DREPT CONSTITUTIONAL CURS 6-07.11.

2012

I.Continutul normativ al Constitutiei II. Conceptul de suprematie al Constitutiei III. Justitia constitutionala ca mecanism de sustinere a suprematiei Constitutiei

I.

Prin el intelegem partea materiala a unei Constitutii, sau ce gasim in ea: relatiile sociale cele mai importante dintr-o societate ce sunt reglementate in Constitutie. Intr-o Constitutie, de regula, regasim 3 categorii de norme juridice: 1. Normele referitoare la putere: sunt normele care reglementeaza principalele institutii ale statului. 2. Norme care nu se refera la putere: fiecare constitutie are specificul ei. Exista constitutii care prevad in continutul lor unele institutii noi care sunt vitale pentru stat: moneda nationala, institutiile financiare, institutii adiacente puterii(avocatul poporului), Consiliul concurentei, Curtea de Conturi, reglementarile cu privire la modul de revizuire a constitutiei, suspendarea presedintelui etc. Cele care privesc activitatea specifica a unui stat: sunt state care inscriu in constitutie relatiile dintre legi si religie. Fac o serie de trimiteri la corelatia care se stabileste intre normele politice si normele religioase. Cele ce privesc legatura dintre norme si perioada istorica prin care trece statul respectiv. Ex.vechea Constitutie a Elvetiei:modul de producere si comercializare a unei bauturi. Vechea Const a Egiptului- prevedea reguli cu privire la religia in stat. Constitutia Chineza face referire la doctrina chineza. Constitutia actuala a Romaniei: Art 1- referire la revolutia din 1989 si idealurile sustinute. Constitutia franceza face trimitere la revolutia din 1789- idealurile sustinute atunci. O constitutie nu reprezinta doar un act juridic, ci unul juridic, politic si istoric, de aceea e redactata de o putere speciala. Se regasesc elemente legate de istorie, politica si de evenimentele juridice. 3. Normele referitoare la drepturi: Exista doua situatii: drepturi care la un moment dat sunt considerate fundamentale dar apoi sunt scoase din constitutie pt ca se incetatenesc atat de mult incat nu mai e necesar sa fie trecute in Constitutie(ex. pana in 1989 legislatia interzicea avortul, dupa 1989 s-a scos aceasta reglementare pt ca e un drept ce tine de orice persoana, asa ca s-a abrogat printr-o lege, norma din penal), sunt drepturi care ajung sa fie drepturi fundamentale de la norme obisnuite, sunt introduse in constitutie( dreptul la cultura din Constitutia noastra este introdus in 2003- pana in 2003 era obisnuit,

dupa aceea a fost introdus in Const, art. 33). Exista o relatie de descendenta: unele drepturi fundamentale decad la rangul de dr obisnuite si o relatie de urcare, urca de la rangul de norma obisnuita la norma fundamentala. Diferenta dintre drepturile fundamentale e prin modul de protejare, ce e la un nivel diferit. Drepturi care apar pe cale de interpretare. De la dr fundamentale- la un moment dat practica face ca prin interpretarea drepturilor sa apara altele(nu din categoria celor care urca de la rang de drept obisnuit la rang de drept fundamental) ex. dreptul la libera informatie+dreptul la libera exprimare=dreptul la replica(posibilitatea pe care o are o persoana de a-si exprima parerea despre ceea ce s-a afirmat despre ea)-pe cale jurisprudentiala. Se naste un drept nou pe cale de interpretare jurisprudentiala. Normele referitoare la drepturi au anumite elemente specifice: sunt Constitutii care detaliaza aceste drepturi. Ex. Constitutia Romaniei. Sunt alte constitutii care nu reglementeaza drepturile fundamentale in mod expres(constitutia franceza) dar se fac trimiteri la drepturilor fundamentale- se fac trimiteri la declaratia drepturilor omului si cetateanului. Drepturile omului si cetateanului- o terminologie noua initiata de franceziintroduc ideea de BLOC DE CONSTITUTIONALITATE- ceea ce e necesar este sa se precizeze expres documentul care detaliaza drepturile si libertatile omului si sa fie parte integranta din Constitutie. Din perspectiva relatiilor care se stabilesc intre drept si religie-in momentul de fata, tendinta este de laicizare a statului(de renuntare din punct de vedere al dreptului la religie). Cu toate acestea, sunt Const cu un pronuntat caract religios sau cu cateva referiri la rel. Se intampla asta deoarece Const reflecta stadiul de dezvolatare a unui stat. Religia joaca un rol imp in unele state: state musulmane care interpreteaza normele juridice prin intermediul religiei(Coranul, legea sfanta a musulmanilor)chiar si simbolurile acelor state fac referire la religie, unele institutii care functioneaza dupa regulile religioase. Const care au anumite nuante religioase pt ca soc nu a trecut la etapa de laicizare profunda. Majoritatea Constitutiilor lumii se incadreaza in aceasta categorie. Si Constitutia Romaniei se incadreaza in aceasta categorie. (separatia neta intre stat si religie insa statul sprijina religia). Grecia-un stat profund religios dar nu are in Constitutie norme religioase. EX. Constitutia pt Europa- se discuta introducerea traditiilor crestine in Constitutie insa nu s-a ajuns la un consens. Const romana face ref la religie in leg cu juramantul pe care trebuie sa il depuna persoanele publice(presedinte etc.)-sintagma- ,,Asa sa ne ajute Dumnezeu! Exista Constitutii in care nu se face deloc referire la religie: Const Turciei, Belgiei etc. In Turcia s-a incercat laicizare Const de aceea nu au mai fost introduse

normele referitoare la religie. In Turcia, armata e cea care tine echilibru intre populatia profund religioasa si statul care e laicizat. II. Suprematia Const- este un concept juridic in temeiul caruia Const ca lege fundamentala a statului este vazuta ca avan cea mai mare f juridica intr-un stat. Suprematia e vazuta si ca o trasatura care exprima superioritatea fata de celelalte acte normative. Suprematia poate fi analizata in 2 persp: 1. O perspectiva verticala: suprematia insemna ca prevederile constitutionale au forta juridica suprema, toate celelalte acte normative fiind obligate sa respecte normele constitutionale. Orice act n subsecvent Constitutiei are obligatia sa fie in acord cu normele sustinute de aceasta. 2. O perspectiva orizontala: suprematia Const semnifica independenta pe care o are o Const fata de Const altor state si fata de sistemul normativ international. Const romana nu se subordoneaza const franceza, americana. Fiecare constitutie se afla pe picior de egalitate cu celelalte.

Din acest concept deriva niste consecinte: -toate celelalte acte normative intr-un stat trebuie sa se subordoneze constitutiei. -toate institutiile statului si toti cetatenii trebuie sa respecte normele constitutionale. -in caz de nerespectare a normelor constitutionale, intervine sanctiunea si atunci cand o inst a statului nu respecta n in acord cu constitutia, acele norme sunt declarate neconstitutionale si nu intra in vigoare. Incalcare n constitutiei de cetateni duce la ssanctionarea acestora fie la anularea actiunilor pe care acestia le fac. Ca instrument de mentinere a suprematiei Constitutiei avem controlul de constitutionalitateinstrument juridic prin intermediul caruia fac sa functioneze suprematia constitutiei. Controlul de constitionalitate pp verificarea atat a actelor jur cat si a faptelor jur din pers respectarii normelor constitutionale. Controlul de constitutionalitate se realizeaza prin justitia constitutionala. Justitia constitutionala este un mecanism de institutii si reguli juridice menit sa asigure constitutiei superioritatea fata de toate celelalte acte juridice ale unui stata. Justitia const se exercita fie prin judecatori obisnuiti fie prin judecatori specializati. Model american:justitia se face de judecatori obisnuiti.

Model european: tine de existenta unor judecatori specializati in acest domeniu. Poarte den de Tribunale de constitutionalitate si Curti de constitutionalitate. Judecatori specializati in verif constitutionalitatea actelor. In Romania: Curte Constitutionala.

Obiectul asupra caruia se exercita verificarea: -acte juridice -fapte juridice FAPTE JURIDICE sunt evenimente derulate care produc consecinte juridice. Faptele pot fi umane, animale, naturale. Dintre faptele juridice, unele sunt regl de lege si acelea vor fi ACTE JURIDICE. Ex. contractul. Toate faptele juridice care iau forma unui inscris sunt acte juridice. Curtea Constitutionala poate verifica si acte si fapte juridice, nu verifica fapte sociale. Nu toate faptele jur sunt verif de instantele care fac justitie constitutionala. Doar acele fapte juridice, curtea verifica pe cele care sunt legate de putere: constitutionalitatea faptelor unui partid politic, depunerea candidaturii. Anumite acte jur sunt verif de justitia const. De regula sunt verif actele normative:acte impersonale emise de parlament pt ca celelalte acte administrative sunt verif dpdv al legalitatii. Dialogul intre persoanele care fac justitie constitutionala trebuie sa existe pt ca toate constitutiile au unele reguli comune. Exista un set de principii unitar de interpretare a normelor. Dialogul dintre judecatorii care verif constitutionalitatea se face prin intalniri, utilizarea jurisprudentei altor instante(judecatorul roman se uita in cazuistica judecatorilor din alta tara pt a vedea modul de solutionare a unui caz similar).