OSHO - Schimbarea nu vine din minte ... (2.07.

2010)
18:44 Posted n !" SP # $%&'( ) OSHO (dit $his 12 !omments * OSHO - +editatii Pentru Oameni !ontem,orani (n-o./ 0+editea1a si a,oi totu2) inc2usiv hrana ta) se va schimba Osho +ancarea nu te 3ace s,iritua2) insa daca esti s,iritua2) obiceiuri2e cu2inare ti se vor schimba. 4u contea1a ce mananci. Poti sa 3ii ve5etarian) insa de o cru1ime e6trema si vio2ent 7 ,oti sa nu 3ii ve5etarian) insa sa 3ii ,2acut si iubitor. !e mananci nu 3ace aici di3erenta. n ndia) sunt comunitati care au 3ost dintotdeauna ve5etariene. 8ainistii au trait numai cu hrana ve5etariana) mu2ti brahmani au mancat numai mancare ve5etariana) nu sunt vio2enti insa nu sunt nici s,iritua2i. 8ainistii sunt cea mai materia2ista comunitate din ndia) cea mai atrasa de ,osesiuni) de acumu2are7 de-asta au devenit si cei mai bo5ati. (i sunt evreii ndiei. O comunitate non-ve5etariana din Occident nu este cu nimic di3erita de aceste comunitati ve5etariene din ndia 9 dim,otriva/ $rebuie amintit un 2ucru 3oarte im,ortant: daca esti vio2ent si ve5etarian) atunci vio2enta ta va 5asi a2te cai ,entru a se e6,rima. (ste ceva natura2) ,entru ca daca mananci mancare non-ve5etariana) acest 2ucru iti e2iberea1a vio2enta. &sadar) daca cunoasteti vre-un vanator) ,robabi2 ca ati rea2i1at ca sunt cei mai iubitori oameni. ntrea5a 2or vio2enta este e2iberata ,rin vanatoare7 sunt 3oarte ,rietenosi) 3oarte iubitori. :ar un om de a3aceri ve5etarian nu va avea nici o ca2e ,entru a-si e2ibera vio2enta) care devine o cautare ,entru bo5atie si ,utere 7 se concentrea1a ,e aceste doua 2ucruri. :ar se intam,2a si invers 9 i s-a intam,2at 2ui +ahavira.

+ahavira Provenea dintr-o 3ami2ie de ra1boinici) era un ;<shatri.a= ) vio2enta era ceva obisnuit ,entru e2. nsa un e3ort de meditatie ,ro3und si o tacere de 12 ani 2-a schimbat interior. !and s-a schimbat esenta) s-a schimbat si e6,resia 7 cand s-a schimbat interioru2) s-a schimbat si caracteru2. :ar schimbarea caracteru2ui nu a 3ost ,unctu2 de ,ornire) ci o consecinta. &sadar va s,un: daca deveniti mai meditativi) veti deveni a,oi si ve5etarian) de 2a sine. 4u trebuie sa va ,reocu,e asta. Si daca aceasta se intam,2a) adica din meditatie sa vina ,reocu,area ,entru hrana ve5etariana) atunci e bine7 ea nu trebuie sa vina ,rin minte. :ar daca iti s,ui) 5andesti) iti ar5umente1i ca mancarea ve5etariana e buna) ca te va a-uta s,iritua2) asta nu iti va 3i de nici un 3o2os. mbracamintea ta) mancarea ,e care o mananci) modu2 tau de viata) sti2u2 ,ersona2 9 totu2 se va schimba. :ar schimbarea asta nu este o cau1a7 ea este in tine7 tot restu2 vine du,a aceea.

:aca vei medita su3icient de mu2t si de ,ro3und) iti va 3i im,osibi2 sa ranesti o 3iinta ,entru a-ti asi5ura hrana7 va 3i im,osibi2. 4u e o ,rob2ema de ar5umentare) sau ca ar scrie undeva) sau ca ar s,une cineva asta) nu e o ,rob2ema de ca2cu2) ca daca mananci mancare ve5etariana vei deveni s,iritua2 7 este ceva care se ,etrece de 2a sine. 4u este un truc) ,ur si sim,2u chiar devii s,iritua2. Pare atat de absurd/ ( atat de absurd sa omori ,asari si anima2e doar ,entru mancare) incat vei renunta 2a asta automat. >e2u2 in care te imbraci se va schimba7 tre,tat) iti vor ,2acea haine din ce in ce mai 2e-ere. !u cat mai re2a6at vei 3i interior 9 cu atat haine2e iti vor 3i mai 2e-ere. n mod automat) s,un 7 nu va 3i o deci1ie ,e care o vei 2ua in sensu2 asta. $re,tat) ,e masura ce vei continua sa ,orti haine stramte te vei simti incon3ortabi2) deoarece haine2e stramte a,artin unei minti tensionate) ,e cand haine2e 2e-ere a,artin unei minti re2a6ate. :ar schimbarea interioara este ,rimu2 2ucru care se ,etrece7 tot restu2 este o consecinta. :aca schimbi ordinea) vei ,ierde7 a,oi vei deveni de,endent de mancare. &sa sunt oamenii acum. Odata) a venit 2a mine un om. (ra a,2ecat) s2ab si ,a2id) de ,arca ar 3i ,utut sa moara in orice moment) si a s,us:

;?reau sa traiesc numai cu a,a.= :e ce @ 9 ;,entru ca)= a s,us e2) ;orice a2tceva este un obstaco2 in ca2ea s,iritua2itatii. &cum vreau sa traiesc numai cu a,a.= Omu2 asta va muri. &u 3ost cativa oameni care au trait numai cu a,a) insa 2ucru2 asta a venit natura2) nu a 3ost ceva ;,racticat=) e6,erimentat. (i au 3ost niste ciudati) niste accidente 7 masinaria si chimia cor,u2ui 2or 2ucrea1a intr-un mod di3erit. S-a intam,2at) e adevarat 9 un om ,oate sa s,ravietuiasca cu a,a) dar nimeni nu ,oate e6,erimenta acest 2ucru. %n om ,oate sa su,ravietuiasca numai cu aer) dar nimeni nu ,oate doar sa A ,ractice * asta. ntr-o 1i) ,oate ca stiinta va desco,eri schimbarea chimica ce 3ace ,osibi2 acest 2ucru) si atunci 3iecare va ,utea. Stiinta iti ,oate schimba chimia or5anismu2ui) si vei ,utea su,ravietui numai cu aer. (ste ,osibi2) insa 2ucru2 asta nu ,oate 3i ;,racticat=. $ot e3ortu2 e 3ara sens si toata su3erinta 9 nenecesara. !u toate astea) sunt si oameni nebuni care incearca 2ucruri de 3e2u2 asta) insa asta nu se intam,2at niciodata daca de,ui e33ort. & 3ost odata o 3emeie in Ben5a2 9 a trait 40 de ani 3ara mancare) insa 2ucru2 asta ,ur si sim,2u s-a intam,2at. Sotu2 ii murise si ea nu a ,utut manca tim, de cateva 1i2e 9 de tristete) de su,arare) nu a ,utut manca. Si dintr-o data a rea2i1at ca) daca nu manca) se simtea mai bine ca niciodata. &,oi si-a dat seama ca) in trecut) de cate ori manca se simtea rau) si dintr-odata a devenit mai sanatoasa decat 3usese vreodata. &,oi a trait inca 40 de ani 3ara sa manance nimic 7 aeru2 ii era sin5ura hrana. Si au 3ost mai mu2te ca1uri din astea. & 3ost odata o 3emeie in (uro,a 9 a trait C0 de ani 3ara sa manance. & devenit o s3anta) deoarece crestinii au considerat asta un miraco2. &u e6aminat-o cu toate instrumente2e stiinti3ice sa vada ce se intam,2ase) insa nu au reusit sa desco,ere nimic7 atunci a ,arut un miraco2. :ar nu a 3ost miraco2. Do5a s,une ca e6ista o ,osibi2itate ca or5anismu2 sa se schimbe) ;chimia: or5anismu2ui sa se modi3ice. &cum 3aci 2ucru2 asta ,rintr-un cana2) ,rintr-un intermediar. 4u ,oti ;consuma= ra1e2e soare2ui in mod direct) deoarece chimia or5anismu2ui tau nu este intr-o stare care sa ,ermita asta7 mecanismu2 nu e 3acut ,entru a abso2rbi ra1e2e soare2ui in mod direct. :eci mai intai 3ructu2 absoarbe ra1e2e soare2ui)

iar mai a,oi se trans3orma in vitamina ! in 3ruct7 a,oi mananci 3ructu2) iar a,oi vitamina ! a-un5e in cor,u2 tau. >ructu2 este doar un intermediar7 e2 2ucrea1a ca un ;a5ent= care absoarbe ra1e2e soare2ui si a,oi 2e da cor,u2ui tau. $u 2e ,oti absorbi numai ,rin 3ruct) nu direct. :ar daca 3ructu2 2e ,oate absorbi in mod direct) de ce n-ai ,utea si tu@ &sadar) intr-o buna 1i va a,area o desco,erire stiinti3ica care va arata ca anumite schimbari a2e cor,u2ui te vor a-uta sa abrobi ra1e2e soare2ui in mod direct. n momentu2 ace2a) 3ructe2e nu vor mai 3i necesare. n viitor 9 si nu ma 5andesc 3oarte de,arte) ci in urmatorii E0 de ani 9 stiinta va trebui sa desco,ere asta. $rebuie sa desco,ere asta) caci a2t3e2 umanitatea va muri) ,entru ca mancarea nu va mai 3i su3icienta. !ontro2u2 nasteri2or nu va mai 3i de a-utor) nimic nu va mai 3i de a-utor7 ,o,u2atia creste si creste. $rebuie sa se 5aseasca o moda2itate ,rin care sa se renunte 2a mancare si absorbtia re1e2or cosmice sa 3ie ,osibi2a. S-a intam,2at in anumite ca1uri) dar a 3ost o intam,2are. :aca se ,oate intam,2a unui om) atunci se ,oate intam,2a oricarui om 9 dar nu intam,2ator) ci ca o schimbare stiinti3ica. 4u incercati insa ast3e2 de 2ucruri) e2e nu sunt s,iritua2e. !hiar daca tu consumi ra1e2e de soare in mod direct) nu e nimic s,iritua2 aici. !e e s,iritua2@ !re1i ca daca renunti 2a intermediu2 3ructu2ui devii s,iritua2@ !hiar daca traiesti numai cu a,a) nu e nimic s,iritua2 in asta. 4u contea1a ce mananci7 ceea ce (S$ este un 3enomen cu totu2 di3erit. Si cand asta se schimba) totu2 ce schimba. nsa schimbarea asta nu va veni din minte) ci din interioru2 tau ce2 mai ,ro3und. &,oi 2ucruri2e se vor schimba automat. Se6u2 va dis,area incetu2 cu incetu2. 4u s,un sa 3ii un brahmachari) un ce2ibatar. &sta e o ,rostie) ,entru ca daca te straduiesti sa devii ce2ibatar) atunci mintea ta va deveni din ce in ce mai se6ua2a si ast3e2 va 3i urata si murdara7 te vei 5andi numai 2a se6. 4u e bine asa 7 vei innebuni. >reud s,une ca F0G dintre oameni innebunesc ,entru ca si-au re,rimat se6ua2itatea. (u nu s,un sa-ti schimbi obiceiuri2e se6ua2e sau ,e ce2e a2imentare7 eu iti s,un sa te schimbi ,e tine) si a,oi toate ce2e2a2te 2ucruri se vor schimba. :e ce e nevoie de atata se6@ 9 ,entru ca esti tensionat) si se6u2 devine un mod de

detensionare. $ensiuni2e ta2e sunt e2iberate ,rin se6 9 te simti re2a6at) ,oti sa dormi. :aca i2 re,rimi) vei ramane tensionat. :aca re,rimi se6u2 9 sin5ura e2iberare) sin5ura ,osibi2itate de e2iberare 9 ce se va intam,2a@ ?ei innebuni. %nde iti vei e2ibera atunci tensiuni2e@ !onsumi mancare7 mancarea e ceruta de or5anism)iar acesta res,in5e numai 2ucruri2e care nu ii sunt necesare. Orice mananci) este intr- un 3e2) cerut de or5anism. :aca mananci hrana de ori5ine anima2a) daca mananci mancare non-ve5etariana) mintea ta) cor,u2 tau) tu cu totu2 esti vio2ent. Si e nevoie de asta. 4u schimba asta) ,entru ca a2t3e2 vio2enta ta va trebui sa isi 5aseasca a2t cana2. Schimba-te si hrana ta se va schimba) modu2 in care te imbraci se va schimba) activitatea ta se6ua2a se va schimba. nsa schimbarea trebuie sa vina din interior) nu de 2a ,eri3erie. Si toata ;turbu2enta= este 2a ,eri3erie7 in adancuri nu este a5itatie. (sti ca marea 7 du-te si ,riveste marea. $oata a5itatia) tot 15omotu2 va2uri2or sunt doar 2a su,ra3ata7 ,e masura ce cobori in adancuri) este din ce in ce mai mu2t ca2m. n adancu2 ce2 mai adanc a2 marii) nu este a5itatie) nu este nici macar un sin5ur va2. +ai intai) du-te adanc in marea ta ,entru a obtine o crista2i1are ca2ma) ,entru a a-un5e 2a ,unctu2 unde nu a-un5e nici o tu2burare. #amai aco2o. :e aco2o vin toate schimbari2e) toate trans3ormari2e. Odata ce ai a-uns aco2o) ai devenit maestru. &cum tot ce nu este necesar ,oate 3i aruncat) 3ara nici un 3e2 de 2u,ta sau straduinta. Ori de cate ori renunti 2a ceva ,rin 2u,ta) de 3a,t nu renunti. Poti sa renunti 2a 3umat ,rin 2u,ta) si a,oi vei ince,e sa 3aci a2tceva in 2oc) ,entru a in2ocui 3umatu2. Poti sa ince,i sa mesteci 5uma) e ace2asi 2ucru) nu e nici o di3erenta. &sta inseamna ca ai nevoie sa 3aci ceva cu 5ura 9 3umat) mestecat) orice. !and 5ura ta 2ucrea1a) te simti bine) ,entru ca tensiuni2e din 5ura sunt e2iberate. &sadar) de cate ori un om se simte tensionat) ince,e sa 3ume1e. :e ce oare ,rin 3umat sau mestecat 5uma sau tutun se e2iberea1a tensiuni2e@ %ita-te 2a un co,i2 mic. :e cate ori se simte tensionat) isi ba5a maini2e in 5ura) va ince,e sa-si ;mestece= mana. &sta este un substitut ,entru 3umat. Si de ce se simte bine cu de5etu2 in 5ura@ :e ce co,i2u2 se simte bine si adoarme@

&sta este strate5ia ma-oritatii co,ii2or de cate ori nu au somn) isi ba5a de5etu2 in 5ura) se simt bine si adorm. :e ce@ 9 ,entru ca de5etu2 devine un substitut a2 sanu2ui mamei. +ancarea este re2a6anta. 4u ,oti sa mer5i 2a cu2care cu stomacu2 5o2) e 5reu sa adormi asa. !and stomacu2 e ,2in te simti adormit) cor,u2 are nevoie de odihna. &sadar) de cate ori co,i2u2 ia sanu2 mamei in 5ura) 2a,te2e cur5e) are ca2dura si iubire. !o,i2u2 este re2a6at) nu se mai in5ri-orea1a de nimic7 tensiuni2e s-au re2a6at. :e5etu2 este doar un in2ocuitor a2 sanu2ui7 nu ii da 2a,te) este un in2ocuitor 3a2s) insa o3era o sen1atie asemanatoare. !and co,i2u2 creste) daca isi su5e de5etu2 in ,ub2ic vei crede ca e ,rostut) asa ca ia o ti5ara. Sa 3ume1i o ti5ara nu e o ,rostie) e un 2ucru acce,tat. (ste un in2ocuitor a2 de5etu2ui) insa mu2t mai daunatoare. +ai bine iti 3ume1i de5etu2/ >umea1a ,ana mori7 nu e daunator) e mai bine. 4u e nici un rau) insa atunci oamenii vor crede ca esti co,i2aros) -uveni27 oamenii vor crede ca esti ,rost. !e 3aci@ nsa aco2o e6ista o nevoie care trebuie satis3acuta ,rin ceva. Si n tari2e in care hranirea co,ii2or 2a san este o,rita) se va 3uma mai mu2t. :e-asta in Occident se 3umea1a mai mu2t decat in Orient 9 ,entru ca nici o mama nu e ,re5atita sa dea san co,i2u2ui) ,entru ca 3orma s-a ,ierdut. n Occident) incidenta 3umatu2ui e din ce in ce mai mare7 chiar si co,iii 3umea1a. &m au1it odata o mama s,unandu-i co,i2u2ui ei: ;4u vreau sa a32u de 2a vecini ca ai ince,ut sa 3ume1i. >ii sincer si) atunci cand te vei a,uca de 3umat) te ro5 sa-mi s,ui.= !o,i2u2 ras,unde: ;>ii 3ara 5ri-a) mama) de-a m-am 2asat. :e 1 an de 1i2e m-am 2asat de 3umat. ( de-a un an) asa ca nu-ti 3ace 5ri-i.= !o,iii 3umea1a si mame2e nu stiu des,re asta) asta se intam,2a ,entru ca hranitu2 co,ii2or 2a san s-a o,rit. n toate societati2e ,rimitive) un co,i2 de 7) 8) F ani va continua sa su5a. ( o satis3actie 3oarte mare in asta) si 3umatu2 nu va mai 3i necesar. :e-asta in societati2e ,rimitive barbatii nu sunt asa de interesati de sanii 3emei2or. &u avut destu2 9 nu mai e nevoie/ >emei2e mer5 3ara sa-si mai aco,ere sanii7 nu se ,une ,rob2ema ca cineva sa 2e atace. 4u se uita nimenii 2a sanii 2or.

:aca ai 3i ,rimit san tim, de 10 ani 2a rand) te-ai 3i saturat si te-ai 3i ,2ictisit7 ai s,une) ;Hata) sto,/= dar 3iecare co,i2 a incetat sa mai ,rimeasca san inainte de vreme) si asta a 2asat o rana. &sa incat toate tari2e civi2i1ate sunt obsedate de sani. !hiar si un batran ,e moarte este Obsedat de sani) cauta sani. &sta ,are o nebunie 9 si este. :ar cau1a ,rinci,a2a este aici: co,iii trebuie sa ,rimeasca san7 a2t3e2) vor ramane de,endenti de asta) toata viata vor cauta 2ucru2 asta. 4u te ,oti 2asa brusc de 3umat oentru ca 3umatu2 e 2e5at de mu2te a2te 2ucruri si are si a2te im,2icatii. (sti tensionat) si daca renunti 2a 3umat vei ince,e sa 3aci a2tceva si ace2 a2tceva ,oate 3i chiar mai daunator. 4u 3u5i de ,rob2eme) re1o2va-2e / Prob2ema este ca esti tensionat) deci sco,u2 ar trebui sa 3ie sa te detensione1i) si nu daca sa 3ume1i sau sa nu 3ume1i. +editea1a. #e2a6ea1ati tensiuni2e si te ,reocu,a de nimic. n5aduie catharsisu2ui sa se intam,2e. !and nu esti tensionat) 2ucruri2e astea vor deveni absurde) ,rostesti) si vor dis,area. !eea ce mananci se va schimba) modu2 tau de viata se va schimba. :ar eu insist asu,ra ta. !aracteru2 e secundar) com,ortamentu2 e secundar 7 sine2e tau estentia2 este ,rinci,a2. 4u acorda ,rea mu2ta atentie 2ucruri2or ,e care 3aci) acorda mu2ta atentie catre ceea ce esti. >iinta ta trebuie sa devina centru2 ,reocu,ari2or) actiunea va veni de 2a sine. !and 3iinta se schimba) actiunea o va urma. Osho.