ISDR-CUSUL4-01.11.2012 Un al contract continut de tripticile din transilvania este contractul de munca- o specie de ..

locatiude de servicii, aceasta la randul ei fiind un adintre formele pe care le imbraca contractul de locatiune. Contractul de munca este contractul prine care un minier isi inchiriaza forta de munca patronului minei. Cei care ia initiativa inchirieiri fortei sale de munca se numeste locator ,iar patronul minei se cheama conductor. Problema care se pune in acest caz este aceea a suportarii riscului incontract(riscul in contract este sistemul potrivit caruia una dintre partile constractante trebuie sa isi execute obligatia desi cealallta parte contractanta nu si-o mai poate executa fara vina sa. In contractele sinalagmatice. Reg este ca riscul se suporta de debitotul obligatiei imposibil de executat. Aceasta regula a functionat in dr roman vechi astfel incat riscul era suportat de catre locator ; in situatia in care acesta ,din motive ce nu-i erau imputabile nu putea munci. Ulterior in dr roman clasic ,riscul in contractul de locatiune este preluat de catre conductor care trebuie sa il plateasca pe muncitor si pentru perioada in care el nu poate sa munceasca din motive ce nu ii sunt imputabile, or tripticele din transilvania in contractul de munca exista o cauza speciala in care muncitorul accepta sa nu fie platit pentru zilele in care nu poate munci, intrucat mina este inundataaccepta s apreia riscul in contract. Este o derogare iportanta de la normele dr roman clasic care se explica prin discrepanta de pozitie economica dintre partile contractante . muncitorul este o persoana cu poz sociala modesta iar patronul are o poz sociala superioara, iar muncitorul aceepta introd in contract a unor cauze care nu ii sunt favorabile. Tot in tripticile din trans exista 4 contr de vanzare; 3 dintre ele are ca obiect slavii iar al 4 lea are ca obiect o parte dintr-o casa. Spre deoseb de vanzarea romana care este consensuala si care genereaza efecte prin simplu acord de vointa al partilor cu privire la obiect si la pret , vanzarile continute in critice au o forma diferita in sensul ca elecontin clauze distincte pentru generarea efectelor vanzarii; spre pilda avem o clauza de cumparare , o declaratie ref la pret, o clauza disticntcta ptr obligatia de garantie ptr edictiiune o clauza dist ptr desi o declaratie garantilor. Tot in ceea ce priveste forma vanzarii constatam ca in critice vanzarile sunt semnate nu numia de martoti si si de catre parti si garanti.in dr roman sub acest aspect, actele se incheie in doua forme: in forma obiectiva si sunt semnate numai de catre martori, in forma subiectiva si atunci sunt semnate numai de catre partice; cele incheiate in forma obiectiva sunt [ur romae si sunt specifice epocii vechi, cele incheiate in forma sub sunt de origine greaca au inceput sa apara din epoc clasica iar in cea post clasica s-au generalizat. Faptul ca actele sunt semnate si de catre martori si de catre parti inseamna ca suntem intr-o etapa de tranzitie d ela forma obiectiva autentica romana la forma obiectiva, specifica partii orientale a imp roman si care ult s-a genealizat in tot imp Intr-o alta tablita cerata operatiunea a vanzarii se realiz atat prin mancipatiune cat si prin contractul consensula, numai ca examinand mancipatiunea constatam ca niciuna dintre cond de forma si de fond nu este indeplinita . de ce partile au recurs si la mancipatiune si la contractul consensula in vederea realiz aceleiasi operatiuni juridice, iar daca au recurs si la mancipatiunea de ce nu au au respectat nicihna dintre cond sale de forma si de fond. Au existat mia multe opinii; unii au spus ca ptr mai multa siguranta partile au fi recurs si la mancipatiune si la contractul consensula ptr aceea operatiune juridica, alti au precizat ca mancipatiunea este in umbra insa efectele vanzarii se produc in virtutea contractului consensual. Altii au spus ca din eroare partile ar fi utilizat cuvantul MANCIPATIUNE si ca in realitate ele au dorit sa faca o TRADITIUNE . toate aceste opinii au in vedere cercetarea problematicii prin utilizarea metodei METAFIZICE daca analizam insa aceasta chestiune la un pct al evolutiei vanzarea este consensuala generatoare de obligatii , vanzarea romana nu transmite proprietatea cci creaza in sarcina vanzatorului obligatia de a transmite linistita si utila posesiune a bunului- quacuam posesiones tradere. Obligatie pe care vanzarotul si-o indeplinseste printr-un act ulterior si dinstinct de contractul de vanzare care i-a dat nastere. La celalalt capat al evolutiei avem vanzarea di dr nostru feudal nescris , adica vanzarea din legea tarii care sub infl dr bizantin devenise o vanzare consensuala, transnativa de proprietate. Se constata ca MAncipatiunea este un mod de domandire a propr, iar const..este un act generator de oblig. Imrpejurarea ca in tripticile dintrans se alatura mancipatiunea din contr consensual nu trb privita ca o anomalie ci ca o perioada de tranzitie de la vanzare

consensuala gen de obligatii la vanzarea consesnsuala transnativa de proprietate.-explicatia dialectica a acestor anomalii. Din cercetarea formelor acetelor continute in critice , a elem si efectelor lor precum si a condt juridice a partilor care le-au incheiat, se desprinde concluzia ca le nu sunt conforme intrutotul ; nici exigentelor dr civil roman nici exigentelor dr gintilor si nici cututmelor locale , ci ele au o fizionomie aparte/distincta/specifica de natura se la confere identitate proprie ca acte juridice de drept daco-romane . ,ptr ca ele nu fac alteceva decat sa ilustreze sinteza juridica daco-romana care a avut loc la nivelul privinciei romane dacia.

Organizarea sociala si normele de conduita in perioada cuprinsa intre retragerea aureliana -271 -275 si sec 8 d.Hr., adica ceea ce noi denumim perioada obstei arhaice Aceasta epoca coincide cu un proces foarte important desfasurat in spatiu carpato danubiano pontic- procesul etnogenezei romanesti-procesul de formare a poporului roman si a limbii romane. Retragerea aureliana a insemnat doar retragerea armate romane si a unui mic nr de persoane care erau strans legate de instit politice ale statului roman, insa maj pop daco romane a ramas pe loc si pe fondul decaderii vietii urbane s-a reintors la formele traditionale de organizare sociala care sunt obstile satesti sau teritoriale. Deci asistam la un proces de ruralizare a daciei. Chiar si dupa 271 imperiul a continuat sa exercite u control foarte strict si eficace asupra romanitatii nord dunarene , zona care nu a fost abandonata de facto de imperiul roman, mai mult terit dintre dunare si mare adica dobrogea de astazi a cont mult timp sa faca parte din imperiul mai intai ca parte a prov Moesia si apoi ca parte a unei prov numita Scitia. In ceea ce priv pop migratoare care incepand din sec 3 in hr patrund pe terit de na nordul dunarii ele au exercitat o dominatie pur nominala, de la distanta, concretizata in perceperea unui tribut si cateva atacuri de jaf , insa migratorii se aflau in stadiul de org sociala al comunei primitive si ca atare ei nu au putut sa organizeze din punct de vedere politic teritoriul locuit de taco romani si au sf prin a fi asimilati de catre daco romani ptr ca ecestia le erau superiori aitat sub aspect democratic cat si sub astpectul gr de civilizatie. Etnogeneza romaneasca este un proces extrem de complex care s-a derulat in doua etape: Prima etapa-pana in sec 6 d.hr.-este etapa romanizarii si formarii populatiei daco-romane. A doua etapa este etapa formarii poporului roman ca un popor cu o identitate proprie ,etapa care s-a derula intre sec 6 si 8 d. hr. Romanizarea-conponenta a etnogenezei- sinteza etnica dintre autohtonii geto-daci si colonistii romani ,sinteza care pp totodata si formarea unei limbi noi cu caracter latinofon, dar totodata romanizarea este si o sinteza institutionala atat la nivelul institutiilor politice cat si la nivelul institutiilor juridice. O alta componenta a etnogenezei este crestinarea care sa derulat in paralele cu romanizarea astfel incat pop roman s-a nascut ca un popor crestin si nu a fost crestinat ulterior cum s-a int cu celelelate popare vecine de ex maghiarii, bulgarii ceilalti slavi, etc. Aceasta etnogeneza s-a derulat la niv obstilor satesti sau teritoriale care devin singura forma de org a pop daco romane , a.i. putem afirma ca obstea este vehicloul cu cae pop roman a aparut in istorie. Sub aspect terminologic obs ca ptr obste avem un termen de sorginta latina , termenul de SAT sin un termen de sorginte traca CATUN . cuvantul obste este un dublet care a patruns in vocabularul limbii roamne pe filiera slava. Caracterele obstii satesti teritoriale.

1. Caracterul teritorial-obstea este o asociatie de gospodarii faliliale, reunite pe baza unui teritoriu stapanit in comun de aceea este teritoriala si nu gentilica. Termenul care desemneaza acest terit stapanit in comun DE CARE MEMBRII este termenul de MOS-MOSIE, ACEST CV ESTE DE SORGINTE TRACA SI ESTE SINONIM CU TERMENUL DE PRPRIETATE. Pentru partea care revine fiec membru al obstei din acest tert stapanit in comun avem un cvdin aceeasi familie si anume termenul MOSIE-MOS. Alaturi de acest termen a mai patruns si unul de origine latina-batran. Prin asocierea acestor termeni avem o exp pleonastica pe care o intalnim in zonele rurale- MOS BATRAN. CA URMARE A PATRUNDERII SLAVILOR PE TERIT TARII NOASTRE APAR IN LB ROMANA SI NISTE DUBLETE SLAVE ocina, bastina ,dedina cu sensul de proprietate ereditara, precum termenul de megies- care inseamna membrul al obstei. 2. Caracterul agrar si pastoral care rezulta din indeletnicirile traditionale al pop daco romane , si apoi ale pop romanesti si anume agricultura si cresterea vitelor. In mod corespunzator ,terit obstei era imp in doua categ de terenuri, campul , terenul de cultura si pasunea care in sens larg cuprindea si padurea , adica terenul destinat cresterii vitelor. Cea mai mare parte a membrilor obstei se indeleticea cu agricultura iar un nr restrans de membrii ai obs se dedicau cresterii vitelor intr-o forma pastorala specifica poporului roman si anume transhumanta. Organele de conducere ale obstilor satesti sau teritoriale Org suprem adunarea gen a obstei la care participau tot membr maj ai obstei, maj fiind sta fie in rap cu varsta, fie in rap cu data casatoriei. Adunarea gen a obstei se numea tot obste si era convocata prin viu grai inzielel de sarbatoare la biserica iar in celelalte zile la casa obstei . ad gen a obstei lua cele mai importante decizii pentru viata comunitatii in legatura cu patrimoniul obstei, org muncii in comun ,rel de familie ,solutionarea conflictelor dintre membrii obstei, transf de bunuri si incheierea conventiior si organizarea si intretinerea bisericii si a cultutlui religios. In cadrul ad gen aobs se distingea spatul oamenilor buni si batrani , cuprinzand cei mai de baza membrii ai obstei ,cei mai respectati membrii ai soc si care avea atributiiuni judiciare. Totodata existau si anumiti alesi ai obstei care aveau atrib executive,alesi si revocati de ad gen a obstei care le controla activit si le stabiliea atributiile . alesiiobstei aveau si anumite insemne ale demnitatii lor si erau imputerniciti sa aplice chiar si anumite sanctiuni acelor membrii ai obstei care nu le ascultau dispozitiile.dintre cei mai imp alesi mentionam vornicul dajdierul sau comornic- strangea contributiile membr obstii; postelnicul s eingrijea de biserica satului ; logofatul stiutor de carte-scria actele obstei; jitarul-pazea recoltele si cel mai important JUDELE den vine de la acei magistrati cu atributiuni executive si judiciare de la niv coloniilor si municipiilor daciei romane dumviri iure dicundo quatro viri jure dicundo- acest jude era seful militar si dispunea de atributiuni jurisdictionale. Obstile satesti sau terit sunt cea mai simpla forma de org sociala dar care nu inlatura posibilitatea incadrarii in forma mai vaste de org sociala ,-uniunile de obsti sau confederatiile de obsti sau obstile de obsti. Este vb despre unirea a doua sau mai multe obsti fie din considerente de ordin economic fiecdin considerente de natura militara, de ex: obstile de pe valea unui rau care se uneau pentru a exploate mai judicios teritoriul stapanit in comun sau obstile de pe versantul nunui munte care se uneau ptr asig unie mai bune aparari in comun a acelui teritoriu. Confedereatia de obsti avea un organ propriu de cond-marele sfat- acl din reprz ai obstilor componente si care avea urmatoarele principale atributiuni: rezolvarea prob patrimoniale comune. Solutionare litigiilor dintre obstile componente, stabilirea contrib acestora la fondul comunitatii , si organizare apararii in comun. In cadrul confederatiei de obsti ,obstile componente isi pastrau deplina autonomie si organele proprii de conducere.

Normele de conduita de la niv obstilor satesti sau teritoriale Fiind o comunitate de munca, normele fundamentale de cond de la niv obstii satest s-au statonici t in leg cu obiectul muncii precum si in leg cu procesul muncii; pe baza acestor norme fundamentale au fost elaborate si cellelalte norme de conduita de la niv obstii satesti sau teritoriale. Cele 2 categ de norme de conduita ref la obiectul si proceusul muncii.

Principalul obiect al muncii il reprz pamantul. => normele referioare la proprietate. Stapanirea exercitata de membrii obstei asupra terit aflat in hotarul obstei imbraca doua form: stapanire de valmasa si stapanire individuala sau personala . nu trb sa confundam aceste forme de stap asupra pam cu propr comuna si proprietatea privata pentru ca cele doua forme de stapanire sunt categorii economice si nu categ juridice . sunt forme de apropriere/insusire a folosintei si au caracterul unor categorii economice. Se aflau in stapanire de valmasa, apdurile pasunile islazurile apele ,iar in vremea obstei arhaice turmele apartinand colectivitatii ,fondul de rezerva pentru anii cu recolta slaba si moara satului. Un corolar al aceste stapaniri de valmasa asupra panatului il reprz imposibilitatea membrilor obstei de a instraina terenuri aflate in hotarul obstei tocmai ptr asig itegritatii obstei sat/terit. In ceea ce priv stap personala-ea are la baz a munca depusa de membrii obstei pentru amenajarea unor terenuri care anterior s-au aflat in stapanire de valmasa si care prin efectul acestor amenajari dobandesc o valoare economica noua. Primul teren care trece din stap de valmasa in stap personala ,ca si la romani, il reprz locul de casa si gradina, iar semnul material exterior distinctiv al faptului ca acest teren nu mai este de valmasa il reprz gardul. Ulterior pamantul de cultura este si el imp in loturi atrib in stapanire individ membrilor obstei prin tragere la sorti, dar nu in sist asolamentului ca si la geto dacci , ci o data ptr totdeauna. Terenul de cultura se numeste TARINA iar aceste lotur care revin prin trb la sorti emmbr obstii se numesc chiar SORTI SAU LOTURI MATCA pentur ca ele dau dr celor care le stapanesc sa utilizeze si celelalte terenuri aflate in hotarul obstei. Exista si alte suprafete de teren pe care membrii obstei le scot dinstap de valmasa si le introduc in circ agricol pein defrisari , desteleniri , despaduriri, amenajari funciare ele se numesc stapairi locuresti . acest proces de trecere a unori terenuri din stap de valmasa in stap individ s-a amplificat dar si in acest context obstea continua sa exercite asupra tut terenurilor aflate in hotarul sau un drept superior de supraveghere si control . Luni de la 10 recuperarea in statescu.