ISDR CURS 12- 20.12.

.2012 APARIIA PRAVILELOR BISERICETI a nsemnat i nceputul procesului de receptare a dreptului roman pe filier bizantin (aa cum fusese adaptat la realitile Bizanului). Influena roman asupra dreptului romnesc se realizeaz mediat (pe filier bizantin) din examinarea coninutului pravilelor bisericeti rezult c ele au un caracter unitar n toate cele 3 ri romne. Aceast unitate de concepie i reglementare fiind o continuitate fireasc a unitii de reglementare a dreptului nostru feudal nescris. PRAVILELE BISERICETI au avut i o finalitate practic n sensul c ele nu era simple construcii teoretice rupte de realitate, ci erau destinate s se aplice n practica instanelor de judecat. Exist puine documente care s ateste faptul c hottrile judectoreti erau date n baza pravilelor, fapt explicabil prin faptul c hotrrile date n materia dreptului penal i cele date n materia familiei mbrcau forma oral i chiar dac mbrcau forma scris; prile nu pstrau un asemenea document, ori hotrrea nu indica ntotdeauna capul de pravil (textul din pravil pe care se ntemeiaz). Litigiile privitoare la proprietate se soluionau prin hotrri care erau ntotdeauna n form scris i care indicau ntotdeauna capul de pravil pe care se sprijin. Dovad ca asemenea hotrri s-au pstrat. Dintre aceste hotrri, menionm un hrisov din vremea lui Alexandru Ilia coninnd hotrrea dat n procesul dintre Florica i Maria. Florica fiica legitim a lui Mihai Viteazu, iar Maria fiica natural a lui Mihai Viteazu. Procesul a fost ctigat de Maria, iar n textul hotrrii este i textul din pravil pe care s-a ntemeiat hotrrea respectiv. HRISOAVELE LEGISLATIVE. Hrisoavele domneti erau de regul instrumente de aplicare a Legii rii la cazuri concrete. Ele sunt acte cu caracter individual, ns de la sf secolului XVI i nceputul secolului XVII apar i hrisoavele legislative care sunt documente cu caracter normativ. Ele curprind norme generale aplicabile tuturor subiectelor de drept. Unul dintre cele mai importante hrisoave legislative este aa numitul aezmnt al lui Mihai Viteazu din 1595 care conine i fraza ,,care pe unde va fi acolo s rmn n veci, fraz care se refer la ranii dependeni. Aceast formulare a generat anumit controverse. Unii istorici au considerat c prin acest aezmnt, Mihai Viteazu i-a legat de glie pe ranii dependeni; ali autori fac o interpretare corect a dispoziiilor a cestui aezmnt, interpretare care trebuie s in seama de contextul istoric n care a fost dat acest hrisov, 1595, cnd .R. a fost invadat de turci foarte muli rani dependeni i liberi s-ai refugiat pe moiile boierilor din dreapta Oltului. Atunci, acei boieri care erau principalii susintori ai lui Mihai (el nsui avea moii n dreapta Oltului), i-au impus domnului acceptarea aezmntului. Mihai Viteazu nu i-a legat de glie pe ranii dependeni, ci a modificat n favoarea boierilor olteni dispoziiile Legii rii, care, anterior anului 1595 i legase de glie pe ranii dependeni. ranii dependeni legai de glie, dac fugeau de pe moia respesctiv, stpnii lor i puteau aduce napoi cu fora de boieri, iar boierii pe ale cror moii se refugiaser erau obligai s-i returneze. Mihai Viteazu schimb acest regul: ranii dependeni care au fugit pe moiile din dreapta Oltului rmn legai de acele moii. Aceast dispoziie i favoriza pe boierii din dreapta Oltului care i asigurau fora de munc. Mihai creaz i o nou categorie de rani dependeni (rumnii de legtur) adic ranii liberi care se refugiaser pe moiile boierilor olteni, devenind rani dependeni. Aezminte i n Moldova date de ctre tefan Toma i Miron Varnosvski. Ulterior, ncepnd cu secolul XVII aceste intervenii legislative ale domnilor s-au multiplicat. PRAVILELE LAICE. Au fost adoptate la mijlocul secolului XVII aproape simultan n cele dou ri romne i cu coninut aproape identic ca o urmare a necesitii pentru puterea de stat centralizat de a interveni cu reglementri n cele mai diverse domenii. Pentru boieri pravilele laice erau (dup Grigore Ureche) instrumente de limitare a puterii domneti: acolo unde nu-s pravile, din voia domnilor multe strmbti se fac. Prima pravil laic elaborat la 1646 n Moldova de ctre logoftul Leustrachie din porunca domnului Vasile Lupu. Ea se numete carea romneasc de nvtur i a fost tiprit la Mnstirea Trei Ierarhi, ctitorie a lui Vasile Lupu. Titlul pravilei este semnificativ. Din titlu rezult c este o iniiativ romneasc, iar lucrrile strine care au stat la baza pravilei au fost codificate ntr-o viziune proprie ntr-o oper de sintez cu un pronunat caracter original. n al doilea rnd, tot din titlu se constat c termenul de nvtura nu are sens didactic ci sensul juridic de dispoziie

obligatorie (de porunc domneasc) care atrage urgia domneasc asupra celor care nu respect acele nvturi. Izvoarle principale ale acestei lucrri: Nomos Gheorghikos (Legiuirea agrar bizantin) i o lucrare foarte modern pentru epoca respectiv a lui Prospero Farinaci latinizat Farinacius denumit Praxis et teoriae criminalis. n .R., n 1652 un clugr erudit, pe numele su, Daniel Paroneanul care a ajuns i Mitropolitul Transilvaniei a realizat din porunca domnului Matei Basarab o lucrare numit Lucrarea Legii tiprit la tipografie din Trgovite i care conine un cuvnt nainte al mitropolitului tefan al .R. Titlul pravilei este semnificativ ntruct exprim scopul nfiinrii n sens pozitiv al comportamentului uman prin dispoziii legale noi. ndreptarea legii cuprinde pe lng versiunea muntenizat a Crii Romneti de nvtur i o traducere a ,,Nomocanonului" lui Mihail Malaxus iar n partea final sunt expuse unele chestiuni de interes general din diverse domenii cum ar fi medicina, gramatica, filosofia, alturi de chestiuni de drept canonic. DISPOZIIILE JURIDICE din pravile sunt structurate n seciuni, capitole i articole (prici, glave i zaciale) i se grupeaz n dou mari pri: A. PRIMA PARTE I. Conine normele care reglementeaz relaiile feudale din agricultur adic cele referitoare la - Legarea de pmnt a ranilor dependeni - Dreptul stpnilor feudali de a-i urmri pe ranii fugii i a-i readuce pe moii - Interdicia pentru ceilali boieri de a-i primi pe fugari i obligaie de a-i remit stpnilor lor - Obligaia de rent feudal a ranilor dependeni i dreptul boierilor de a-i sanciona pe ranii care nu-i executau obligaiile II. Reglementari care vizeaza: 1. paza hotarelor 2. paza recoltelor 3. paza bunurilor agricole 4. cresterea vitelor 5. impartirea recoltelor 6. schimburile de terenuri B. PARTEA A DOUA a pravilelor conine: I. institutii de drept civil, de drept penal si de drept procesual. II. 1. reglementarea STATUTULUI JURIDIC AL PERSOANELOR se face dupa criteriul conditiei sociale. Persoanele fizice (obraze) se impart in: slobozi (erau pe o parte taranii liberi si pe alta parte erau boierii, clerul) si robi (nu-si puteau schimba statutul juridic decat cu acordul stapanului sau ca rasplata pentru denuntarea stapanului vinovat de savarsirea anumitor infractiuni; asupra robillor, stapanul avea avea un intins drept de corectie). 2. majoratul este fixat la 25 de ani, insa raspunderea pentru faptele proprii intervine de la 18 ani. III. INSTITUTIA FAMILIEI, A CASATORIEI, A RUDENIEI sunt reglementate pe baza acelorasi principii ca si in pravilele bisericesti. Casatoria este precedata de logodna, consacrata ca institutie juridica dupa modelul bizantin si confera sotului puterea maritala asupra sotiei si dreptul de a-i administra zestrea. Puterea maritala presupune ca sotul are asupra sotiei un drept de corectie, incuzand bataia si inchiderea ei. IV. IN MATERIA BUNURILOR este protejata proprietatea asupra imobilelor si se face distinctia intre bunurile ce formeaza obiectul proprietatii reglementate de dreptul laic (mirean) si bunurile considerate sfintite, ce se bucura de o protectie speciala, potrivit prevederilor dreptului canonic. V. SUCCESIUNEA poate fi deferita prin testament in forma scrisa (zapis) sau in forma orala (cu limba de moarte) sau ,,ab in testa" (potrivit legii). Exista anumite incapacitati de a testa, spre exemplu: cei condamnati pentru infratiuni contra moralei, precum si incapacitati de a mosteni (asasinul nu vine la succesiunea celui asasinat). Categorii de mostenitori legali: ascendentii, descendentii (pana la gradul 9) si colateralii. Copii naturali vin doar la succesiunea mamei si sunt reglementate rezervele succesorale si cantitatea disponibila in functie de numarul copiilor.

VI. IN MATERIA OBLIGATIILOR, reglementarea are la baza raspunderea individuala si sunt considerate izvoare de obligatii: tocmelile (contractele) si delictele. Pentru validitatea contractelor se cere ca vointa partilor contractate sa nu fie vitiata prin violenta (sila) sau prin dol (amagire). Actele juridice puteau fi incheiate si prin mandatari sau reprezentanti conventionali ai partilor (pristari, ispravnici). Principalele contracte reglementate de pravile sunt: de vanzare, incheiere, imprumut, donatie. Se mentine acelasi sistem de garantie ca si in legea tarii (zalogul si chezasii). VII. MATERIA DREPTULUI PENAL cunoaste o ampla reglementare, potrivit celor mai avansate principii ale epocii. Infractiunile continua sa fie clasificate dupa gradul lor de periculozitate sociala (exemplu: vinii mari, vinii mici). Este reglementata acum pentru prima data la nivel general infractiunea flagranta. Pentru prima data, la calificarea infractiunii se aveau in vedere pozitia subiectiva a faptuitorului 9gandul faptasului), precum si momentul si locul faptei. Sunt introduse unele categorii juridice noi: tentativa, concursul de infractiuni, complicitatea si recidiva. De asemenea, sunt prevazute pentru prima data cauze ce inlatura raspunderea penala (nebunia, legitima aparare, varsta sub 7 ani, ordinul superiorului), cauze ce atenueaza raspunderea penala (mania, starea de ebrietate, varsta sub 10 ani) si cauze ce agraveaza raspunderea penala (calitatea de boier in cazul infractiunii de hiclenie). Sistemul sanctionator cuprindea: pedeapsa cu moartea (sub diferitele sale forme), alte pedepse fizice, pedepsele privative de libertate (temnita, ocna, surghiunul la manastire), pedepse cu caracter religios (anatema, interdictia de a intra in Biserica, neingroparea), pedepse inflamante si pedepse pecuniare (amenzi), uneori si pedepse complimentare (confiscarea averii). La stabilirea pedepsei, judecatorul avea o larga posibilitate de apreciere. Se spunea ca pedepsele se stabileau dupa ,,voia judetului" (a judecatorului), astfel incat acesta, in anumite cazuri, putea dispune schimbarea pedepsei si chiar iertarea pedepsei. Dispozitiile de drept penal aveau un vadit caracter discriminator de clasa, sens in care pravilele recomanda ca boierilor si clericilor sa nu li se aplice pedepse fizice, ci acestea sa fie inlocuite de amenzi. Dimpotriva, pravilele recomandau aplicarea pedepselor fizice pentru infractorul ,, de gios" (cei ce apartineau unei categorii sociale inferioare). VIII. IN MATERIA DREPTULUI PROCESUAL, pravilele prevad existenta a 2 categorii de instante: laice si bisericesti. Nu functioneaza principiul specializarii instantelor, astfel incat instantele laice judecau si pricinile civile si cele penale. In materia penala, actiunea penala putea si intentata si de alte persoane si de victima: parintele (pentru copil), stapanul (pentru sluga), sotul (pentru sotie). Exista anumite infractiuni, precum falsificarea monedei, pentru care denuntul era obligatoriu. Mijloacele de proba erau martorii, juramintele, inscrisurile, carora li se adauga si 2 mijloace de proba noi: expertiza si prezumtiile (in pravile sunt numite,,presupusuri" sau ,,semne" sau ,,intelesuri"). In materie penala era admisa si tortura (caznirea), pentru a smulge marturisirea invinuitului ce nega comiterea faptului. Pe plan probator, in ceea ce priveste elementul vadit discriminator, valoarea marturiei trebuie apreciata de judecator in mode diferit, in raport de statutul juridic al martorului, spunandu-se in pravile ca boierii si clerul trebuie crezuti mai mult. Nu era insa cunoscut conceptul de ,,cale de atac", insa pravilele permiteau celor nemultumiti de hotararea pronuntata sa se adreseze numai judecatorilor superiori. De asemenea, nu era cunoscut conceptul de ,,autoritate de lucru judecat", insa erau prevazute anumite termene de prescriptie ale dreptului material la actiune.

ORGANIZAREA DE STAT I DREPTUL N TRANSILVANIA PRINCIPATUL AUTONOM DEPENDENT DE TURCIA La venirea lor n Tranilvania triburile maghiare au gsit deja formate stratificarea social i relaiile de producie de tip feudal, formele de proprietate ale feudalismului, precum i instituiile politice feudale n cadrul crora de afla instituia voievodartului. Toate aceste realiti ale lumii feudale au cunoscut n Transilvania o evoluie specific pe fondul dominaiei maghiar. Ungurii la venirea lor n transilvania s aflau n comuna primitiv (n epoca democraiei militare) i nu aveau instituii proprii de tip feudal, leau preluat pe cele romneti i le-au utilizat apoi ca instrimente de reprimare social i ........ a romnilor. Constatn c datorit numrului lor mic, nu pot exercita o dominaie efectiv asupra Transilvaniei, ungurii au procedat la colonizri masive ............ dar nu au reuit s schimbe componena ................

astfel c populaia romneasc autohton a continuat s reprezinte majoritatea populaiei din Transilvania. Rezult chiar din documentele emise de cancelaria maghair nc din secolul IX pe ntregul teriotriul al Transilvaniei i chair n Cmpia Panonic erau constituit formaiuni prestatale de tip feudal romneti (cnezate, voievodate, ri) conduse de nobilii romni. Existena acestora este atestat nu numai documentar, ci i arheologic. n cadrul procesului de supunere a Trans. De ctre maghiari s-a dat o lupt ascuit ntre nobilimea romn i nobilimea desprins din rndul cotropitorilor care era desemnat prin termenul generic de neme. Aceast lupt s-a desf n dou faze: - ntre secolele XII-XIV nobilii romni sunt nc menionai alturi de cei maghiari, sai secui n documentele cancelariei maghiare, ceea ce nseamn c ei au continuat s exercite pe teritoriile pe care le conduceau i pe care uneori le aveau n n proprietate atribuiuni adm. Judiciare i militare. Aceasta deoarece aparatul central al voievodatului Trans. Nu era bine constitut, iar romnii i apratu cu ndrjire instituiile. - Din a doua jumtate a secolului XIV i mai ales dup 1437 cnd se constituie Unio Trium Natiorum, drepturile feudalilor romni ncep s fie nclcate sistematic, acetia fiind n cele din urm exclui mpreun cu ntreaga populaie romneasc de la viaa polit a Trans; pe acest fond, i-ai pstrat poziiile doar un numr mic de feudalo romni, aceia car au acceptat trecerea la catolicism i m aghiarizara, ceilali au deczut treptat n rndurile micii nobilimi i chair n rndurile nobilimii dependente.

ORGANELE CENTRALE ALE VOIEVODATULUI TRANSILVANIEI n epoca voievodatului, Transilvania a avut organe proprii de conducere potrivit autonomiei sale afirmndu-se ca o entitate statal distinct de regatul maghiar. Pn la sf secolului XIV dominaia maghiar se exercita numai asupra prii de nord-est a Transilvaniei care se afla sub conducerea unui princeps care ii avea reedina la curtea regelui maghiar. Restul teritoriuluin era condus de cnezii, voievozii i juzii romni. Maghiarii au fost nevoii s accepte formele de organizare tradiionale ale romnilor i s colaboreze cu nobilimea autohton. Astfel, s-a constuit voievodatul Transilvaniei prin extinderea la nivelul ntregului teritoriu al Transilvaniei a unei instituii politice romneti, cea a voievodatului. Primul voievod al Trans este atestat n 1676 Leustachiu. Voievozii Trans (care foarte multi erau de origine romn), dei din punct de vedere formale erau vasalii regelui maghiar s-au manifestat ca reprezentani ai intereselor local, au cutat s-i legeasc atribuiile i s nlture dominaia maghiar. Unii au reuit pt perioade istorice scurte s transforme Trans ntr-un regnum distinct de regnum Ungariae. Voievodul trans avea atribuiuni judectoreti, administrative i militare fiind ajutat n exercitarea acestor atribuiuni de un vice voievod i de un aparat de dregtori care n Trans nu era att de bine dezvoltat ca n .R. i Mold datorit ingerinelor regelui maghiar precum i datorit largei autonomii de care se bucuru oraele, comitatele, scaunee sseti i secuieti. Congreagaia gerenal a nobililor convocat periodic de voievod. Ea se compunea din reprezentai ai nobilimii, comitatelor, oraelor, scaunelor sseti secuieti. Ultima congregaie general la care a fost ..................... PRINCIPATUL TRANSILVANIEI DEPENDENT DE TURCIA Dup cderea Ungariei la Mohacs i transformara ei n paalc turesc cu capitala la Buda, Dieta Transilvaniei convocata la Turda in 1542 a consfinit crearea statului Trans ca stat tributar turciei i a condiionat alegerea principelui Trans de obligaie acestuia de a respecta privilegiile nobilimii al e celor 3 natiuni privilegiate i ale celor 4 religii recepte, Unio Triun Natiorum precum i legile votate de Dieta Transilvaniei. Aceasta a nsemnat instalarea unui autentic regim nobiliar, in conditiile unui principat autonom aflat sub suzeranitatea Imperiului Otoman ntre 1541-1683. Organele centrale ale principatului erau principele, Dieta Transilvaniei, i consiliul intim. PRINCIPELE avea atribuiuni mai largi dect voievodul, dar activittea acestuia era supravegheat de un consiliu intim compus din 10-12 membri, recrutati dintre varfurile nobilimii transilvaniei, asa-zisii magnati, cei care detineau cele mai inalte dregatorii in stat i un reprezentant al Bisericii catolice care functionau si cu scopul declarat de a-l sfatui pe principele Transilvaniei in toate problemele vietii de stat. In realitate, insa,

consiliul intim este o creatie a regimului nobiliar instituit in transilvania, cu scopul real de a exercita un control permanent asupra activitatii principelui transilvaniei, evident in interesul clasei feudalilor. Dieta Trans spre deosebire de vechea congregaie general a nobililor este un organ de stat cu activitate permanent care vota toate legile Transilvaniei. Evident c membrii dietei erau recrutai numai dintre reprezentanii celor 3 naiuni privilegiate i ale celor 4 religii recepte. Dreptul scris in Transilvania in epoca voievodaului si a principatului autonom dependent de Turcia. Evoluia dreptulu scris n Trans a fost marcat de mai multe tendine: 1. Tendina factoruilor locali de a consolida autonomia voievodatului. 2. Politica centralizatoare promovat de principii maghiari 3. Tendina populaiei romneti de a-si promova traditiile si institutiile juridice consacrate de legea tarii, inclusiv prin codificari ale vechilor obiceiuri, realizate sub presiunea populatiei romanesti si recunoscute oficial de statul maghiar. In acest context, dreptul Transilvaniei s-a constituit in 2 sisteme juridice: A. DREPTUL ROMNILOR TRANSILVNENI care a mbrcat forma Legii rii i si a codificarilor realizate pe baza legii tarii i care a reprezentat sistemul de drept preponderent cel puin n epoca voievodatului B. Sistemul juridic discriminatoriu pentru romni impus de reprezentanii celor 3 naiuni privilegiate i de statul naghiar ncepnd din secolul XIV, sistem prin care romnii erau exclui de la viaa politic i juridic rii. Acest sistem nu a fost niciodat recunoscut sau asimilat de populaia romneasc majoritar. Dreptul scris al voievodatuluio cuprinde decretele regale, unio trium natiorum, tripartitul lui Werboczy i statutul rii Fgraului. Decretele regale sunt date cu privire la privielegiile nobilimii i obligiile railor iobagi precum i cu privire la organizarea financiar, judectoreasc i militar. Decretul regelui andrei al II-lea din 1222, decretul regelui carol robert de anjou, decretul regelui matei corvin din 1483 denumit i decretul Maius Unio trium natirum este hotrrea adoptat n 1437 dup rscoala de la boblna de conductori sailor i ai secuilor prin care acetia convin ca puterea de stat s fie exercitat numai de reprezentanii ceolor 3 naiuni privilegoat cu excepia romanilor TRIPARTITUL LU WERBOCZI este o culegere de drept elaborat din porunca regelui maghiar vladislav III de juristul Stefan Werboczi. Datorita evenimentelor politice care au urmat, soldate cu disparitia statului maghiar aceasta lucrare nu a fost promulgata oficial, ea ramanand la stadiul de luc cu carcat privat insa datorita valorii sale juridice s-a a plicat in practica instantelor de judecata pana la 1848, aplicarea ei fiind consacrata si prin diploma din 1691. Asa cum rezulta din titlul ei lucrarea este structurata in 3 parti. - prima parte privilegiile nobilimii - a doua parte procedura de judecata - partea a treia reglementeaza statutul juridic al taranilor iobagi consacrand legarea de glie a acestora precum si statutul juridic al oraselor libere. STATUTELE RII FGRAULUI reprezint o legiuire cu caracter de codificare deoarece cuprinde principalele instituii romneti ale Legii rii. Fgraul a fot mult timp o feud domnilor romneti insa la sfarsitul sec 15 ea a fost inclusa in UNIVERSITAS SAXONUM = comunitatea sasilor. Aceasta a insemnat o incalcare a drepturilor romanilor din Tara Fagarasului si a dus la reactia acestora materializata intr-o serie de rascoale desfasurate intre 1503-1508. Printre revendicrile rsculailor se afla i acea a realizrii unei codificri a vechilor obiceiuri romneti ale L.. revendicare care a fost satisfcut n anul 1508 prin adoptarea

statutelor rii fgraului. Statutele au fost redactate in limba latina facandu-se mentiune atat in preambul cat si in partea finala despre faptul ca ele au fot date la propunerea romanilor. Statutele redau intr-o formula fidela si concentrata obiceiurile juridice romanesti insa normele de drept penal alterneaza cu normele de drept civil. Dispoziiile statuteleor nu sunt sitematizate astfel nct normele de drept penal alterneaz cu cele de drept civil si procesual. Din analiza dispoziiilor cuprinse in statute rezult unittea de coninut i aplicare a legii rii n toate cele 3 ri romne inclusiv n trans unde reprimarea social i naional a romn ilor a reprezentat o constant a politicii conductorilor transilvaniei recrutai dintre membrii celor 3 naiuni privielgiate. Din aceast perspectiv este remarcabi c numai cu doar 3 decenii inainte de incetarea dependentei Transilvaniei fata de Ungaria autoritatile erau nevoite sa recunoasca si sa codifice obiceiurile romanesti acestea pastrandu-se astfel intr-o forma nealterata.