Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare a Republicii Moldova

Universitatea Agrara de Stat din Moldova

Catedra: ZOTEHNIE GENERALA

LA NUTRITIA SI ALIMENTATIA ANIMALELOR

A efectuat:studentua anul II,grupa I Nagacevschi Nadea

A verificat:prorector universitar Vrincean Vasile

CHISINAU 2012

CUPRINS: 1. Calculati
valoarea nutritive energetica (generala) in unitati nutritive ovas si energie metabolica la urmatoarele nutreturi: -paie de ovas -tarita de griu pentru taurine si porcine.

Analizati in scris particularitatile fiecarui nutret valoarea nutritiva , prepararea ,pastrarea si utilizarea in hrana diferitor animale. 2. Determinati normele de harna si alcatuiti ratia pentru o oaie de tipul morfo-productiv carne-lina, masa vie-50kg,in prima perioada de gestatie pentru luna noiembrie.Descrieti particularitatile de hrana a oilor in prima perioada de gestatie. 3. Propuneti receta de nutret combinat , gradul de uruire si regimul de hrana pentru tineretul porcinn in crestere cu masa corporala de 20-22kg cu sintoame a ulcerului gastric sporul mediu in greutate zilnic 400g. Descrieti tulburarile ulcerului gastric indicind simptomele caile de prevenire si de inlaturare a bolii. 4. Calculati necesarul annual de nutreturi pentrul urmatorul efectiv de animale(in baza ratiilor calculate in intrebarile 2,3 si a datelor din literature) NR. 1. 2. SPECIA ANIMALELOR OI PURCEI LA INGRASAT NR.DE CAPETE 45 120

INTRODUCERE: Lucrarea ncearc s abordeze problema optimizrii hranei pentru animalele de ferm, ntr-un mod complex, ncepnd cu caracteristica organoleptic, calitativ i metodele de pstrare precum i conservarea unor nutreuri folosite n alimentaia grupelor de animale propuse n lucrare. Apoi continu cu aprecierea valori nutritive a acestor nutreuri i calcularea energiei metabolice. Numai cunoscnd valoarea nutritiv a nutreurilor folosite n alimentaia animalelor putem alege varianta de optimizare a hranei n funcie de starea fiziologic i gruparea din care face parte animalul. n cadrul lucrrii date ni se cere s determinm normele de hrnire i s alctuim raia zilnic de alimentaie pentru tineretul suin supus ngrrii i pentru o oaie n gestaie, lund n consideraie starea fiziologic i tehnologia de cretere a animalului. Spre sfritul lucrrii ni se pune pentru analiz i calcul hrnirea anuala a efectivului de animale. Lucrarea poart un caracter, mai mult practic dect teoretic, cuprinznd calcularea valorii nutritive i energetice a ctorva nutreuri, alctuirea reetelor zilnice de hran pentru dou grupe de animale i calcularea necesarului anual de nutreuri pentru efectivul

de animale domestice crescute dup tehnologii speciale de ntreinere i exploatare. 1.Calculati valoarea nutritive energetica (generala) in unitati nutritive ovas si energie metabolica la urmatoarele nutreturi: -paie de ovas -tarita de griu pentru taurine si porcine. VALOAREA NUTRITIVA reprezinta masura in care nutreturile satisfac cerintele de energie si substante nutritive in urma interactiuni dintre nutreturi si organism,masura in care compozitia chimica corespunde particularitatilor biologice a animalelor. Astfel vom calcula valoarea nutritiva a 1kg de silos de porumb si a unui 1kg de soia pentu taurine si porcine,dupa unitatea nutritive de ovas care este o unitate de masura a valorii nutritive stabilita de cercetatorii sovetici in 1923.Ca si ECHIVALENTUL AMIDON(EA)are la baza efectul producerii de grasime in corp.Etalonul acestei unitati este 1kg ovas de calitate mijlocie,respective depunerea a 150g grasime,1414kcal EN grasime si 1680kcal EN lapte. Valoarea nutritiv se exprim prin coninutul nutreurilor n : energie , proteina ,saruri minerale ,vitamine etc. Astfel , acelai nutre poate avea valori diferite n functie de specia de animale , categoria de vrst sau forma de productie.Paralel cu stabilirea unitatilor de masura a valorilor nutritive a nutreturilor, cercetatori au alcatuit sit abele cu valoarea nutritiva a lor, pe baza criteriului folosit la apreciere

CALCULAREA UNITATI NUTRITIVE DE OVAS LA TAURINE:

NUTRET INDICII 1.Compozitia chimica,% 2.Se contine in nutret,g/kg nutret 3.Coeficient de digestibilitate, 4.Continut de substanta digestibila,g/kg nutret 5.Echivalent de productie,g 6.Depunerile de substanta presupusa,g 7.Depunerea de grasime planificata,g/kg nutret 8.Coeficientul de valorificare, 9.Depuneri de grasime relative,g 10.Valoarea nutritive,UN TARITA DE GRIU PB GB CB PAIE DE OVAS PB GB CB

SEN

SEN

15.7 157 83

4.0 40 77

7.5 75 26 19.5

54.6 546

4.0

1.9

34.3

39.0

40 75 409.5 34 13.6

19 31 5.89

343 54

390 46

130.31 30.8

185.22 179.4

0.235 30.62

0.526 0.248 0.248 16.20 4.83

0.235 0.474 0.248 2.79 45.93

0.248 44.49

101.55 3.19

153.2

96.4

0.78 196.41 0.79

49.04 47.36 0.31

S-a propus ca marimea unutatii energetic de ingrasare sa fie de 2500kcal pentru taurine si 3500kcal pentru porci si pasarii. Sa efectuat urmatoarele calcule: PENTRU RUMEGATOARE 1.UNO150g X.uno 196.41g X=0.79 UNO intr-un 1kg de tarita de griu 1.UNO150g X.UNO47.36g X=0.31 UNO intr-un 1kg paie de ovas Coeficientul de valorificare: 1g CB..0.084g coeficientul de 75 CB..Xg X=0.78 intr-un 1kg de tarita de griu La paie de ovas valorificare=0.98g

Calculele efectuate: PENTRU PORCINE 1.UNO..150g X.UNO 48 X=0.95UNO intr-un 1kg tarita de griu 1.UNO150g X.UNO48 X=1.1UNO intr-un 1kg paie de ovas

La ora actuala unitatea nutritive de ovas se foloseste in tarile scandinave,precum si in ITALIA,FRANTA.

CALCULAREA UNITATII NUTRITIVE DE OVAS LA PORCINE: NUTRET INDICII 1.Compozitia chimica,% TARITA DE GRIU PB GB CB PAIE DE OVAS PB GB CB

SEN

SEN

2.2 22 87 19.14

4.8 48 22

65.6 656 89

1.1 116 77

2.1 22 44

3.1 48 12 5.76

4.1 656 89 583.84

11.6 2.Se contine in 116

nutret,g/kg nutret 3.Coeficient de digestibilitate, 4.Continut de substanta digestibila,g/kg nutret 5.Echivalent de productie,g 6.Depunerile de substanta presupusa,g 7.Depunerea de grasime planificata,g/kg nutret 8.Coeficientul de valorificare, 9.Depuneri de grasime relative,g 10.Valoarea nutritive,UN

73 84.68

10.56 583.84 89.32 9.68

0.235 0.526 0.248 0.248 19.89 10.06 147.358

0.235 0.526 0.248 0.248 1.428 144.79

2.618 114.79 20.91 5.09

172.218 0.97 142.93 0.95 0.97 167.05 1.11

Valoarea nutritiva a furajelor ,bazata pe energia metabolizabila,se recomanda a fi exprimata in unitatii nutritive energetice,dupa speciile de animale.Valoarea nutritiva a 1kg furaj in EM,KJ sau MJ se calculeaza folosindu-se ecuatiile de regresie: a)1kg de tarita de griu pentru rumegatoare: UNE(B)=17.46Pd+31.23Gd+13.65Cd+14.78SENd=17.46*130.31+31.23*3 0.8+13.65*19.5+14.78*409.5=2275.21+961.88+266.17+6052.41=9555. 67KJ=95.55MJ. 1UNE(t)..10MJ X..95.55MJ X=9.5UNE(B) b)1kg de paie de ovas pentru rumegatoare: UNB(B)=17.46Pd+31.23Gd+13.65Cd+14.78SENd=17.46*13.6+31.23*5.8 9+13.65*185.22+14.78*179.4=237.4+181.13+2528.25+2651.53=5598.3 KJ=55.98MJ 1UNE(t).10MJ X..55.98MJ X=5.598 UNE(B) c)1kg de tarita de griu pentru porcine: UNE(P)=20.85Pd+36.63Gd+14.2Cd+16.95SENd=20.85*89.32+36.63*19. 14+14.2*10.56+16.95*583.84=1862.32+701.09+149.95+9896.08=1260 9.44KJ=12.60MJ 1UNE(t).11.5MJ

X..12.60MJ X=1.09UNE(P) d)1kg de paie de ovas pentru porcine: UNE(P)=20.85Pd+36.63Gd+14.2Cd+16.95SENd=20.85*89.32+36.63*9.6 8+14.2*5.76+16.95*583.84=1862.32+354.57+81.79+9896.08=12194.76 8MJ=12.19MJ 1UNE(t).11.5MJ X..12.19MJ X=1.06UNE(P)

TARITA DE GRIU :
Principale reziduride la industria moraritului sunt:*taritele *zoana *praful de moara

Taritele se obtin prin cernerea materialului macinat.Sunt formate din invelisul bogat in celuloza,stratul aleuronic si embrionulla care adera si

celulele perenchimatoase cu amidon.Taritele reprezinta20-26%din greutatea grauntelor.Taritele de ovaz.orz,mazare au un continut mai ridicat in celuloza comparativ cu cele de griu si de secara.Sarurile minerale se gasesc in cantitati mai mari in taritele de griu,secara si orz si sunt reprezentate in cea mai mare parte prin sarurile de fosfor.In taritele de griu raportul fosfor/calciu este de 10:1. Sarurile de fosfor se gasesc intr-o proportie insemnata,sub forma unui compus organic numit FITINA ,caruia I se atribuie si actiunea lacxativa a taritelor.Fosforul din acest compus nu poate fi utilizat decit in prezenta unei enzime,fitaza care se gaseste in unele tarite sau este produsa de microorganismele tubului digestiv.Ca urmare a acestui fapt,fosforul din tarite este mai bine utilizat de catre rumegatoare.Deasemenea fosforul din taritele de griu este mai bine utilizat de porci si pasari decit cele di taritele de ovaz si orz.Taritele se caracterizeaza si printr-un continut ridicat in vitaminele complexului B. Taritele de griu au cea mai larga utilizare.Se caractrerizeaza printr-un continut ridicat in proteina,saruri de fosfor si vitamine din compexul B. Au o digestibilitate ridicata si o actiune dietetica.Ele reprezinta un nutret excelent pentru femelele in lactatie,maii ales la vacile de lapte .Taritele de griu pot fi bine valorificate si in hrana tineretului si a reproducatorilor. Valoarea nutritiva este in medie 0.77UN si 108g PD pe kg.Taritele de griu pot fii folosite uniori ca unic concentrat ,dar cea mai adesea in amestic cu alte nutreturi,reprezentind:15-25%vacile de lapte,10-15%la tineretul taurin,15-20% la ovine,20-25%la cabaline,15-20%la scroafe si vieri,10-15%pasari.Taritele de griu in cantitate de 1.5-2kg,sub forma

unui barbotaj caldut se poate folosi ca prima hrana,la vaci imediat dupa fatare.

PAIE DE OVAS:
Ovasul este un nutret valoros pentru toate animalele dar mai ales pentru reproducatori si tineret.

Dintre ceriale ,ovasul are continutul cel mai ridicat in celuloza 1015% si grasime de 5-6%.Continutul in proteina bruta este de 11-12% in care avenina este preponderenta.Valoarea biologica a proteinei din ovas este ridicata.Continutul in aminoacizi esentiali este mult mai ridicat decit la porumb,respectiv: Lizina-23% Cistina-53% Triptofan-78% Arginina-60% Metionina-13-14% Treonina si Leucina-36% Ovasul este etalon pentru valoarea nutritiva in tara noastra valoarea acestuia fiind de 1UN si 92 g PD pe kg.

Desi ovazul poate fi folosit in alimentatia tuturor categoriilor de animale datorita cantitatilor disponibile mici este dirijata cu precadere acolo unde este mai necesar. La bovine nu trebuie sa lipseasca din hrana taurilor de reproductie ,unde se recomanda sa participe cu 50% in amestecul de concentrate.El mentine timp indelungat capacitatea de reproducere a taurilor.Ovasul este foarte util in hrana tineretului taurin destinat reproductiei. La ovine este de neinlocuit la berbeci in perioada de monta dar poate fi utilizat si la celelante categorii cu foarte bune rezultate. La porcine se sustine ca poate influenta intr-o foarte buna masura dezvoltarea corporala si mai ales cresterea in inaltime. La cabaline este cel mai preferat nutret concentrat .In functie de desponibilitatile se utilizeaza la armasari pina la 5-8kg pe zi,se administreaza in amestec cu alte concentrate. La pasari se foloseste in proportie de 10-15%numai sub forma uruita si cernuta,datorita unui continut ridicat in celuloza. 2.Determinati normele de harna si alcatuiti ratia pentru o oaie de tipul morfo-productiv carne-lina, masa vie-50kg,in prima perioada de gestatie pentru luna noiembrie.Descrieti particularitatile de hrana a oilor in prima perioada de gestatie. Cerintele de substante nutritive pentru gestatie corespund pe de o parte substantelor fixate de fetus,placenta,invelitorile fetale,peretele uterin si glanda mamara,iar pe de alta parte metabolismul fetusului ,tesuturilor si organelor acestuia.La inceput aceste cerinte sunt foarte mici ,dar in ultima perioada a gestatiei devin importante.Astfel sporul

in greutate al unui fetus este de cca 100g/zi,iar cantitatile de proteina si lipide fixate in uter se ridica la echivalentul a pina 270kcl/zi. In gestati oilor se disting doua perioade: Perioada I cu o durata de circa trei luni ,cind cerintele acestora sunt mici. Perioada II de gestatie cu o durata de circa doua luni, cind cerintele devin importante si cresc foarte rapid.

In prima perioada I de gestatie sporul in greutate etse mai mic ,dar este perioada in care se formeaza foliculii pilosi de care depinde ulterior desimea firelor si implicit ,productia de lina a viitorilor produsi .Ca urmare nivelul alimentatiei trebuie sa ramina scazut adica la nivel de intretinere,dar bine echilibrat energoproteic,mineral-vitaminic.In prima saptamina trebuie evitat excesul de substante azotate,care ar conduce la perderei embrionare. Necesarul de substante minerale creste in ultima parte de gestatie cu peste 20%.Trebuie sa se aiba in vedere ca in aceasta perioada are loc Mineralizarea intensa a scheletului fetusilor si refacerea rezervelor de substante minerale a oilor.In ce priveste normarea vitaminelor

pentru gestatie trebuie avute in vedere urmatoarele :vitaminele A si D au inplicatii in metabolismul proteic si mineral: vitamina A este cea mai inportanta ,intru cit intervine in nidare ca si in formarea tesuturilor produsului de conceptie ; vitamina D este hotaritoare in mineralizarea scheletului Normele de calciu si fosfor pentru oi de 50kg greutate vie in ultima perioada de gestatie NECESAR Ca(g) Luna de gestatie a- II-a a-III-a a-IV-a a-V-a 4,5 4,8-5,2 5,8-7,1 7,6-9,3 P(g) 3,7 3,8-4,0 4,2-4,8 5,1-5,8

Este foarte greu sa se faca o distinctie intre necesarul vitaminilor pentru intretinere si gestatie dar in mod practic se majoreaza datele prezentate in tabel cu 25 pina la 50% in functie de faza de gestatie. Substanta uscata ingerata indiferent de natura ratiei creste in prima parte a gestatiei.La sfirsitul gestatiei apetitul scade cu 15% in cazul oilor cu fetus si cu 25% in cazul oilor cu 2 fetusi.

3.Propuneti receta de nutret combinat , gradul de uruire si regimul de hrana pentru tineretul porcinn in crestere cu masa

corporala de 20-22kg cu sintoame a ulcerului gastric sporul mediu in greutate zilnic 400g. Descrieti tulburarile ulcerului gastric indicind simptomele caile de prevenire si de inlaturare a bolii. Cu privire de modul de nutriie a porcilor se poate vorbi de trei sisteme principale, i anume: Hrnirea uscat este sistemul ce se realizeaz atunci cnd n raie se administreaz numai furaje concentrate (boabe de cereale i leguminoase mcinate, tre, tiei de sfecl deshidratai, concentrate PVM etc.), apa fiziologic necesar fiind asigurat prin adpat; Hrnirea umed este sistemul ce se realizeaz prin amestecarea cu ap a furajelor concentrate mcinate n proporie de o parte hran la 3 pri ap. Apa poate fi parial sau total nlocuit cu zer, zara i altele. Hrnirea mixt este sistemul ce se realizeaz prin administrare n hrana porcilor, pe parcursul a 24 ore, a unor tainuri sub form de hran uscat iar a altora sub form de hran umed. Din alt punct de vedere, cu privire la sistemele de hrnire a porcilor, se poate vorbi despre alte dou sisteme, i anume: Hrnirea restrictiv cu tainuri fixe care pot fi mai multe n cursul a 24 ore, dar care se administreaz la ore fixe, n cantiti fixe, stabilite n funcie de categoria de porcine i starea lor fiziologic pentru a acoperi cerinele stabilite prin norme, cunoscut fiind c tainul trebuie consumat n 20-30 minute. Hrnirea la discreie (ad libidum) presupune existena permanent n jgheaburi a hranei. Aceasta trebuie administrat n ritmul consumului, astfel nct s nu lipseasc niciun moment,

dar nici s nu rmn prea mult n hrnitor, cunoscut fiind c pot avea loc procese fermentative nedorite care depreciaz hrana i afecteaz starea de sntate a animalelor, prin boli digestive mai ales.

Cele mai folosite nutreuri cultivate sunt grul, porumbul, sorgul, ovzul i secara. Fermelor industriale specializate le sunt recomandate nutreuri combinate, cu coninut de substane energetice i proteice, sruri minerale i vitamine, n proporie corect. Sunt acceptate inclusiv resturi provenite de la cantine sau produse rezultate din procesarea laptelui (zer, zar). Hrnirea n dou tainuri (consumate n maximum o or fiecare) a porcilor cu o greutate de peste 50 kg evit risipa furajelor i apariiei strii de inapeten. Pentru eficiena consumului de mas verde, rdcinoasele i bostnoasele vor reprezenta primul tain, nainte de felul doi, compus din concentrate. Ulcerul gastric (ulcerul localizat la nivelul stomacului) este o boal cronic digestiv caracterizata prin apariia de eroziuni la nivelul mucoasei gastrice. Este cea mai ntlnit form de ulceraie digestiv.

Ulcerul apare ca urmare a unui dezechilibru n balana dintre factorii protectori ai mucoasei stomacului (mucus, bicarbonai) i cei agresivi (secreia acid, pepsin, acizi biliari, consumul de alcool, unele medicamente precum aspirina, etc.). Simptomele cele mai frecvente sunt crampele dureroase care apar n zona stomacului, dar pot s iradieze n spate sau spre partea dreapt a abdomenului. Durerile au periodicitate dubl: mica periodicitate, durerile aprnd la aproximativ patru ore dup mas; marea periodicitate, durerile aprnd n perioade de crize primvara i toamna. Cel mai bun examen pentru depistarea i stabilirea tipului de ulcer este endoscopia gastro-duodenal, care poate fi efectuat n seciile de gastroenterologie ale spitalelor.

Clasificarea ulcerului: Tip I: ulcer de-a lungul corpului stomacului, frecvent pe mica curbura, la nivelul incizurii angulare, de-a lungul zonelor de rezistenta minima Tip II: ulcer al corpului stomacului asociat cu ulcer duodenal. Se asociaza cu hipersecretie acida Tip III: ulcer la nivelul antrului piloric, la 3 cm de pilor. Asociat cu hipersecretie acida Tip IV: ulcer gastroesofageal proximal. Tip V: ulcer in orice portiune a stomacului. Tratamentul medical al ulcerului gastric: Tratamentul medical al ulcerului gastric nu difera mult de la cel al ulcerului duodenal; el are insa unele particularitati. Repausul este si aici indicat; este de preferat ca bolnavul sa fie spitalizat, in vederea respecarii stricte a prevederilor igenicodietetice si a unui trarament adecvat; controlul radiologic, efectuat dupa 3 saptamani, poate constitui un criteriu de externare a

bolnavului, in cazul in care nisa gastica a disparut sau s-a redus apreciabil. Dieta este asemanatoare cu cea din ulcerul doudenal. Antiacidele si pansamentele Tratamentul medicamentos este alcatuit in primul rand din antiacidelei si pansamentele obisnuite, care protejeaza mucoasa gastrica impotriva secretiei clorhidro-peptice (aceasta impiedica vindecarea, chiar daca este normala); folosim aceleasi substante si in aceleasi doze ca si in tratamentul ulcerului doudenal. Anticolinergicele nu le amintim decat pentu a sublinia ca sunt contraindicate in tratamentul ulcerului gastric, intr-adevar, anticolinergicele, inhiband peristaltismul stomacului si intarziind evacuarea acestuia si contribuind astfel si la hipersecretia de gastrina, au un efect negativ asupra evolutiei ulcerului. Antagonistii receptorilor histaminici H Antagonistii receptorilor histaminici H (cimetidina) pot fi adminisrati cu aceleasi bune rezultate in tratamentul ulcerului gastric, ca si in traramentul ulcerului doudenal. Pare interesanta o subliniere facuta chiar in prospectul preparatului Tagament: inantea inceperi tratamentului cu Tagament in ulcerul gastric este necesar sa se excluda posibilitatea cancerului, ale carui simptome ar fi ameliorate de tratament, intarziind diagnosticul . Inhibitorii anhidrazei carbonice. Acetazolamida (si preparatele care o contin) poate fi utilizata si in tratamentul ulcerului gastric, dupa schema prezentata in paragrafele consacrate tratamentului ulcerului doudenal. Carbenoxolona. Carbenoxolona sodica (derivat de acid glicirizinic) a fost folosit in ultimi ani cu bune rezultate in tratametul ulcerului gastric. Mecanismul de actiune nu este inca foarte bine precizat. Se pare ca substanta actioneaza intarind mecanismele de aparare ale barierei mucoase , in felul urmator: 1. mareste secretia de mucus gastric si-i modifica compozitia,

crescand fractiunea glucidica (acest mucus nou adera mai bine la mucoasa); 2. exercita un efect antipeptic, legat de capacitatea substantei de a se combina cu pepsina; acest efect este dependent direct de doza administrata; 3. prelungeste durata de viata a celulelor epiteliale; 4. protejeaza mucusul impotriva efectelor nocive ale refluxului biliar si blocheaza retrodifuziunea ionilor de hidrogen. Carbenoxolona sodica (Biogastrone), conditionata in comprimate de 50 mg se administreaza dupa mese, de 3 ori pe zi cate 2 comprimate (300 mg) in prima saptamana, apoi de 3 ori pe zi cate un comprimat timp de inca 4-6 saptamani (pana la vindecarea ulcerului). Carbenoxolona este contraindicata bolnavilor care sufera de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala; nu se administreaza bolnavilor care fac tratament cu digitala, decat daca exista posibilitatea sa fie monitorizati electrolitii plasmatici si urinari. Se va administra cu prudenta in cazul bolnavilor care prezinta tendinta de a retine sodiu si apa sau de a avea cresteri tensionale. Efectele secundare ale carbenoxolonei se datoresc actiunii sale de tip aldosteronic: retentie hidrosalina, edeme, hipertensiune arteriala, hipokaliemie. Aceste efecte secundare pot fi combatute cu ajutorul diureticelor tiazidice si al unui supliment de potasiu; nu se administreaza spironolactona, intrucat aceasta suprima si efectele antiulceroase ale carbenoxolonei. Metoclopramida. Metoclopramida, printr-o actiune centrala, relaxeaza sfincterele si creste peristaltismul si calibrul cailor digestive, de la antru si bulb, pana la ileonul terminal. Metoclopramida (Primperan, Reglan) isi gaseste indicatia in tratamentul ulcerului gastric, combatand greturile si varsaturile (deseori prezente in aceasta localizare a bolii ulceroase) si

favorizand evacuarea si golirea stomacului (ceea ce poate contribui la cicatrizarea mai rapida a nisei). Se administreaza inaintea meselor principale, deci de 3 ori pe zi cate 1 comprimat de 10 mg. Intrucat atropina blocheaza efectiv actiunea metoclopramidei, in timpul tratamentului cu aceasta substanta se contraindica administrarea concomitenta a atropinei si a celorlalte anticolinergice. Tratametul chirurgical al ulcerului gastric: Este indicat atat in complicatiile ulcerului gastric (perforatia, sangerarea si stenoza), cat si in ulcerul gastric rezistent la tratamentul medical ( care nu s-a vindecat complet dupa 6 saptamani de tratament medical corect). Tratamentul chirurgical consta in rezectie gastrica subtotala, cu indepartarea ulcerului si anastomoza gastroduodenala sau gastrojejunala; vagotomia, insotita de piloroplastie, este mai putin justificata si mai putin indicata in ulcerul gastric. Teoretic instituirea unui tratament medicamentos in cazul ulcerului gastric necomplicat si verificat endoscopic si bioptic este logica si lipsita de risc. Cea mai corecta atitudine terapeutica este: 1. Toti bolnavii cu ulcer gastric sa fie spitalizati si supusi tuturor explorarilor capabile sa precizeze dg. (ex. Radiologic, chimisme , citologie, endoscopie si biopsie); 2. In acest timp se incepe un tratament antiulceros (antisecretorii si protectoare ale mucoasei gastrice -pansamente ) 3. Daca rezultatele explorarilor converg catre o leziune dubioasa transformata sau chiar maligna se stabileste imediat indicatia operatorie ; 4. Daca aceste rezultate atesta existenta unui ulcer benign se poate continua tratamentul 3-6 saptamani, dar sub urmarire radiologica si endoscopica la fiecare 3 saptamani.

4.Calculati necesarul annual de nutreturi pentrul urmatorul efectiv de animale(in baza ratiilor calculate in intrebarile 2,3 si a datelor din literature).

NR. 1. 2.

SPECIA ANIMALELOR OI PURCEI LA INGRASAT

NR.DE CAPETE 45 120