Sunteți pe pagina 1din 5

Informatii si procese informationale

Informatiile se pot clasifica [Pan94] dup forma, natura si suportul lor. Dup forma pe care o au, informatiile pot fi:

analogice, reprezentate prin mrimi fizice, sunete sau imagini n forma fizic specific dispozitivelor tehnice care le prelucreaz (dispozitive de nregistrareredare), fr a se utiliza codificri numerice.

Exemple: mesaje nregistrate pe benzi / casete magnetice audio cu ajutorul echipamentelor electronice analogice uzuale (magnetofon, casetofon), imagini filmate si redate cu dispozitive analogice de tip camere de luat vederi, respectiv videorecordere.

digitale, reprezentate folosind codificri numerice ale unui fenomen real sau unei forme analogice. Pe suport, informatia va aprea ca o succesiune de valori binare (0,1) corespunztoare acelor coduri.

Exemple: informatia introdus de la tastatura unui calculator n memoria intern a acestuia, informatii nregistrate digital pe suporturi magnetice specifice calculatoarelor, informatiile aflate n memoria intern a calculatorului si prelucrate de procesor. Uzual, pentru transformarea informatiei dintr-o form numeric ntr-una analogic, se folosesc dispozitive de conversie. Codificarea trebuie s fie fidel, astfel nct s nu existe pierderi sau alterri de informatie. Avantaje: Utilizarea calculatoarelor si retelelor de calculatoare pentru memorarea, procesarea si transmiterea informatiei digitale are ca efecte evidente cresterea vitezei de transfer si a capacittii de memorare, regsirea rapid a informatiei, costul de prelucrare relativ redus. Sistemele informatice de birou prelucreaz uzual informatia sub form digital; doar un numr redus de dispozitive periferice conexe gestioneaz informatii analogice. Dup natura lor, informatiile pot fi:

date numerice, alfabetice sau alfanumerice (numerice si/sau alfabetice) prelucrate prin operatii specifice documente continnd cuvinte organizate n paragrafe, fraze, pagini, prelucrate de programe speciale - editoare de documente - cu facilitti de tehnoredactare,

aranjare n pagin, control ortografic si sintactic. Majoritatea editoarelor de documente permit si introducerea (si prelucrarea, eventual prin intermediul unor programe specializate a) unor obiecte netext, cum ar fi: tabelele, imaginile, desenele, reprezentrile grafice. Imprimantele moderne pot reda cu acuratete imaginile grafice dar exist si dispozitive specializate n tiprirea acestora (plottere). secvente audio generate de vocea uman, fenomene reale, instrumente muzicale sau sintetizatoare electronice. Sistemele Windows, de exemplu, contin utilitare pentru prelucrarea informatiilor audio. secvente video de tipul filmelor sau imaginilor animate pot fi gestionate de camere de luat vederi sau programe de grafic bidimensional (2D) si tridimensional (3D). Imaginile pot fi nsotite de secvente audio.

Sistemele automate care integreaz prelucrarea informatiilor uzuale cu cea a sunetelor si imaginilor se numesc sisteme multimedia. Un exemplu de produs soft cu aceste caracteristici este Windows '95 & '98. Informatiile se pot nregistra pe suporturi:

magnetice, cum ar fi: banda si caseta magnetic, discul magnetic, discheta (disc flexibil), cartela magnetic; cu lectur optic, de tipul discurilor optice compacte, cunoscute sub numele de CD-uri. Acestea pot nmagazina o cantitate mare de informatie n form digital, care este citit pe principii optice. nregistrarea si citirea optic se face de ctre periferice specializate. DVD-ROM-ul este tot un suport optic, dar cu o capacitate mai mare dect CD-ul; opace realizate din hrtie si folosite n imprimante, plottere, scannere, dispozitive de fotocopiere; transparente, cum ar fi pelicula de film, microfilm, folii transparente etc. utilizate direct sau ca surs de informatii pentru prelucrri ulterioare.

Exist o gam larg de prelucrri automate ale informatiei. Ele se pot clasifica dup tipul informatiilor prelucrate n:

procesri de date - Informatia preponderent numeric intervine n calcule matematice si logice necesare n diverse domenii.

Datele organizate sub form de fisiere de date se manipuleaz prin operatii elementare de copiere, mutare, stergere (inclusiv la nivel de sistem de operare) sau pot fi accesate si modificate componente ale lor prin intermediul unor programe scrise n limbaje de programare (Pascal, C, Fortran, Basic etc.).

Volumele mari de date din fisiere se organizeaz uzual sub form de baze de date, pentru a cror prelucrare exist produse soft specifice, numite sisteme de gestiune a bazelor de date (DBASE, FOXPRO, ACCESS etc.). Datele din fisiere organizate sub form de foi de calcul electronic sunt prelucrate de procesoarele de tabele (tabelatoare): LOTUS, EXCEL, QUATTROPRO, cu care operarea asupra datelor devine foarte facil.

procesarea documentelor - se refer la operatii de editare a textelor (scriere si modificare), la care se adaug facilitti speciale de prelucrare a acestora: formatare (structurare pe pagini, paragrafe, schimbarea aspectului prin forma si dimensiunea caracterelor), operatii lingvistice de tipul desprtirii n silabe, verificrii ortografiei si partial a sintaxei. Textele editate pot fi consultate pe ecran, tiprite pe hrtie, folii etc., transmise la distant. sau eventual introduse n noi procese de prelucrare. Majoritatea editoarelor de documente (produsele soft care permit editarea documentelor) ofer suplimentar facilitti de creare si prelucrare de tabele, formule, imagini, reprezentri grafice bidimensionale (2D) si tridimensionale (3D). Imaginile si graficele pot fi introduse direct din procesorul de documente (produsul soft folosit) sau pot fi preluate[1] din alte aplicatii: create cu produse soft specializate si "importate" n editorul de documente. De exemplu, se pot introduce ntr-un document imagini sau fotografii scanate si prelucrate (ajustate sau transformate) cu un produs soft specific (de exemplu, PhotoShop).

Exemple de editoare de documente: cel mai frecvent utilizat editor este WORD (din grupul de produse Microsoft Office al mediului WINDOWS), un alt editor, cu mai putine pretentii, utilizat n WINDOWS 95/98/NT este WORDPAD (succesor al lui WRITE din WINDOWS 3.x). Dintre produsele mai vechi, create sub sistemul de operare DOS, amintim WORDPERFECT. Procesarea documentelor poate fi realizat si cu ajutorul programelor de tehnoredactare specializate, cum ar fi: VENTURA sau PAGE MAKER. Observatie. Spre deosebire de documente, care contin diverse simboluri de formatare si obiecte netext, programele scrise n limbaje de programare, pentru a putea fi analizate lexical, sintactic si traduse n limbaj masina contin strict succesiuni de caractere de tip text. Ele se creeaz cu editoare de texte, care sunt uzual incluse n mediile de programare sau n sistemele de gestiune a bazelor de date si pot avea facilitti de editare adaptate sintaxei limbajului de programare pentru care sunt create (de exemplu, marcarea cuvintelor rezervate ale limbajului, introducerea automat a unor constructii tipice etc.).

procesarea sunetului se refer att la vocea uman (mesaje, convorbiri telefonice, nregistrri din conferinte), ct si la muzic, sunete naturale sau obtinute prin sintez electronic. Informatiile sonore sunt convertite din form analogic n form digital si apoi sunt prelucrate (digital) de ctre echipamente si programe specializate n tratarea informatiei sonore.

Pentru redarea sunetului , calculatorul trebuie s fie echipat cu o plac de sunet (sound blaster); se pot realiza chiar interfate acustice cu sistemele audio analogice uzuale (casetofon, magnetofon, cititor de CD) sau cu dispozitive de comunicare acustic (telefon, interfon etc.). Produsele soft necesare pentru prelucrarea sunetelor sunt driverele pentru perifericele audio si programele care prelucreaz fisiere de sunet, cele mai cunoscute fiind cele din sistemele Windows (MIDI n Windows 3.x si Windows '9x, SOUND RECORDER si MEDIA PLAYER n Windows '95/'98/NT).

procesarea imaginilor (imagini statice sau n miscare / animate) completeaz gama facilittilor multimedia. Cel mai utilizat produs pentru prelucrarea imaginilor statice este COREL DRAW (sub sistemul Windows) dar pentru procesri mai simple se poate utiliza si PAINT, din grupul Accessories. Cel mai simplu mod de retinere a unei imagini este harta de biti - bitmap, cazul fisierelor .BMP - care reprezint ecranul ca o matrice de puncte luminoase pixeli - si codific culoarea fiecrui pixel. Evident, acest stil de memorare duce la crearea unor fisiere de dimensiuni destul de mari (de ordinul megabytes-lor). Preocuprile de creare a unui sistem de codificare a imaginilor statice care s realizeze simultan o compresie a acestora au dus la aparitia standardului JPEG (Joint Photografic Experts Group).

Informatia vizual dinamic este rezultatul afisrii si perceperii unui numr de imagini succesive pe unitatea de timp (minimum 25 de imagini pe secund); acestea genereaz privitorului senzatia de miscare. Evident, dimensiunile fisierelor care contin imagini animate vor fi mult mai mari dect a celor statice. Pentru codificarea acestor informatii pe un spatiu ct mai mic si cu pierderi de informatii neglijabile s-a dezvoltat standardul MPEG (Motion Picture Experts Group), care foloseste codificarea JPEG pentru fiecare cadru. Pentru a putea face o comparatie ntre spatiul necesar pentru retinerea imaginilor statice si a celor dinamice, mentionm faptul c un film codificat n format MPEG ocup aproximativ 4GO [Tan97]. JPEG si MPEG au fost adoptate ca standarde internationale n 1993. Uzual, prelucrarea informatiei vizuale este nsotit si de prelucrarea informatiei sonore (de exemplu, cu MEDIA PLAYER din Windows 95 se pot realiza si prelucrri de tip animatie cu fisiere imagini, si prelucrri de fisiere de sunete).

Sursele de informatie video sunt diverse: imagini obtinute cu camere de filmat, imagini transmise (analogic sau digital) prin sisteme de comunicatii specializate, imagini realizate cu ajutorul calculatorului, folosind diverse dispozitive fizice si logice (programe). Evident, fiecare dispozitiv video cuplat la calculator trebuie s aib si un driver de interfat logic. n ultimii ani, se observ o crestere a prelucrrilor de sunet si imagine, care au dezvoltat conceptul de sisteme multimedia; ele contin echipamente fizice si produse soft care faciliteaz aceste prelucrri. Remarcm, de asemenea, tendinta de integrare n sistemele birotice a produselor soft destinate informrii si comunicrii la distant, prin acces la Internet: navigare n World Wide Web, post electronic, dialog on-line [And98]. [1] n sistemul Windows, transferul de obiecte de tipuri diferite ntre aplicatii se realizeaz prin intermediul tehnicii OLE (Object Linking and Embedding) [Iur96].

http://tinread.usb.md:8888/tinread/fulltext/cozniuc/tehn_inf.pdf