Arhitectura romanica,primul stil arhitectural uniformizat din vestul Europei,care a precedat prabuirea Romei,a fost una predominant ecleziastic,reflectnd

dominaia bisericii medievale.Bisericile timpurii din vest pornesc de la modelul bazilicii romane,a carei schia a fost modificata pentru a corespunde noii sale utilitai.Pronaosul a fost mutat in partea de vest a cladirii,iar sectorul estic a fost inlocuit cu altarul si absida,locul in care preoii savareau liturghia.In aceasta perioad s-a adaugat capela de vest,iar cel mai important element al bisericii cuprindea nava,in vest,rezervat enoriasilor,si altarul,in est,unde oficia clerul.Capelele de vest ale bisericilor au devenit cu timpul mai incptoare,cu turnuri si chiar cu o galerie pentru conductorul laic.Aceasta tendina exprim din punct de vedere fizic,cresterea puterii regilor franci.In timp,structura constructiilor a devenit mai usoar,iar bolta susinut de pilastri a inlocuit bolile in cruce timpurii,ai cror perei masivi exercitau o presiune lateral puternic asupra constructiilor. Expresie artistic a societii feudale, stilul romanic s-a dezvoltat n secolele X - XIII, pornind de la trsturile specifice artei carolingiene, ale artei antice romane i de la unele influene bizantine. n aceast perioad de instabilitate, un accent deosebit cade pe edificarea cetilor, simbol al puterii nobililor, dar i necesitate (aprarea mpotriva invaziilor). O data cu creterea rolului monahismului, se construiesc multe mnstiri, exemple: mnstirea Cluny din Frana, Santiago de Compostella din Spania i Monreale din Italia.

In ultimii ani ai sec XI si in primele decenii ale sec XII intre anii 1060 si 1140 apar in primul plan al istoriei o serie de evenimente care vor inscrie istoria Europei pe o noua orbita. Este epoca in care sub aciune unor papi energici si a unor prelati activi triumf reforma Gregoriana care epureaza clerul, insufleeste constiinta crestin si exalt zelul religios.'Este perioada acelei extraordinare aventuri care a fost cruciada nti, deopotriv explozie a vitalitaii crestine si expansiune a Europei. Este monentul in care ordinul de la Cluny atinge sub stareia lui Hugues, cea mai stralucitoare inflorire () este epoca artei romanice, art a pietrei (), epoca unei arte globale care iubeste misterul, dar care in acelasi timp dogorete de tot ceea ce este omenesc'.80 Societatea uman se gasea in faa unei noi forme de viaa sociala ce poart numele feudalitii, consecin a slbirii Imperiului Carolingian sub urmaii lui Carol cel Mare, a mparirii Imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. Puterea central dispare fcnd loc unor fore locale conduse de coni, marchizi si episcopi cei din urma concentrnd in mainile lor nu numai puterea spiritual dar si cea politic si militar. Afirmarea ordinelor religioase (benedictin si cistercian) care in sec XI ajung la un prestigiu si fora considerabile, constituie un alt aspect specific epocii. Ordinele calugareti controleaz tot ceea ce inseamn viata cultural, crendu-se in tot Occidentul medieval o reea de circulie a ideilor si formelor aristice. Manastirile de la Cluny (Bugundia) si Citeaux constituie una din cele mai bine organizate forme de putere ale Evului Mediu European. De asemenea, pelerinajele cu drumrile si staiile lor constituie un aspect important al propagrii unui stil artistic uniform81 Perioada de gestatie a primului stil istoric de arta european a durat aproximativ patru secole, elementele prefigurate aprnd inca in sec VII si pana ctre mijlocul sec. IX cand se constituie caracteristicile ordonate a unui 'stil'. Denumirea de 'stil romanic' era data la inceput modului de construcie care pornea de la monumentele romane (modo romano), adic acelor cladiri care nu erau din lemn ca vechile construcii barbare ci din piatra si cu acoperiuri boltite.Astzi inelegem prin stil romanic totalitatea artei vest-europene din sec. XI si pn in prima jumatate a sec. XII Dincolo de preluarea din lumea roman trzie a unui gust special pentru

masivitate, unul din motive pare s fi fost i pierderea tradiiei meteugreti antice. n absena unor comenzi care s asigure subzistena arhitecilor i a meterilor pietrari, aceste tradiii tehnologice s-au pierdut, iar primele secole ale evului mediu nu au fcut dect s preia soluiile simple pentru a rezolva problema soliditii unei construcii. Exemplul cel mai bun l constituie catedralele romanice cu trei nave. arpanta este realizat n dou segmente; segmentul inferior se sprijin pe pereii exteriori, care preiau greutatea acesteia, n timp ce arpanta superioar se sprijin pe colonadele interioare. Suprafaa mare a arpantelor este susinut printr-un sistem de susinere n triunghi. n sfrit, pentru a elimina riscul prbuirii coloanelor interioare sub propria lor greutate, partea superioar este realizat sub forma unei galerii pentru iluminat. O serie de astfel de construcii se afl n Italia i aparin artei bizantine. Dar acest stil, derivat cel mai limpede din tradiia antic, a rmas mult vreme influent n Apus, aa cum o atest catedrala din Pisa i alte cteva exemple.