Dumnezeu Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu.

( Evagrie din Pont) Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gndit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin gndire. ( Norul Necunostintei) ocmai neputinta de a-! "ntelege "n toata "ntregimea !ui este aceea care ne face sa-! "ntelegem pe Dumnezeu "n toata maretia #a. ( ertullian) Dumnezeu este "n afara tuturor, neramnnd "n afara; este "n toate, dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fara "naltare; este mai $os de toate, fara coborre; este "n toate si, totodata, deasupra tuturor. ( %ericitul &ugustin) Daca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu. ( #fntul Efrem #irul) 'unoastem firea divina prin lucrarile #ale. ( #fntul (asile cel )are) Dumnezeu poate cte vrea, dar nu vrea cte poate. ( #fntul *oan Damasc+in) Dumnezeu este ,atiune si pricina "ntregii miscari ne"ncetate si toate ratiunile "si au "n El stabilitatea neclintita si dinamismul fara de sfrsit. ( Nic+ita #tit+atul) Dumnezeu este "nceputul, mi$locul si sfrsitul oricarui bine. ( #fntul )arcu &scetul) -n #ine, Dumnezeu este .ndire necunoscuta, 'uvnt negrait si (iata necuprinsa. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al carui centru este pretutindeni. ( %ericitul &ugustin) & numi pe Dumnezeu nu este nimic altceva dect a arata prin cuvinte unele din "nsusirile #ale. ( 0rigen) Dumnezeu este al tuturor. ( #fntul *oan #cararul) Dumnezeu este iubire. ( #fnta #criptura) %ata )ea nu vei putea sa )i-o vezi 1 (#fnta #criptura) Eu sunt 'el 'e sunt. ( #fnta #criptura) *isus 2ristos

Dumnezeu #-a facut om, ca omul sa poata deveni dumnezeu. ( #fntul *rineu ) Pentru aceea a venit 2ristos "n lume, ca sa cunoasca si sa "nteleaga omul ct de mult "l iubeste Dumnezeu. ( %ericitul &ugustin) )isterul -ntruparii 'uvntului poarta "n sine semnificatia "ntregii creatii sensibile si inteligibile. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 'uvntul lui Dumnezeu #-a facut om, pentru ca tu sa "nveti de la un om cum poate omul deveni dumnezeu. ( #fntul 'lement &le/andrinul) #fanta reime nu este prezenta doar "n "nvatatura lui 2ristos, ci e lucratoare "n tot ce face El. ( pr. Dumitru #taniloae) -n 2ristos, locuieste dupa fiinta toata plinatatea Dumnezeirii. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Dumnezeu era "n 2ristos, "mpacnd lumea cu #ine. ( #fntul )a/im )arturisitorul) De atal ne apropiem prin %iul. ( #fntul &tanasie cel )are) *isus #e face ascultator atalui, vindecnd propria noastra neascultare (...) si devine pentru noi modelul unei ascultari fara de care nu e/ista mntuire. ( #fntul *oan Damasc+in) *isus ne-a "mpacat, prin #ine, cu atal si "ntre noi. ( #fntul )a/im )arturisitorul) -n 2ristos, Dumnezeu devine partas la conditia omului, pentru ca acesta sa aiba posibilitatea trecerii spre El. ( pr. *on 3ria) %iul lui Dumnezeu #-a "ntrupat si, prin aceasta, a "nceput recapitularea noastra "n #ine. ( #fntul *rineu) N-ar fi fost mntuiti toti oamenii de 2ristos, daca nu i-ar fi luat pe toti asupra sa. ( 0rigen) !a *isus poti privi, fara sa "ncetezi sa-i privesti si pe ceilalti. ( 'resbron) 'eea ce #i-a asumat 2ristos, aceea a si vindecat. (firea umana - n.n.) (Dicton patristic) %acdu-#e om, 'uvntul lui Dumnezeu a umplut de cunoastere firea umana golita. ( #fntul )a/im )arturisitorul) *isus 2ristos, emlul 'uvntului. ( #fntul *oan Damasc+in) *isus este Dumnezeu pe pamnt si om "n cer. ( #fntul *oan .ura de &ur)

&sa cum, cnd "mpreunezi doua lumnari, una se vede "n cealalta, tot astfel cred ca se "ntmpla cu cel care primeste "nlauntrul sau pe Domnul *isus. ( #fntul '+iril al &le/andriei) (*isus) ... n-a spus nimic fara parabole. ( #fnta #criptura) 2ristos a ridicat "n om c+ipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adica la deplina lui comuniune cu Dumnezeu si cu semenii. ( pr. Dumitru #taniloae) 'redinta "n 2ristos, ca %iu al lui Dumnezeu, este si credinta "n #fnta reime. ( #erg+ei 3ulga4ov) *isus 2ristos, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi "ntr-o comuniune ca de la om la om, "ntr-o legatura interumana, umanizndu-ne deplin prin "ndumnezeire. ( pr. Dumitru #taniloae) *isus 2ristos este Noul &dam, 'e "nnoieste continuu lumea "ntreaga. ( #fntul .rigorie Palama) Natura omeneasca, prin 2ristos, s-a "naltat la cer. ( #fntul *oan .ura de &ur) -nvierea nu e doar lucrarea firii divine a lui 2ristos, ci si a firii #ale umane "ndumnezeite. ( 2ristu &ndrutsos) 2ristos #-a "ntrupat pentru o opera universala, reintegrnd si aducnd toate lucrurile "n #ine. ( #fntul *rineu) (Prin 2ristos) ... tot pamntul a fost eliberat din "ntunericul amagirii. ( #fntul *oan .ura de &ur) *isus 2ristos ne sugereaza ca El este centrul infinit al relatiilor interpersonale, care elibereaza omul de sub domnia determinismului si individualismului lumii acesteia, de orice panteism, pentru a-l "nalta si introduce "n sfera de viata a comuniunii lui Dumnezeu "n reime. ( pr. Dumitru Popescu) Dumnezeu #-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator de du+. ( #fntul &tanasie cel )are) %iti "nsetati de 2ristos si El va va "mplini cu dragostea #a. ( #fntul *saac #irul) 5n singur 'uvnt a spus atal si anume pe %iul #au si pe &cesta-! spune mereu "n tacerea vesnica. #i 'uvntul acesta trebuie ascultat "n tacerea sufletului. ( #fntul *oan al 'rucii) Precum "n &dam toti mor, asa si "n 2ristos toti vor "nvia. ( #fnta #criptura)

'ine nu e cu )ine, e "mpotriva )ea. ( #fnta #criptura) Eu sunt 'alea, &devarul si (iata. ( #fnta #criptura) 2ristos, aina lui Dumnezeu. (...) -n El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. ( #fnta #criptura) &cesta e 0mul 1 (#fnta #criptura) #fntul Du+ #fntul Du+ "mplineste vointa comuna a 'elor rei, fiind trimis de atal si transmis de %iul. ( #fntul #imeon Noul eolog) -n Pogorrea Du+ului #fnt este "ntrega reime 'are vine spre noi, "si face lacasul "n noi. ( Paul Evdo4imov) Du+ul #fnt se identifica "n c+ip tainic cu persoanele umane (...). -n El, vointa lui Dumnezeu nu mai este ceva e/terior; ea ne daruieste +arul pe dinauntru, aratndu-#e c+iar "n persoana noastra, atta vreme ct vointa noastra omeneasca ramne "n acord cu vointa dumnezeiasca si conlucreaza cu ea, dobndind +arul (...). &ceasta este calea "ndumnezeirii a$ungnd la -mparatia lui Dumnezeu adusa "n inimi de catre #fntul Du+ "nca din aceasta viata de acum, caci #fntul Du+ este asezata peste 2ristos si peste toti crestinii c+emati sa domneasca "mpreuna cu El "n veacul ce va sa fie. &tunci, &ceasta Persoana dumnezeiasca necunoscuta, 'are nu-#i are c+ipul "ntr-un alt ipostas, #e va arata "n persoanele "ndumnezeite 6 caci multimea sfintilor va fi c+ipul #au. ( (ladimir !oss47) Du+ul #fnt nu e absent din nici o faptura si, mai ales, din cele ce s-au "nvrednicit de ratiune. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Du+ul lui Dumnezeu este sustinatorul tuturor lucrurilor, ele nee/istnd prin sine, ci unele "n altele. ( pr. Dumitru Popescu) #fntul Du+ desavrseste plenitudinea unitatii "n diversitate si a diversitatii "n unitate. ( 0livier 'lement) *isus ne-a descoperit adevarul, iar Du+ul ne calauzeste la el. ( Patriar+ul %otie) El le calauzeste pasii celor slabi, "i face mai buni pe cei ce se straduiesc si "i lumineaza pe cei care se purifica. ( #fntul (asile cel )are) De nu se va naste cineva din apa si din Du+, nu va putea sa intre "n -mparatia lui Dumnezeu. ( #fnta #criptura) #fnta reime

%iul si #fntul Du+ sunt cele doua mini ale atalui. ( #fntul *rineu) eologia dinainte de Niceea, a vazut "n atal, izvorul e/istentei, "n %iul, rationalitatea, sensul care structureaza si rnduieste totul, iar "n #fntul Du+, dinamismul care face ca "ntreaga creatie sa tinda spre plenitudine. ( 0livier 'lement) 'nd "ncepi sa numeri reimea, parasesti adevarul. ( %ericitul &ugustin) Noi gasim "n propria noastra constiinta marturii atat de stralucitoare despre e/istenta unitatii "n trei ipostaze (eu, tu, noi), "nct aceasta dogma devine o necesitate pentru gndire si punctul de plecare al oricarei metafizici. Dogma #fintei reimi nu este numai o formula doctrinara, ci o e/perienta crestina vie. ( #erg+ei 3ulga4ov) -n #fnta reime e/ista o comuniune si o distinctie care depasesc posibilitatile cuvntului si "ntelegerii, (...) o parado/ala diversitate "n unitate si o unitate "n diversitate. ( #fntul .rigorie de N7ssa) Persoana se e/prima "n renuntarea de a e/ista pentru ea "nsasi. (...) Persoanele #fintei reimi nu #e afirma pe Ele -nsele, ci una pe alta. ( (ladimir !oss47) otul este savrsit de la atal, prin %iul, "n Du+ul #fnt. ( #fntul '+iril al &le/andriei) reimea nu se reduce la o esenta divina abstracta si impersonala, ci este o reime de Persoane 'are #e iubesc, 'are-si e/tind iubirea !or peste noi si "n noi, "n 2ristos 'are patimeste pentru noi, 'are este "ntreg iubire pentru noi. 2ristos ne c+eama de asemenea sa "naintam cu a$utorul #au spre o umanitate asemenea umanitatii #ale 6 o umanitate care vrea sa sufere pentru ceilalti ca sa-i "nnobileze, ca sa faca bucurie atalui ceresc, dndu-* bucuria de a vedea ca "naintam prin iubirea dintre noi spre iubirea fata de El. ( pr. Dumitru #taniloae) #fnta reime este structura supremei iubiri, izvorul vietii si al rationalitatii, (...) culminatia smereniei si a $ertfei iubirii. ( pr. Dumitru #taniloae) *ubirea dintre cele rei Persoane dumnezeiesti este singura e/plicatie pentru actul crearii. ( pr. Dumitru #taniloae) #fnta reime este suprema taina a e/istentei. ( pr. Dumitru #taniloae) Nade$dea mea este atal, #caparea mea este %iul, &coperamntul meu este #fntul Du+. reime #fnta, slava ie 1 (#fntul *oanic+ie) #fnta 'ruce

)ntuitorul a ales 'rucea, fiindca astfel se moare cu minile "ntinse. El #-a sfrsit "mbratisndu-ne. ( #fntul &tanasie cel )are) 'rucea este poarta tainelor. ( #fntul *saac #irul) 'rucea are multe "ntelesuri (...) trebuie sa numim latime divina emanatia infinit de larga a lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care se "ntinde peste toate, iar adncime, taina nepatrunsa de nimic din cele e/istente. ( #fntul Dionisie &reopagitul) Prin linia verticala, 'rucea -l arata pe Dumnezeu, (...) iar prin linia orizontala se arata toata zidirea "n atrnare desavrsita de Dumnezeu, neavnd al suport al e/istentei sau alta baza afara de Dumnezeu. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Pe 'ruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea. ( pr. Nicolae #tein+ardt) 'rucea, (...) mi$locirea catre Dumnezeu a celor muritori. ( &catistul #fintei 'ruci) 0rice fapta buna este o cruce. ( #fntul )arcu &scetul) 'rucea este puterea lui 2ristos care, asumata de noi, poate transforma lumea "n paradis. ( pr. Dumitru #taniloae) 'rucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul "ntretaierii celor doua planuri, e unirea dintre spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi6 du+ovniceasca si pamnteana. Ea ne rezuma, ne recapituleaza, ne reprezinta grafic si cardinal, ne e/pune "n dubla - parado/ala, perpendiculara, fundamentala - noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer. ( pr. Nicolae #tein+ardt) #ingurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta umana, ne este oferit de taina care constituie fondul "nsusi, inima revelatiei crestine - aina 'rucii. ( pr. &le/ander #c+memann) 'alea lui 2ristos este 'rucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer prin comoditate. ( #fntul *saac #irul) 'rucea, (...) izvor de tamaduire, (...) usa ainelor, (...) arma pacii, (...) veselia sufletului meu. ( &catistul #fintei 'ruci) -n acest semn, vei "nvinge 1 ('onstantin cel )are a vazut pe cer o cruce cu aceasta inscriptie) Providenta 0mul trebuie sa colaboreze "n mod continuu si liber cu +arul dumnezeiesc. ( #fntul )a/im )arturisitorul)

%ii totdeauna cu Dumnezeu, daca vrei ca Dumnezeu sa fie totdeauna cu tine. ( #fntul *oan .ura de &ur) Dupa fire, El este "n afara tuturor lucrurilor, dar prin lucrarile #ale, este "n toate. ( #fntul &tanasie cel )are) Dumnezeu, "n #ine, este o unitate nedistincta. El -si iese din #ine pentru scopurile lumii. ( #abelie) Nici un folos nu vine din lucrarea omului, fara "nrurirea de sus. ( Petru Damasc+in) %iecare din noi e a$utat de celalalt "n mod providential. ( #fntul )arcu &scetul) De ar fi cineva c+iar si Petru sau Pavel sau *acov sau *oan si i-ar lipsi a$utorul dumnezeiesc, usor ar fi "nvins; s-ar "mpiedica si ar cadea. ( #fntul *oan .ura de &ur) Dumnezeu, nu doar ca nu lasa sa fim ispititi peste puterile noastre, dar ne si a$uta, c+iar "n ispita, ne spri$ina si ne "ntareste, daca noi facem ce se cuvine din partea noastra si nu ne lipseste bunavointa, nade$dea "n El si rabdarea. ( #fntul *oan .ura de &ur) Dumnezeu ne trimite darurile #ale cu o bucurie mai mare dect cea cu care le primim noi. ( #fntul .rigorie de Nazianz) &m vazut case si m-am gndit la ar+itect; am vazut lumea si am "nteles Pronia; am vazut corabia fara crmaci scufundndu-se; am vazut oamenii neispravind nimic fara Dumnezeu; (...) am "nteles ca toate e/ista prin rnduiala Domnului. ( #fntul Efrem #irul) %ara "ndoiala ca Dumnezeu rnduieste faptele noastre mai bine dect am putea-o face noi "nsine. ( #fntul (asile cel )are) 'orect este sa se spuna ca toate lucrurile sunt "n Dumnezeu si nu Dumnezeu "n toate lucrurile. ( %ericitul &ugustin) '+iar daca noi ne departam de Dumnezeu, Dumnezeu ramne aproape de noi. ( #fntul *oan .ura de &ur) (ita care aduce rod, Dumnezeu o "ngi$este ca si mai multa roada sa aduca. (#fnta #criptura) 0mul 0mul e o fiinta ce se caracterizeaza prin apartenenta la doua lumi, o fiinta ce nu poate fi cuprinsa "n "ntregime "n lumea naturala a necesitatii, transcendndu-se ca fiinta empiric data si manifestnd o libertate care nu poate fi dedusa din aceasta lume. ( N. &. 3erdiaev)

0mul nu este doar o fiinta finita, cum vrea sa afirme gndirea contemporana, ci si o fiinta infinita; el este infinitul sub o forma finita, sinteza finitului si a infinitului. *nsatisfactia omului "n fata finitului, aspiratia sa catre infinit sunt manifestari ale divinului "n om, sunt marturia omului "n ceea ce priveste e/istenta lui Dumnezeu si nu doar a lumii. ( N. &. 3erdiaev) 0mul este un infinit "n virtualitate, omul este facut pentru infinit, dar nu este infinit "n sine. Devine infinit "n legatura cu Dumnezeu. ( pr. Dumitru #taniloae) -n viziunea filocalica, omul constituie prin sufletul si trupul sau inelul de legatura "ntre lume si Dumnezeu. )enirea lui a fost aceea de a se "nalta cu lumea spre Dumnezeu, ca sa participe la eternitatea 'reatorului , ca sa nu moara. ( pr. Dumitru Popescu) 0mul a primit din partea lui Dumnezeu porunca sa stapneasca pamntul, dar cu doua conditii. #a nu uite niciodata ca lumea peste care a fost pus stapn vine de la Dumnezeu si nu poate e/ista fara Dumnezeu. (...) &tt prin creatie, ct si prin mntuire, omul nu se poate separa niciodata de Dumnezeu si de creatie. ( pr. Dumitru Popescu) -ntelege ca "nlauntrul tau e/ista un al doilea univers mai mic, un soare, o luna si stelele. ( 0rigen) 0mul 6 o corabie mica 6 dar acolo se afla lei si balauri, creaturi otravitoare si rautate, carari bolnave si prapastii fara fund. Dar sunt, de asemenea, si Dumnezeu si "ngerii, viata si -mparatia, lumina si &postolii, cetatile ceresti si comorile de +ar 6 acolo sunt toate. ( #fntul )acarie) 0mul este singurul ratacit din creatie. ( #fntul &tanasie cel )are) 0mul este microt+eos prin +ar. ( #fntul .rigorie de N7ssa) Dumnezeu vrea "ntotdeauna sa #e "ntrupeze "n om, "n cei care sunt demni de asta. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Dumnezeu a zidit pe om spre nestricaciune si l-a facut dupa c+ipul fiintei #ale. ( #fnta #criptura) '+ipul slavei ale sunt, desi port urmele pacatului. ( #fntul .rigorie de N7ssa) 0mul dinafara nu este dect o oglinda a celui dinlauntru. ( #fntul )acarie) 'el mai mare dusman al omului este el "nsusi. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nu omul cel vec+i este om, ci omul cel nou. ( #fntul *oan .ura de &ur) 0mul este un altar. ( #fntul *oan .ura de &ur)

0mul este mai pretios dect cerul. ( #fntul *oan .ura de &ur) #unt om prin fire si Dumnezeu prin +ar; prin dragostea Domnului. ( #fntul #imeon Noul eolog) &cesta e 0mul 1 (*nscriptia de pe #fnta 'ruce) %emeie Eva are totdeauna naravul ei 6 seduce. ( #fntul i+on) 'el ce-si iubeste femeia, o va supune prin iubire. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nimic nu poate modela mai bine sufletul unui barbat, dect femeia de lnga el. ( #fntul *oan .ura de &ur) %emeia credincioasa mntuieste pe barbatul necredincios. ( #fnta #criptura) 'asatorie &sa, cu a$utorul lui Dumnezeu, duceti pna la capat crucea casatoriei. ( pr. Paisie 0laru) 'asatoria este conforma cu legea si cu #fintele #cripturi cnd nu patima este cea care trece "naintea legii, ci cnd ceea ce este necesar satisfacerii reciproce si zamislirii copiilor fi/eaza casatoria "n scopurile ei. 'onsimtamntul la casatorie va fi cu adevarat cinstit cnd, nevoile casatoriei fiind cunoscute dinainte si temelia fiind asezata conform cu legile stabilite de Domnul, placerea "mpreunarii se/uale, care face din cei doi un singur trup, va fi consecinta nevoilor casatoriei ... 'aci atunci cnd ratiunea, aflata "n suflet, daca stapneste sufletele, le uneste cu virtutea a ceea ce este necesar, pe buna dreptate, contopirea sufletelor este urmata, "n mod legitim, de cea a trupurilor "n care salasluiesc. ( #fntul (asile cel )are) Nunta pastreaza sfintenia. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'aminul este o mica 3iserica. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nimic nu uneste viata noastra att de strns si de puternic ca dragostea dintre barbat si femeie. ( #fntul *oan .ura de &ur) %amilie - Parinti Dupa Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni att de mult ca pe mama. ( %ericitul *eronim) &devarata mama nu este cea care-i da viata copilului, ci buna crestere. ( #fntul *oan .ura de &ur)

oti suntem fiii unei mari familii. ( #fntul *oan .ura de &ur) 3arbatul si femeia nu sunt doi oameni, ci unul singur. 8umatatea "ntregului nu poate face copii. ( #fntul *oan .ura de &ur) Noi -l numim pe Dumnezeu , dar El ne-ar putea raspunde 6 (#fntul .rigorie de N7ssa) 'onditia umana Proprie fiintei umane este comuniunea. ( #fntul (asile cel )are) %irea noastra bolnava, decazuta si moarta avea nevoie sa fie vindecata, ridicata si "nviata. ( #fntul .rigorie de N7ssa) (oi ati fost rascumparati cu un pret. Nu va faceti dar robi oamenilor. ( #fnta #criptura) #uflet -mparatia lui Dumnezeu este "nlauntrul vostru. ( #fnta #criptura) Pentru omul care se roaga "n sufletul lui, lumea "ntreaga este o biserica. ( #ilvan de la )untele &t+os ) (reti sa aflati valoarea sufletului 9 &scultati "n ce a constat rascumpararea lui 6 sngele si moartea unicului Dumnezeu. ( %ericitul &ugustin) -n orice suflet se regaseste sensul spiritual si imaginea lui Dumnezeu. ( 0rigen) #ufletul tau trebuie sa devina frumos si divin, daca vrei sa contempli pe Dumnezeu si frumusetea. ( Plotin) Numai Dumnezeu poate vindeca sufletele noastre. ( #fntul *oan .ura de &ur) #fntul numeste sufletul constiinta. (...) #ufletul e ca un izvor 6 din izvor, cu ct se ia apa mai multa, cu att da la iveala apa mai curata. #fntul numeste sufletul constiinta. ( 'uviosul &gaton) -n sufletul uman este o transformare minunata pe care Dumnezeu -nsusi o lucreaza. ( 2arent) #ufletul traieste vesnic si nu poate muri, caci este suflare din suflarea lui Dumnezeu, (...) iar la 8udecata de &poi, sufletul iarasi se va uni cu trupul. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'nd veti curata sufletele voastre, atunci vor straluci si se vor "mpartasi de prezenta lui Dumnezeu si de dumnezeiasca si cereasca #a stralucire. &tunci, sufletele vor fi ca niste

oglinzi curate, receptive la lumina dumnezeiasca si vor putea primi si ele stralucire. ( #fntul Dionisie &reopagitul) !umea toata este de mai putin pret dect un suflet (...). 'e nesfrsita valoare are sufletul omenesc 1 (Nicodim Patriar+ul ,omniei) #ufletul si 2ristos, doar acestea doua, sa te intereseze 1 !umea toata sa cada, pe acestea doua, nimeni nu ti le poate lua, afara numai daca nu le dai tu, cu voia ta. ( #fntul 'osma Etolul) %ii "mpacat cu sufletul tau si, atunci, cerul si pamntul se vor "mpaca cu tine. (#fntul *saac #irul) #cara ce duce "n -mparatie este ascunsa "n sufletul tau. ( #fntul *saac #irul) #ufletul curat, daca va privi "n el "nsusi, -l va vedea, ca "ntr-o oglinda, pe Dumnezeu. ( #fntul &tanasie cel )are) Dumnezeu este mostenirea sufletului, iar sufletul este mostenirea lui Dumnezeu. ( #fntul )acarie) Daca a$ungem lnga Dumnezeu, suntem "n cer. #a ne facem sufletul cer 1 (#fntul *oan .ura de &ur) & "nsetat sufletul meu dupa Dumnezeu. ( #fnta #criptura) 'e-i va folosi omului daca va cstiga lumea "ntreaga, iar sufletul sau "l va pierde 9 (#fnta #criptura) rup Daca trupul nostru este , cum sa "ntraznim noi sa tinem acest templu ne"ngri$it, "n mizerie 9 (Nicodim Patriar+ul ,omniei) Neputinta trupului trebuie sa dea o noua putere sufletului nostru. ( #fntul *oan .ura de &ur) 2raneste-ti trupul, dar nu-l omor" prin lacomie 1 (#fntul *oan .ura de &ur) oata viata sufletului se reazema pe trup. ( ertullian) rupul nostru cel muritor se va presc+imba, muritorul se va "mbraca "n nemurire, iar "n locul nevoilor va intra o pace sigura si un statornic repaos al vietii. ( #fntul *oan .ura de &ur)

&sa cum aici se vede sufletul prin trup, tot asa acolo, "n viata viitoare, se va vedea trupul prin suflet. ( #fntul .rigorie Palama) :;< =>.=>.>==?, ;?6>@6<? adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa Destin -nteleptul "si conduce steaua, ignorantul este condus de ea. ( oma dB&Cuino) Nelinistile si tulburarile vietii nu vin din sc+imbarea norocului, ci cauzele acestora sunt "n noi "nsine si "n puterea sufletului nostru. ( #fntul *oan .ura de &ur) :;D =>.=>.>==?, ;?6>?6EE adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa )enire -ncerc sa obtin ca divinul care se afla "n noi sa se ridice pna la divinul 'are e/ista "n 5nivers. ( Plotin) Pe calea lui Dumnezeu, a sta pe loc "nseamna a da "napoi. ( 3ernard de 'lairvau/) Primii oameni n-au fost ziditi nici nemuritori, nici muritori, ci "n atare de a a$unge fie la moarte, fie la nemurire, dupa ascultarea fata de Dumnezeu. ( #fntul eofil al &ntio+iei) Pentru ine ne-ai creat, Doamne, si inima noastra nu-si gaseste pacea pna cnd nu se odi+neste "n ine. ( %ericitul &ugustin) *si+astul este cel care aspira sa circumscrie *materialul "nlauntrul trupului. ( #fntul *oan #cararul) #lava spre care e c+emat omul este aceea de a deveni tot mai mult asemenea cu Dumnezeu, cu ct devine mai mult om. ( pr. Dumitru #taniloae) 'auta-! pretutindeni pe 'el ce este pretutindeni. ( #fntul *oan Damasc+in) -n catedrala imensa care este lumea lui Dumnezeu, fiecare om, savant sau muncitor, este c+emat sa lucreze ca preot al "ntregii sale vieti, sa transforme umanul "ntr-o ofranda si un imn de slava. ( Paul Evdo4imov)

(edem ca celor ce navig+eaza pe mare nu li se spune izbaviti pentru ca au parcurs attea si attea mile, ci doar cnd au a$uns "n port si calca pe pamnt. ( #fntul #imeon Noul eolog) 3inele nu-l gasim "n cele trecatoare, ci suntem c+emati sa ne "mpartasim din bunurile cele vesnice si adevarate. ( #fntul (asile cel )are) 'e sunt toate lucrurile vietii "n comparatie cu linistea inimii 9 (%rancisc de #ales) &colo unde este liniste, este si slava; iar, acolo unde este slava, este si liniste. ( #fntul *oan .ura de &ur) 0rice om de rnd, care !-a aflat pe Dumnezeu, -l poate arata prin felul lui de viata, marturisindu-! "n toate. ( ertullian) %iti mica refle/ie a unei mari !umini 1 (#fntul .rigorie de Nazianz) :;F =>.=>.>==?, ;?6E=6=E adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa )ntuire !umea toata n-o avem pentru nevoile trupesti. ( #fntul #imeon Noul eolog) otul este facut spre binele nostru, pentru mntuirea noastra. ( #fntul *oan de Gronstadt) #fintirea si transfigurarea omului "n 2ristos, prin Du+ul #fant, constituie c+eia de bolta a spiritualitatii rasaritene. ( pr. Dumitru Popescu) !ucrarea mntuitoare asupra "ntregii umanitati nu este dect o prelungire a lucrarii mntuitoare a lui 2ristos asupra firii !ui omenesti. ( Dicton patristic) -ndumnezeirea este desavrsirea si deplina patrundere a omului de Dummnezeu, dat fiind ca "n alt c+ip el nu poate a$unge la desavrsire si deplina spiritualizare. ( pr. Dumitru #taniloae) Primul om era c+emat, dupa #fntul )a/im )arturisitorul, (...) sa reuneasca ,aiul cu restul pamntului, adica purtnd totdeauna "n el "nsusi ,aiul, "ntr-o comuniune statornica cu Dumnezeu, el trebuia sa transforme tot pamntul "n ,ai. Dupa aceea, trebuia sa desfiinteze conditiile spatiale nu numai pentru mintea, ci si pentru trupul sau, adunnd pamntul si cerul, toata lumea vazuta. Depasind marginile lumii sensibile, trebuia sa patrunda "n lumea inteligibila printr-o cunoastere egala cu cea a du+urilor "ngeresti, ca sa

reuneasca "n el "nsusi lumea inteligibila si lumea sensibila. -n sfrsit, neavnd "n afara lui dect numai pe Dumnezeu, n-ar mai fi ramas omului dect s se daruiasca "n "ntregime !ui, "ntr-un elan de dragoste, redndu-* universul "ntreg unit "n fiinta omeneasca. &tunci Dumnezeu -nsusi #-ar fi dat la rndul #au omului, care ar fi avut "n virtutea acestui dar, adica prin +ar, tot ceea ce Dumnezeu poseda prin firea #a. -n felul acesta, s-ar fi "ndeplinit "ndumnezeirea omului si a "ntregii lumi create. &ceasta sarcina prescrisa omului nefiind "mplinita de &dam, o putem "ntrezari prin lucrarea lui 2ristos, al doilea &dam. ( (ladimir !oss47) #a devenim dumnezei din pricina lui 2ristos, asa cum El #-a facut om din pricina noastra. ( #fntul .rigorie de Nazianz) Dumnezeu ne permite sa fim fata "n fata cu El, nu prin enigme. El se apropie de cei care merita si se identifica cu ei, ba c+iar se "ntrupeaza "n ei, astfel ca, la rndul lor, ei salasluiesc cu trup si suflet "n El. ( #fntul .rigorie Palama) -n veacurile fara sfrsit, noi ne vom odi+ni "n Dumnezeu si Dumnezeu se va odi+ni "n noi. ( #fntul )acarie) -n acest c+ip vietuind (dupa legile #fintilor Parinti - n.n.), nu vom muri de moartea neascultarii, ci vom trai "n dreptate si vom cstiga -mparatia cerurilor. ( #fntul eodor #tuditul) %acnd cele placute lui Dumnezeu, mai "nti ne vor folosi noua, caci asa vrea Dumnezeu, sa dorim binele fratilor nostri si mntuirea tuturor oamenilor mai mult dect pe a noastra. ( #fntul eodor #tuditul) (iata si moartea mea depind de ceilalti, caci, daca l-am cstigat pe aproapele meu, !-am cstigat pe Dumnezeu. ( #fntul &ntonie cel )are) )ntuirea este numai lucrarea +arului. ( %ericitul &ugustin) & imita pe 2ristos nu cere timp, nici mestesug, ci doar intentie bina. ( #fntul *oan .ura de &ur) Dumnezeu ne-a facut fara de noi, dar ne va mntui numai cu noi. ( %ericitul &ugustin) )ntuirea este, "n acelasi timp, si lucrarea lui Dumnezeu si a noastra. ( #fntul *oan .ura de &ur) )ai mult ne a$uta Dumnezeu "n mntuire dect ne strica diavolul "n pierzanie, pentru ca dragostea lui Dumnezeu este mai mare dect ura diavolului. ( 0rigen) Dumnezeu este ascuns "n poruncile #ale, iar cei ce-! cauta, -l gasesc doar "n masura "mplinirii lor. ( %ericitul &ugustin)

-nceputul si sfrsitul mntuirii este dragostea. ( #fntul &ntonie cel )are) Esti desavrsit atunci cnd, "n locul tau, "l preferi pe aproapele. ( &vva *acov) & fi aproape sau departe de Dumnezeu depinde de om, deoarece Dumnezeu este oriunde. ( #fntul *oan .ura de &ur) Dumnezeu #-a facut totul pentru tine, asa ca fa-te si tu totul pentru El. ( #fntul *oan de Gronstadt) :;@ =>.=>.>==?, ;?6E=6EE adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa Dragoste EE 5nde este iubire, acolo este Dumnezeu. ( %ericitul &ugustin) Nu "n unirea trupurilor sta necuratia, ci "n cugetele si "n intentia oamenilor. ( #fntul *oan .ura de &ur) rebuie sa facem totul prin iubire si nimic prin forta. rebuie sa iubim mai mult supunerea dect sa ne temem de nesupunere. ( %rancisc de #ales) Pentru orice fapta de iubire pornita dintr-un suflet, acesta merita viata de veci. ( oma dB&Cuino) *ubirea e tare pentru ca poate merge pna la moarte. ( pr. Dumitru #taniloae) &-i iubi pe vra$masi "nseamna a-! imita pe Dumnezeu. ( #fntul *oan .ura de &ur) Dragostea sc+imba "nsasi natura lucrurilor. -n mna dragostei, toate devin bune. ( #fntul *oan .ura de &ur) EE & iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii; a iubi cineva si pe vra$masi este un lucru al +arului. ( #fntul *oan .ura de &ur) Dragostea este bucuria de a face altora bucurie. ( #fntul *oan .ura de &ur) #aracia sau bogatia nu pot "nvinge dragostea, dar dragostea poate "nvinge si saracia si bogatia. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'ea dinti si cea mai mare datorie a noastra este sa pastram "ntre noi legatura dragostei. ( Nicodim Patriar+ul ,omniei)

*ubirea este principiul vietii si *isus 2ristos, %iul lui Dumnezeu, ne reveleaza iubirea si viata "n iubire, de la obrsia ei divina. ( pr. 'onstantin .aleriu) *ubirea duce la cunoastere. (...) Dupa cum amintirea focului nu-ti "ncalzeste trupul, tot astfel credinta fara dragoste nu-ti va "ncalzi sufletul. ( #fntul )a/im )arturisitorul) ,evelatia ne "nvata ca Dumnezeu este dragoste. E/istenta "si are "nceputul, de asemenea, "n dragoste ca dar al lui Dumnezeu. ,ascumpararea si nasterea noastra din nou s-a facut tot prin dragoste, o dragoste att de mare, "nct a dus la $ertfa %iului lui Dumnezeu. #emnele ,ascumpararii trebuie sa reveleze "n cele din urma si in noi lui Dumnezeu, aceasta realitate fundamentala, pentru a putea spune 6 omul este dragoste. ( pr. 'onstantin .aleriu) &colo unde ia sfrsit creatura, "ncepe fiinta lui Dumnezeu. ot ceea ce Dumnezeu pretinde, "n mod e/pres, este sa iesi din tine "nsusi, "n masura "n care esti creatura, si sa-! lasi pe Dumnezeu sa fie Dumnezeu "n tine. ( Ec4+art) inta iubirii este unirea cu ceea ce iubesti. ( %rancisc de #ales) Doua iubiri au zidit doua cetati 6 iubirea de sine, mergnd pna la dispretul fata de Dumnezeu - cetate terestra, si iubirea de Dumnezeu, mergnd pna la dispretul de sine cetate celesta. 5na este glorificata "n sine "nsusi, cealalta "n Domnul Dumnezeu. ( %ericitul &ugustin) Dragostea "l preface pe cel ce iubeste "n c+ipul celui iubit 6 daca-! iubesti pe Dumnezeu, dumnezeu vei fi; daca-l iubesti pe diavol, diavol vei fi; daca-ti iubesti trupul, trup vei fi. &ceasta este cea dinti lucrare a iubirii 6 de a uni pe cel ce iubeste cu cel iubit. ( %ericitul &ugustin) !umea este o tesatura de sentimente, puse "n miscare de diferite vointe. (...) 'um ar fi lumea daca toti ar iubi 9 (pr. &l. 'onstantinescu) *ubirea de Dumnezeu este e/tatica, facndu-ne sa iesim din noi "nsine. ( #fntul Dionisie &reopagitul) *ubirea lui Dumnezeu este forta motrice, modalitate de manifestare si de recunoastere a !ui, cerc etern, care "si are originea "n bine si se "ntoarce "n bine. ( #fntul Dionosie &reopagitul) 5nicul adevar este iubirea. (...) *ubirea este aceea care da viata si caldura, care inspira si calauzeste. *ubirea este sigiliul pus creatiei, semnatura 'reatorului. *ubirea e/plica lucrul minilor #ale. ( pr. +eo4litos) Dragostea, radacina si izvorul binelui. ( #fntul *oan .ura de &ur)

'omuniunea "n dragoste, pe pamnt, este refle/ul vietii paradisiace. ( pr. *oan 'oman) Dragostea frateasca este +rana du+ovniceasca. ( #fntul 'lement &le/andrinul) Pe calea iubirii, urcam spre Dumnezeu. ( %ericitul &ugustin) 'nd l-ai vazut pe aproapele tau, pe Dumnezeu !-ai vazut. ( #fntul 'lement &le/andrinul) Nu e/ista cunoastere mistica fara iubire. ( #fntul *oan al 'rucii) 'nd am a$uns la iubire, am a$uns la Dumnezeu. ( #fntul *saac #irul) Dragostea duce la fericire. ( %ericitul &ugustin) Dragostea este adevarata slu$ba pentru Dumnezeu. ( #fntul 'iprian) Dragostea este raiul. ( #fntul 'adoc) -ntruct este iubire, Dumnezeirea se misca; iar "ntruct este iubita, misca spre sine toate lucrurile care sunt capabile de dragoste. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Dumnezeu nu se uita la fapte, ci la dragostea cu care au fost facute. Nu e nimic mult, cnd oamenii iubesc putin, asa cum nu este putin, cnd oamenii iubesc mult. ( #fntul (asile cel )are) Numai cine "si iubeste aproapele, -l iubeste pe Dumnezeu. ( #fnta #criptura) 3ucurie Dumnezeu nu ne porunceste si nu doreste sa fim tristi "n inima noastra; mai degraba, doreste ca, din iubire pentru El, sa avem mereu bucurie "n suflet. ( #fntul *oan #cararul) '+iar si aici, Pastele a fost maret, sfnt, du+ovnicesc si de neuitat. (...) & fost binecuvntat de linistea stelelor si de suferintele noastre; inimile noastre bateau pline de bucurie. ( #crisoare dintr-un lagar sovietic) Nu lasa "ntristarii sufletul tau si nu te c+inui cu prea multa purtare de gri$a; veselia inimii da viata omului si voiosia lui "i prelungeste zilele. ( #fnta #criptura) Daca are virtute, daca face fapte bune, daca s-a unit cu Dumnezeu, se va veseli cu bucuria cea adevarata sufletul omului. ( #fntul (asile cel )are) 3ucuria este o necesitate de prim ordin a vietii omenesti. Ea este pentru om ceea ce este lumina pentru planta, (...) este un a$utor nepretuit al sanatatii sufletesti si trupesti. ( pr. %ilaret 'ostea)

-nlauntrul nostru trebuie sa fie pururea -nviere. ( *nocentiu &r+iepiscopul 0desei) Pe cel ce se bucura "n Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'el ce iubeste, mereu se bucura. ( eofilact) 3ucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este "n 'eruri 1 (#fnta #criptura) %rica Numelui au varsa bucurie "n sufletul meu. ( #fnta #criptura) 3ucurati-va 1 (#fnta #criptura) %ericire *nima omului este facuta pentru un bine nemarginit. ( &lfons de !iguori) Daca vrem sa fim fericiti, trebuie sa fim gata de orice suferinta. ( &lfons de !iguori) E o mare virtute sa stii sa lupti "mpotriva fericirii si o mare fericire sa nu fii biruit de fericire. ( %ericitul &ugustin) Daca vrei sa te bucuri de desfatare, nu cauta desfatarea. ( #fntul *oan .ura de &ur) %ericit este acela care nu gndeste rau. ( #fntul (asile cel )are) 't despre mine, fericirea mea este sa ma apropii de Dumnezeu. ( #fnta #criptura) Daca stai cu tarie "n credinta, esti fericit. ( #fntul '+iril al *erusalimului) Pe noi, nimeni nu ne poate nenoroci, dect noi "nsine, tot asa cum nu ne poate face fericiti altcineva dect noi "nsine, dupa +arul lui Dumnezeu. ( #fntul *oan .ura de &ur) %ericiti cei saraci cu du+ul, (umili - n.n.) ca a lor este -mparatia cerurilor. %ericiti cei ce plng, ca aceia se vor mngia. %ericiti cei blnzi, ca aceia vor mosteni pamntul. %ericiti cei ce flamnzesc si "nseteaza de dreptate, ca aceia se vor satura. %ericiti cei milostivi, ca aceia se vor milui. %ericiti cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu.

%ericiti facatorii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se vor c+ema. %ericiti cei prigoniti pentru dreptate, ca a lor este -mparatia cerurilor. %ericiti veti fi voi, cnd va vor ocar si va vor prigoni si vor zice tot cuvntul rau "mpotriva voastra, mintind din pricina )ea. ( #fnta #criptura) 'redinta )i-ar fi mai bine sa traiesc cu fiarele, dect cu oamenii necredinciosi. ('uviosul &zarie) Doresc sa predic, sa vorbesc, sa scriu, dar nu vreau sa silesc pe nimeni, caci credinta trebuie sa fie liber consimtita si sa fie primita fara constrngere. ( )artin !ut+er) Daca as avea dovada ca Dumnezeu nu e/ista, n-as regreta ca am crezut "n El; m-as gndi ca mi-am facut o onoare creznd "n El, ca, daca universul este ceva stupid, cu att mai rau pentru el; ca greseala nu este "n gndirea mea ca nu e/ista Dumnezeu, ci "n Dumnezeu ca nu e/ista. ( pr. (alensin) #arac esti (necredinciosule - n.n.) si lipsit de orice bun, sarac de iubirea de oameni, sarac de credinta "n Dumnezeu, sarac de speranta. ( #fntul (asile cel )are) !ucrurile mai presus de fire, pot fi "ntelese prin credinta. ( #fntul *oan Damasc+in) -n fapte se arata credinta. (...) 'redinta, fara fapte, nu e/ista. ( #fntul #imeon Noul eolog) 'redinta este contemplarea unui lucru tainic. ( eodoret) 0 credinta al carei obiect apare cu evidenta, nu poate fi numita credinta. ( #fntul &tanasie cel )are) 111 'ine nu crede ca va "nvia si ca va da socoteala, ci gndeste ca toata fiinta sa se margineste la viata aceasta, aceluia nu-i va pasa mult de faptele bune. (...) 'redinta "n -nviere este adevarata mngiere "n suferinti, "n lupta cu ostenelile si cu greutatile vietii. ( #fntul *oan .ura de &ur) &ceasta comoara nu o gasim sapnd prin pamnt, ci o aflam daca cercetam sufletul omului bolnav. (...) Ea consta din rabdare, din "ntelepciune, statornicie si o neclintita nade$de "n Dummnezeu. ( #fntul *oan .ura de &ur) Pentru cine vrea sa creada am o mie de motive. Pentru cine nu vrea sa creada, n-am nici unul. ( %ericitul &ugustin) 'rede ca sa "ntelegi 1 (%ericitul &ugustin)

'redinta este pentru suflet, ceea ce este oc+iul pentru trup. ( eodoret al 'irului) 'el ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se "mblnzeste; cel blnd, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se "mpartaseste de tainele 'uvntului dumnezeiesc. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 'redinta face ceea ce omul si legea nu pot face. ( #fntul *oan .ura de &ur) 5n lucru mic este un lucru mic. Dar credinta din lucrurile mici este un lucru mare. ( #fntul .rigorie de Nazianz) 'redinta este libera consimtire a sufletului. ( #fntul &ntonie cel )are) 'redinta "ntareste ceea ce ratiunea clatina. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'redinta este "ncrederea "n cele nevazute, (...) este +ar, (...) este taina. ( #fnta #criptura) 'ine e credincios "n lucrurile mici, e credincios si "n cele mari. ( #fnta #criptura) 'red, Doamne, a$uta necredintei mele 1 (#fnta #criptura) %ie voua dupa credinta voastra 1 (#fnta #criptura) :>> =>.=>.>==?, ;?6E>6<E adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa ,ugaciune ,ugaciunea mentala nu este - dupa parerea mea - dect o relatie de prietenie, "n cadrul careia te afli adesea fata "n fata cu Dumnezeu, de 'are stii ca esti iubit. ( ereza de &vila) ,ugaciunea ne arata ca umilinta "nalta, iar nu coboara pe om. ( Petre Hutea) 'ine este acela care nu are nimic de cerut lui Dumnezeu 9 (pr. &rsenie Papacioc) Dumnezeu vrea sa-ti daruiasca mai multe bunatati dect ceri tu. ( %ericitul &ugustin) ,ugaciunea este mi$locul prin care se revarsa "n sufletul nostru lumina. ( (ladimir !oss47) 5nindu-se moral "n rugaciunea adevarata cu Dumnezeu, omul nu se uneste cu El doar pe sine "nsusi, ci "i uneste cu El si pe ceilalti; el devine un inel de legatura "ntre Dumnezeu si creatie, "ntre lumea divina si cea naturala. Predndu-se liber lui Dumnezeu, vointa

omeneasca nu este mistuita de El, ci este asociata ei si devine o forta noua, divino-umana, "n stare sa faca lucrarea lui Dumnezeu "n lumea oamenilor. Prin aceasta, rugaciunea adevarata, ca o legatura moral-+arica cu Dumnezeu, se deosebeste de toate celelalte relatii umane cu Divinitatea. ( (ladimir #oloviov) Nu este de a$uns sa posedam arta rugaciunii; trebuie sa devenim rugaciune, rugaciune "ntrupata. Nu este de a$uns consacrarea unui timp pentru rugaciune, caci fiecare act, fiecare gest, c+iar si un surs, trebuie sa devina un imn de adorare, o ofranda, o rugaciune. rebuie sa oferim nu ceea ce avem, ci ceea ce suntem. ( Paul Evdo4imov) Daca ctiva oameni se roaga, daca intra "n starea de rugaciune si "n mod aparent nefolositoare, ei transforma universul prin simpla lor prezenta, prin "nsasi e/istenta lor. ( 0livier 'lement) %olosul rugaciunii sta "n "mplinirea scopului ei, adica iertarea pacatelor si mntuirea sufletului, indiferent daca o facem cu gura, prin cuvnt, cu mintea sau cu inima. ( pr. Paisie 0laru) Din adncuri strigat-am catre ine, Doamne 1 (#fnta #criptura) rebuie sa cerem de la Dumnezeu ceea ce este de folos sufletului, nu ceea ce ne este de folos noua. ( Dicton patristic) ,ugaciunea este singura ce ne poate "nalta la cunosterea lui Dumnezeu. ( #fntul )a/im )arturisitorul) ,ugaciunea constituie o "naltare a intelectului catre Dumnezeu; ea este o conversatie a intelectului cu Domnul. ( Evagrie din Pont) ,ugaciunea este "nceputul cunostintei nemateriale si simple. ( Evagrie din Pont) ,ugaciunea este alungarea "ntristarii si a descura$arii, (...) rodul bucuriei si al multumirii. ( Evagrie din Pont) ,ugndu-te, sa nu dai vreun c+ip lui Dumnezeu, "n tine, nici sa nu "ngadui mintii tale sa se modeleze dupa vreo forma, ci apropie-te "n c+ip material ce 'el nematerial si vei "ntelege. ( Evagrie din Pont ) Daca, rugndu-te, ai a$uns la o bucurie mai presus de orice veselie, ai a$uns la adevarata rugaciune. ( #fntul Nil #inaitul) -nainte de a-ti ridica minile catre cer, trebuie sa-ti ridici sufletul si, "nainte de a-ti ridica oc+ii, ridica-ti gndul la Dumnezeu. ( 0rigen) #ufletul omului este un altar. ( 0rigen)

Nu se poate ca Dumnezeu sa nu asculte rugile omului, daca omul asculta poruncile Domnului. ( &vva *saia) ,ugaciunea ta ramne neauzita, cnd o acopera strigatul celui napastuit de tine. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'eea ce este respiratia pentru viata trupeasca, aceea este si rugaciunea pentru viata sufleteasca. ( *sic+ie #inaitul) ,ugaciunea este bucurie sfnta, ce atrage spre sine mintea (...) revarsnd bucuria du+ovnicesca si "n trup. ( #fntul .rigorie #inaitul) 'nd tu vorbesti "n ascuns cu tine "nsuti, cuvintele tale sunt cercetate "n cer. De aceea si raspunsurile "ti vin de acolo. ( #fntul (asile 'el )are) ,ugaciunea nu este urmarea meritelor noastre, ci a "ndurarii lui Dumnezeu. ( oma dB&Cuino) Daca te vei ruga pentru toti, toti se vor ruga pentru tine. ( %ericitul &ugustin) *nima cea mai milostiva este aceea care arde pentru toata faptura, pentru oameni, pentru pasari, pentru demoni si pentru toata zidirea. ( #fntul *saac #irul) Nici fecioare, nici femei maritate, nici mona+, nici mirean, ci o +otarre dreapta cauta Dumnezeu. #i, primind-o ca pe "nsasi fapta, trimite aceluia Du+ul #fnt pentru a lucra "mpreuna cu el, pentru a "ndrepta viata tuturor celor ce vor sa se mntuiasca. ( #fntul )acarie) Este necesar sa ne rugam cu evlavie, fiindca noi singuri, fara a$utorul lui Dumnezeu, nu avem puterea sa "nvingem ispitele. (...) ,ugaciunea este lucrul cel mai simplu si, "n acelasi timp, cel mai dificil. ( #fntul *oan de Gronstadt) 'e sa faca Dumnezeu cu multumirile noastre, cnd cu faptele -i aratam doar nemultumire 9 (#fntul *oan de Gronstadt) ,ugaciunea este o stare de permanenta recunostinta. ( #fntul *oan de Gronstadt) &-* multumi lui Dumnezeu cnd vntul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit; a-* multumi "nsa cnd este furtuna, atunci se arata adevarata recunostinta. ( #fntul *oan .ura de &ur) #a multumim "n toate si pentru toate 1 (#fntul *oan .ura de &ur) 0mul care-* multumeste lui Dumnezeu pentru relele ce trec peste el, nu simte acele rele. ( #fntul *oan .ura de &ur)

'el ce se sileste sa-* multumeasca lui Dumnezeu pentru toate cele primite de la aproapele sau, acela se sileste si sa iubeasca. ( eofilact) & descrie frumusetea omului "nseamna a cnta cel mai frumos imn gloriei lui Dumnezeu. -n om este cuprinsa minunea 6 "n gndire, atta inteligenta; "n inima, atta iubire; "n viata, atta vointa. ( pr. &gatang+el .utu) 'el care se roaga este cu adevarat teolog. ( Evagrie din Pont) #lava lui Dumnezeu este omul. ( #fntul *rineu) 5nde se termina rugaciunea, "ncepe pacatul. ( #fntul Efrem #irul) %ratele !aurentiu era mai mult unit cu Dumnezeu "n cadrul activitatilor sale obisnuite, dect "n timpul serviciilor religioase. Este o mare iluzie - spunea el - sa ne imaginam ca timpul dedicat rugaciunii ar fi altfel dect restul zilei. ( pr. Gallistos Iare) ,ugaciunea este prezenta lui Dumnezeu "n toti si "n toate. ( #fntul .rigorie #inaitul) ,ugaciunea este, dupa fiinta ei, apropierea si unirea omului cu Dumnezeu; iar dupa lucrare, rugaciunea este puterea sustinatoare a lumii, "mpacarea cu Dumnezeu (...) . ( #fntul *oan #cararul) !inistea este ne"ntrerupta "nc+inare lui Dumnezeu si statornicie "n fata !ui. ( #fntul *oan #cararul) 'erul este, adesea, mai aproape de noi atunci cnd ne aplecam, dect atunci cnd ne "ndreptam "n sus. ( #fntul .rigorie de Nazianz) Numai Dumnezeu, cu nesfrsirea !ui, poate tine sufletul absorbit "n contemplarea !ui, adica "n liniste, fara trecerea necesara de la un lucru marginit la altul. ( pr. Dumitru #taniloae) ,ugaciunea "l elibereaza pe om, "l dega$a de natura e/terioara si de sine "nsusi. -n acest fel, ea tine sufletul desc+is catre Dumnezeu ca Persoana. 'el ce nu se roaga ramne rob, "nc+is "n mecanismul comple/ al naturii e/terioare si al "nclinatiilor patimilor sale, care "l domina pe om mai mult dect o face natura. ,ugaciunea asigura libertatea (...). ( pr. Dumitru #taniloae) Nimic nu mi se pare mai atragator dect dialogul secret al sufletului cu el "nsusi si cu Dumnezeu. ( #fntul .rigorie de Nazianz) &ceasta este rugaciunea adevarata 6 a tacea si a asculta vocea fara cuvinte a lui Dumnezeu din adncul inimii, a "nceta sa lucrezi de unul singur, a patrunde "n lucrarea lui Dumnezeu. ( pr. Gallistos Iare)

Doamne, fa din mine o unealta a Pacii ale 1 (%rancisc din &ssisi) !ucrul cel mai important "n rugaciune este de a sta "n fata lui Dumnezeu cu mintea coborta "n inima. ( #fntul eofan Javortul) u erai "nlauntrul meu, dar vai, eu "nsumi eram "nafara mea. ( %ericitul &ugustin) ,ugaciunea este unitatea de masura a dragostei. ( %ericitul &ugustin) ,ugaciunea este o iarba de vindecare si de folos, dar, daca nu stim unde se cade s-o punem, nu vindeca boala noastra. ( #fntul *oan .ura de &ur) ,ugaciunea este lucrarea credintei, aratarea celor nada$duite, iubirea realizata, miscarea "ngereasca, puterea celor fara trupuri, descoperirea inimii, nade$dea mntuirii, semnul sfintirii, devenirea sfinteniei, cunoasterea lui Dumnezeu, unirea Du+ului #fnt, bucuria lui *isus, veselia sufletului, mila lui Dumnezeu, semnul "mpacarii, pecetea lui 2ristos, steaua de dimineata a inimilor, descoperirea lui Dumnezeu, izvorul tacerii, pecetea lacasului "ngeresc. ( #fntul .rigorie #inaitul) )ntuirea si rugaciunea nu stau "n vorbe. ( #fnta #criptura) ,ugati-va ne"ncetat 1 (#fnta #criptura) #acrificiu Nimeni nu poate a$unge la Dumnezeu, dect ridicndu-se prin $ertfa. ( #fntul '+iril al *erusalimului) 'ine vrea sa "mpartaseasca slava lui *isus, trebuie sa-* "mpartaseasca si viata. ( #fntul *oan .ura de &ur) oate socotesc $ertfa piatra de temelie pusa de Dumnezeu e/istentei noastre. ( pr. 'onstantin .aleriu) 8ertfa, "n substanta ei spirituala, este iubire. (...) 8ertfa e si constiinta; este cunoasterea precisa a unui tel superior caruia ma devotez. Nu este oarba, ci totdeauna este luminata de adevar. (...) 8ertfa e, de asemenea, libertate. (...) 8ertfa, ca desc+idere a noastra catre Dumnezeu si catre lume, ca autodaruire, este, "n esenta, e/presia cea mai deplina a iubirii care ne defineste fiinta. ( pr. 'onstantin .aleriu) ,astignirea este prima "naltare 1 (pr. Dumitru #taniloae) Daca, "n lume, este mai "nti viata si apoi moartea, "n 3iserica lui 2ristos este mai "nti moartea si apoi viata. ( %ericitul &ugustin)

Eu sunt Pinea vietii, care #-a pogort din cer. Daca mannca cineva pinea aceasta, va trai "n veac. #i pinea, pe care o voi da Eu, este trupul )eu, pe care-! voi da pentru viata lumii. ( #fnta #criptura) 'ine "si va pierde sufletul pentru )ine, acela "l va afla. ( #fnta #criptura) !ibertate !ibertatea (...) nu este un drept, este o obligatiune. ( N. &. 3erdiaev) Esenta cea mai adnca a omului este libertatea sau vointa sa morala, si de aceea, unirea e/istentiala cu Dumnezeu "nseamna pentru om a-* preda "n mod liber vointa sa. ( (ladimir #oloviov) !ibertatea omului e partea divina din el. ( Petre Hutea) Dumnezeu poate face orice "n afara de a ne sili sa-! iubim. (...) 5nde nu e/ista libertate, nu poate e/ista iubire. ( Paul Evdo4imov) &i fost creat liber si c+emat spre libertate, asa ca nu te face robul petimilor necurate 1 (&vva alasie) !ibertatea este asociata cu +arul, e opera +arului si puterea data omului de a se mentine "n +ar, adica deasupra lumii si de a nu cadea sub lume. ( eodoret al 'irului) &cela este cu adevarat liber, care traieste pentru 2ristos. El se afla deasupra tuturor nenorocirilor. Daca el "nsusi n-si va face rau, atunci niciodata altul nu va fi "n stare sa-i faca. ( #fntul *oan .ura de &ur) Doamne, fa-ma robul au, ca sa fiu cu adevarat liber 1 (%ericitul &ugustin) &devarul va va elibera. ( #fnta #criptura)

Preot - calugar )artor "mi este Dumnezeu 6 eu nu vreau dcect mntuirea voastra. ( %ericitul &ugustin) E/ista un om "n orice paro+ie, un om a carui familie este lumea "ntreaga ; un om pe care "l c+emi ca martor, ca sfatuitor sau ca sa te slu$easca "n toate faptele solemne ale vietii ; un om fara de care nu se naste si nu moare nimeni ; care ia pe om de la snul maicii sale si nu-l lasa dect "n mormnt ; on om care binecuvnteaza sau sfinteste leaganul, patul con$ugal si sicriul. 'opiii se obisnuiesc sa-l iubeasca si sa-l respecte ; c+iar necunoscutii "l numesc tata al lor. !a picioarel lui, crestinii "si fac marturisirile cele mai ascunse si varsa lacrimile cele mai tainice. El este mngietorul tuturor nea$unsurilor sufletului si

trupului, care vede, rnd pe rnd, si pe bogat si pe sarac batnd la poarta sa 6 bogatul ca sa depuna milostenia sa "n taina, saracul pentru a o primi fara sa roseasca de rusine. 0mul acesta nu tine de un rang social, ci deopotriva de toate clasele. (...) -n sfrsit, un om care stie tot, care are dreptul de a spune totul si al carui cuvnt cade de sus asupra inimilor cu autoritatea unei misiuni dumnezeiesti si cu porunca unei credinte desavrsite. (%r. ,. de '+ateaubriand) 'alugarul este cel care, despartindu-se de toti, s-a unit cu toti. ( Evagrie din Pont) *ata (calugarii - n.n.) "ngerii pamntului ... ( #fntul *oan .ura de &ur) urma lui 2ristos se pastoreste cu fluierasul, nu cu batul, adica cu blndete, nu cu asprime. #e pastoreste mai mult cu e/emplul vietii preotului, nu numai cu predica de la amvon. ( pr. Paisie 0laru) '+iar daca voi nu plngeti, plng eu pentru voi. ( pr. Paisie 0laru) 'eea ce fac, fac dupa propriile mele puteri, cu a$utorul lui Dumnezeu, pentru mntuirea oamenilor. ( #fntul *oan de Gronstadt) Pe omul din afara usor "l face cineva mona+, dar pe omul dinauntru cu greu. ( *sic+ie #inaitul) Daca cineva "l dispretuieste pe preot, imediat si Dumnezeu "l va dispretui pe el. ( #fntul &tanasie cel )are) Preotia se savarseste aici, pe pamnt, dar ea are rang "ntre dregatoriile ce-resti. (...) -nsusi 2ristos a "ntemeiat aceasta slu$ire. El a stabilit ca, "n timp ce suntem "nca "n trup, sa facem serviciu "ngeresc. ( #fntul *oan .ura de &ur) Eu, privind de pe culmea, cam "nzapezita, a celor F= de ani, vad "n rndurile pastorilor de suflete munca rasplatita prin trezirea sentimentului religios si al evlaviei "n cei pastoriti; vad rasplatirea ostenelilor pastorului prin dreptatea si darnicia sufleteasca a celor pastoriti. ( Nicodim Patriar+ul ,omniei) Eu sunt nesatios 6 nu vreau sa se mntuiasca doar ctiva, ci toti; caci numai unul daca se va pierde, eu ma pierd. ( #fntul *oan .ura de &ur) Precum )-a trimis pe )ine atal, asa va trimit si Eu pe voi 1 (#fnta #criptura) #finti ,espectarea vointei lui Dumnezeu este un act de sfintenie. Noi ne supunem vointei lui Dumnezeu, nu Dumnezeu vointei noastre. ( &vva *oan 'olov)

#fintii au strabatut calea cea mai lunga pe care o poate strabate o fiinta umana 6 calea ce duce de la iad la rai. #au c+iar o cale si mai lunga 6 calea de la diavol la Dumnezeu. (...) #fintii s-au "ntrupat "n 2ristos si s-au +ristificat, "nct au izbutit sa "nfaptuiasca ceea ce Dumnezeu a lasat ca tel e/istentei omenesti 6 ei au devenit si , asa cum ne-a vestit "ntr-un mod att de e/presiv #fntul #imeon Noul eolog. ( pr. 8ustin Popovici) 5nde este sfintenie, acolo este si cura$. ( #fntul *oan .ura de &ur) &dmiram pe sfinti, nu att pentru "ntelepciunea si iubirea lor pentru Dumnezeu "n necazuri, ci, mai mult, pentru ca ei ramn la fel de rvnitori si dupa ce furtuna a trecut, lasnd loc linistii. (...) Nu e nici o minune cainta omului la necaz, tinut "n fru prin frica, ci, dupa ce a trecut "ncercarea, acesta sa continue "n a-si arata "ntelepciunea sufletului. ( #fntul *oan .ura de &ur) #fintenia vine din dragoste. oti cei ce cred si iubesc cu adevarat sunt sfinti. ( #fntul *oan .ura de &ur) Desavrsirea omului este de a se socoti pe sine nedesavrsit. ( %ericitul &ugustin) Pacatosul se ascunde de Dumnezeu, sfntul se ascunde "n Dumnezeu. ( %ericitul &ugustin) EE &propie-te de cei drepti si, prin ei, te vei apropia de Dumnezeu. ( #fntul *saac #irul) -i cinstim pe sfinti, imitndu-i. ( #fntul *oan .ura de &ur) )aica Domnului Ea nu !-ar fi putut purta pe 'uvntul lui Dumnezeu "n trup, daca nu ar fi primit mai "nti 'uvntul lui Dumnezeu "n inima. ( pr. Gallistos Iare) Preasfnta %ecioara )aria, ea singura, seznd "ntre Dumnezeu si oameni, pe Dumnezeu !-a facut %iul omului, iar pe oameni i-a facut fiii lui Dumnezeu. ( #fntul Nicodim) 't poate Dumnezeu cu puterea, poate si )aica Domnului cu rugaciunea. ( Dicton patristic) 'unoastere &u oc+i si nu vad. ( #fnta #criptura) 0mul este capabil a-! cunoaste pe Dumnezeu numai "ntru atta ct i #-a revelat Dumnezeu. ( &. 'omorosan) %ara Dumnezeu nu este posibil a-! cunoaste pe Dumnezeu. ( #fntul *rineu)

!a Dumnezeu a$ungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a gndi. ( '+ristos Kannaras) Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai fi Dumnezeu. ( Evagrie din Pont) %ratilor, cta vreme v-am grait despre cele ceresti, toti ati adormit, iar cnd am "nceput a "nsira palavre, "ndata v-ati trezit ... ( Everg+etinos) 'nd gndirea nu se mai "mprastie printre cele din afara si nu se mai "mprastie "n lume, prin simturi, ea se "ntoarce spre sine. Prin sine, mintea se ridica pna la contemplarea lui Dumnezeu. ( #fntul (asile cel )are) 'ea mai mare dintre "nvataturi este sa te cunosti pe tine "nsuti; daca cineva se cunoaste pe sine, -l va cunoste si pe Dumnezeu. ( #fntul 'lement &le/andrinul) 'el ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul. ( #fntul *saac #irul) &-! "ntelege pe Dumnezeu este greu, iar a-! e/prima este cu neputinta. ( #fntul .rigorie de Nazianz) 5ita de tine si cunoaste-ti sinele 1 ('uviosul (arsanufie) 'unoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii. ( #fntul Dionisie &reopagitul) ('unoasterea lui Dumnezeu "nseamna patrunderea "n - n.n.) "ntunericul supraluminos al Dumnezeirii. ( #fntul Dionisie &reopagitul) -n contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu du+ul (...), iar aceasta e/perienta fericita si plina de bucurie (...) face ca mintea sa treaca dincolo de toate lucrurile. ( #fntul .rigorie Palama) Din dragoste izvoraste cunoasterea. ( alasie !ibianul) 'unoasterea e/istentei lui Dumnezeu este sadita "n c+ip natural "n noi. ( #fntul *oan Damasc+in) &devarata cunoastere poarta "n ea pecetea dragostei. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 'unoastere "nsemna a te uita pe tine, gndindu-te la Dumnezeu. ( Diado+ al %oticeii) #a cunoasteti dragostea lui 2ristos, care "ntrece orice cunoastere. ( #fnta #criptura) :>?

&devarul se identifica cu trairea sau e/perienta nemi$locita, iar teologia cu vederea lui Dumnezeu. ( '+ristos Kannaras) &m avut revelatia ca "nafara de Dumnezeu nu e/ista adevar. ( Petre Hutea) &devarul este triumful #piritului. &devarul integral este Dumnezeu. *ar razele acestui adevar integral, adevar divin, adevar al !ogosului, se rasfrng si asupra cunoasterii fragmentare de ordin stiintific, "ntoarsa spre realitatea universala data, obiectiva. ( N. &. 3erdiaev) &devarul este bine a se cauta "ntru toate. ( pr. *lie 'leopa) 'onsimtamntul general fara adevar, o eroare vec+e. ( #fntul 'iprian) &tta adevar poate cuprinde cunostinta fiecaruia, cta siguranta "i dau blndetea, smerenia si dragostea. ( #fntul )arcu &scetul) 'ine nu iubeste adevarul, nu l-a cunoscut "nca. ( #fntul .rigorie de Nazianz) 'nd noi "nsinr nu suntem convinsi de adevar, cum sa-i convingem si pe altii 9 (#fntul *oan .ura de &ur) 'autarea fara patima duce la adevar. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 'redinta este "nceputul vietii, iar dragostea sfrsitul ei. -ntre ele - adevarul. ( #fntul *gnatie al &ntio+iei) #unt unii (...) care "nvata totdeauna, dar nu pot a$unge niciodata la deplina cunoastere a adevarului. ( #fnta #criptura) &devarul "l "mpinge pe om sa caute adevarul. ( #fntul )acarie) 0m desavrsit este acela care iubeste adevarul si dreptatea, care -l iubeste pe Dumnezeu. ( #fntul (asile cel )are) %ara smerenie, adevarul e orb. ( *lie Edictul) %ructul esential al sufletului este adevarul. ( #fntul (asile cel )are) ... Dumnezeu, )ntuitorul nostru, doreste ca toti oamenii sa se mntuiasca si la cunostinta adevarului sa vina. ( #fnta #criptura) 'autati adevarul si adevarul va va elibera. ( #fnta #criptura) 'onstiinta

'el dinti mi$loc de "nvatatura pentru fiecare om este constiinta sau cugetul sau. ( Nicodim Patriar+ul ,omniei) 'onstiinta este "ngerul lui Dumnezeu care "l pazeste pe om. (...) 'onstiinta pomeneste pacatele noastre si, pomenindu-le, ne smereste. ( pr. Paisie 0laru) Numai constiinta lui Dumnezeu poate "ntemeia iubirea fata de om si numai constiinta omului poate "ntemeia vointa de vesnicie a omului si de "naintare "n lumina infinita si eterna a lui Dumnezeu. Numai un Dumnezeu constient poate pretui pe om si numai un om constient poate pretui pe Dumnezeu. ( pr. Dumitru #taniloae) 'erceteaza inima ta, ispiteste-ti constiinta si, daca vei afla ceva de care sa-ti para rau - si negresit vei afla - suspina atunci "ntru marturisirea pacatelor, plnge "ntru rugaciune si "ngri$este-te de moartea cea adevarata, adica de osnda sufletului; caieste-te de pacatele tale (...) pentru vindecare. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'onstiinta nu-i mai $udeca pe cei care au a$uns "n culmea virtutii sau "n culmea viciului. ( alasie !ibianul) .ndul curat "nalta sufletul, cel murdar "l coboara. ( alasie !ibianul) -n constiinta "ncarcata, mai mult te sperie pierderea cerului dect c+inul iadului. ( #fntul *oan .ura de &ur) #a-ti fie constiinta oglinda supunerii tale si-ti va fi de a$uns. ( #fntul *oan #cararul) 'onstiinta este oc+iul lui Dumnezeu "n sufletele noastre. ( #fntul 'adoc) 'omunicare !imba scrisorii nu trebuie sa fie lipsita cu totul de podoaba, dar nici strivita de ornamentatie. ( *sidor Pelusiotul) 0rice cuvnt poate fi contrazis de alt cuvnt. Dar fapta cine poate sa o contrazica 9 (pr. #erafim) & sti sa taci este o virtute mai mare dect a sti sa vorbesti. ( #fntul &mbrozie) 'nd poti spune ceva folositor, fa-o atunci 1 (#fntul *oan .ura de &ur) Nu este nevoie de cuvinte multe. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'uvintele sunt cararile faptelor. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'nd viata ta e fulger, cuvintele tale sunt tunet. ( %ericitul &ugustin)

#a vorbim cautnd nu sa fim pe placul oamenilor, ci al lui Dumnezeu. ( #fnta #criptura) (orbirea este instrumentul acestei lumi prezente. !inistea este misterul lumii ce va veni. ( #fntul *saac #irul) Educatie !ucrarea dascalilor este mult mai grea si mai mare dect lucrarea minilor. ( #fntul *oan .ura de aur) -nvatatura din constrngere nu e facuta sa ramna, dar cea care patrunde "n suflet prin dragoste si bunavointa, aceea ramne acolo pentru totdeauna. ( #fntul *oan .ura de &ur) 0ricine doreste poate fi dascal, daca nu al altora, cel putin al sau. (...) 'el ce cunoaste este ca si lumnarea aprinsa, de la care pot lua lumina mii de alte lumnari. ( #fntul *oan .ura de &ur) -nvatatura faptelor este mult mai vrednica dect cea a cuvintelor. ( #fntul (asile cel )are) Nu e/ista arta mai frumoasa dect arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar educatorul creaza un c+ip viu; uitndu-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'opiii vor face "n viata cele vazute la parinti. (...) *ar daca va fi cineva respectuos si supus fata de parinti, va fi blnd si "ngaduitor si fata de oameni. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'resterea copiilor este treaba femeii. (...) Ea poarta numele de mama nu pentru ca a nascut copiii, ci pentru ca i-a crescut. Nu natura, ci virtutea o face mama. ( #fntul *oan .ura de &ur) !asati copiii sa vina la )ine 1 (#fnta #criptura) -nvataturile date cu forta nu pot dainui "n suflete, pe cnd "nvataturile primite "n suflet cu placere si cu bucurie ramn de-a pururi. ( #fntul (asile cel )are) Dumnezeu va avea "ntotdeauna ceva ce sa-l "nvete pe om, iar omul va avea "ntotdeauna ceva de "nvatat de la Dumnezeu . ( #fntul *rineu) ,atiune .ndurile celor nepri+aniti nu sunt altceva dect dreptate. ( #fnta #criptura) Privirea sufletului este ratiunea. ( %ericitul &ugustin)

,atiunea este o forta care tinde spre unitate. ( %ericitul &ugustin) Dumnezeu a dat fiecaruia minte, ca astfel, uitndu-se la tot ce-l "ncon$oara, sa "nteleaga ceea ce trebuie. ( #fntul *oan .ura de &ur) .ndul lui 2ristos "l are cel ce cugeta ca El si, prin toate, -l cugeta pe El. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 'nd mintea se "ntineaza, se pateaza "mpreuna cu ea si activitatea omului. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Precum oc+iul este atras de frumusetea celor vazute, la fel si mintea curata este atrasa de cunoasterea celor nevazute. ( #fntul )a/im )arturisitorul) ,atiunea este prima care, prin cele ce se vad, ne-a calauzit spre Dumnezeu. ( #fntul .rigorie de Nazianz) ,atiunea porneste de la cunoastere pentru a a$unge la credinta. ( #fntul (asile cel )are) -ntelepciune .rul este foarte mic "n comparatie cu paiul. ( %ericitul &ugustin) 'eea ce este lumina pentru cei ce vad si pentru cele vazute, aceea este Dumnezeu pentru cei ce cugeta si pentru cele cugetate. ( alasie !ibianul) 5nde este "ntelepciunea lui Dumnezeu nu mai este nevoie de "ntelepciunea oamenilor. ( #fntul *oan .ura de &ur) Este nu neputinta sa dobndim "ntelepciunea fara sa traim "ntr-un mod "ntelept. ( #fntul .rigorie de Nazianz) Este o rusine pentru omenire ca e/ista unii ce gndesc mai nec+ibzuit dect un vierme; viermele "si pregateste moartea construindu-si un sicriu de matase, nu sa sa dispara "n el, ci sa "nvie "ntr-o aeriana viata de fluture. ( 0rigen) 0mul "ntelept este credincios. ( #fnta #criptura) -nalta-te mai mult prin viata dect prin gndire. ( #fntul .rigorie de Nazianz) -n 2ristos sunt ascunse toate comorile "ntelepciunii si ale stiintei. ( #fnta #criptura) #merita cugetare este rugaciune ne"ntrerupta. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 'el ce s-a nascut "ntelept, poarta bogatia de el. ( #fnta #criptura)

-ntelepciunea este izvor de viata. ( #fnta #criptura) %ilosofie ,eligie Nu e/ista teologie "n afara de traire; trebuie sa te sc+imbi, sa devii un om nou. ( (ladimir !oss47) & vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru si mai mare a te curati pentru Dumnezeu. ( #fntul .rigorie de Nazianz) ,eligia are un singur adversar 6 cultura. ( N. &. 3erdiaev) ,eligia este e/presia unui mister trait. ( Petre utea) Nu este de a$uns sa faci lumea religioasa. &devarata credinta "n Dumnezeu si adevarata religie consta, dimpotriva, "n certitudinea tainica si totusi evidenta ca -mparatia lui Dumnezeu - obiectul ultim al oricarei dorinte, al oricarei sperante si iubiri - nu este din lumea aceasta, ci de dincolo, din acea lume care poate da sens si valoare tuturor lucrurilor de aici. ( pr. &le/ander #c+memann) &davarata religie este singura care-l face pe om sa iubeasca omul. ( !actantiu) 'restinism 'restinismul este singura religie din istoria universala "n care o soarta '+iar de la "nceputurile sale, crestinismul a fost proclamarea bucuriei, a singurei bucurii posibile pe pamnt. ( pr. &le/ander #c+memann) 'restinismul se folosea, la "nceput, de obiecte de lemn, dar el era de aur. &stazi, se foloseste de obiecte de aur, iar el este de lemn. ( #fntul &tanasie cel )are) &ntropologia rasariteana este ontologia deificarii, iluminarea progresiva a omului si a "ntregii creatii. ( Paul Evdo4imov) 0rtodo/ia este o viata noua cu 2ristos si "n 2ristos, calauzita de Du+ul #fnt (...) 'restinii traiesc "n 2ristos si 2ristos traieste "n ei. ( #erg+ei 3ulga4ov) 'restinismul, sa luam bine aminte, nu e o simpla scoala a cinstei, curatiei si dreptatii, ori o nobila si rationala e/plicatie a vietii ( - Emil 'ioran); ori un "nalt cod de purtari (confucianismul, sintoismul); ori o terapeutica evazionista (stoicismul, 7oga, zenul); ori un $et de "ntrebari (taoismul); ori un act de supunere "n fata 5nicului (iudaismul, islamismul). E mai mult si mai deosebit 6 e "nvatatura lui 2ristos, adica a dragostei si a salvatoarei putinti de a ierta. ( pr. Nicolae #tein+ardt) 'restinii nu se nasc, ci se fac. ( ertullian)

'restin este cel ce -l imita pe 2ristos 6 "n cuvinte, "n fapte, "n gndire. ( #fntul *oan #cararul) &devaratul crestin -l poarta mereu pe *isus "n inima sa. ( &vva !eontie) 'restinismul este o imitare a naturii divine. ( #fntul .rigorie de N7ssa) Pentru a fi un bun crestin, am pe 2ristos "ntreg pentru mntuirea mea, #ciptura "ntreaga pentru studiul meu si "ntreaga lume drept paro+ia mea. ( %ericitul &ugustin) 'restinii traiesc "n trup, dar nu dupa trup; traiesc pe pamnt, dar vietuiesc ca "n ceruri. Ei nu sunt o societate noua, dupa trup, ci dupa spirit, caci, desi viata lor materiala este la fel ca a tuturor oamenilor, tinuta lor morala si du+ovniceasca este e/ceptionala. Ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul pentru trup. ( Epistola catre Diognet) #cripturile sunt pline de tamaduiri. ( #fntul (asile cel )are) %iecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti 6 sufletul este pnza, virtutile sunt culorile, iar 2ristos este modelul pe care trebuie sa-! pictam. ( #fntul .rigorie de N7ssa) Purtarea crestinilor sa fie cea mai buna apologie a credintei lor 1 (0rigen) 'restinii sunt lacasurile dumnezeirii. ( #fntul .rigorie de Nazianz) &ici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici rob, nici slobod, ci 2ristos este totul si "n toti. ( #fnta #criptura) 3iserica -n biserica afli ca e/isti. ( Petre Hutea) 'e pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici 1 (Petre Hutea) 5nde este 3iserica, acolo este Du+ul lui Dumnezeu; unde este Du+ul lui Dumnezeu, acolo este 3iserica. ( #fntul *rineu) Nu poate e/ista 3iserica "n afara iubirii. ( #fntul *oan de Gronstadt) 3iserica 0rtodo/a este o bucurie a tuturor de toti. ( pr. Dumitru #taniloae) 3iserica este icoana #fintei reimi, o , o . ( pr. 'onstantin .aleriu) 3iserica nu vorbeste despre Dumnezeu, ci Dumnezeu #e adreseaza 3isericii prin 'uvntul si Du+ul #au. ( pr. *on 3ria)

,olul principal al 3isericii nu este acela de a fi instrument de putere si dominatie, ci de iubire si comuniune. ( pr. Dumitru Popescu) 3iserica este rupul e/tins al lui 2ristos "n "ntreaga umanitate si creatie. *isus 2ristos "i aduna pe cei ce se mntuiesc si "i ridica la asemanarea cu #ine, prin energia +arului din 3iserica. ( pr. Dumitru #taniloae) 3iserica este +ristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui 2ristos cel personal. ( pr. Dumitru Popescu) Nimic nu poate sfsia trupul 3isericii att de mult ca mndria. ( #fntul *oan .ura de &ur) 0mul este cu mult mai "nsemnat si mai pretuit dect biserica de zid. 2ristos n-a murit pentru zidurile bisericii, ci pentru aceste temple du+ovnicesti, care sunt oamenii. ( #fntul *oan .ura de &ur) Era frumoasa vremea cnd casele erau biserici, fata de acum, cnd bisericile sunt case. ( #fntul *oan .ura de &ur) 3iserica este o corabie, iar crestinii care merg la #fnta 3iserica si intra "n ea sunt izbaviti din furtuna pacatelor. ( #fntul Nicodim) (rei un templu "n care sa te rogi 9 *ntra "n inima ta si roaga-te acolo 1 (%ericitul &ugustin) Pentru cel care se roaga ne"ncetat, lumea "ntreaga devine biserica. ( &vva #iluan) 3iserica 6 'osmosul cosmosului. ( 0rigen) 3iserica este noua zidire a lumii. Privind "n ea, "l descoperi pe 'el ce este totul "n toate. ( #fntul .rigorie de N7ssa) 3iserica poate fi ispitita, dar nu poate fi "nvinsa. ( %ericitul *eronim) 3iserica se "ntelege "n doua feluri 6 adunarea credinciosilor si unitatea sufletului. ( #fntul )acarie) 3iserica - multimea celor credinciosi. ( #fnta #criptura) 3iserica este rupul lui 2ristos. ( #fnta #criptura) aina )a "ntrebati cum se savrseste prefacerea pinii si a vinului 9 (a "ntreb si eu 6 cum se savrseste prefacerea viermelui "n fluture, a carbunelui "n diamant, a sngelui matern "n

lapte 9 Prin dumnezeiasca &totputernicie 1 Prin ea se savrseste si aceasta mare aina. #ufla peste cinstitele Daruri #fntul Dumnezeu si le preface mai presus de cuvant si de "ntelegere 1 (pr. '. 'alinic) 'ele ce nu se vad sunt deasupra celor ce se vad, fiindca cele vazute sunt trecatoare, dar cele nevazute sunt vesnice. ( #fntul &mbrozie) raditie raditia este (...) o comuniune cu misterul istoriei. ( N. &. 3erdiaev) Datina se preface "n a doua natura. ( 3ernard de 'lairvau/) raditia este viata 3isericii "n Du+ul #fnt. ( (ladimir !oss47) #fnta #criptura si #fnta raditie (...) au aceeasi putere pentru credinta. ( #fntul (asile cel )are) *luzie %rumusetea este o "nselaciune muta. ( +eofrast) 'nd este vorba de lucruri trecatoare si pamntesti, suntem srguitori si rvnitori, dar cnd putem agonisi att de usor pe cele netrecatoare si vesnice, noi "ntrziem si trndavim. ( #fntul *oan .ura de &ur) (ezi sa nu te induca "n eroare sensul ec+ivoc al cuvintelor. ( #fntul (asile cel )are) Prostie, Nebunie Numai un nebun prefera bunurile pamntesti celor du+ovnicesti (...). 3unurile du+ovnicesti sunt att de mari si se dobndesc att de usor, "nct sunt date "n dar tuturor celor ce le doresc. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nu aruncati margaritare la porci 1 (#fnta #criptura) 3ine Pe calea binelui mai degraba obosesti odi+nindu-te, dect ostenindu-te. ( #fntul (asile cel )are) -n lume e/ista un singur bine si un singur rau 6 unicul bine este mntuirea, iar unicul rau pierderea ei. ( %rancisc Laveriu)

)otivul principal, din care trebuie sa facem binele sau scopul de care credinciosul trebuie sa tina seama "n actiunile sale, este valoarea absoluta a binelui si nu foloasele ce decurg de pe urma lui. ( 2ristu &ndrutsos) 3inele nu are margini. ( #fntul .rigorie de N7ssa) & nu face binele "nseamna a face raul. ( #fntul *oan .ura de &ur) Dumnezeu nu cauta binele facut, ci scopul pentru care a fost facut. ( #fntul *oan Damasc+in) Pentru orice lucru bun, Dumnezeu #e bucura. ( #fntul Efrem #irul) 'eea ce are omul dumnezeiesc "n el este putinta de a face bine. ( #fntul .rigorie de Nazianz) Priviti 3inele "nsusi daca puteti. &stfel veti vedea pe Dumnezeu, care nu este bun prin vreun alt bine dect prin El -nsusi. (...) N-ar e/ista bunuri variabile, daca n-ar e/ista un bun imuabil. ( %ericitul &ugustin) 3unatate Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea singura da pretul celor oferite. ( #fntul &mbrozie) & da cu placere valoreaza mai mult dect ceea ce dai. ( %ericitul &ugustin) Prin multimea bunatatilor #ale, Dumnezeu a binevoit sa faca ceva care sa-* primeasca binefacerile si sa se "mpartaseasca din bunatatea !ui 6 aduce de la nefiinta la fiinta, creeaza 5niversul, att pe cele vazute, ct si pe cele nevazute si pe om. ( #fntul *oan Damasc+in) 'nd un strain bate, caritatea "i desc+ide usa ospitalitatii; odata intrat, "l "ntmpina bucuria; odata primit, "l gazduieste omenia; pe cel flamnd, "l +raneste bunatatea; pe cel deznada$duit, "l calauzeste credinta, iar pe cel tulburat, dragostea. ( #fntul &mbrozie) #a-* dam lui Dumnezeu de bunavoie, ceea ce oricum trebuie sa-* dam. ( #fntul *oan .ura de &ur) &dmiratie & transmmite celorlalti rodul contemplatiei este un lucru mai maret dect contemplatia "nsasi. ( oma dB&Cuino) 'ontemplatia este cea mai intensa viata. ( P. 'onstantinescu)

#a ne cinstim unii pe altii pentru a "nvata sa-! cinstim pe Dumnezeu. ( #fntul *oan .ura de &ur) 0, daca omul !-ar cinsti pe Dumnezeu, asa cum Dumnezeu "l cinsteste pe om 1 (#fntul i+on) &$utor Nu trebuie sa ne "ngri$im de ale noastre, ci de ale altora. ( #fntul &mbrozie) )ulti oameni minunati, (...) care s-au trudit sa-i "ntoarca pe cei rataciti, au cazut "n patimi si s-au omort pe ei "nsisi sufleteste. (...) Ei nu s-au "ngri$it de sufletele lor, ci au intrat "n marea acestei lumi pentru a vindeca sufletele altora, "n timp ce, ei "nsisi erau bolnavi. ( #fntul *saac #irul) #ocoteste milostenia nu ca o c+eltuiala, ci ca un venit; nu ca o pierdere, ci ca un cstig, caci tu, prin ea, dobndesti mai mult dect ai dat. ( #fntul *oan .ura de &ur) Este greu sa-i deosebesti pe cei cu adevarat saraci de cei prefacuti 9 .nditi-va ca este mai bine sa dam a$utor celor ce nu-l merita, dect sa nu-l dam celor ce-l merita si care au nevoie de el. ( #fntul .rigorie de Nazianz) -mparte cu cel flamnd pinea ta. ( #fnta #criptura) 'u a$utorul lui Dumnezeu se reface c+ipul lui Dumnezeu "n om. ( #fntul .rigorie de N7ssa) !ucrul lui Dumnezeu este de a darui +arul, iar al tau de a-l primi si a-l pastra. ( #fntul '+iril al *erusalimului) 2arul este esenta adevarului. ( #fntul )acarie) 'eea ce era %iul lui Dumnezeu de la natura, aceea am devenit noi prin +ar. ( #fntul *oan .ura de &ur) 3lndete 3lndetea este spri$inul rabdarii, usa iubirii. (...) Prin blndete, sufletul se apropie de simplitate, care este idealul fiintei spirituale. ( pr. Dumitru #taniloae) ,aspunde cu blndete si rabdare si, "naintea patimilor, rabda cu placere si smerenie Domnului. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'ainta

Nu e/ista leac mai puternic dect o cainta lucratoare. ( #fntul Nil) &m cazut prin pacat, dar ne ridicam prin cainta. ( #fntul (asile cel )are) 'el ce "si vede pacatele, va vedea pacea. ( &vva *saia) 'nd noi ne aducem aminte de pacatele noastre, Dumnezeu le uita. ( #fntul *oan .ura de &ur) Este multa bucurie "n cer pentru un singur pacatos care se caieste. ( #fnta #criptura) #meriti-va "naintea Domnului si El va va "nalta. ( #fnta #criptura) )asura (inul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nu strica lipsa ct strica surplusul. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'el ce nu se supune cuvntului nu se supune nici lucrului. 'aci cel ce e necredincios "n ceea ce e putin, e necredincios si "n ceea ce este mult. &cela se osteneste "n zadar (...). ( #fntul *oan #cararul) ot ce "ntrece dreapta masura e vatamator 6 att "ntinderea peste masura a postului, ct si saturarea; att priveg+erea peste masura, ct si somnul prea mult. ( &vva )oise) E/ista o singura masura a iubirii 6 aceea de a iubi fara masura. ( 3ernard de 'lairvau/) Dreptate &m iubit dreptatea si am urt nedreptatea; de aceea mor "n e/il. ( Papa .rigore al-(**lea) Dupa cum ne purtam noi cu aproapele, asa se va purta Dumnezeu cu noi. ( #fntul *oan .ura de &ur) ,abdare Patimile nu se sting dect cu cumpatarea. (...) 'el cumpatat stie ca prin cumpatare vine "ntelepciunea si cu a$utorul ei vine smerenia. ( &vva Dorotei) &scultarea este mormnt al vointei si "nviere a smereniei. ( #fntul *oan #cararul) 5nde nu este rabdare, nu este nici iubire. ( #fntul .rigorie Dialogul) *ertare

& ierta este, "n esenta, un atribut dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparnd "n consecinta ca "nca o proba a prezentei suflului divin "n faptura. ( pr. Nicolae #tein+ardt) Noi nu trebuie doar sa iertam, ci sa si uitam. Nu ierta doar din ascultare fata de Dumnezeu, ci din placere pentru ceilalti. (...) Dar, acela care se "mpaca cu ceilalti spre a fi laudat, acela "si face rau singur. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'nd nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atta pe el, pe ct te $ignesti pe tine "nsuti. ( #fntul *oan .ura de &ur) & tine minte raul "nseamna a fi biruit de rau. ( #fntul *oan .ura de &ur) -mpaca-te cu Dumnezeu si multi oameni vor veni sa se "mpace cu tine. ( #fntul #erafim din #arov) *ertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe toti, "n 2ristos. ( #fnta #criptura) #povedanie -nainte de toate sa ne marturisim bunului si singurului nostru 8udecator, iar daca El porunceste, sa ne marturisim si tuturor. 'aci ranile descoperite nu se vor mari, ci se vor tamadui. ( #fntul *oan #cararul) *ntra "n 3iserica si te caieste; aici nu se trage la $udecata, ci se da iertarea pacatelor. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'ainta (...) ne desc+ide cerul. ( #fntul *oan .ura de &ur) Pacatul este o rana care, ascunsa de oc+iul medicului, devine incurabila. ( #fntul (asile cel )are) Pacatul marturisit devine mai mic, cel nemarturisit devine mai mare. ( #fntul *oan .ura de &ur) )arturisirea faptelor rele este "nceputul faptelor bune. ( %ericitul &ugustin) Nu-ti descoperi gndurile tuturor, ci doar acelora care pot sa-ti vindece sufletul. ( #fntul &ntonie cel )are) &m zis si mi-am mntuit sufletul. ( #fnta #criptura) )ila )ila este singura baza reala a oricarei $ustitii libere si a oricarei adevarate caritati. ( &rt+ur #c+open+auer)

Parado/ul suferintei si al raului este rezolvat prin e/perienta milei si a dragostei. ( N. &. 3erdiaev) &devarata milostenie e relatia pur morala, +arica, cu aproapele, tot asa cum adevarata rugaciune e relatia pur morala, +arica cu Dumnezeu. ( (ladimir #oloviov) Dumnezeu ne-a dat mila ca o porunca a dragostei. ( #fntul *oan .ura de &ur) )ila este plata pentru rascumpararea sufletelor noastre. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'nd miluim pe cineva, ne miluim "n primul rnd pe noi. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'u un banut daruit, poti cumpara cerul. Nu fiindca cerul ar fi att de ieftin, ci fiindca Dumnezeu este att de plin de iubire. Daca n-ai nici macar acel banut, atunci da un pa+ar cu apa rece. ( #fntul *oan .ura de &ur) 2raneste-l pe cel ce moare de foame. Daca nu o faci, "l ucizi. ( #fntul &mbrozie) ,ugaciunea si postul sunt lipsite de putere ne"nsotite de mila. %ara milostenie, ele nu se ridica la cer. ( #fntul *oan .ura de &ur) & da milostenie "nseamna a da cu bunavointa si bucurie. Daca nu dai astfel, mai bine nu mai da, fiindca aceasta nu este milostenie, ci paguba. ( #fntul *oan .ura de &ur) )ila se naste din credinta. ( eofilact ) Daruieste de dragul binelui, nu de frica raului. ( &vva 2eremon) Nu darui celorlalti dupa cum merita, ci dupa cum au nevoie. ( #fntul *oan din Gronstadt) )ilostenia face bine, "nainte de toate, celui ce este milostiv. ( #fntul *oan din Gronstadt) 'u adevarat milostiv este acela care "i "mbratiseaza pe toti si nu lasa pe nimeni "n afara inimii sale. ( #fntul *oan din Gronstadt) Dnd celui ce zace pe pamnt, dai 'elui de sade "n ceruri. ( #fntul .rigorie Dialogul) De esti drept, teme-te de mnia lui Dumnezeu ca sa nu cazi; de esti pacatos, "ncrede-te "n mila Domnului ca sa te poti ridica. ( #fntul .rigorie Dialogul) )odestie #merenie %erice de om, atunci cnd asculta. ( Nicodim Patriar+ul ,omniei)

rebuie sa tii capul plecat, pentru ca, "n felul acesta, "n suflet coboara smerenia si evlavia. &stfel "nvatam sa-i respectam pe ceilalti, sa-i cinstim, sa-i iubim, ca mai buni dect noi, ca pe prietenii nostri, ca pe icoane ale lui Dumnezeu. ( &vva Pamvo) #merenia covrseste pacatele noastre si ne ridica, iar mndria ne apasa sufletele spre pamnt si ne coboara. ( #fntul *oan .ura de &ur) Daca vrei sa te folosesti de "ntietate, cedeaz-o mereu altora 1 (#fntul *oan .ura de &ur) &devarata smerenie contine toate celelalte virtuti. ( Dicton patristic) Evlavia dinafara fara cea dinauntru este ca teaca fara sabie. ( #fntul i+on) 5milinta "n blanuri scumpe este mai buna dect mndria "ntr-o +aina calugareasca. ( 3ernard de 'lairvau/) Dumnezeu nu ne-a spus 6 M-nvatati de la )ine cum au fost facute cerul si pamntul, cum au fost create toate cele vazute si nevazute, cum se fac minuni si se "nviaza mortii 1N; dar ne-a spus 6 M-nvatati de la )ine, caci sunt blnd si smerit cu inima 1N 0 smerenie profunda este mai temeinica dect o "naltare trufasa. ( %ericitul &ugustin) #merenia nu "nseamna ca un pacatos sa se socotesca pe sine cu adevarat pacatos, ci smerenie este cnd cel care stie ca a facut multe si mari fapte bune, sa se considere pacatos si nemeritos. ( #fntul *oan .ura de &ur) Daca vrei sa ai slava, dispretuieste slava. ( #fntul *oan .ura de &ur) #peranta 'el ce "si pierde speranta "n Dumnezeu, acela face cel mai mare pacat tagaduind ca El este iubire, mila si putere. ( %ericitul &ugustin) 'el ce spera este bogat cu mult "nainte de a se "mbogati. ( #fntul *oan #cararul) -nainte de pacat, teme-te de dreptatea lui Dumnezeu; dupa pacat, nada$duieste "n milostivirea #a. ( #fntul .rigorie Dialogul) )ai cumplita este deznade$dea dect pacatul. 'el care si-a pierdut speranta a pierdut totul. #i *uda si Petru au pacatuit; cel dinti a cazut "n deznade$de, curmndu-si viata, cel de-al doilea a cazut "n deznade$de, dar s-a ridicat prin speranta, iar cainta i-a adus iertarea lui Dumnezeu. ( *oan 'arpatinul) Nu treceti cu vederea cele sperate, de gri$a celor prezente. ( #fntul (asile cel )are) 'nd dispare speranta, dispare si iubirea. ( #fntul *oan #cararul)

Prevedere #a ne temem de Domnul ca de fiare. 'aci am vazut oameni care, ducndu-se sa fure, nu se temeau de Dumnezeu, dar, auzind latrat de cini "n acel loc, s-au "napoiat "ndata; si ceea ce n-a facut frica de Dumnezeu, a facut frica de fiare. ( #fntul *oan #cararul) )unca )inile la munca, mintea si inima la Dumnezeu. ( #fntul eofan Javortul) & munci cineva ca sa se +raneasca este o mare filosofie 1 (#fntul *oan .ura de &ur) *ubeste munca, c+iar daca nu ai nevoie de ea pentru a te "ntretine. ( #fntul *oan .ura de aur) )unca este folositoare nu doar pentru stapnirea corpului, ci si pentru dragostea fata de aproapele nostru, ca Dumnezeu sa dea prin noi cele necesare altora. ( #fntul *oan .ura de &ur) (iata este munca si numai munca "i da omului dreptul la viata. &pa curgatoare da viata, cea statatoare devine otravitoare. ( #fntul *oan .ura de &ur) (ointa -n puterea noastra, sta doar virtutea si aceasta poate fi obtinuta prin vointa. ( #fntul (asile cel )are) EEDaca Dumnezeu nu ne-ar a$uta, nu doar ca n-am "nvinge, dar nici nu am mai putea lupta. ( %ericitul &ugustin) Post Postul (...) 6 o scoala a caintei. ( pr. &le/ander #c+emmam) Postul adevarat este abtinerea de la orice lucru rau. ( #fntul eodor #tuditul) %ecioria trupului apartine ctorva, dar fecioria inimii trebuie sa apartina tuturor. ( %ericitul &ugustin) Esti stapn pe pntece 9 %ii atunci stapn si pe limba 1 (#fntul Nil #inaitul) - spuneau stramosii nostri. !a aceasta putem adauga 6 suflet curat "n trup curat. ( Nicodim Patriar+ul ,omniei) Postul ocroteste orice virtute. Este "nceputul luptei spirituale, cununa celor cumpatati, frumusetea fecioriei si sfinteniei, stralucirea cuminteniei, "nceputul vietii crestine, mama

rugaciunii, izvorul smereniei. Postul te "nvata linistea si el precede celelalte fapte bune. ( #fntul *saac #irul) Postul acela este adevarat, care este prezent "n toate; pe toate le curateste si pe toate le vindeca. ( #fntul .rigorie Palama) Postul "i "nvata pe toti nu doar cumpatarea de la mancare, ci si "nstrainarea de iubirea de argint, de nesat si de orice rautate. ( #fntul (asile cel )are) Postul este marea arma "mpotriva ispitelor, precum placerea este "nceputul tuturor pacatelor. ( eofilact al 3ulgariei) Postul, acest doctor al sufletelor noastre, (...) "l face pe fiecare sa ia aminte la sine "nsusi si-l "nvata sa-si amintesca de pacatele si de lipsurile sale. ( #fntul #imeon Noul eolog) Ne-am "mbolnavit prin pacat, dar ne vindecam prin pocainta. *ar pocainta fara post este neputincioasa. ( #fntul (asile cel )are) Postul ne "ngreuneaza pe dinafara, dar ne curata pe dinlauntru. ( #fntul *oan al &ntio+iei) 'ti saraci ar putea fi +raniti datorita unei zile de post 91 (%ericitul &ugustin) Postul este mama sanatatii. ( #fntul *oan .ura de &ur) Postul este izvor de bucurie. ( #fntul (asile cel )are) Postul trupului este +rana sufletului. ( #fntul *oan .ura de &ur) Daca nu "ti sc+imbi viata, la ce mai postesti 9 #c+imbarea bucatelor nu a$uta la nimic. ( #fntul *oan .ura de &ur) #a nu pierdem rodul postului, dupa ce am rabdat truda postului 1 (#fntul *oan .ura de &ur) 'el ce nu cunoaste postul, nu cunoaste crucea. ( #fntul *oan .ura de &ur) %iti cu luare aminte sa nu vi se "ngreuieze inimile de mncare si bautura peste masura si de gri$ile vietii acesteia. ( #fnta #criptura) (irtute Nu-l invidiati pe cel bogat pentru averea sa, pe cel puternic pentru demnitatea sa si pe cel "ntelept pentru stiinta sa, caci toate acestea sunt mi$loace ale virtutii doar pentru cei care le "ntrebuinteaza bine, fiindca fericirea nu sta "n ele "nsele. ( #fntul (asile cel )are)

-n cele din urma, cununa si rodul tuturor virtutilor, ale tuturor crestinilor si ostenelilor du+ovnicesti este dragostea. ( pr. &le/ander #c+memann) (irtutea depinde de noi. ( #fntul (asile cel )are) Daca virtutii "i iei libertatea, i-ai luat esenta. ( 0rigen) (irtutea izvoraste din dragoste, iar dragostea din virtute. ( #fntul *oan .ura de &ur) )ulti c+emati, putini alesi . ( #fnta #criptura) ,au 0rtodo/ia respinge dualismul "n toate formele sale; raul nu este co-etern cu Dumnezeu. ( pr. Gallistos Iare) Esenta raului ce domina "n lume consta "n "nstrainarea reciproca si dezbinarea tuturor e/istentelor, "n a le opune si a le e/clude reciproc. ( (ladimir #oloviov) 0rice rau este o infirmitate a sufletului. ( #fntul (asile cel )are) 'nd sufletul este rau, toate le crede rele. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nicaieri nu este atta rau ca "n erezie. ( #fntul *oan .ura de &ur) #i atunci 9 Ne vom margini la acuzarea raului 9 &ceasta ar fi doar $umatate de vindecare. (...) #a nu-l lasam pe bolnav, fara a-l conduce spre sanatate. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 0bisnuinta la rau nu-l lasa pe om sa vada raul. ( %ericitul &ugustin) ,aul este departarea de esenta si tinderea spre ceea ce nu este. ( %ericitul &ugustin) ,aul este abaterea de la locul lor a lucrarilor sadite de Dumnezeu "n fire (...), tinderea spre altceva dect spre scopul lor, "n urma unei $udecati gresite. ( #fntul )a/im )arturisitorul) ,autatea este contra naturii asa cum boala este contra sanatatii. ( #fntul *oan .ura de &ur) ,aul e contrar binelui si ceea ce nu e/ista este contrar la ceea ce e/ista (...) ,aul nu e/ista pentru ca este neipostatic. ( 0rigen) %iinta e binele, nefiinta e raul. ( #fntul &tanasie cel )are) ,aul este lipsa binelui, asa cum "ntunericul este lipsa luminii. ( #fntul *oan Damasc+in)

:D> =>.=>.>==?, >=6==6>; adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa Pacat Prin pacat, omul se "nc+ide "n +aosul creatiei. ( pr. *on 3ria) Din pricina pacatelor mele mi se "mbolnavesc trupul si sufletul. ( Paraclisul )aicii Domnului) Pacatul cu cugetul este reaua "ntrebuintare a gndurilor; pacatul cu fapta este reaua "ntrebuintare a lucrurilor. ( alasie !ibianul) Daca poti si nu vrei, este pacat. ( pr. Paisie 0laru) Degeaba taiem crengile pacatului "n afara noastra, daca "n noi ramn radacinile care vor creste din nou. ( #fntul .rigorie Dialogul) Pacatul are doua laturi 6 cea adevarata pentru senzualitatea noastra, latura pe care si-o descopera, si cea vatamatoare, pe care totdeauna o ascunde. ( *nocentiu al 0desei) Pacatul desfrnarii te duce la alte pacate. ( #fntul (asile cel )are) Pacatul este nedreptate 6 cine pacatuieste fie se nedreptateste pe sine, fie nedreptateste pe altul. ( #fntul *oan .ura de &ur) Pacatul te stapneste nu prin puterea sa, ci prin delasarea ta. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'el mai prime$dios lucru este ca cineva sa fie bolnav si nici macar sa nu stie ca e bolnav. ( #fntul *oan .ura de &ur) -n lumea noastra, marcata de iubirea de sine, izvor al pacatului si al mortii, *isus a adus lepadarea de sine, starea de $ertfa, izvor al vietii, al -nvierii, a adus mntuirea noastra, nea adus viata. ( pr. 'onstantin .aleriu) Pacatul apare atunci cnd vrei sa folosesti lucrurile pamntesti spre a te separa de 'reator. ( %ericitul &ugustin) Nu arunca vinovatia pacatelor tale asupra #atanei. ( #fntul *oan .ura de &ur) Niciodata omul nu trebuie sa deznada$duiasca pentru pacatele sale, dar nici sa se "ncreada "n faptele sale. ( #fntul *oan .ura de &ur)

*ubeste-i pe pacatosi, dar uraste faptele lor 1 (#fntul *saac #irul) Daca vom zice ca nu avem pacat, ne "nselam pe noi "nsine. ( #fnta #criptura) &m pacatuit fiindca n-am cautat bucuria, marirea si adevarul "n El -nsusi, ci "n fapturile #ale, "n mine si "n ceilalti. ( %ericitul &ugustin) Doar cel care a "nteles +otarul acestei vieti poate pune +otar pacatelor sale. ( #fntul *saac #irul) #a ne temem doar de pacat. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'ei ce traiesc "n pacate si-au tradat natura. ( #fntul *oan .ura de &ur) 0rice pacat este o ocara. ( #fntul (asile cel )are) & gresi este omeneste; a deznada$dui este diavolesc. ( #fntul Nil #inaitul) Nu atacul gndului este pacat, ci convorbirea prieteneasca a mintii cu el. ( )arcu &scetul) Nu este pace pentru cel fara de lege. ( #fnta #criptura) Pacatul rupe comuniunea cu Dumnezeu. ( #fntul .rigorie Dialogul) 0mului nu-i este cu putinta sa dazradacineze pacatul cu propria putere, ci doar cu puterea dumnezeiasca. ( #fntul )acarie) Nimic nu se savseste mai nu usurinta si nu se "ntelege mai cu greutate ca pacatul. ( *lie )iniatis) #a vedem grozavia nu "n pedeapsa, ci "n pacat. ( #fntul *oan .ura de &ur) Pacatul -l "mpiedica pe Dumnezeu sa straluceasca "n noi. ( #fntul &tanasie cel )are) Egoism 0 viata pur individuala este oarba si atee. &m pierdut umanitatea pentru ca am devenit solitari. ( pr. Dumitru #taniloae) Nu fi iubitor de sine si vei fi iubitor de Dumnezeu; nu cauta placerea "n tine si o vei gasi "n ceilalti. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Dumnezeul unora este banul; Dumnezeul altora este pntecle. Nu sunt si acestia "nc+inatori la idoli 9 (#fntul *oan .ura de &ur)

)inciuna )inciuna este ca un bulgare de zapada 6 cu ct "l rostogolesti mai mult, cu att se face mai mare. ( )artin !ut+er) 'ei ce spun ca nimeni, "n vremea noastra si "n mi$locul nostru, nu poate tine poruncile evang+elice (...), aceia "nc+id cerul pe care ni !-a desc+is 2ristos. (#fntul #imeon Noul eolog) )inciuna este pinea dulce a omului care "i lasa gura plina de nisip. ( #fnta #criptura) ,azbunare De te latra un cine, astupa-i gura cu pine; n-arunca "n el cu piatra, ca atunci mai rau te va latra. ( &nton Pann) )ndrie )ndria este data de necunoasterea lui Dumnezeu. ( #fntul )a/im )arturisitorul) rei gropi ne desc+id diavolii 6 "nti, ne opresc de la facerile de bine, apoi, daca nu reusesc, cauta sa ne determine sa facem binele fara Dumnezeu, iar, daca nici asa nu pot, ne lauda pentru binele facut pentru a ne mndri. ( #fntul *oan #cararul) 'el ce se "nalta "mpotriva oamenilor, se va "nalta si "mpotriva lui Dumnezeu. ( #fntul *oan .ura de &ur) )ndria este semnul celui osndit. ( Evagrie din Pont) )ndria este contra naturii. ( #fntul *oan .ura de &ur) )ai bine sa fii "nfrnt "n smerenie, dect sa fii biruitor cu mndrie. ( Patericul) )ndria este iubirea de sine pna la dispretuirea lui Dumnezeu, "n timp ce smerenia este iubirea de Dumnezeu pna la dispretuirea de sine. ( %ericitul &ugustin) Dumnezeu sta "mpotriva celor mndri, iar celor smeriti le da +ar. ( #fnta #criptura) )nie Dintre toate patimile, mnia este cea care "ntuneca cel mai mult ratiunea. ( oma dB&Cuino) *ndignarea trebuie sa fie "mpletita cu $udecata si cu c+ibzuinta, caci si cutitul este folosit si de criminali si de medici. ( #fntul (asile cel )are)

'el mai bine este sa curmi mnia cu un zmbet. ( #fntul Efrem #irul) 5n cuvnt aspru "i "nraieste si pe cei buni, pe cnd un cuvnt bun aduce folos tuturor. ( Patericul) )nia vine din necredinta. ( #fntul *oan .ura de &ur) )ai usor este sa alungi mnia cnd simti ca vine, dect sa o stapnesti dupa ce a venit. ( %rancisc de #ales) )nia desfigureaza pe om. ot trupul i se umfla, venele la fel, vocea devine aspra ... 'nd mnia a$unge la culme, el nu mai cruta pe nimeni. Daca un singur om arata astfel la mnie, ce va fi cu doi sau mai multi oameni mniosi 9 (#fntul (asile cel )are) )niosul este un epileptic sufletesc. ( #fntul *oan #cararul) Nelegiuitii se mnie. ( #fnta #criptura) Patima 0mul nu poate fi cu desavrsire liber de patimi; dar le poate stapni. ( #fntul *oan .ura de &ur) (iciu !acomia este o betie mai rea dect betia. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'el lacom nu se bucura de ceea ce are, ci se "ntristeaza pentru ce nu are. ( *lie )iniatis) rei lucruri nu lasa "n pace pe om 6 vinul, femeia si banul. ( Proverb romnesc) (iciile sunt calai care te omoara "ncet. ( Nicolae *orga) 3ea, dar nu te "mbata. Discuta, dar nu te certa. ( Proverb german) Doua feluri de oameni nu se "ndestuleaza nici odinioara 6 cei ce cearca "nvatatura si cei ce strng avutie. ( 0ctoi+ul )ic, *asi, ;F@D) (inul este de la Dumnezeu, betia este de la diavol. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nu dispretuiti vinul, dispretuiti betia 1 (#fntul *oan .ura de &ur) 3etia este icoana mortii. ( #fntul *oan .ura de &ur)

.ri$a de pntece (de trai bun, fara masura - n.n.) este radacina tuturor relelor. ( #fntul *oan #cararul) (inul "nroseste fata, dar "nnegreste sufletul; "nveseleste trupul, dar "ntristeaza du+ul. ( *acob al &ntio+iei) 3etia este data de vin sau de prea multe gri$i lumesti. ( #fntul *oan .ura de &ur) Desertaciunea din afara e semnul vadit al saraciei dinlauntru. ( #fntul *oan .ura de &ur) E mai usor sa dai cuiva un viciu dect sa-i transmiti o virtute; la fel cum e mai usor sa-l molipsesti de o boala dect sa-i dai din sanatatea ta. ( #fntul .rigorie de Nazianz) 'el mai mare viciu este atunci cnd pari virtuos fara sa fii. ( #fntul (asile cel )are) !ene *ndiferenta si lenea sunt mai vatamatoare dect toata lucrarea diavoleasca. ( #fntul *oan Damasc+in) *nvidie *nvidia este m+nirea provocata de bunurile altora. )ila este m+nirea provocata de relele altora. ( #fntul *oan Damasc+in) *nvidia calomniaza virtutea 6 pe cel viteaz "l numesc nec+ibzuit, pe cel cumpatat nesimtitor, pe cel drept aspru, pe cel "ntelept nelegiuit, pe cel marinimos "l numesc marunt, pe cel darnic risipitor, iar pe cel avar, din contra, "l numesc econom. ( #fntul (asile cel )are) *nvidia este cea mai nedreapta dintre toate patimile, dar si cea mai dreapta 6 pe de o parte izgoneste tot binele, iar pe de alta parte "l c+inuie pe cel care o poarta. ( #fntul .rigorie de Nazianz) &sa cum rugina mannca fierul, tot astfel invidia macina sufletul. ( #fntul (asile cel )are) *nvidia este cel mai greu de mnuit dintre toate felurile de dusmanie, caci pe toti ceilalti dusmani "i "mblnzesc binefacerile, dar pe cel pizmas si rautacios, darul si binele "l atta mai rau. ( #fntul (asile cel )are) Nu este patima mai grea si care sa prinda mai repede sufletele oamenilor ca invidia, iar aceasta, prea putin "ntristndu-i pe ceilalti, "i face rau, "n primul rnd, celui ce-o poarta. ( #fntul (asile cel )are) *nvidia "ntuneca fericirea aproapelui. ( #fntul (asile cel )are)

EE *nvidia separa, sfintenia uneste. (...) Daca ai dragoste, ai totul. ( %ericitul &ugustin) :F> =>.=>.>==?, >=6=?6>< adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa ,azboi Pacea "ntre oameni si popoare izvoraste din pacea omului cu Dumnezeu. ( -nvataturi de credinta ortodo/a) 5nde nu e pace, acolo nu e Dumnezeu. ( &vva *saia) 'el ce cauta pacea, -l cauta pe 2ristos. ( #fntul (asile cel )are) 'nd te lupti "mpotriva aproapelui tau, "ntelege ca te lupti "mpotriva rupului lui 2ristos. ( #fntul *oan .ura de &ur) Daca nu este pace, toate celelalte sunt de prisos. (#fntul *oan .ura de &ur) :FE =>.=>.>==?, >=6=?6<? adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa (iata -n aceasta lume trebuie sa traim "n asa fel, "nct sa fim cu sufletul "n cer, iar cu trupul "n mormnt. ( %rancisc de #ales) (iata pamnteasca "i este data omului sa-si pregateasca vesnicia. (...) (iata de aici este doar o scoala "n pregatirea noastra pentru viata vesnica. ( Nicodim Patriar+ul ,omniei) )ai "nti, trebuie sa cunosti bine ispitele, greutatile si obligatiile vietii, fiindca fiecare drum are crucea lui, "ncercarile si bucuriile lui. ( pr. Paisie 0laru) &deseori vad saraci care sunt bogati si bogati care-s saraci, barbati care sunt femei si femei care sunt barbati, "ntelepti nebuni si oameni fara de carte "ntelepti. ( #fntul *oan .ura de &ur) -i laudati pe cei din trecut, dar traiti dupa obiceiurile celor de azi. ( ertullian)

%aptele savrsite de oameni sunt de trei feluri 6 conform firii, mai pre$os de fire si mai presus de fire. (...) %ireasca este pacea, "mpotriva firii este dusmania si, mai presus de fire, este iertarea si binele dezinteresat. ( #fntul &tanasie cel )are) 'ele mai divine si mai "nalte dintre lucrurile vazute si "ntelese sunt numai niste simboluri. ( #fntul Dionisie &reopagitul) 0, daca oamenii ar iubi viata netrecatoare ca si pe cea trecatoare ... 1 (%ericitul &ugustin) :FO =>.=>.>==?, >=6;=6E; adorcr7sti .uest )esa$e6 nAa )oarte 'e este moartea, daca nu mormntul pacatelor 9 (#fntul &mbrozie) #e tem de moarte cei ce nu cred "n "nviere. ( #fntul *oan .ura de &ur) )oartea este cel mai semnificativ si mai profund eveniment al vietii. ( N. &. 3erdiaev) )oartea adevarata este "nlauntru, "n inima si este ascunsa. 0mul cel dinlauntru moare. 'ine a trecut din moarte la viata, "n cele ascunse, acela traieste "n veci si nu mai moare. ( #fntul )acarie) Din moment de nu stim vremea si locul "n care ne asteapta moartea, o vom astepta noi "n orice vreme si "n orice loc. ( %ericitul &ugustin) Daca te temi de moarte, "nca nu te-ai "mpreunat "n dragoste cu 2ristos. ( eognost) Pentru drepti nu e/ista moarte, ci doar o trecere "n viata vesnica. ( #fntul &tanasie cel )are) 'ei care -l vor "ngroapa prin smerenie pe 2ristos "n sufletul lor, -l vor vedea si "nviind prin slava. ( #fntul )a/im )arturisitorul) &ducerea aminte de moarte este o moarte de fiecare zi. (...) %rica de moarte este o "nsusire a firii, intrata "n ea prin neascultare. *ar tremurarea "n fata mortii este semnul pacatelor nepocaite. ( #fntul *oan #cararul) Plata pacatului este moartea. ( #fnta #criptura) :F< =>.=>.>==?, >=6;;6O>

adorcr7sti .uest 8ustitie

)esa$e6 nAa

!egea talionului este dreptatea celor nedrepti. ( %ericitul &ugustin) 'nd trebuie sa sfatuim si sa certam pe unul din fratii nostri, sa ne amintim spusele &postolului 6 . ( #fntul *oan .ura de &ur) 0sndeste-te pe tine "nsuti si, atunci, vei "nceta sa-i osndesti pe ceilalti. ( &vva *oan) Nu-ti osndi aproapele, caci tu "i cunosti pacatul, dar pocainta nu. ( &vva Dorotei) Nu +uliti spunnd ca Dumnezeu este drept 1 (El este milos - n.n.) (#fntul *saac #irul) Pentru ce a primit *ov si caii si asinii si camilele si oile si toate mngierile din belsug, "ntr-un numar "ndoit, iar numarul copiilor a fost egal cu cel al mortilor 9 Pentru ca necuvntatoarele si toata bogatia au pierit cu desavrsire, dar copiii "i va avea pe toti la "nviere. ( #fntul (asile cel )are) Pentru pacatele tale, Dumnezeu te-a facut pe tine $udecator 6 daca ierti putine, putine ti se vor ierta; daca ierti multe, multe ti se vor ierta; daca ierti din inima, la fel "ti va ierta si Dumnezeu tie. ( #fntul *oan .ura de &ur) 0ri vei face ce vrea Dumnezeu, ori vei primi ce nu vrei tu 1 (Evagrie din Pont) #uferiti de pe urma unui om rau 9 *ertati-l, ca sa nu fie astfel doi oameni rai. ( %ericitul &ugustin) !egea talionului (dinte pentru dinte - n.n.) este dreptatea celor nedrepti. ( %ericitul &ugustin) 'nd vom ierta totul, le vom cstiga pe toate. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'u $udecata cu care $udecati, veti fi $udecati 1 (#fnta #criptura) Nu invidia gloria celui pacatos, caci nu stii care va fi sfrsitul lui. ( #fnta #criptura) 8udecata este fara mila pentru cel ce n-a facut mila. ( #fnta #criptura) Nu $udecati ca sa nu fiti $udecati 1 (#fnta #criptura) .reutati

(iata aceasta trecatoare nu este dect noviciatul eternitatii; nenorocirile nu sunt, pentru crestin, dect "ncercare si pedeapsa. ( %ericitul &ugustin) Nu att gri$a si frica "nceputului, ct gri$a si prime$dia sfrsitului. ( (arlaam) 'um sa-ti pun sub oc+i suferintele saracului, ca sa "ntelegi din ce suspine "ti aduni tu comorile 9 (#fntul (asile cel )are) Precum mesterul arunca aurul "n topitorie si-l lasa a se cerne si a se curati prin foc pna ce vede ca straluceste, tot asa si Dumnezeu lasa sufletele omenesti a fi cercetate de necazuri, pna se curata si se limpezesc. De aceea, o astfel de cercetare a lui Dumnezeu este o mare binefacere pentru suflet. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'nd voi cadea prada spaimei si groazei (...) eu -l voi binecuvanta. 'nd ma voi afla la anang+ie, -l voi preamari. #i cnd El ma va salva, voi striga de bucurie. ( )anuscrisele de la )area )oarta ) Nici bunatatile pamntesti nu se obtin fara osteneli. De ce renuntam atunci la cele ceresti din cauza ostenelilor 9 (#fntul Nil #inaitul) 5rmeaza pe 2ristos nu doar la -nviere, ci si la 'ruce 1 (Patericul) Nu duceti gri$a de ziua de mine, caci ziua de maine se va "ngri$i de sine. &$unge zilei rautatea ei. ( #fnta #criptura) Duceti-va de la )ine "n "ntunericul dinafara, caci am flamnzit si nu )i-ati dat sa mannc, am "nsetat si nu )-ati adapat, gol am fost si nu )-ati "mbracat. ( #fnta #criptura) -n lumea aceasta, necazuri veti avea, dar "ntrazniti, Eu am biruit lumea. ( #fnta #criptura) -n ziua necazului meu, spre Dumnezeu am cautat. ( #fnta #criptura) (eniti la )ine toti cei osteniti si "mpovarati si Eu va voi da odi+na 1 (#fnta #criptura) Durere ristetea este rana sufletului. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'e poate "nsemna patimirea mea pe lnga ceea ce ai patimit u, Doamne, pentru noi toti 9 ('uviosul Paisie cel )are) 0mul "si naste singur suferinta. ( #fnta #criptura) Dorinta

'ine a spus , a pierit. ( %ericitul &ugustin) Dumnezeu nu rasplateste rezultatele, ci intentia. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'eea ce ne este de folos, aceea vrea Dumnezeu si, ceea ce vrea Dumnezeu, aceea ne este de folos. ( #fntul *oan .ura de &ur) 3ogatie Daca vrem sa cunoastem adevarata valoare a bunurilor pamntesti, sa le privim ca de pe patul de moarte 1 (&lfons de !iguori) 3ogatia nu este "n sine ceva rau sau bun, ci o unealta de care te poti folosi rau sau bine. ( #fntul 'lement &le/andrinul) 'auti bogatie 9 %ati-! prieten pe Dumnezeu si esti cel mai bogat. ( #fntul *oan .ura de &ur) Esti bogat 9 %oarte bine 1 Esti zgrcit 9 %oarte rau 1 (#fntul *oan .ura de &ur) Nu bogatii vor fi osnditi, ci cei ce slu$esc bogatiei. ( #fntul *oan .ura de &ur) 3ogatia faptei este bogatia sufletului. ( #fntul eodor #tuditul) -n cele trecatoare, nu poti deveni bogat dect saracind pe altul. -n cele du+ovnicesti, nu poti deveni bogat dect "mbogatind pe altul. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'nd aurul vorbeste, celelalte cuvinte nu mai a$uta. ( #fntul .rigorie de Nazianz) #unteti orbiti de aurul celor bogati. (edeti "nsa doar ceea ce au nu si ceea ce le lipseste. ( #fntul &mbrozie) &urul nu-i lasa pe oameni sa fie oameni. ( #fntul *oan .ura de &ur) 3ogatii vor a$unge "n cer, cnd "i vor introduce acolo saracii. ( %ericitul &ugustin) Daca nu stapnesti aurul, te stapneste el pe tine. ( #fntul *oan .ura de &ur) 'el ce crede ca are totul, nu are nimic. ( #fntul *oan .ura de &ur) #aracilor, ce va lipseste daca -l aveti pe Dumnezeu 9 3ogatilor, ce aveti daca va lipseste Dumnezeu 9 (#fntul *oan .ura de &ur) Daca bogatia curge, nu va legati inima de ea. ( #fnta #criptura)

(iata omului nu sta "n bogatia sa. ( #fnta #criptura) %rumos #ufletul n-ar putea vedea frumusetea daca n-ar deveni el "nsusi frumos. ( Plotin) 5n lucru nu este frumos pentru ca-l iubim, ci "l iubim tocmai pentru ca este frumos si bun. ( oma dB&Cuino) Daca cele create sunt att de frumoase, cu att mai frumos va fi 'reatorul lor. ( %ericitul &ugustin) %rumusetea tuturor frumusetilor este Dumnezeu. ( %ericitul &ugustin) Numai frumosul este bun. ( 'lement &le/andrinul) Este frumos numai omul drept, cumpatat si bun. ( 'lement &le/andrinul) 3arbatul care tine sa fie frumos trebuie sa se "mpodobeasca cu cugetul sau. ( 'lement &le/andrinul) Doar prin suflet se arata att fumusetea, ct si urtenia. ( 'lement &le/andrinul) Dependenta 0mul care respinge societatea este sau animal, sau "nger. ( %ericitul &ugustin) 'etatea, daca nu o pazeste Dumnezeu, degeaba veg+eaza paznicii. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nimic nu este mai mare ca omul cu Dumnezeu si nimic mai mic ca omul fara Dumnezeu. ( #fntul i+on) Pomenirea lui Dumnezeu este viata; uitarea !ui, moarte. ( eotim) Nimic nu este att de propriu firii noastre ca a fi "n comuniune cu altii, a avea nevoie unii de altii si a ne iubi unii pe altii. ( #fntul (asile cel )are) #inguratate %erice de cel ce traieste "n si+astrie si care, departe de oamenii legati de pamntul pe care-l calca "n picioarele lor, "si "nalta sufletul catre Dumnezeu. ( #fntul .rigorie de Nazianz) Ne"ncetat sa crezi "n Dumnezeu si pe tine daruieste-*-te cu totul. #a nu doresti sa fii singur, "n puterea ta ... ( %ericitul &ugustin)

(ai de cel singur. ( #fnta #criptura) Prieten &m pe prietenul meu "n mine si eu sunt cu el. ( oma dB&Cuino) Nu cunoastem pe nimeni, dect prin prietenie. ( %ericitul &ugustin) %ii prieten cu toti oamenii, dar cu gndul petrece singur 1 (#fntul *saac #irul) 3unastarea "ti aduce prieteni, nenorocirea "i "ncearca. ( #fntul &mbrozie) - pilda cu drumul spre cimitir. Prietenia nu subordoneaza, ci egaleaza. Ea "nseamna ridicarea unuia prin celalalt la Dumnezeu. ( #fntul .rigorie de Nazianz) Nu este bun mai mare dect a fi prietenul lui Dumnezeu. ( #fntul *oan .ura de &ur) Pomenire Pe morti nu-i cautati "n mormnt, ci "n inima voastra. ( Nicolae *orga) imp impul "nseamna pentru Dumnezeu durata asteptarii "ntre bataia #a la poarta si fapta noastra de a desc+ide. ( pr. Dumitru #taniloae) E/ista trei timpuri 6 prezentul trecutului, prezentul prezentului si prezentul viitorului. ( %ericitul &ugustin) %ara ine, Doamne, nu sunt nimic "n aceasta lume. Prin urmare, fara ine, ce-as putea fi "n vesnicie 91 (%ericitul &ugustin) -n viata sfintilor nu e/ista mine. ( ereza de &vila) 'elor ce iubesc cu adevarat, viata "ntreaga li se pare o zi. ( #fntul .rigorie de Nazianz) *spita !umea este +anul diavolului. De aceea, oriunde ne ducem, gasim pe +angiu acasa. ( )artin !ut+er) 'ine este bun, mai bun sa se faca si cine a biruit ispita, sa se roage pentru cel care e "nca "n ispite. ( pr. Paisie 0laru) 0 cadere nu este att de rea ca o recadere. ( 3ernard de 'lairvau/) #mulge gndurile rele cu alte gnduri. ( #fntul Nil #inaitul)

Dumnezeu ne cerceteaza cu cele placute sau cu cele neplacute. Noi sa le primim pe amndoua cu aceeasi supunere. Pe amndoua caile ne readuce Dumnezeu la sanatatea sufletului si la reunirea cu Dnsul. ( #fntul *oan .ura de &ur) De doua feluri este ispita 6 sau strmtorile vietii "ncearca inimile, vadind rabdarea lor, sau belsugul vietii devine iarasi c+ip de ispita. E deopotriva de greu, att sa-ti pastrezi sufletul ne"n$osit de greutati, ct si sa nu ti-l $ignesti "n situatii "nalte. ( #fntul (asile cel )are) oata ispita este "ngaduita de Dumnezeu pentru vindecarea sufletului bolnav. ( #fntul *oan Damasc+in) Este mai ferit de prime$die cel care nu "ngaduie dusmanului sa intre "n casa, dect cel care, dupa ce l-a lasat sa intre, se lupta cu el sa-l scoata. ( #fntul i+on) 'nd un om bun nu primeste obiceiurile celor rai, c+iar daca ar trai "mpreuna cu ei, nu este nici un pericol. ( %ericitul &ugustin) Dispretuieste farmecele acestei lumi si iubeste-l pe Dumnezeu si vei trai nevatamat ca si !ot "n #odoma. ( #fntul i+on) Nu locul "l mntuieste pe om, ci vointa lui. &dam a cazut c+iar "n rai, "n timp ce !ot s-a pazit c+iar "n #odoma. ( #fntul Efrem #irul) 'orupnd sufletul rapesti ceea ce apartine vesniciei lui Dumnezeu. ( %ericitul &ugustin) Diavol Domnii mei, cnd esti la oras, diavolul vine sub diferite c+ipuri 6 un prieten, o carte, o femeie, un dusman; cnd esti "n singuratate, vine personal. ( pr. *lie 'leopa) 'ine poarta razboi cu diavolul, tine pacea cu Dumnezeu. ( #fntul *oan .ura de &ur) De noi depinde daca diavolul va fi puternic sau neputincios. ( #fntul *oan .ura de &ur) reaba diavolului este sa "ndruge multe, treaba noastra este sa nu le ascultam. ( %ericitul &ugustin) -nainte de pacat, diavolul ne face sa-! vedem pe Dumnezeu milos, iar dupa pacat ni-! prezinta ca 8udecator ne"ndurat. ( #fntul i+on) *ad Pedeapsa care face ca iadul sa fie iad este durerea ca sufletul !-a pierdut pe Dumnezeu. ( &lfons de !iguori) oti cei care "si amintesc de iad nu vor a$unge acolo, iar cei ce uita de iad, nu vor scapa de el. ( #fntul *oan .ura de &ur)

Natura !umea este mormntul Domnului. ( #fntul )a/im )arturisitorul) Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu daca nu se va "ndeparta de lume. ( #fntul *saac #irul) Prietenia lumii este vra$masie cu Dumnezeu. ( #fnta #criptura) Nu iubiti lumea cu lucrurile ei 1 'ine iubeste lumea, nu are "n el dragostea Domnului. ( #fnta #criptura) !umea nu este doar un dar, ci si o sarcina pentru om. ( pr. Dumitru #taniloae) !umea ni s-a dat pentru comunicare "ntre noi, pentru a ne a$uta, prin ea, pe noi "nsine. ( pr. Dumitru #taniloae) 0mul nu este mntuit de trupul sau, ci "n trupul sau. Nu este mntuit de lumea materiala, ci "mpreuna cu ea. Pentru ca omul este microcosmos si mi$locitor al creatiei, mntuirea sa presupune "mpacarea si transfigurarea "ntregii creatii . ( pr. Gallistos Iare) 0mul nu va putea a$unge niciodata la suprematia spiritului pentru a depasi decala$ul dintre progresul stiintific si cel spiritual, daca va continua sa ramna aplecat asupra lui "nsusi, "nc+is "n imanenta unei lumi care se vrea autonoma, ci numai "n unire cu izvorul prim si inepuizabil de viata, lumina si iubire, 'are este Dumnezeu. ( pr. Dumitru Popescu) 5manitatea si creatia sunt inseparabile "n iconomia lui Dumnezeu. ( pr. *on 3ria) 'reatia "ntreaga nu a$unge la unire cu Dumnezeu, dect prin om. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 'artea mea, filosofule, este firea celor facute si, ori de cte ori doresc, pot sa citesc "n cele facute de Dumnezeu. ( #fntul &ntonie cel )are) %olosirea gresita a gndurilor duce la "ntrebuintarea gresita a lucrurilor. ( #fntul )a/im )arturisitorul) 5niversul a fost creat pentru om, nu omul pentru univers. ( #fntul *oan .ura de &ur) Nu te "ntreba daca este conform cu natura ceea ce face 'reatorul naturii. ( #fntul *oan .ura de &ur) oate lucrurile ne-au fost "ncredintate noua si noi acestora. ( #fntul *oan .ura de &ur)

oate sunt folositoare, c+iar daca noi nu le cunoastem rostul. ( #fntul *oan .ura de &ur) - -ncredere,pilda oate "si au "mplinirea "n 2ristos. ( %ericitul &ugustin) ,ai are ma tem sa nu ramnem numai cu raiul acesta de aici si sa-l pierdem pe celalalt, din pricina lenevirii noastre. ( pr. Paisie 0larul) Daca primele semne ale fericirii viitoare ne umplu inima de atta blandete, de atta bucurie, ce sa mai spunem de fericirea care "i asteapta "n -mparatia 'erurilor pe toti cei care plng pe Pamnt 9 (#fntul #erafim de #arov) 'ele ce oc+iul n-a vazut, nici urec+ea n-a auzit, nici la inima omului nu s-au urcat, acestea le-a gatit Dumnezeu celor ce -l iubesc pe Dnsul. ( #fnta #criptura) 0, raiule al lui Dumnezeu 1 Noi putem sa te cstigam, dar nu putem sa te "ntelegem. ( 5n calugar) 0ricine "ncearca sa descrie lumea cealalta prin cuvinte este, cu adevarat, un mincinos; si nu pentru ca uraste adevarul, ci prin nepotrivirea descrierii. ( #fntul .rigorie de N7ssa) )a duc sa va gatesc un loc, ca unde voi fi Eu si voi sa fiti. ( #fnta #criptura)