CONCURSUL NATIONAL DE REZIDENTIAT, SESIUNEA 20 NOIEMBRIE 2011 DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B

-=poeNA
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU I. In analiza teleradiografiei de profit dura tehnica Rickets: A. unghiul interincisiv are 0 valoare normala de 130 B. pentru valori micsorate ale unghiului interincisiv se apreciaza 0 retrodentie bimaxilara C. raportul angular interincisiv este evaluat cu ajutorul unghiului interincisiv dat de axele incisivilor laterali D. unghiul interincisiv are 0 valoare normala de 200 E. pentru valori marite ale unghiului interincisiv se apreciaza 0 prodentie bimaxilara 2. Care afirmatie cu privire la tratamentul diastemei interincisive este falsa? A. lndata ce inceteaza efectul fortei active, care produce apropierea dintilor, nu apare recidiva B. Tratamentul presupune apropierea ortodontica a dintilor distantati 5. La ora actuala aista 0 serie de procedee chirurgicale, prill care defectele de substanta de la nivelul crestelor edentate se pot augmenta. Rentru inserarea unci punti traditionale:

A. este suficienta augmentarea cu tesut ~pitelioconjunctiv B. se impune augmentarea cu tesut cognitiv C. este suficienta augmentarea cu tesut epiteliocognitiv '" D. este insuficienta augtnentarea cu tesut epitelioconjunctiv

\ '.

E. este necesara augmentarea cu material de aditie . osoasa 6. Care dintre urmatoarele tumori maligne ale glandelor salivaTeare tnalignitate scazuta ("low grade")? A. Carcinomul oncocitic B. Carcinomul spinocelular C. Carcinomul mucoepidermoid slab diferentiat D. Carcinomul adenoid chistic forma solida E. Adenocarcinomul cu celule bazale

.!
.
~

C. Tratamentul pare relativ simplu D. Recidiva este conditionata de inserarea foarte joasa a fTenuluilabial E. Recidiva este conditionata de prezenta unci rapHe hipertrofiate 3. Eritroplazia,(boala Bowen, eritroplazia Queirat) este definita clinic ca fiind A. 0 ulceratie profunda, de maxim 2 cm, la nivelul limbii si planseului oral B. 0 rata alba, de mici dimensiuni, care dispare prill stergere C. 0 pata rosie, cu aspect catifelat, care nu poate fi indepartata prill stergere si care nu poate fi '; incadrata in nici 0 alta entitate patologica D. 0 proliferaTeconopidiforma a mucoasei orale E. 0 ulceratie profunda generalizata la nivelul cavitatii orale 4. Exceptand molarul de minte, la arcada inferioara cel mai &ecvent se descrie inc1uzia: A. premolarului doi B. C. D. E. caninului premolarului unu incisivului lateral molarului unu

7. Suprafata alveolara totala la dintii pluriradiculari este de: A.350mm2 B. 150 mm2 C. 550 mm2 D. 250 mm2 E. 450 mm2

~ '.

.\

8. Care din urmatoarele situatii reprezinta un dezavantaj al sulfamidelor utilizate topic? A. Activarea de antagonisti ca acidul folic, acidul paraaminobenzoic si procaina
B. Eficacitate crescuta, fiind mai active ca

dezinfectantele endodontice uzuale C. Risc scazut de sensibilizare D. Risc erescut de sensibilizare

E. Activarea secretiilor purulente si detritusurilor necrotice tisulare 9. Tendinta de extindere a corpurilor de punte dincolo de coama crestei apare mai ales la restaurarile: A. cu intermediari integral ceramici B. eu intermediari metalo-polimerici, eu raport in semisa C. cu intermediari cu raport tangential D. eu intermediari cu rapOrtpunctiform E. suspendate

to
DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP B

10. In despicatura labiala totala bilateral a, premaxila.se prezinta ca 0 formatiune A. rotunda 8. triunghiulara

C. hiperplazica (. D. unita cu segmentele laterale E; bogata in fibre musculare

"

15. Care din urmatoarele principii trebuie respectat la prepararea cavitatii retrograde, in cursul rezectiei apicale cu obturatie retrograda? A. Este necesara obtinerea unor pereti de minim I mm grosime B. Diametrul cavitatii va fi adaptat la grosimea canalului radicular C. Adancimea cavitatii va fi adaptata la grosimea canalului radicular D. Adancimea cavitatii va fi adaptata la gradu! de bizotare a sectiunii E. Adancimea cavitatii va fi adaptata la grosimea radacinii 16. Care din urmatoarele recomandari oferite pacientului reprezinta indicatie postoperatorie imediata
!!!-r.,:phmt::lre3 dentara?

II. In cadrul prepararii dintilor pentru protezare fixa se utilizeaza instrumente diamantate, care indeparteaza structura dentara prill: A. raschetarea suprafetei 8. pulverizarea suprafetei C. aschierea suprafetei D. abrazarea suprafetei .'. E. brunisarea suprafetei 12.Nivelul planului de ocluzie in zona laterala (in cazul edentatiei partiale) poate fi situat A. la 1,5 - 2 mm spre creasta edentata maxilara 8. la 1,5 - 2 mm spre creasta edentata mandibulara C. la distanta de campul protetic deficitar D. la mijlocul distantei dintre cele doua creste edentate. '. ~.,..Ia 2-3 mm spre creasta edentata maxilara J~caredin urmatoarele afirmatii referitoare la tehnica de condensaTeverticala la cald a gutapercii este adevarata? A. Nu permite patrunderea gutapercii, ramolite prill incalzire, in canalele radiculare lat~rale 8. Da nastere unei obturatii de canal"cu 0 densitate inferioara obturatiilor obtinute prill condensarea laterala C. A fost introdusa de Coolidge D. A fost introdusa de Schilder. E. Condensarea verticala a gutapercii se realizeaza cu niste instrumente de canal numite spreadere 14. Care din urmatoarele manifestari clinice nu este caracteristica malocluziei de clasa a III-a? A. Treapta buzelor inversata 8. Profilul convex. f

A. Evitarea folosirii apelor de gura ce contin clorhexidina 8. Evitarea utilizarii unor antiinflamatorii si analgetice moderate 'C. Efectuarea periajului pe dintele replantat palla la indepartarea pansamentului parodontal D. Toate variantele E. Evitarea masticatiei pe partea respectiva timp de cateva zile

17. Care din urmatoarele situatii constitue un avantaj al tehnicii Endotec?

A. Nu permite reluarea manevrelor de condensaTein carol unor obturatii incomplete sau neomogene B. Consuma mai putine conuri de gutaperca comparativ cu tehnicile de condensaTe conventionala la Ieee C. In carol nerespectarii tehnicii corecte are 0 ftecventa redusa a obturatiilor cu depasire comparativ cu cele din condensarea conventionala la rece D. Faciliteaza dezobturarea canalelor obturate cu gutaperca in vederea retratamentului E. Foloseste 0 presiune de condensare mare 18. Cementu~dar, cel~este situat A. numai injumatatea coronara a radacinii 8. in jumatatea apicala a radacinii si la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari C. numai injumatatea apicala a raeJacinii D. injumatatea coronara a radacinii si la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari E. numai la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari

C. Aspectul infu~dat al pometilor obrajilor D. Profilul condry E. Ocluzie mezializata inversa ftontala sau totala, cu sau raTainocluzie sagitala inversa

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

,
19. In saliva stint prezenti factori umorali nespecifici de aparare, cu exceptia A. lactoferinei B. sistemelor tampon C. sistemului LPO
D. complementului

E. lizozimului

.
.

25. 0 punte dentara fixata pe un singur dinte: A. se va opune fortelor de tlexiune a puntii 8. prezinta stabilitate dinamica C. se opune infundarii dintelui stalp in alveola

D. nu este echilibratadinamic

E. sepoaterotidoarsprevestibular sauoral

,.

:f

')

20. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la parodontitele apicale cronice este adevarata? Nu exista.o relatie foarte stransa illITepatologia pulpara si periapicala 8. Rezorbtia se manifesta cu predilectie la nivelul apexului comparativ cu rezorbtia tesutului osos C. Se impart in doua mari grope in functie de criteriul radiologic (cu imagine RX conturata si cu imagine RX neconturata) D. Participarea, destul de tarzie, a osului alveolar confera leziunii aspecte diagnosticabile radiologic E. Nu exista diferente illITeintinderea si aspectul leziunilor osteitice apicale 21. Care din urmatoarele modificari parodontale caracteristice suprasolicitarii nu apare in cadrul sindromului de inocluzie verticala? A. 8. C. D. Atrofie osoasa orizontala Largirea spatiului parodontal Resorbtia limbusului alveolar Atrofie osoasa verticala

26: Tehmca de injectare a gutapercii ramolite prill incalzire

--'

A. tehnici este 0 altemativade importantasecundaraaltor de obturatie de canal

8. se contraindica in rezorbtia radiculara intema C. aduce un progres semnificativ in endodontic D. nu necesita utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea sigilarii apicale E. este 0 tehnica destul de simpla

..

.? .

27. In arodontologle tea mai studiata specie din genul Treponema es e: A. Treponema denticola ~ B. Treponema vincenti C. niciuna din cele enumerate

"D. Treponema pectinovorum E. Treponema socranski 28. In boala Behcet nu se intalnesc: A. tromboflebite 8. iridociclita C. leziuni articulare D. leziuni herpetice E. afte bucale si genitale

?f

E. Coborarea insertiei epiteliale 22. Sub actiunea fortelor de presiune verticala din timpul masticatiei, dintii sufera 0 oarecare miscare de: A. mezializare 8. vestibularizare C. protruzie D. intruzie E. extruzie

.,

29. Care dintre urmatoarele reguli$ebuie rfspectate la alegerea culorii, in vederea realizarii de restaurari unidentare intra- si extracoronare? A. Nu se alege culoarea la umbra, ci Ia soare (Korber

spune mtre orele 11-15)

1

23. Riscul de!aparitie a disfunctiei temporo-mandibulare poate fi sugerat de:

8. trebuiesa Peretiiincaperii,perdelele,hainelepacientului fie de culoareinchisa

C. Aprecierea luminozitatii se face cu ochii semiinchisi; in caz de dubiu se alege varianta tea mai inchisa D. Intai se alege culoarea, apoi saturatia . E. Esantionul trebuie privit dintr-o singura pozitie 30. Pulpita cronica inchisa propriu-zisa poate exis~

A. proportiade aUf ..
8. C. D. E. indexul cefalometric indexul ocluzal indexul facial total indicele Korckhaus

. f.

~ .

..

24. In anodontiile dintilor anteriori, cu persistenta c;!jntilor temporari, se adopta urmatoarea atltudme terapeutica: A. extractia cat mai timpurie a dintilor temporari 8. temporizarea extractiei dintilor temporari C. extractia cat mai tardiva a dintilor temporari D. nici 0 atitudine terapeutica , E. permanentizarea dintilor temporari

A. la loti dintii si la orice varsta B. numai la dintii anteriori

I

I) '1

C. numai la dintii posteriori D. numai la batrani E. numai la tineri

DOMENlUL MEDICINA DENTARA

CAIET TIP B

31. Care sunt caracteristicile cIasei A - Lejoyel.1x? A. Frecventa destul de crescuta a cazurile clinice din aceasta cIasa B. Suport odonto-parodontal deficitar si suport mucoosos favorabil C. Suport odonto-parodontal favorabil si suport mucof osos favorabil D. Suport odonto-parodontal favorabil si suport mucoosos deficitar E. Suport odonto-parodontal deficitar si suport mucoosos deficitar 32. Care dintre urmatoarele conditii trebuie sa Ie indeplineasca aliajele pentru metalo-ceramica? A. Incompatibilitate illITemodificarile volumetrice ale metalului si masei de ambalat la turnare B. Duritate - sa fie rezistente la abraziune, la fortele masticatorii C. Interval de topire mai scazut decal temperatura de ardere a ceramicii

36. Care din urmatoarele regiuni anatomice reprezinta 0 localizare tipica a torusurilor?

A. Palatul dur .
B. Tuberozitatea maxilara C. Menton D. Condilul mandibular E. Spina Spix 37. Gingivo-mucoasa palatinala este inervata in'zona anterioara de: A. nervul nazopalatin al lui Scarpa. B. nervul palatin mare C. ramuri din nervul suborbitar D. nervii dentari supero-mijlocii E. nervii dentari supero-anteriori 38. Clinic, dura Dan Theodorescu, colica salivara se manifesta prill urmatoarele doua simptome principale: A. tumora salivara fantoma si hemoragie B. evacuarea spontana a unci cantitati mari de puroi si criza dureroasa C. criza dureroasa si hemoragie D. anestezie pe teritoriul nervului lingual si tumora salivara fantoma E. criza dureroasa si tumora salivara fantoma

\ ... .

D. Active chimic si liiologic, pentru a permite legatura metalo-ceramica E. Maleabilitate, pentru a permite ca metalul in strat subtire (0,2-0,4 mill) sa reziste la tlexiune

33.1 Biofeedbackul electromiografic: 1~ " --' A. regleaza attivitatea retlexa de la nivelul trunchiului cerebral B. se preteaza pentru investigarea muschilor masticatori situati profund . C. se preteaza penttu investigarea muschilor masticatori situati superficial fI D. s-a impus ca 0 metoda conservativa de tratament a entitatii clinice reprezentata de sindromul disfunctional craniomandibular E. permite analiza tridimensionala a cinematicii mandibulare 34. Care dintre urmatoarele variante ale nevului melanocitic are potential de malignizare semnificativ" putand evolua spre melanoID?
, A.

. t.
I
4

39. Din grupa factorilor locali implicati in etiopatogenia anomaliiIor dento-maxilare pot face parte: A. nutritia B. ereditatea C. caria dintilor temporari si consecintele ei D. bolile infectioase E. tulburarile endocrine

"

40. Pentru rezectia modelanta a crestei oblice interne (milohioidiene) ascutite, se realizeaza 0 incizie: A. in "L" ~

B. in"Z"
C. curba, de-a lungul crestei alveolare

NevulSpitz

B. Cornul cutanat C. Nevul..albastrui

D. Nevul melanocitic congenital E. Nevullui eta

D. in "trapez" E. de-a lungul crestei alveolare, in zona trigonului retromolar

41. In care din urmatoarele diskeratoze sau dermatoze

.
-

nu apar~lVite d~uam~~ A. Lupuseritematos

B. ScIerodermie

35. Care dintre urmatoarele dispozitive pot fi folosite la finisarea peretilor de small si a marginilor, in cazul cavitatilor proximale cu extensie minima, din motive estetice? A. Turbina

C. Eritem gingival linear D. Pemfigus vulgar E. Lichen plan

B. Piesa dreapta C. Micromotor D. Instrumente de mana E. Piesa cot

DOMENlUL

MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

42. In forma locaIizata de~ semne cIinice nu apar la: A. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini B. primii molari si incisivii C. primii molari superiori si inferiori D. incisivii superiori si inferiori E. primii premolari superiori si inferiori

47. In tehnica de condensarea laterala la rece a ~ii A. conurile principale de gutaperca nu au un caIibru standardizat B. finger spreaderele nu permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii .,< C. forma si calibrul spreaderelor corespund numai ,formei si calibrului conurilor de gutaperca ;<: principale

;C

43. Care din urmatoarele afirmatii cu priyire la tratamentul malocluziei de clasa a II a, diviziunea 2 (endognatia sau sindromul de compresiune maxilara cu inhesuire dentara) este adevarata? A. Nu exista riscuri de recidiva

B. Timpul de electie pentru tratament are in vedere prima etapa a dentitiei temporare C. Fiind de natura genetica, anomalia raspunde greu sau nu raspunde deloc la tratament D. Aceasta anomalie se trateaza in dentitia temporara E. Nu este normal ca in decizia de tratament sa primeze criteriul gravitatii 44. Sialoreea (ptiaIismul) reprezinta A. secretia salivara excesiva B. absenta secretiei salivaTe C. semnul de debut al litiazei salivaTe

..
.

D. finger spreaderele scad sensibilitatea tactila a operatorului E. hand spreaderele se recomanda pentru condensarea laterala'a conurilor accesorii nestandardizate de

"gutaperca

48. Tehnologia clasica de confectionare a unci coroane de invelis ceramice consta in: A. frezarea prin copiere a unui bloc de ceramica B. plastifierea si presarea unui bloc de ceramica intrwntipar C. arderea ceramicii pe 0 folie de platina, adaptata pe un model turnat al dintelui preparat D. depunerea electrostatica de masa ceramica 3 E. frezarea computerizata a unui bloc de ceramica, dupa scanarea 3D a modelului

D. principalul simptom in adenomul pleomorf E. secretie salivara mull redusa 45. Reducerea marginii incizale a unui dinte frontal in vederea realizarii unci coroane ceramice tip jacket presupune: A. realizarea unui plan oblic 45 spre vestibular la incisivii superiori B. impiedicarea sprijinului pe boot a marginii incizale a viitoarei coroane C. realizarea unui plan oblic 45 spre oral la incisivii inferiori D. obtinerea unci grosimi de I mm a viitoarei coroane la acest nivel E. indepartarea a 2-3 rom, in functie de marimea dintelui si volumul camerei pulpare

49. In insuficienta velo-palatina, stafilorafia sau uranostafilorafia secundara se poate practica, avand ca principal scop A. alungirea valului palatin B. alungirea buzei superioare C.' scurtarea valului palatin D. protruzia mandibulei E. obtinerea unci inaltimi corespunzatoare a columelei

.'.

50. Activitatea enzimatica a lichidulu~bucal este in principal asigurata de A. lipideIe salivare

B. alfa-amilaza

.'.

C. staterina D. mucinele saIivare

.I
.

;.,

46. Care dintre urmatoarele caracteristici corespund PIM, determinata in etapa de inregistrare a ocluziei in protezarea fixa? A. Se stabileste in urma interpunerii unui obstacol care

E. glucideIe salivaTe

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

5]. In protezarea fixa, metodele de inregistrare a ocluziei pot folosi: A. restaurari protetice tranzitorii ., B. cape de transfer a C. folii de ceara .. D. pasta de oxid de zinc-eugenol, plasata pe un cadru de sarma, de forma arcadei, in care se prinde 0 panza de tifon

determinadeviereamandibulei

..

B. Stabilirea de contacte denio-dentaTemultiple, asimetrice si maxime C. Fixarea condililor in articulatie intr-o pozitie fortata, nefiziologica D. Stabilirea unci intercuspidari maxime, cu interferente de parte lucratoare E. Stabilirea de contacte denio-dentaTemultiple, simetrice si maxime

.',

E. silicon decondensaTe chitos .

nOMF,NIIJL

MF:DlCINA

DENT ARA

CAIET TIP B

52. Radiologic, in bruxism, pot sa apara 0 serie de modificari, din care amintim: A. leziuni periapicale, uneori chiar la dinti vitali. B. ingustarea spatiului parodontal, care persista chiar daca bruxismul este controlat C. atrofierea spinei nazale anterioare D. ingrosarea laminei dura, ca raspuns adaptativ al osului alveolar E. pneumatizarea sinusurilor etmoidale 53. In managementul parodontal, in terapia ceramica pot apare defecte estetice: A. modificari datorate inregistrarii amprentei in aceeasi sedinta cu preparar~a dintilor B. inflamatia marginala cronica a gingiei 6 c. modificari datorate inregistrarii amprentei intr-o sedinta ulterioara prepararii dintilor D. inflamatia periapicala cronica E. recesiunea tesutului gingival cu expunerea

,\ .

57. Daca la proba machetelor de ceara e 0 deficienta flagranta illITe1Msi RC trebuie: A. sa se determine din nou relatiile intermaxilare ghidand mandibula in propulsie B. sa se urmareasca ca inocluzia in zona fTontalasa fie peste 2 mm C. sa st<aplice ceara pe fetele ocluzale ale dintilor mandibulari, dupa care pacientul este ajutat sa inchida in pozitia corecta D. sa se determine din nou relatiile intermaxilare

ghidand mandibula in lateralitate

,.

E. sa se determine din nou relatiile intermaxilare 58. ParticularitatiI~ascularizati~ marginal sunt : A. vaseIe din parodontiul marginal prezinta putine anastomoze arterio-venoase

B. existenta unor sisteme conjunctivo-vasculare nervoase formate din arteriole si venule, capiiareO limfatice si nervi mielinizati C. la nivelul diviziunii arteriolei in capilare, . comportamentul vasomotor se aseamana cu 111 unui sfincter precapilat D. reteaua vasculara a parodontiului marginal este slab reprezentata

consecutiva a marginilor restauratiei

54. In cadrul exameneIor clinice si paraclinice in edentatia partiala si totala, radiografia digitala are urmatoarele avantaje: A. ofera imagini fidele

B. ofera posibilitatea unci prelucrari ulterioare a imaginii

E. arteriolele terminate prezinta 0 tunica musculara subtire

{8

C. medicul poate beneficia de datele radiologice (8 aproape imediat D. expunerea la radiatii este crescuta cu peste 10% E. permite 0 vizualizare mai bulla a zonelor cu
densitate osoasa mica

55. Tratamentul medicamentos al nevralgiei glosofaringiene idiopatice ~onsta in administrarea de:

A. baclofen

B. gabapentin

C. morfina
D. algocalmin E. carbamazepina

59. In protezarea fixa, la trimiterea in laboratorul de tehnica dentara a amprentelor trebuie luate in considerare urmatoarele aspecte: A. pentru a obtine 0 curgere mai usoara a gipsurilor superdure si 0 indepartare mai usoara a modelelor trebuie evitata cIatirea amprentelor cu apa 8. trebuie evitata depozitarea amprentelor de alginat si silicon in acelasi recipient C. este permisa depozitarea amprentelor de alginat si silicon in acelasi recipient D. este necesara detensionarea amprentelor din. polieteri inaintea turnarii modelului
E. umiditatea in execs a alginatului poate determina 0

56. Care din urmatorii factori locali pot interveni in geneza unci inocluzii verticale limitate sau extinse? A. Afectiunile reumatice localizate la nivelul articulatiei temporo-mandibulare B. Spatiul care ramane dupa pierderea precoce a unui

expansiune a siliconului 60. Tratamentul pericoronaritelor cuprinde:

("

dinte temporar ,
C. Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire primara

sau secundara

A. instilatii de colutorii complexe cu antiinflamatoare .,. B. decapusonarea chirurgicala la nivelul molarului de V minte incomplet erupt ('" C. aplicarea unui dren din mesa iodoformata care se V mentine circa 2 ore rD. administrarea pe calc generala de antibiotice, in starile febrile si subfebrile E. spalaturi antiseptice abundente si dese

D. Uncle condrodistrofii E. Rahitismul

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

61. Eruptia M I (molarilor primi permanenti) determina unnatoarele schimbari dente-alveolaTe si dente-dentaTe importante: A. prill puseul distalizant se reduce spatiul primal B. are loc trecerea de la forma arcadei de parabola la cea de semicerc C. prill puseul mezializant creste spatiul primal O. se modifica lungimea arcadei

66. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la modelarea marginala la mandibula in zona milohioidiana sunt corecte? A. Sunt extensii folosite tTecventin practica

k-

B. Extindereamarginiiprotezeisub linia

E. se produce a doua inaltare de ocluzie 62. Pentru verificarea corectitudinii realizarii portamprentelor individuale medicul va urmari pe model:

.
.

milohioidiana ajuta la imbunatatirea retentiei C. Extinderea marginilor protezei sub linia milohioidiana nu ajuta la imbunatatirea retentiei . D. Majoritatea pacientilor tolereaza acest tip de extensie

E. Extinderea marginii protezei sublinia

milohioidiana ajuta la imbunatatirea stabilitatii 67. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la conceptul I al supraprotezelor cu sprijin implantar la maxilar sunt corecte: A. se recomanda a fi aplicat in cazuri de atrofii marcate ale suportului osos maxilar B. de obicei se insera doua implante in regiunea premolara C. de obicei se insera doua implante in regiunea caniDa D. de obicei se insera doua implante in regiunea caniDa, si doua in regiunea premolara E. de obicei se insera 4 implante in regiunea canina 68. Care dintre urmatoarele particularitati sunt specifice corpurilor de punte cu tangenta lineara la mandibula? A. Ambrazurile dinspre elementele de agregare vcr fi cat mai inchise B. Reducerea suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

A. manerul situat pe linia mediana sa corespunda pozitiei celor doi incisivi laterali B. cuprinderea intregii zone de sprijin si adaptarea intima la aceasta C. daca tTenurilesi bridele sunt ocolite

D. marginile ating fundul de sac E. marginile sunt situate la 2 mm de zona mucoasa pasiv-mobila 63. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la ~nglVttaJ!Perplazlc~ ciclosporine: A. incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ,. ciclosporine este de 60% B. exista 0 tendinta redusa la sangerare C. gingia este de culoare roz, de consistenta moale D. fenomenele induse de ciclosporine sunt asemanatoare cu cele produse de hidantoina E. exista 0 tendinta crescuta la sangerare

64. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la supraprotezarea pe dinti naturali sunt corecte: A. e 0 metoda specifica edentatiei subtotale B. e 0 metoda specifica edentatiei partiale recluse C. e 0 metoda in care coroanele dintilor restanti se reduc transgingival D. e 0 metoda specifica edentatiei totale E. defineste 0 proteza cu sprUill mixt muco-osos si dente-parodontal

.
.

C. In sellSC-O (cervico-ocluzal) suprafata linguala se modeleaza user concav, ceea ce Ie asigura autocuratirea O. Suprafata linguala trebuie sa prezinte santuri, cu individualizarea intermediarilor E. Ingustarea v-a (vestibulo-orala) se face dear cand spatiul protetic este mic 69. Care sunt dezavantajele utilizarii capselor in supraprotezare: A. inlocuirea patricei este dificila daca nu imposibila B. inlocuirea matricei este dificila daca nu chiar imposibila C. uzura prematura a componentei retentive D. uzura tardiva a componentei retentive E. uneori implica costuri de intretinere crescuta

.
..

65. Tratamentul in hematomul obrazului dupa anestezia la tuberozitate consta in:

A. administrarea antibioticelor pentru a preveni

.
.

0>

aparitia unor complicatii infectioase B. administrarea de antiinflamatorii C. compresia regiunii geniene cu palma D. prisnite calde locale imediat dupa aparitia hematomului E. incizie si drenaj

",
A

70. In cadrul analizei cinematicii mandibulaTein plan sagital, in situatia de long centric, traseul superior al diagramei lui Posselt se caracterizeaza prin: A. arc de cere, cu convexitatea orientata anterior .. B. suprapunerea punctelor reprezentand RC si 1M C. decalaj strict orizontal intre cele doua pozitii, de RC si cea de 1M D. traseu oblic ascendent din 1Mspre RC, de 0,5 mm , E. traseu oblic descendent spre RC, de 0,5 mm

DOMENIUL MEDICINA DENTARA

CAIET TIP B

71. Care din unnatoarele caracteristici corespund teleradiografiei de profil? A. Evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan transversal ale masivului facial B. Evidentiaza tulburarile de dezvoltare in plan vertical ale masivului facial

75. Odontotomia profilactica poate fi utila in anumite situatii clinice, cum ar fi: A. copii raTacarli cu igiena orala proasta B. existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii

"

C. Are ca plan de referinta orizontala de la Frankfurt . D. Este un element de baza in cadrul metodelor de investigaTeradiologica, in practica ortodontica E. Ofera cele mai multe indicatii despre natura, directia si gradul de dezvoltare a structurilor osoase ce insotesc anomalia 72. In malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 1, in tendinta de crestere verticala sau de rotatie faciala de tip posterior, se pot produce anumite modificari, printre care: A. buzele stint incompetente B. C. D. E. dimensiunea verticala anterioara este mai mica \ mentonul este in pozitie prognata aspectul fizionomic este dizgratios ... are loc ingresiunea molara

C. imposibiliatea efectuarii unor controale periodice regulate D. copii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala E. copii cu policarii cu igiena orala proasta 76. La pacientii cu bruxism, din punct de vedere clinic, hiperactivitatea muschilor masticatori: A. se traduce prin hipertrofia si hipertonia muschilor subhioidieni, in special B. poate fi usor evidentiata radiografic .Iff c. se traduce prin hipertrofia si hipertonia muschilor maseteri, in special f) D. poate fi usor evidentiata prin inspectie si palpare E. poate fi usor evidentiata prin inspectie si auscultatie 77. Care din urmatoarele recomandari ale lui Pedro Saizar referitoare la amprenta de despovarare stint false? A. Portamprentele sa fie confectionate in contact cu campul protetic B. Portamprenta sa prezinte orificii de refluare a . materialului C. Portamprenta sa fie confectionata la distanta de campul protetic D. Materialul de amprentare sa aibe 0 grosime mica E. Portamprentele sa nu prezinte orificii de refluare a materialului de amprenta

73. Care din unnatoarele afinnatii referitoare la amprentele compresive (din cadrul amprentei finale) stint corecte: A. compresiunile tisulare corolare acestei tehnici se incadreaza In limitele biologice B. este 0 tehnica Cetrebuie rezervata doar campurilor protetice dure C. este 0 tehnica ce trebuie folosita in cazul in care mucoasa are 0 rezilienta mare, astfel putand fi comprimata D. indiferent de rezilienta campului protetic, aceasta tehnica de amprentare nu defonneaza tesuturile E. este 0 tehnica ce trebuie folosita in carol in care mucoasa este putin rezilienta 74. In fisele de analiza ocluzala (in cazul edentatului partial) se consemneaza: A. suprafetele pe care se realizeaza miscare de parafunctie B. suprafetele pe care se realizeaza miscarea de deglutitie C. suprafetele pe care se realizeaza miscarea test D. suprafetele pe care se realizeaza miscarea de provocare E. contactele denIo-dentaTedin pozitia de test

.
.~

78. Diagnosticul diferential al fibromului osifiant periferic (epulis fibros) se face cu: A. granulomul periferic cu celule gigante (epulis cu '8 celule gigante) B. boala Recklinghausen C. cementomul D. tumon maligne ale mucoasei crestei alveolare 79. In mod uzual, examenul ocluzal "static" consta in evaluarea rapoartelor ocluzale in plan E. granulomul piogen gingival (epulis granulomatos)

..

A. transversal 0

B. frontal
C. dorsal D. sagital
E. vertical

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

80. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la meniscul articular Stintcorecte? A. Separa cavitatea articulara in trei compartimente superior, median si inferior B. Ofera insertie ligamentului stilomandibular <0 c. Anterior, meniscul este locul de insertie al . fascicolului superior al muschiului pterigoidian lateral D. Posterior de meniscul articular se fixeaza zona, bilaminara E. Poseda 0 zona centrala bogat inervata 81. ecroza pulpara poate fi produsa de: 1 A. simplul act terapeutic al pregatirii cavitatii intr-o carie necomplicata, in absenta factorilor generali .0 B. aparate ortodontice gresit calculate

86. In tratamentul parodontitelor apicale cronice cu persistenta secretiei pe canal, cauzele persistentei secretiei pe canal pot fi urmatoarele:

A. mese plasate in canalul radicular 6 B. apex larg deschis la copii si adolescenti . C.' toate variantele D. tratamente incepute imediat dura stingerea unui.. proces acut de parodontita WI" E. largirea excesiva a apexului in cazul tratamentului mecanic 87. Elementele clinice ale ulceratiei din formele de debut ale'tumorilor maligne orale au urmatoarele caracteristici: A. marginile ulceratiei Stintrulate spre exterior B. baza ulceratiei este mai extinsa in tesuturile invecinate, avand consistenta ferma si limite imprecise C. marginile li1ceratieistint rulate spre interior, avand. un versant extern neted, congestiv si un versant intern anfractuos D. fundul ulceratiei este neted, curat -E. fundul ulceratiei are aspect granular si este acoperit de sfacele necrotice sau cruste hemoragice 88. Dintre avantajele coroanelor integral polimerice (altele decal cele acrilice), amintim: A. prelungirea timpului de lucni B. evitarea unor eventuale erori din etapa de realizare a modelului C. evitarea unor eventuale erori din timpul amprentarii D. adaptarea marginala imbunatatita E. scurtarea timpului de lucru

C. supraincarcarile unuidintesaugrupdedinti
dar repetate

..

D. traumatisme care acJioneaza cu intensitate scazuta,

E. traumatismecare actioneazacu intensitatecrescuta .

82. DIagnosticul pozitlv In granulomul simplu conjunctiv se poate rune pe baza: 0 A. existentei fistulei, cicatricelor B. testelor de vitalitate negative

C. testelor de vitalitate pozitive D. inexistentei modificarilor de aspect ale mucoasei vestibulare la nivelul apexului E. examenului radiologic

83. Care Stinttehnicile prill care se confectioneaza scheletul metalic al unei proteze partiale fixe (demontabile) pe implante in edentatia totala? A. electroforeza B. combinarea metodelor CAD/CAM cu cele de electroeroziune C. turnare dintr-o bucata 0 D. turnarea din mai multe bucati si sudarea lor E. sisteme CAD/CAM

.
.

atribuie urmatoarele actiuni nocive :

89.cE:i.b~onectinei dinlichidul sant~l

A. accentuarea distructiilor parodontale

i se
'

.
.

B. reduer~a proliferarii celulare C. inducerea apoptozei celulare in desmodontiu, in vitro D. scaderea aotivitatii metaloproteazelor E. cresterea proliferarii celulare 41

84. In etiopatogenia anodontiilor intervin factori locali,

printre care:
A. deficientele nutritionale din timpul sarcinii B. tumori ale maxilarelor C. bolile infecto-contagioase D. necroza intinsa a maxilarelor E. osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor

cb

85. Semnele clinice aleanchilozei temporo-mandibulare ' extracapsulare ~unt: A. devierea mandibulei de partea afectata 0 B. miscarile de protruzie si lateralitate posibile, dar reduse ca amplitudine

90. Conform principiilor de tratament in restaurarile unidentare si prill punti dentare, sistemul stomatognat poate fi comparat, din punct de vedere biomecanic, cu un ansamblu de parghii. Se poate vorbi deparghii dubIe: A. cu punctul de sprijin plasat la nivelul simfizei mentoniere B. forta de actiune fiind reprezentata de contractia A

muschilor manducatori

'"

C. devierea mandibulei de partea sanatoasa D. limitarea partiala, dar permanenta a deschiderii gurii E. imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii

. . .

C. forta de actiune fiind reprezentata de contractia muschilor orbiculari D. cu punctul de sprUillplasat la nivelul condililor E. forta de rezistenta fiind data de rezistenta alimentelor

.
Q

OOMFNJlI1,

MFOTC'TNA

OFNTARA

CATET TIP B

91. In parodontologia,~at~
A. B. este un antibiotic hncosamidic este activa mai genului C. Candida si general produselor ales rata de levurile apartinand

97. La controlul fonetic al spatiului minim de vorbire (in cazul probei protezelor) urmarim: A. daca se respecta libertatea maxilarului la propulsie in fonatie B. dintii frontali inferiori sa nu atinga (in timpu! fonatiei) rata palatinala a fTontalilorsuperiori in, limp ce pacientul numara de la 55 la 65 C. sa nu existe contacte interdentare in timpule pronuntarii cuvantului "Mississippi" D. sa existe contacte interdentare usoare in timpul vorbirii E. dintii frontali inferiori sa atinga USaf(in timpul fonatiei) rata palatinala a fTontalilorsuperiori 98. Dupa extractia dentara simpla"serecomanda pacientului urmatoarele: A. spalarea riguroasa a dintilor inca din zilla interventiei, pentru prevenirea suprainfectarii plagii postextractionale B. se va evita clatirea gurii 0 C. clatirea usoara cu apa de gura in primele 24 de ore D. evitarea consumului de bauturi carbogazoase in primele zile dura extractie E. se mentine pansamentul supraalveolar limp de 0 ora 99. In protezarea fixa, in cazul amprentelor cu elastomeri de sinteza: A. nu se recomanda individualizarea lingurii standard cu mase termoplastice B. distorsiunea materialelor este mull mai reprezentativa la amprentele luate cu linguri individuale, decal la cele luate cu linguri standard C. distorsiunea materialelor este mult mai reprezentativa la amprentele luate cu linguri standard, decal la cele luate cu linguri individuale O. utilizarea unei linguri standard permite obtinerea unui strat de material uniform (2-3 mm)

este eficace'local se fo1oseste Nystalocal

4}
Nistatin,

D.
q.

sub forma si Stamicin

actioneaza

fungistatic sau fungicid

..

92. Principalii factoride caretrebuiesa se tina seama

pentru ca protezarea fixa si/sau mobilizabila sa beneficieze de 0 bulla stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala stint: \ A. pozitia si directia lor de implantare
B. calitatea implantatiei

C. numaruldintilorrestanti

.
.

..

D. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte E. rapoartele intre dintii vecini

93. In tehnologia de realizare a protezelor partiale fixe exista si sisteme de machete prefabricate industrial, care pot fi realizate din: A. metal B. ceramica C. ceara elastica D. gips E. polimeri

"

94. Care dintre urmatoarele situatii Stintindicatii pentru coroana partiala cu crampoane?

A. Modificarea conturuluioral al dintilorfrontali

maxilari B. Probleme cuaxa de insertie propusa a protezei partiale fixe C. Dinti subtiri D. Cam~re pulpare mari E. Dinti frontali fara carii

\~

.. .

E. se recomanda individualizarea lingurii standard cu. mase termoplastice 100. In arodontologie imobilizarea dentara se poate face prill ligaturi me lice din sarma de vipla. Cllprl1 ~:Ur aUT, in urmatoarele variante: A. ligatura in "L" B. ligatura in "scara" C. ligatura in "U" D. ligatura in "8" E. ligatura "cojocareasca" 101. Care din urmatoarele afirmatii legate de aprecierea tonicitatii musculare stint adevarate? ~A. Examenul clinic tIne desubiecti~ismul examinatorului B. Examenul clinic este foarte relativ C. Nu depinde de starea de moment a pacientului D. Examenul clinic este concludent E. Oepinde de starea de moment a pacientului t

95. Care din urmatoarele situatii reprezinta dezavantaje ale coroanelor telescopate? A. Stint oostisitoare .& B. Presupun 0 supradotare a medicului dentist C. Nu se pot aplica pe dintii pacientilor varstnici D. Nu se pot aplica pe dintii pacientilor tineri E. Presupun 0 supradotare a laboratorului de tehnica~ dentara 96. La prepararea cavitatilor pentru inlay, bizotarea smaltului imbunatateste inchiderea marginala prill: A. marginea subtile de metal, care poate fi brunisata B. realizarea unei jonctiuni "cap la cap" cu zona periferica C. dublarea stratului de ciment marginal D. suprapunerea a doua suprafete conformate in plan drept E. suprapunerea a doua suprafete conformate in plan. inclinat DOMENIUL MEDICINA DENT ARA CAIET TIP B

"

10

102. In carol anomaliilor dento-maxilare de c1asaa 11a, tratamentul chirurgical vizeaza: A. retrudarea mandibulei prognate B. avansarea maxilarului retrognat C. expansiunea maxilara asistata chirurgical .. D. retrudarea maxilarului prognat E. avansarea mandibulei retrognate

107. Prin anestezia nervului lingual in planseul bucal teritoriul in care se obtine anestezia este: A. regiunea presulcala a hemilimbii de partea anesteziata B. corpul hemimandibulei de partea anesteziata C. mucoasa hemiplanseului bucal D. numai regiunea anterioara a limbii E. radacinile dintilor a caror versant lingual al crestei alveolaTeeste subtire 108. Avantajele primerilor autogravanti sunt: A. aplicarea repetata B. eliminarea consecintelor lavajului insuficient C. demineralizarea cu monomer adeziv a DDR (detritus dentinar remanent) si a plagii dentinare subiacente D. scurtarea timpului de lucru E. reducerea riscului colabarii fibrelor de colagen, prin uscarea prea intensa, consecutiva gravarii acide si lavajului 109:-bintre pert~rb~ile. de degJutiue.pruente in Inomaliil~ dento-maxilare. putem aminti: A. in ocluziile adanci acoperite (c1asa11Angle, subdiviziunea 2) limba ocupa 0 pozitie mai posterioara, este latita si se aseaza intre arcadele dentaTein repaus B. in grupul prognatiilor mandibulaTe(c1asaIII Angle), in timpul deglutitiei limba ocupa 0 pozitie superioara foarte aproape spre palat C. in ocluziile adanci acoperite (c1asaII Angle, subdiviziunea 2) limba ocupa 0 pozitie mai anterioara, este latita si se aseaza intre arcadele dentaTein repaus D. in oc1uziile adanci acoperite (clasa 11Angle, subdiviziunea 2) mandibula .face 0 miscare in sus si inapoi E. in grupul prognatiilor mandibulaTe(c1asa1l1Angle) in timpul deglutitiei limba ocupa 0 pozitie inferioara foarte aproape de planseu

103. lndicatiile utilizarii biomaterialului flexibil tip Valplast sunt: A. in cazul pacientilor cu torus foarte mare" B. la pacienti care prezinta alergii la monomerul acrilic C. in carol pacientilor care prezinta un status dento- . parodontal bun D. in cazul pacientilor care prezinta tuberozitati recluse care nu ofera sprijin suficient E. in cazul pacientilor care prezinta tuberozitati plonjante
I 04JX~w..u..al

d;glutitiei'~~"~;a~terizeaza prim '-

A. progresiunea bolului este asigurata prin contractia reflexa a constrictorului superior al faringelui B. esofagul este ridicat prin contractia muschilor palato-faringian si stilo-faringian C. in decursul stadiului 11,bolul alimentar se mai poate angaja pe inca trei cai D. patrunderea alimentelor in laringe este impiedicata prin separarea caii digestive de cea respiratorie E. bolul poate fi readus in gura printr-un reflex special de tuse, de curatire a faringelui IOS.Printre mplicatiile loco-regi~ parodontitelor enumeram: A. adenite B. sinuzita maxilara C. colecistita D. septicemie E. celulite
?>:-Caredlntre urmatoare~ atlrmafii reternoare la obiceiurile de interpunere a partilor moi intre arcade Ie dentaTe sunt adevarate?
~

ale

A. Interpozitia buzeisuperioarese poate insotide.

B. C. D. E.

prodentie inferioara si retrodentie superioara Interpozitia buzei inferioare se insoteste de prodentie superioara si retrodentie inferioara . lnterpozitia buzei superioare se poate insoti de prodentie superioara si retrodentie inferioara lnterpozitia buzei inferioare se insoteste de prodentie inferioara si retrodentie superioara Buza superioara si inferioara pot fi introduse intre arcadele dentaTeca interpozitie simpla

110. Fortele de tractiune directa din cadrul principiului biomecanic in proteza scheletata soot: A. forte care se manifesta in sens orizontal B. forte care se manifesta static si dinamic in timpul exercitarii functiilor aparatului dentomaxilar C. forte care se manifesta in sens vertical D. generate de alimente lipicioase, actiunea muschilor si obrajilor, buzelor si limbii E. forte care se manifesta numai dinamic

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

11

] II. In cursul eruptiei dificile a molarului de minte , inferior, eruptle insotita sau nu de reactii inflamatorii, pot apare diverse tulburari nervoase, lull ar fi: A. gingivo-stomatita odontiazica B. gingivo-stomatita neurotrofica C. trismus D. algii cervico-faciale E. sialoree
/----

I ]7. Caracteristicile estetice ale portelanului Stint reprezentate de: A. duritate B. inertie chimica C. biocompatibilitate D. culoare E. transparenta 118. Care din urmatoarele caracteristici eorespund polieterilor, ee pot fi utilizati in etapa de amprentare in protezarea fixa? A. Prezinta 0 stabilitate dimensionala buna, care este intrecuta doar de siliconii eu reactie de condensare B. Nu trebuie conservati sau lasati mult timp in contact cu apa C. Stint materiale hidrofile D. Stint materiale hidrofobe E. Stabilitatea dimensionala se pastreaza ca atare doar in mediu timed ] 19. Care dintre factorii loco-regionali incriminati in etiopatogema mc1uzieidentare tin de earaeteristicile earticulare ale dintelui? A. rahitismul B. formarea mugurelui dentar mult prea profund in interiorul oaselor maxilare C. pierderea provizorie/definitiva a potentialului de eruptie D. ereditatea E. conformatia anatomica dentara particulara ]20. Fracturile de maxilar: A. au ineidenta mai ridicata decat cea a fracturilor de mandibula datorita proeminentelor osoase B. au frecventa cea mai erescuta la sexul masculin C. apar cel mai frecvent intre 30-40 ani D. au incidenta mai scazuta decat cea a fracturilor de mandibula E. sunt cele mai frecvente fracturi ale masivului facial ]2]. Pentru obtinerea succiunii amprentei finale trebuie sa: A. urmarim ca grosimea marginilor amprentei sa fie eompatibila cu designul fundului de sac vestibular B. urmarim ca grosimea marginilor amprentei sa fie . uniforma C. acordam 0 importanta decisiva modelajului marginilor amprentei D. urmarim ea rata intema a marginilor sa se opreasca exact in zona de mucoasa pasiv-mobila E. urmarim ea rata intema a marginilor sa se opreasca exact in zona de mucoasa pasiv-mobila

112. Cel mai frecvent invocate in apariti~'gingivitelor Stintbacteriile din genurile: . A. B. C. D. E. Prevotella nigrescens Actinomyces Treponema pallidum Streptococus salivarius Fusobacterium

113. Printre efectele secundare ale folosir~ enumeram: A. aparitia de candidoze B. frecvent fenomene de fotosensibilizare C. alergii D. tulburari gastrice si intestinale E. tulburari hepatorenale 114\Parodontita apicala cronica fibro~ A. mi poate fi determinata de gangrena pulpara simpla B. este forma cea mai grava a parodontitelor apicale cronice C. nu apare in traumatizarea tesutului parodontal apical cu instrumente de canal in timpul tratamentului mecanic D. prezinta 0 simptomatologie extrem de saraca E. poate fi determinata de utilizarea arsenului in scopul devitalizarii pulpare dentare ] 15. In stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente (circumscrise), necroza de lichefiere poate fi favorizata de: A. tulburari vasculare ce impiedica 0 buna activitate trofica B. C. D. E. scaderea pH-ului local cresterea pH-ului local tensiune mica intratisulara tensiune mare intratisulara

pot prezenta I] 6. Instrumentele de urmatoarele particularitati: A. manerul este astfel ales, incat sa asigure 0 buna priza B. partea activa este folosita pentru indepartarea depozitelor de tartru C. Stinta1catuitedin 4 parti D. suprafata striata ingreuneaza priza instrumentului E. partea pasiva nu variaza ca forma, angulatie si lungime

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

12

122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la implantele intramucoase stint corecte: A. partea activa este situata intr-o cavitate intramucoasa captusita cu un epiteliu normal B. implantele intramucoase stint butoni cu baza situata intramucos si partea activa inclusa in proteza ' C. partea activa este situata intr-o cavitate situata in proteza D. baza lor este situata intramucos intr-o cavitate

127. Dispozitivele cele mai utilizate ventre imobilizare in traumatismele dento-alveolare Stint: A. sinele vestibulare B. C. D. E. gutiera din rasini compozite cu gravare acida imobilizarea cu sarma cu 8 (ligatura hipocratica) gutierele acrilice sineIe duble linguo-vestibulare

captusitade un epiteliunormal

...

E. implantele intramucoase stint butoni cu baza inclusa in proteza si cu partea activa situata intramucos 123. Care dintre urmatoarele caracteristici corespund carcinomului adenoid chistic? A. Nu prezinta risc de metastazare la distanta B. Apare la varsta adulta, fara predilectie pentru un anumit sex si este extrem de far sub varsta de 20 de am C. Are un potential invaziv local extrem de marcat D. Are un tropism ventre structurile nervoase E. Se localizeaza in specialla nivelul glandei parotide 124. Spatiul infratemporal are urmatoarele limite: A. ramul mandibulei B. baza craniului C. muschii pterigoidieni D. osul malar E. insertia inferioara a muschiului pterigoidian lateral 125. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii particulare ale coroane]or de inve]is? A. Coroane din RA in zona ]aterala deoarece provoaca abrazarea antagonistilor B. Dinti inclinati cu mai putin de 30 rata de planul de ocluzie C. Coroane clinice prea lungi D. Coroanele metalice in zona frontala E. Coroane din RA in zona laterala, deoarece nu pastreaza integritatea stopurilor ocluzale 126. Dep]asarea fragmentelor osoase intr-o fractura de unghi mandibular'se face astfe]: A. fragmentul mic va fi deplasat in jos si lateral catre partea fracturata B. fragmentul mic va fi ascensionat si tractional exterior spre lateral C. fragmentul mic va fi ascensionat si tractional spre medial D. fragmentul mare se va deplasa injos si inapoi si, de asemenea, lateral catre partea fracturata E. fragmentul mare se va deplasa injos si inainte si, de asemenea, lateral catre partea fracturata

128. Amprenta functionala dupa gradul de compresiune se imparte in: A. amprente functionale compozite B. amprenta functionala cu compresie selectiva C. amprente functionale combinate D. amprenta functionala compresiva E. amprenta functionala decompresiva 129. In 1996, ~in Carranza jf:'descrie urmatoarele

forme de~~~ A. parodontita rapid progresiva precoce B. parodontita lent progresiva C. parodontita rapid progresiva a adultului D. parodontita acuta E. parodontita ulcero-necrotica ]30. Conform principii lor de tratament in restaurarile unidentare si prill punti dentare, alegerea materialului potrivit pentru realizarea unci restaurari protetice: A. nu tine coot de compozitia chimica B. reprezinta 0 problema de etica medicala C. nu trebuie sa tina coot de avizul forurilor sanitare D. impune un bi]ant al indicilor clinico-biologici locali in coroborare stransa cu parametrii starii generale a bolnavului E. impune eliminarea materialelor cu risc de imbolnavire locala sau generala ]3]. In parodonto]ogieN!idul cr.Q.rn1cl A. este utilizat in aplicatii de ]-2 minute B. se foloseste in ulceratii gingivale de cauza microbiana C. se aplica in pungi parodontale cu exudat purulent pentru sistarea secretiei D. nu se aplica pe ulceratiile herpetice E. este spalat dupa aplicatie cu ser fiziologic, apa distilata ]32. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la extractia de dirijare a eruptiei dintilor permanenti in trei etape, ca obiectiv terapeutic al ectopiei dentare Stint adevarate?
A. Etapa I - extractia in jurul varstei de 9 ani a celor 4

canini temporari B. Etapa]]] - vizeaza extractia premolarilor I C. Etapa I - extractia injurul varstei de 8 ani a celor 4 canini temporari
D. Etapa 11 - vizeaza extractia mo]arului I temporar

E. Etapa II - vizeaza extractia molarului II temporar

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

1~

133. Obturatia de canal cu conuri de argint depaseste 1 unnatoarele inconveniente date de utilizarea gutapercii i~ acest sco.:de canal deseori incomplete . obturatii B. dificultatea obturarii canalelor drepte C. limp indelungat necesar pentru largirea corespunzatoare a canalelor D. dificultatea obturarii canalelor inguste E. nu necesita ciment de sigilare 134. Limitele cervicale ale preparatiilor pentru fatete, aplicate pe dinti cu coloratii severe, se recomanda a fi: A. plasate supragingival B. sub fonna tangentiala C. extinse subgingival D. biDedefinite E. sub fonna de chanfrein 135. Tehnica de amprentare preliminara mandibulaTain caz de resorbtie osoasa severa este: A. imposibila B. posibila, utilizand 0 metoda cronofaga C. posibila, utilizand 0 metoda ce consta in modelarea unui material buco-plastic ce se va interpune intre lingura si alginat D. posibila, utilizand 0 metoda ce consta in modelarea unui material tennoplastic care se va interpune intre lingura si alginat E. posibila utilizand 0 metoda ce consta in modelarea unui material siliconic ce se interpune intre lingura si alginat 136. Inregistrarea relatiei centrice prin "memoria ocluzala LEJOYEAUX" este: A. 0 metoda complexa de inregistrare a relatiei centrice B. 0 metoda simpla de inregistrare a relatiei centrice C. 0 metoda ce foloseste ghidarea bimanuala D. 0 metoda ce foloseste ghidarea unimanuala E. un procedeu ce foloseste metoda inscrierii grafice a relatiei centrice 137. Pozitia meniscurilor in articulatii in repaus este influentata de A. presiunea intraarticulara B. tonicitatea fascicolului superior al pterigoidianului intern C. presiunea extraarticulara D. tonicitatea fascicolului superior al pterigoidianului extern E. morfologia meniscala

~ _.~

c.~~

lindepartarea scutului lingual, pot Jjg. Lapacientii cu deglutitie de apare: tip infantil, dllPaj A. la doua luni de la indepartarea scutului, in 60% din cazuri, comportamente functionale identice cu cele dinaintea ap1icarii scutului l3. schimbari imediate in secventele inghitirii .. C. schimbari tardive in secventele inghitirii D. tendinta la revenirea comportamentului initial de protruzie a limbii E. tendinta spre deglutitie de tip adult 139. Rasinile de cimentare au unnatoarele proprietati: A. pH-neutru B. rezistenta scazuta la compresiune C. rigiditate crescuta D. rigiditate scazuta E. excelenta rezistenta la compresiune 140. Alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale imediate se va realiza in functie de: A. B. C. D. timpul scurs de la realizarea comunicarii pozitia dintelui cauzal prezenta sau absenta dintilor marimea si localizarea defectului

E. prezenta sau absenta secretiei purulente 141. In cadrul examenului pacientului cu leziuni odontale coronaTesi edentatie partiala redusa, confonn clasificarii lui Meyer, in care se apreciaza nivelul eel mai apical al pierderii osoase, se descriu leziuni: A. interradiculare juxtaosoase B. interalveolare supraosoase C. interalveolare juxtaosoase D. interradiculare infraosoase E. interradiculare supraosoase 142. Dupa aspectul clinic se descriu unnatoarele tipuri de limfangiom orofacial: A. ulcero-proliferativ B. ulcerativ C. simplu (capilar) D. cavernos E. chistic (higromul chistic) 143. In fracturile subcondiliene inalte: A. deplasarile secundare sunt rare si de amploare variata B. C. D. E. deplasarile secundare sunt frecvente si de amploare apare inocluzie pe partea afectata se produce scurtarea ramului mandibular apare contact prematur pe partea opusa

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

~A

144. Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: A. hiperplazia "epulis-like" B. cherubismul C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale D. tumori benigne gingivale (in special fibroame) E. boala Paget osoasa (osteita deformanta) 145. In protezarea fixa, in cadrul etapei de inregistrare a relatiilor mandibulo-craniene se descrie ghidajul anterior, care: A. prezinta 0 componenta morfologica, reprezentata de panta tuberculului articular B. prezinta 0 componenta functionala, reprezentata de traiectoria condiliana C. se coreleaza cu curba lui Wilson D. prezinta 0 componenta morfologica, reprezentata de panta retroincisiva E. prezinta 0 componenta morfologica si functionala, reprezentata de traiectoria incisiva unpor:tantam~ A. activitatea retlexa si senzoriala B. umectarea aerului C. racirea aerului D. incalzirea aerului E. purificarea aerului 147. Angle imparte malocluziiIe in trei clase, dintre care amintim: A. clasa a II-a diviziunea 2 cu raporturi distalizate bilateral si ocluzie adanca in "acoperis" B. clasa a II-a cu raport distalizat, cu santul intercuspidian inferior plasat distal de varful cuspidului mezio-vestibular superior C. clasa a II-a cu raport distalizat, cu santul intercuspidian inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio-vestibular superior D. clasa I cu raport neutral la nivelul molarilor de sase am E. clasa a II-a diviziunea I cu raporturi distalizate bilateral si ocluzia adanca acoperita 148. In prepararea cimentului fosfat oxid de zinc, incorporarea treptata a unor mici cantitati de lichid conduce la: A. controlul neutralizarii acidului

149. ~e

cu peri din marefiaIe-;i~~tice se,

/

caracterizeaza prm:A. rezistenta mecanica B. intlexibilitate

C. omogenitatea materialului D. uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru E. retinerea apei si detritusurile organice 150. Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se stabileste pe baza urmatoarelor semne: . caracterul continuu de mica intensitate a durerii B. durerea este in crize cu perioade de remisiune C. sensibilitate la percutia in ax D. caracterul continuu de mare intensitate a durerii E. hipersensibilitate la testeIe de vitalitate termica 151. Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene in vederea realizarii unei proteze partiale fixe: A. impiedica pozitionarea mandibulei in relatie centrica B. urmareste repozitionarea mandibulei in relatie centrica corecta C. se face inainte de tratamentul afectiunilor articulatiilor temporo-mandibulare D. se poate face exclusiv in momentul amprentarii E. va avea in vedere si prefigurarea unor parametri ai ocluziei centrice 152. Care din urmatoarele substante sunt indulcitori necalorici, substante care nu sunt metabolizate in acizi de microtlora bucala? A. Zaharina B. Glucoza C. Ciclamatul . D. Aspartamul E. Fructoza caractenstlcl, prmtre care: A. una din localizarile preferentiale 0 reprezinta suprafata ocluzala a dintilor laterali lipsiti de antagonisti B. in limp, culoarea vireaza spre maroniu-negru C. imediat dupa depunere este fTiabil,moale, grunjos si se disloca cu greutate D. este un depozit organo-mineral de culoare albgalbena, cu consistenta redusa la inceput E. se localizeaza cu precadere la nivelul suprafetei vestibulare a incisivilor inferiori 154. Care dintre urmatoarele aspecte reprezinta avantaje ale fatetarii dintilor? A. Pericol mai mic de a reduce rezistenta dintelui B. Cer 0 buna manualitate C. Permit vizibilitateajonctiunii dento-protetice D. Reabiliteaza fizionomia E. Pericol mai mic pentru pulpa

~.~p~~j~~~~riim'~i~pentru re~~i;ati~~'

153:.,a~.~~p~

prezinta anumite

B. prelungirea timpului de spatulare . C. dispersarea lenta a caldurii eliberate D. scaderea timpului de spatulare ... E. dispersarea rapida a caldurii eliberate

\ .

DOMENIUL MEDIC INA DENT ARA

CAIET TIP B

15

155. In mod traditional se considera ca histiocitoza cu celule Langerhans poate prezenta unnatoarele fonne: A. histiocitoza acuta diseminata (boala Letterer-Siwe) B. osteita defonnanta (boala Paget osoasa) C. osteopetroza (boala Albers-SchOnberg) D. granulomul eozinofil osos, cu caracter monoostotic sau poliostotic E. histiocitoza cronica diseminata (boala HandSchUller-Christian) 156. In cadrul examenelor complementare in incluzia dentara, principalele date fumizate de mvestigatia hdiologica sunt: A. starea dintilor vecini B. prezenta adenopatiei loco-regionale reactive C. morfologia coronara si radiculara D. tulburarile functionale E. pozitia dintelui inclus 157. Sistemul Linea SV din cadrul culiselor New Ancorvis este: A. alcatuit dintr-o patrice metalica ce se va fixa prill supratumare B. alcatuit dintr-o patrice din rasina calcinabila C. un sistem vertical rigid realizat din metal D. un sistem vertical rigid realizat din plastic E. alcatuit dintr-o patrice metalica ce se va fixa prill sudura cu laser 158. 10~' imobilizarea prill ligatura de sanna in "'8~~C'iipatul fix (B) si capatul mobil (A), cuprinde unnatoarele aspecte: A. pentru grupul de dinti frontali se folosesc 20-25 cm de sanna B. capatul fix (B) este mentinut in usoara tensiune cu ajutorul unci pense hemostatice C. capatul Beste angajat in acelasi mod, dar in sens invers, acoperind fetele opuse celor pe care se afla firul A D. ajuns la sfarsitul traseului parcurs, capatul A este pus in tensiune cu 0 pensa hemostatica actionata prin tractiune moderata E. sanna se introduce cu unul din capete (A) prill spatiile interdentare, incizal de punctul de contact si cervical de cingulum, in mod altemativ pe rata vestibulara a unui dinte si pe cea orala a dihtelui vecin

159. e din unnatoarele afinnatii cu privire la slater' , componenta a lichidului bucal, soot adevarate? A. Are activitate enzimatica B. Faciliteaza precipitarea spontana a sarurilor de calciu din saliva C. Pastreaza injurul dintilor un film stabil suprasaturat de fosfati de calciu D. Este 0 proteina cu molecula mica E. Este prezenta in saliva parotidiana si submandibulara 160. Care din unnatoarele afinnatii referitoare la conceptul IVaI supraprotezarii cu sprUill implantar la mandibula soot corecte: A. se insera doua implante endoosoase interforaminal B. se poate aplica pe campuri protetice cu resorbtie osoasa medic si relatii intennaxilare acceptabile C. se insera 4-6 implante endoosoase interforaminal D. fortele nu se transmit exclusiv implantar E. se poate aplica pe campuri protetice cu oferta osoasa bona si relatii intennaxilare acceptabile 161. Blocarea tendintelor de basculare in cazul proteze1orpartiale adjuncte se realizeaza prill: A. clemente de retentie directa B. croset continuo pe dintii laterali in edentatiile frontale C. clemente de retentie combinata directe si indirecte D. croset continuo pe dintii frontali in edentatiile laterale E. crosete mucoza1evestibu1are 162. La adulti, leziunile candidozice orale imbraca fonne clinice variate, cum ar fi: A. atrofia papilelor circumvalate ale limbii B. fisuri si ulceratii ale comisurii buzelor C. aspect de tip pseudomembranos D. intotdeauna xerostomie E. hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

16

163. Pentru protejarea infrastructurii dinte - dispozitiv corono-radicular, de 0 deosebita importanta este raportul dintre marginile coroanei si zona terminala, astfel: A. colereta metalica, cu rol de incercuire, nu trebuie sa depaseasca jonctiunea dinte-restaurare, pentru a prevent fracturarea dintelui B. colereta metalica, cu rol de incercuire, trebuie sa depaseasca cu 2 mm jonctiunea dinte-restaurare, pentru a prevent fracturarea dintelui C. marginile coroanei trebuie sa se adapteze pe tesuturi dentaTevestibular de jonctiunea dintre dinte si dispozitivul corono-radicular D. marginile coroanei trebuie sa se adapteze pe tesuturi dentaTeapical de jonctiunea dintre dinte si dispozitivul corono-radicular E. marginile coroanei trebuie sa se adapteze pe tesuturi dentaTecoronar de jonctiunea dintre dinte si dispozitivul corono-radicular 164. Incrustatiile proximo-oc1uzale se indica: A. la frontali ce prezinta carii de marime redusa B. la premolari sau molari ce prezinta obturatii anterioare, care reclama 0 restaurare ce cuprinde doua fete (vestibulara si oc1uzaIasau orala si oc1uzala) C. la incisivi ce prezinta leziuni coronaTecu interesarea unlit unghi proximo-incizal D. la premolari sau molari ce prezinta carii de marime redusa E. la premolari sau molari ce prezinta obturatii anterioare, care reclama 0 restaurare ce cuprinde doua fete (meziala si ocluzala sau distala si ocluzala) 165. Printre punctele de referinta fundamentale care se

167. Care stint avantajele CIS cu mecanism dublu de priza comparativ cu cele traditionale? A. Eliberare marcata de fluor comparativ cu CIS strict fotopolimerizabile B. Aciditate mat redusa C. Cresterea mat rapida a pH-ului D. Pastrarea capacitatii de cuplare chimica prill chelaTe E. Cresterea mat lenta a pH-ului 168. In transpozitia dentara completa, obiectivele terapeutice se diferentiaza in functie de forma c1inica, astfel: A. canto - premolar I -se efectueaza slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului B. canto - incisiv central - interventii fie asupra caninului, fie a incisivului central, fie la nivelul amandurora C. transformarea transpozitiei complete in transpozitie incompleta D. canto - incisiv lateral - interventii fie asupra caninului, fie a incisivului lateral, fie la nivelul amandurora E. realizarea morfologiei caninului ca premolar este necesara, pentru ca, aspectul vestibular al celor dot dinti implicati este diferit 169. Producerea localade anticorpi i~~l si ~utul parodontRl a fost dovedita exper'1inentarPentru antigenele provenite din speciile: A. Porphyromonas gingivalis B. Fusobacterium nucleatum C. Campylobacter rectus D. Tannerella forsithensia E. Aggregatibacter actinomycetemcomitans 170. In protezarea fixa, in cadrul metodelor simple de determinaTea relatiei centrice, se inscriu: A. metoda extensiei fortate a capului B. manevra temporala Gysi C. metoda deglutitiei D. manevra condiliana E. stimularea reflexului de ocluzie molara 171. Anestezia locala a premolarului I superior, in vederea extractiei, se poate obtine prill: A. anestezie plexala + infiltratie palatinala B. anestezie numai la tuberozitate+ gaura suborbitara + gaura incisiva C. anestezie plexala + gaura incisiva si palatina mare D. anestezie numai la tuberozitate + gaura suborbitara E. anestezie numai la gaura suborbitara + gaura incisiva

1!:

marcheaza(cu tus chirurgical)in corectiachirurgicalaa r

despicaturilor labiale se numara: A. tragusul B. punctul de insertie a frenului labial superior C. centrul arcului Cupidon D. varful extern al arcului Cupidon E. punctul in care buza isi pierde grosimea normala 166. Complicatiile postoperatorii dura odontectomia molarului de minte inferior stint legate de: A. lezarea pachetului vasculo-nervos B. complicatii infectioase C. dehiscenta plagii D. hemoragia postextractionala E. luxatia molarului de 12 ani

,.

nnl\");'1Vnn

l\II);'nlr'TN A nl<'NT 4.D 4.

C'AIF,T

TIP R

17

172. Crosetele cu sprijin gingival Stintcontraindicate daca: A. nu exista 0 retentivitate la nivel tisular vestibular B. santul vestibular are 0 adancime mai mica de 4 mm C. exista 0 retentivitate la nivel tisular oral D. exista 0 retentivitate la nivel tisular vestibular mai mare de I mm si mai mica de 3 mm rata de marginea gingivala E. santul vestibular are 0 adancime de 6 mm 173.~Saging~ A. prezinta un diametru de 4-5 mm B. se umecteaza in solutii antiseptice sau antibiotice C. are 0 lungime de 1-2 cm D. se introduce in santul gingival cu varful ascutit al uneisonde E. se obtine din vata sterila sau fibre de acetat de vinil 174. In tehnica modelului refTactarde realizare a fatetelor ceramice, materialul de confectionare a modelului: A. trebuie sa aiba un coeficient de contractie termica similar cu eel al ceramicii utilizate B. trebuie sa se lichefieze la 0 temperatura inferioara celei de ardere a ceramicii C. trebuie sa aiba un coeficient de dilatarea termica similar cu eel al ceramicii utilizate D. trebuie sa arda raTareziduuri la temperatura de coacere a ceramicii E. trebuie sa permita eliminarea gazelor amoniacale 175. Diagnosticul diferential al abcesului de spatiu r maseterin se face cu: A. adenita supurata pretragiana B. osteomielita maxilarului C. osteomielita ramului mandibular D. adenopatii specifice E. abcesul spatiului bucal 176. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la reincluzia dentara totala Stintadevarate? A. Dintele poate fi acoperit de tesut osos si fibromucoasa B. Locul dintelui poate fi pastrat sau de cele mai multe ori este rectusPlio inclinarea dintilor vecinilor C. La nivelul crestei alveolare se observa 0 denivelare D. Se intalneste in specialla molarul I temporal E. Dintele reinclus se afla in infTapozitie

177. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la examinarea zonei "Ah" stint corecte: A. se examineaza Plio palpaTecu fuloarul dinspre posterior spre anterior B. se examineaza plio inspectie apreciindu-se diferenta de culoare intre palatul dur si palatul moale C. are rol in realizarea succiunii D. se examineaza Plio palpaTecu sonda dinspre anterior spre posterior E. este zona cheie periferica de inchidere marginala 178. Care stint problemele majore asociate purtatorilor de supraproteze? A. Aparitia hiperplaziilor gingivale B. Procese carioase care pot afecta dintii stalpi C. Afectarea parodontala D. Aparitia retractilor gingivale E. Resorbtia trigonului retromolar 179. Semnele clinice in.contuziile articulatiei temporomandibulaTeStint: A. trismus moderat B. C. D. E. articulatie sensibila la palpare devierea mentonului de partea sanatoasa devierea mentonului de partea afectata durerea articulaTaspontana si/sau provocata de mobilizarea mandibulei, din cauza hematomului intra- si/sau peri-articular
~

180. In cazul incluziei de canin, gradul de severitate in functie de inaltimea vertlcala a coroanei caninului in rapOrtcu incisivul adjacent. se apreci:ml fI~tfel' A. gradul 2: deasupra nivelului jonctiunii smaltcement; dar la mai putin de jumatate din inaltimea radacinii B. gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement C. gradul3: deasupra niveluluijonctiunii smaltcement, la mai mult de jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex D. gradul 4: deasupra apexului E. gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement la mai putin de jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex 18]. 'MD~~: A. se badljOneazamucoasa gingivala, bucala sau faringiana inflamata B. are actiune antiseptica crescuta C. este un colorant al placii bacteriene D. se aplica prin atingeri usoare cu bulete de vata E. se utilizeaza intotdeauna impreuna cu un alt antiseptic

DOMENIUL MEDICINA DENTARA

CAIET TIP B

18

182. In cadrul etapelor de preparare a unui dinte pentru coroana tumata, prepararea fetelor proximale urmareste: A. asigurarea spatiului necesar pentru refacerea stopurilor ocluzale B. desfiintarea zonelor de contact cu dintii vecini C. obtinerea unui chanfrein cervical D. asigurarea spatiului necesar pentru refacerea ambrazurilor in plan vertical (cu precadere cervicale) E. desfiintarea zonelor de contact cu dintii antagonisti 183. Cavitatea ocluzala realizata pentru inlay: A. are teoretic forma de piramida B. are teoretic forma de trunchi de con, cu baza mare spre cervical C. este numita si "caseta simpla" (box in engleza) D. este numita si "caseta compusa" (box - in engleza) E. are teoretic forma de paralelipiped

]88. Leziunile dentaTein traumatismele dento-alveolare au urmatoarele forme anatomo-clinice: A. fractura radiculara B. fractura radiculara asociata cu fractura procesului alveolar C. fractura coronara cu expunerea (descoperirea) pulpei dentaTe D. fractura coronara cu fractura procesului alveolar E. fisura coronara 189. Care sunt dezavantajele captusirilor prin metoda directa in reoptimizarea protezelor mobile? A. Aparitia de iritatii pe mucoasa orala datorita reactiei endoterme B. Aparitia de iritatii pe mucoasa orala datorita monomerului C. Aparitia de iritatii pe mucoasa orala datorita reactiei exoterme D. Imposibilitatea dezinsertiei protezei de pe campuriJe protetice care nu au fost deretentivizate E. Aparitia de iritatii pe mucoasa orala datorita polimerului ]90. Dintre contraindicatiile evidarii cervicale radicale in tumoriJe maligne oro-maxilo-faciale amintim: A. prezenta metastazelor la distanta B. limfonoduli fixati chiar dupa radioterapie sau chimioterapie C. unul sau mai multi ganglioni cervicali palpabili (in special in nivelul V) D. pacienti in stadiu terminal E. imposibilitatea asigurarii controlului tumorii primaTe ]91. Sistemul Ax-Ro din cadrul elementelor disjunctoare articulate raTadispozitiv de revenire este: A. un sistem care include si 0 componenta realizata din doua sei unite cu 0 bara B. un sistem compus dintr-un croset continuu terminat distal cu un croset Ackers si un croset Bonwill C. un sistem compus dintr-un croset continuu terminat distal cu doua crosete Ackers ce sunt unite la 0 placuta dento-mucozala D. un sistem compus dintr-un croset continuu terminat distal cu doua crosete Ackers ce sunt unite de 0 barn linguala E. un sistem compus dintr-un croset continuu terminat distal cu doua crosete Bonwill ce sunt unite la 0 bara linguala

'ntre efectele testosteronului asupra remanierii

ului alveo r, amintim :

--

A. stimularea sintezei matricei organice desmodontale si a ligamentului periodontal B. stimularea hipertrofiei gingivale C. reducerea activitatii osteoclazice a unor citokine ca interleukina IL-6 D. stimularea sintezei prostaglandinei E. inhibarea osteoprotegerinei 185. Chistul radicular este eel mai frecvent chist din patologia oaselor maxiJare si prezinta urmatoarele forme anatomo-clinice, in functie de localizare si evolutie: A. ameloblastomul B. C. D. E. chistul periapical chistul rezidual keratochistul chistul radicular lateral

1aa~

186. Cei mai folositiGdki de infu;atie gingi~ in examinarea suportului parodontal al dintiJor stalpi sunt: A. indicele gingival simplificat B. indicele CPITN C. indicele gingival (SiJness si Loe, 1963) D. indicele de sangerare gingivala SBI (sulcular bleeding index) E. indicele de sangerare papiJara (Saxen si Muhlemann, ]975) 187. Extractia prin a]veolotomie ~ste judicata in urmatoarele situatii: A. radacini curbe B. radacini deformate prin procese de hipercementoza C. radacini situate profund intraalveolar ce nu pot fi extrase cu clestele D. radacini fracturate in treimea apicala E. radacini cu anchiloza dento-alveolara

n""'IIJ;'~TlTI

1\II1i'nIr'INA

nF.NTARA

CATET TIP B

19

192. La pacientii cu bruxism, ozora "ad palatum": A. se caracterizeaza prill boselarea suprafetelor palatinate ale frontalilor superiori B. a fast descrisa de Goethe C. intereseaza rata palatinala a dintilor frontali superiori D. este de forfecare E. duce la subtierea mezio-distala a frontalilor superiori 193. Tratamentul osteonecrozei maxilarelor ,consta in: A. indepartarea sechestrelor osoase B. indepartarea dintilor cauzali C. antibioterapie cu spectru larg D. drenajul colectiilor supurate E. prisnite calde locale 194. La prepararea unui premolar maxilar pentru 0 coroana partiala 4/5, santurile de orientare: A. vor fi paralele cu axul lung al dintelui B. vor avea 0 dimensiune mai mare decal instrumentul diamantat folosit C. vor fi paralele cu diametrul mezio-distal al dintelui D. nu vor depasi jumatate din grosimea varfului instrumentului diamantat folosit E. au rolul de a reduce retentia 195. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a IlIa, tratamentul chirurgical vizeaza: A. retrudarea mandibulei prognate B. osteotomie segmentara maxilara C. veloplastie D. avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar E. avansarea mandibulei 196. 1'iiI~mia acuta ~Ioblastka)principalele semne clinice la nivelul tesuturilor moi ale cavitatii bucale sunt: A. B. C. D. E. dispnee gingivoragii precoce hiperplazie gingivala meningita cu cefalee ulceratii

198~xfif'masticator: A. este un reflex initial B. este un reflex tactilo-gustativokinestezic C. este 0 structura tactilokinestezica D. apare chiar inainte de eruptia dintilor E. se face prill miscari de sugere si secretie salivara 19~ A. are 0 eficienta de 20% comparativ cu clorhexidina B. este utilizat sub forma de apa de gura 1% C. are actiune antiinflamatoare, care este pusa si pe seama stimularii prostaglandinelor D. se foloseste ca gel in aplicatii locale E. este constituent al pastelor de dinti in combinatie cu citrat de zinc si copolimeri 200. Sistemul cu retentie mecanica din cadrul culiselor New Ancorvis este: A. alcatuit piotr-un lacas circular nefiletat si un pin B. constituit din parti exclusiv metalice C. alcatuit'dintr-un lacas circular filetat, un arc si un pin D. constituit din paTtimetalice si nemetalice E. constituit din paTtiexclusiv nemetalice

197. Tratamentul medicamentos in SAD (lindromul algodisfunctional) consta in administrarea de: A. antidepresive (triciclice) B. anxiolitice (benzodiazepine) C. antiagregante plachetare D. substante AINS (ibuprofen, ketoprofen, voltaren) E. miorelaxante cu actiune centrala (baclofen, methocarbamol)

DOMENIUL MEDICINA DENT ARA

CAIET TIP B

20

"-- -

<T ~

~V