CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR Sunt opt pricini de neputrezire a mortilor: I.

Prima pricina este atunci cnd veti gasi mort n groapa si carnea a putrezit toata, dar oasele stau prinse ntre ele ca la copacel. Acela nu-i sub blestem. Acela-i om tare din fire, care nu putrezeste 4 -! de ani. "e aceea este asa. II. #nd vei gasi mort n groapa neputred si este e$act cum l-ai pus, acela n-a putrezit din cauza pamntului. %ste pamnt unde nu putrezeste mortul, daca nu-l muti. Acolo pamntul are c&imicale si nu da voie sa putrezeasca nimic. Aceste neputreziri sunt firesti, dar sunt si putreziri mai presus de fire: III. #nd vei gasi mort n mormnt neputred si carnea pe el este muceda ca buretele si alba, acela este om care a fost blestemat de dumnezeiestile pravile. %l a avut canon mare la spovedanie pentru pacate mari si nu l-a facut. I'. #nd vei gasi mort n groapa neputred si este negru si umflat ca toba si partile dinainte nu-s putrede, iar cele dinapoi sunt putrede, acela este blestemat de preot sau de ar&iereu. '. #nd vei gasi mort n groapa neputred si n-au putrezit nici &ainele pe el, nici sicriul, nimic, nimic, si-i creste barba, cum s-a ntmplat la cel de la (usi, si-i cresc ung&iile, acesta a facut nedreptati si a furat. Acesta nu putrezeste pna nu-l dezleaga un ar&iereu. Iar daca l dezleaga si ar&iereul si tot nu se desface, atunci el este blestemat de saraci, fiindca a luat avere de la saraci. Si pna nu dau neamurile lui napoi att ct a luat el, nu putrezeste si tot n iad se munceste si nici ar&iereul nu-l poate dezlega. 'I. #nd vei gasi mort n mormnt neputred si pielea pe el este ca floarea de bostan, galbena, si limba-i galbena si i cresc ung&iile si-i creste barba si parul, acesta este sub anatema, sub cea mai grea pedeapsa a )isericii. Acesta, din doua pricini este asa: sau a &ulit pe "umnezeu si pe preoti si s-a lepadat de credinta, sau a trait n preacurvie de gradul I - tatal cu fiica sau baiatul cu mama sa, adica incest. Acestia cad sub anatema, cea mai grea pedeapsa a )isericii. 'II. #nd vei gasi mort n groapa caruia nu i-a putrezit mna sau piciorul, acela a lovit pe tatal sau pe mama sa si a amart foarte tare pe parintii sai si a fost blestemat de ei si *nicidecum+ nu s-a spovedit la du&ovnic de acest pacat si nu a luat dezlegare, cnd era n viata. 'III. Iar cnd vei gasi om neputred si-i usor ca o pana si miroase frumos tare, si-i foarte vesel la fata si face minuni, acelea sunt sfinte moaste, cum a fost si cu Sfntul Ioan (ozevitul la Ierusalim, care l-au gasit dupa , de ani, nu numai neputred, dar a facut si minuni.

Iata care sunt semnele la trupurile afurisite: - sunt nedezlegate- sunt deformate si urte- sunt greu mirositoare si prea puturoase- sunt umflate ca toba- provoaca spaima si cutremur privirii. Iar la sfintele moaste sunt aceste semne: - sunt nestricacioase- sunt binemirositoare- sunt uscate si usoare- sunt vesele la vedere- nu provoaca frica, ci bucurie du&ovniceasca- izvorasc din ele felurite minuni.

UN CAZ DE NEPUTREZIRE #iteam n Pidalionul de .eamt, la subnsem-narea canonului /4 din Sardica, unde este scris despre un fapt care l-a vazut cu oc&ii atta lume si %piscopul de (usi, Iacov Stamati. 0a %piscopia de (usi, pe la /12! traia un calugar cu numele 3afail. Acest calugar era olar de meserie si era cu viata sfnta. %l toata ziua nu mnca, ci numai seara la apusul soarelui mnca ceva foarte putin. "upa ce mnca, calugarul si lua o carte de citit si se ducea si se culca n cimitir ntre cruci. #imitirul era lnga biserica. 4otdeauna, si vara si iarna, avea un co5oc si se culca ntre cruci. Si calugarii i ziceau 63afail cel nebun6. %&ei7 "aca am fi si noi nebuni ca dnsul7 %l avea viata sfnta. Acest calugar nu vorbea cu nimeni, ci si cauta de meseria lui, si se minunau ceilalti de lucrul ce iesea din minile lui. 4oti l ntrebau de ce doarme n cimitir, iar el raspundea: 6#a acolo mi-i locul- daca mine mor, nu plec acolo8 - adica la morminte. Si vreau sa ma obisnuiesc si eu cu mormintele6. 9ntr-o noapte, dormind mona&ul 3afail n cimitir lnga o cruce de piatra vec&e, aude cum

bateau dracii pe unul n groapa. Si-l bateau de la // noaptea pna la ora unu, la miezul noptii. :n ceas nainte de miezul noptii, unul dupa. "ar l bateau de se auzea si se cutremura pamntul. Si el striga din mormnt: 6;iluiti-ma, a5utati-ma7 .u ma lasati, ca ma bat dracii76 Si-l bateau dracii n mormnt doua ceasuri, de se cutremura pamntul acolo unde era el. 3afail a stat si a ascultat si ce s-a gndit el: 6;a duc la du&ovnicul episcopiei sa-i spun, sa vina sa faca o dezlegare la mormntul lui6. "u&ovnicul "aniil avea < de ani, saracul. Se duce 3afail si-i zice rugaciunea la usa, ca asa se zice: - Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, "oamne Iisuse (ristoase, =iul lui "umnezeu, milu-ieste-ne pe noi. )lagosloveste preacuvioase parinte7 "u&ovnicul batrn si obosit de lume, raspunde: - "omnul si ;aica "omnului. #are-i acolo8 - %u, 3afail, parinte. - #e vrei8 - Parinte "aniil, &ai la cimitir si-l dezleaga pe unul, ca tare-l bat dracii7 - ;ai ndracitule, tu daca dormi n cimitir, cte nu ti-arata dracii8 :nde sa ma duc eu, cas obosit8 Si n-a vrut sa mearga. Si 3afail s-a dus, zicnd: - Iarta-ma, parinte7 A mai stat vreo zi, doua, bietul 3afail si a zis: 6;a duc sa-i spun du&ovnicului din nou76, ca auzea cum l bat diavolii si i era mila de acela care striga n mormnt. - Parinte "aniil, &ai ca-l bat dracii pe unul n mormnt noaptea7 'ai, tare mai striga a5utor. Iar l-a ocart du&ovnicul: - #e ai venit, mai stricatule8 "e ce nu ma lasi sa dorm8 ;ai sta el doua-trei zile, iar se duce: 6;a duc sa-i mai spun o data6. Si se duce 3afail a treia oara la du&ovnicul lui, "aniil: - Parinte "aniil, aveti mare putere de la "umnezeu ca du&ovnic, sa legati si sa dezlegati pacatele7 'eniti sa dezlegati pe un om, ca tare-l bat dracii n groapa. Parinte, sa stiti ca daca nu vreti sa veniti, veti da seama de sufletul acesta n ziua cea mare a >udecatii de

apoi7 Sa nu spuneti ca nu v-am spus7 #nd a auzit du&ovnicul, atunci s-a gndit: 6;ai, a treia oara a venit, si n-a venit degeaba6. - Stai, Parinte 3afail, ca merg7 Si-a tras ciubotele, si-a luat molitfelnicul, un epitrafir, o cruce si cr5a si a plecat, ca cimitirul era n ograda episcopiei, lnga biserica, cum se faceau nainte vreme. #nd s-a dus la crucea aceea de piatra, nca de departe auzea cum se cutremura pamntul: - Parinte 3afail, dar de cnd l bat dracii8 - Sa fie mai mult de patruzeci de zile. Si eu am fost de trei ori la sfintia voastra, iar acum a treia oara m-am gndit sa nu mai vin. %u l-am ntrebat ce are, iar el mi-a raspuns: 6'ai de crestinul acela care moare fara sa-si marturiseasca toate pacatele76. Si auzea batrnul cum l bateau dracii pe acela n groapa si cum striga: 6;iluiti-ma7 A5utor7 .u ma lasati, fratilor7 ;iluiti-ma76 Atunci du&ovnicul a trimis repede dupa episcop. %piscopul se culcase: - Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, "oamne Iisuse (ristoase, miluieste-ne pe noi7 )ine-cuvinteaza Preasfintite Stapne7 - "omnul si ;aica "omnului. #ine-i8 - 3afail. Preasfintite, va c&eama acum parintele du&ovnic "aniil pna la cimitir, ca se petrece o minune mare acolo. %piscopul s-a dus imediat. - Preasfintite, ia asculta ce-i n mormntul asta7 - 3afail, dar de cnd l bate8 - Au trecut patruzeci de zile. - Si cnd l bate8 - 9l bate numai cnd este un ceas pna n miezul noptii si unul dupa miezul noptii. "oua ceasuri l bate si pe urma nu se mai aude. Atunci a ntrebat episcopul: - #e-i de facut, parinte du&ovnic8 - 4rebuie sa-l dezgropam, sa vedem ce-i cu dnsul, ca acesta a avut mare blestem.

Pe cruce era scris: 6Aici odi&neste robul lui "umnezeu, ?anciu - asa l-a c&emat din botez -, fost administrator al %piscopiei (usilor6, de origine bulgara, ca bulgarii sunt tot ortodocsi. ;urise de mai multi ani. Si acum l bateau dracii, tot ca sa-l descopere "umnezeu si sa fie dezlegat, saracul. A doua zi au c&emat pe omul care raspunde de cimitir, sa dezgroape pe acel crestin. #nd l-au dezgropat a doua zi, nici limba n gura nu era putreda. #um l-au pus cnd a murit, asa l-au gasit. :ng&iile crescusera ca secera- i crescuse barba si parul n mormnt pna 5os- era negru la fata si umflat ca doba. "ar nici &ainele de pe el nu erau putrede. .imic. Sicriul era ntreg si el. 0-au rezemat de biserica si i-au pus o basma alba pe oc&i, ca se speria lumea ct era de urt. A venit lume multa, ca se auzise ca la episcopie au gasit pe unul pe care-l bateau dracii n fiecare noapte cte doua ore, si este de mai multi ani neputred. %piscopul a c&emat sapte du&ovnici mari, ntre care si cel al episcopiei, si a zis: 6(ai sa-i facem o dezlegare76 Si au ngenunc&eat fiecare si au citit dezlegare pentru ?anciu. I-au citit rugaciunile, l-au dus n biserica si i-au facut toata rnduiala nmormntarii cu dezlegari. Apoi l-au ngropat la loc. "upa ce l-au ngropat, l-au ntrebat pe 3afail daca se mai aude cum l bat dracii. .u s-a mai auzit nimic nici n ziua de azi. "upa un an, cnd l-au dezgropat, era de5a praf. S-au risipit toate oasele, s-au facut tarna. S-a mirat toata lumea, ce minune a fost acolo. %l a cerut a5utor sa fie dezlegat saracul. #ta vreme trupul lui nu era putred, sufletul era n muncile cele negraite ale iadului, dar cu dezlegarile attor du&ovnici si ale episcopului, l-a iertat "umnezeu.