Defrisarea padurilor

Padurile care inca mai ocupa suprafete importante ale planetei sunt ecosisteme importante atat pentru om cat si din punct de vedere strict ecologic. Pentru oameni padurea are valente estetice, recreationale, economice. Lemnul, precum si alte produse ale padurii au atat o importanta economica locala cat si mondiala.

Defrisarea padurilor, factorul principal al incalzirii globale

Omenirea pierde anual paduri de circa 20 de milioane de hectare, o suprafata egala cu teritoriul Marii Britanii, defrisari care au drept consecinta emiterea a milioane de tone de dioxid de carbon.Desi ritmurile de despadurire sunt diferite in diverse regiuni ale lumii, specialistii sunt unanimi in a prognoza ca daca nu se vor lua masuri si ritmul actual al despaduririlor se va mentine, disparitia completa a acestora va avea loc pana la sfarsitul acestui secol, urmarile asupra mediului si chiar asupra vietii pe Terra fiind inestimabile.

CAUZELE DEFRISARii

Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in padure dobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animale si mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericol pentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficient timp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.

EFECTELE DEFRISARII

Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestor fiind acumulrea dedioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon.

Consecintele defrisarilor

-s-au intensificat procesele de eroziune a solurilor; sunt tot mai frecvente secetele; -s-au intensificat alunecrile de teren, ce produc grave pierderi materiale economiei naionale; a degenerat starea masivelor forestiere; -a srcit flora i fauna, s-a creat pericolul dispariiei unor specii de animale i plante. n Cartea Roie, ediia a 2-a, sunt nscrise deja 210 specii de plante i animale periclitate (fa de 55 specii, pe care le coninea ediia 1-a). -defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale

De ce sa protejam padurile?

Padurea furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din atmosfera, prin aprovizionarea acesteia de catre arbori i arbuti (vegetaie) Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de sera), contribuind la reducerea poluarii i avnd o influena benefica asupra mediului Fixeaza solul, impiedicnd alunecarile de teren i eroziunile provocate de ploaie sau vnt Filtreaza apa provenita din precipitaii, prin scurgerea acesteia printre straturile de muchi i frunze moarte, asigurnd o apa limpede i curata Reduce mult din marimea viiturilor, n cazul ploilor toreniale, prin reinerea unei mari cantitai de apa n coronament i litiera i cedarea acesteia treptat