Introducere

Societatea romneasca se afla ntr-un proces de schimbare n care toate elementele de ordin economic, social, politic, civic au cunoscut o noua dinamica n ncercarea de adaptare la conditiile prezente. Un sistem democratic este functional atunci cnd economia nregistreaza reusite si n masura n care se dezvolta un spirit democratic n mentalitatea sociala. n aceasta transformare a societatii romnesti nu se poate face abstractie de sistemul administratiei publice, de necesitatea introducerii unei dimensiuni europene n acest domeniu, n conformitate cu valorile acestui spatiu administrativ. Studiul de fata si propune sa abordeze aceste aspecte tinnd cont de impactul masurilor de reforma de la nivelul administratiei publice ce au fost ntreprinse n ultima perioada. n acest sens, s-a organizat o cercetare pe baza sondajului statistic la nivelul administratiei publice centrale si locale folosind doua esantioane reprezentative la nivelul primarilor localitatilor si al retelei nationale de modernizatori. Pe baza rezultatelor obtinute s-a analizat impactul masurilor de reforma asupra derularii procesul descentralizarii si al reformei functiei publice . Prin derularea coerenta si continua a procesul de descentralizare n perioada imediat urmatoare vom putea asista la cresterea calitatii si eficientei serviciilor publice, iar administratiile locale vor raspunde ntr-o masura mbunatatita exigentelor cetatenilor si dezvoltarii locale. Administratiile publice locale n perioada imediat urmatoare au ca prioritati: ameliorarea furnizarii de servicii locale de calitate, cresterea veniturilor la nivel local, sprijinirea dezvoltarii capacitatii de valorificare a potentialului local si implementarea de masuri pentru atragerea de investitori strategici n zona de competenta, etc. n acest scop, administratiile publice locale sunt considerate ca unitati primare ale politicii locale si ale procesului decizional. Provocare majora pe termen scurt si mediu a administratiilor publice locale este cel al crearii mecanismelor care sa sustina aderarea Romniei la Uniunea Europeana, att pentru a face fata schimbarilor culturale, economice si a putea gestiona fondurile europene, cat si pentru a pune n practica politicile publice. n acest sens, se recomanda dezvoltarea capacitatii administratiilor publice locale si prin cresterea nivelului de pregatire a functionarilor publici de la nivelul institutiilor administratiei publice locale. Un rol important revine n acest sens reformei functiei publice. Crearea unui corp de functionari publici neutru din punct de vedere politic, profesionist si onest va asigura premisele unei transformari reale a administratiei publice din tara noastra. Institutul European din Romnia Studii de impact III 4

1. Cadrul general privind reforma administratiei publice

Pe plan mondial tendinta ultimilor douazeci de ani este cea a globalizarii si dezvoltarii intense a sistemelor sociale. n acest nou context statele nationale sunt puse ntr-o pozitie cu totul noua, n care institutiile si sistemele administrative trebuie sa fie flexibile pentru a se adaptata acestor transformari. n noul context geopolitic administratia publica centrala si locala au devenit factori definitorii n competitivitatea economica a unei tari sau regiuni economice. Pentru Romnia procesul de transformari din administratia publica capata noi

dimensiuni. Astfel, acestea trebuie sa raspunda noilor schimbari din economia mondiala, dar n egala masura si noilor cerinte ale procesului de integrare n structurile Uniunii Europene. Reforma administratiei publice implica modificari de substanta ale componentelor sale majore, att la nivelul administratiei publice centrale ct si al administratiei publice locale si a serviciile publice n general. Pe de alta parte, dezvoltarea democratiei reclama instituirea unei noi relatii ntre cetateni si administratie, cresterea si ntarirea rolului autoritatilor si reconsiderarea parteneriatului cu societatea civila si alesii locali.

1.1 Capacitatea administrativa si reforma administratiei publice Adesea, discutiile despre reforma administratiei publice din Romnia dau nastere unor confuzii referitoare la sensul acestei expresii. Concret, reforma nseamna mai mult dect mbunatatirea capacitatii administrative. Pe scurt, raspunsul este ca acestea sunt doua concepte diferite despre organizarea sectorului public. Totusi, ele sunt corelate functional. Reforma administratiei publice este un concept larg, care include toate aspectele organizarii sectorului public, printre care se remarca: arhitectura generala a ministerelor si agentiilor, organizatiile si institutiile de la nivel local, sistemele, structurile, procesele, motivatiile, precum si modul de supraveghere a acestora si de adaptare periodica a sistemului. Pe de o parte, administratia se refera la modul n care este autorizata formal, ordonata si organizata coordonarea activitatilor din sectorul public, iar pe de alta parte, capacitatea administrativa care este o evaluare a functionarii structurii ierarhice a personalului din serviciile publice, fiind deci doar unul dintre elementele reformei administratiei publice. Cu toate acestea, capacitatea administrativa este esentiala pentru reforma si pentru functionarea statului, dar, asa cum am aratat, este doar o parte a acestei viziuni complexe si, n sine, nu poate asigura rezultatele asteptate de la o administratie moderna. De fapt, simpla crestere a capacitatii administrative poate fi un impediment n obtinerea rezultatelor, pentru ca depinde partial de modul n care este organizata si realizata, dar si de modul de ncadrare cu personal si de atitudinea acestora referitoare la realizarea atributiilor lor. Institutul European din Romnia Studii de impact III 5 Pentru sustinerea procesului de transformare a administratiei publice, n acord cu cerintele procesului de reforma din acest domeniu este nevoie de un ansamblu coerent de masuri ce trebuie ntreprinse ntr-o perioada bine delimitata, n domeniul functiei publice, care urmareste crearea unui corp profesionist de functionari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic, n domeniul administratiei publice locale prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice si cel al administratiei publice centrale prin mbunatatirea procesului de formulare a politicilor publice. Pentru a combina ierarhia administrativa clasica cu managementul modern, creativ si orientat spre rezultate intr-o organizare unitara a sectorului public, trebuie sa modificam arhitectura generala a sistemului, diversele forme ale contractului de

munca din sectorul public, rolurile si functiile agentiilor, reproiectarea sistemelor si proceselor decizionale interne, modurile si nivelurile participarii si incluziunii sociale n luarea deciziilor si implementarea politicilor, sistemele de stabilire a obiectivelor, masurarea performantelor, alocarea resurselor, asumarea raspunderii, supravegherea si controlul, etc. Reforma administratiei publice include toate aspectele organizarii statului si fiecare dintre acestea trebuie verificate, testate si, daca este necesar, ajustate, pentru a obtine cea mai potrivita combinare a structurii ierarhice si capacitatii administrative cu eficacitatea si eficienta manageriala si capacitatea de a obtine rezultate si performante. nsa, problema managementului este una esentiala, reprezinta un test-cheie si acopera toate celelalte aspecte deoarece schimba ntregul potential al statului si, intr-o lume competitiva, tarile trebuie sa urmeze tendinta globala cat mai repede pentru a nu iesi din competitie. Pentru sustinerea unui proces consistent si coerent de reforma, la nivelul sistemului, consideram ca este necesara existenta unei retele stabile de promovare a schimbarii alcatuita din principalii actori ai procesului. n practica, reteaua de reforma si poate demara activitatea prin a ncerca sa dezvolte capacitatile de management, si sa gaseasca solutia pentru inserarea acestor capacitati n ierarhiile existente ale statului. Pas cu pas, acest proces identifica tipul de probleme pe care celelalte tari au trebuit sa le rezolve si n fiecare etapa acestea vor deveni noile preocupari ale reformei administratiei publice. n acest fel, reforma se va dezvolta n timp, animata de nevoia combinarii ierarhiei si managementului intr-un sistem unitar. ntelegerea tipurilor de probleme cu care s-au confruntat si pe care le-au rezolvat celelalte tari n acest proces va scurta ciclul de nvatare pentru Romnia.