau limita acestor prestatii. Aceste prevederi au generat in anii urmatori un fenomen de bejenie in masa, astfel incat intre 1741-1746 asistam la injumatatirea numarului bijicilor??? Ceea ce ameninta baza fiscala a statului. Foarte multi tarani fugeau cu precadere la sudul dunarii in imperiul otoman, unde in mod paradoxal obligatiile fiscale nu erau atat de oneroase ca in tarile romane si atunci la 1 martie 1746, constantin mavrocordat a dat un aseezamant prin care a prevazut iertarea de rumanie a celor care se intorceau in tara pe baza unor certificate eliberate in acest sens de catre divanul domnesc, taranii fugiti se puteau stabili pe orice mosie iar fostii stapani nu-i mai puteau urmari. Totodata ei erau scutiti de dari timp de 6 luni iar apoi plateau o dare in cuantum de 5 taleri in 4 sperturi. De asemenea aveau obligatia de a lucra pt boieri un numar de 6 zile pe an si de a da dijma la produsele obtinute de pe terenurile pe care le cultivau. Acest asezamant avea insa un viciu juridic despre care unii autori spun ca a fost intentionat, si anume nu preciza data pana la care taranii fugiti trebuiau sa se intoarca pe mosie pt a beneficia de prevederile asezamantului. Ca atare, si mai multi tarani au fugit dupa 1 martie 1746, ca sa se poata intoarce si sa poata beneficia de prevederile asezamantului si atunci la 5 august 1746,mavrocordat a dat un nou asezamant stabilind eliberarea tuturor romanilor, stapanii lor fiind invitati sa ii eleibereze fara plata sau daca nu acceptau, taranii se puteau rascumara(libertatea) platind 10 taleri. La 1 iunie 1749, pe cand era domn al moldovei, constantin mavrocordat a adat un alt asezamant pt moldova privind eliberarea tuturor vecinilor cu titlu gratuit. Prin aceste reforme, constantin mavrocordat a desfiintat starea de dependenta de tip feudal, facand un pas important inainte in directia modernizarii statului si afirmarii relatiilor de tip feudalist. Starea de dependenta feudala nu a fost complet inlaturata. Au continuat sa existe categoriile scutelnicilor si poslusnicilor, persoane care se aflau in continuare in dependenta de tip feudal,in sensul ca ei plateau dari numai catre boieri , nu si fata de stat,. SCUTELNICII sunt cei care munceau la curtile boieresti indeplinind activitati care necesitau o anumita calificare, asa numitii meseriasi. POSLUSNICII- persoane care lucrau la curtile boierilor dar indeplineau activitati necalificate. Pe de alta parte, prin reformele lui constantin mavrocordat, asistam doar la o modificare formala a statutului taranilor in sensul ca taranii, din tarani dependenti devin tarani clacasi, adica baza legala a raporturilor dintre

tarani si boieri este inlocuita cu una contractuala, o conventie incheiata intre boieri si taranul clacas care are caracterul unui contract de adeziune pt taranul clacas el neputand negocia clauzele datorita discrepantelor economice si sociale dintre parti, situatia taranilor deveniti clacasi s-a inrautatit si atunci domniii fanarioti au emis o serie de hrisoave numite urbarii in care au stabilit numarul maxim de cloaca precum si nartul= cantitatea de munca care trebuia prestata intr-o zi de claca, totodata prin aceste urbarii se prvedea ca taranii clacasi, aidoma taranilor dependenti nu puteau parasi satul pana nu isi indeplineau obligatiile din contractul incheiat cu boierii, daca o faceau boierii ii putea aduce prin manu militarii.