Societatea romaneasca in perioada interbelica

Monarhia in perioada interbelica

 Prin Constitutia de la 1866, Romnia era o monarhie constitutionala, seful statului fiind regele. Regele continua sa fie si n perioada interbelica elementul cheie al vietii politice, arbitrul vietii politice romanesti, el, impreuna cu guvernul repre entand puterea e!ecutiva n stat. Prestigiul monarhiei creste si se intareste, n perioada imediata unirii.Cau e " #titudinea proantanta a regelui $erdinand% Promisiunile facute in timpul ra boiului&reforma agrara, vot universal' au fost tinute% Pre enta suveranilor in mi(locul trupelor si al populatiei refugiate in )oldova% #portul monarhiei, n special al regelui $erdinand n reali area *nirii de la 1 decembrie.

Regele Ferdinand (1914-1927) +,a n-scut la ./ august 1860, la +igmaringen

1i a murit pe .2 iulie 13.4 % 5ipsa de urma1i a cuplului regal al Romniei a f-cut ca Prin6ul 5eopold de 7ohen ollern, +igmaringen, fratele lui Carol, s- devinurm-torul n succesiune la tronul Romniei. 8n octombrie 1882, 5eopold renun6- la tronul 6-rii n favoarea lui 9ilhelm, fiul s-u cel mai mare. #cesta, la rndul s-u, n 1888 renun6la tronul Romniei n favoarea fratelui s-u mai tn-r, $erdinand, care va deveni principe de Romnia, mo1tenitor al tronului 1i mai apoi rege al Romniei n iua de 12 octombrie 131/, la moartea unchiului s-u, Carol I, domnind pn- la moartea sa, survenit- la .4 iulie 13.4.

 8n 183:, Prin6ul $erdinand s,a c-s-torit cu Prin6esa )aria de ;dinburgh, care era nepoata Reginei <ictoria a )arii =ritanii 1i a >arului #le!adru al ??,lea al Rusiei. 8mpreun- cu Regina )aria au avut : fete 1i : fii % # domnit ca monarh constitutional% # contribuit la cresterea prestigiului monarhiei% Ca reali ator al unirii, $erdinand, impreuna cu regina )aria se incoronea a n 10 octombrie 13.. la #lba,?ulia, ca regi ai Romaniei )ari, la Catedrala Reintregirii.

 Dei rolul femeilor n politic era redus, regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand pn la moartea acestuia n 1927 !n momentul n care fiul su a motenit tronul, a i"olat#o complet pe regin, care s#a retras din $ia%a pu&lic pn la moartea ei, n 19'( ) construit *alatul de la +alcic, ntr#un peisa, super&, pe o stnc care iese direct din mare, i a fcut din acesta un loc de ntlnire pentru artitii epocii *alatul a fost cedat +ulgariei, odat cu Cadrilaterul i se gsete acum pe teritoriul %rii $ecine

 ?nima reginei a fost nmormntat- din ordinul ei la Castelul =ran. Regina )aria a Romaniei )ari, a avut o ultima dorin6a, trupul s-,i fie nmormantat la m-n-stirea Curtea de #rge1, iar inima la resedin6a de la =alcic. @upa pierderea Cadrilaterului, inima a fost inmormantata langa castelul =ran, a doua resedinta a Reginei )aria. ?n anul 1368, comunistii au spart sarcofagul de marmur- cu rangile si au luat casetele cu inima. Casetele au fost trecute in Ae aurul ?storic al Romaniei, iar inima reginei ace pe undeva prin )u eul Bational de ?storie. Camenii din =ran au f-cut numeroase apeluri ca inima reginei s- fie readus- la locul ei.

 *nirea de la 1 decembrie 1318 a necesitat masuri legislative, economice si politice de reali are a unificarii depline, a integrarii noilor provincii n statul roman. # e!istat o perioada de tran itie, 1318 , 13.2, cnd organsime special create cum au fost " +fatul Aarii, Parlamentul si Consilul @irigent din Aransilvania, Comitetele *nirii din =asarabia si =ucovina au asigurat integrarea pasnica a acestor teritorii romanesti n statul national. 8n 13.2, prin decrete lege, aceste organsime regionale de tran itie au fost desfiintate. 8n plan economic unificarea s,a reali at prin stampilarea coroanelor si rublelor &1313' si prin 5egea ?mpo itului din 13.1 prin care s,a fi!at un impo it unic,pentru toti cetatenii, n functie de avere. 8n acelasi timp s,a introdus legea =ugetului de stat, valabila si pentru teritoriile nou integrate. 8n plan politic, inca din 1318, s,a introdus n Romnia votul universal, egal, direct si secret pentru toti cetatenii de la .1 de ani. ;rau e!ceptati de la dreptul de vot militarii, magistratii si femeile.

Constitutia din 1923

Constitutia din 1866 nu mai corespundea noilor realitati romanesti de dupa unire, de aceea, n 13.:, .3 martie s,a adoptat o noua constitutie. Principille Constitutiei din 13.:" Principiul suveranitatii nationale" puterea in stat apartine natiunii iar Regatul Romaniei era declarat stat national unitar si indivi ibil, cu teritoriul inalienabil . Prin Constitutia din 13.: sunt garantate drepturile minoritatilor de repre entare parlamentara si n toate institutiile si organele statului. 8n acelasi timp Constitutia garanta libertatea constiintei si deplina egalitate a tuturor confesiunilor.

Puterea legislativa se e!ercita colectiv de catre Rege si Repre entatiunea nationala. Repre entatiunea nationala se imparte in doua #dunari" +enatul si #dunarea deputatilor. Crice lege cere invoirea a cator trele ramuri ale puterii legiuitoare. Bici o lege nu poate fi supusa sanctiunii regale decat dupa ce se va fi discutat si votat liber de ma(oritatea ambelor #dunari. ?nitiativa legilor este data fiecareia din cele trei ramuri ale puterii legislative. Promulgarea legilor, votate de ambele #dunari, se va face prin ingri(irea ministerului (ustitiei. Regele sanctionea a si promulga legile. ;l poate refu a sanctiunea sa. ;l face regulamente necesare pentru e!ecutarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de e!ecutarea lor. ;l incheie cu +tatele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alte asemenea% insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intai a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea. Bici unul din membrii uneia sau celeilalte #dunari nu poate fi urmarit sau prigonit pentru opiniunile si voturile emise de dansul in cursul e!ercitiului mandatului sau.$iecare membru al #dunarilor are dreptul a adresa

Puterea e!ecutiva este incredintata Regelui, Duvernul e!ercita puterea e!ecutiva in numele Regelui, in modul stabilit prin Constitutiune. Regele numeste si revoaca pe ministrii sai. ;l numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor. ;l este capul puterii armate. ;l confera gradele militare in conformitate cu legea. ;l va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi. ;l are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale. Persoana Regelui este inviolabila. )inistrii lui sunt raspun atori. Bici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspun ator de acel act. Bu poate fi ministru decat cel care este roman sau cel care a dobandit naturali area. Bici un membru al $amiliei Regale nu poate fi ministru. $iecare din ambele #dunari, precum si Regele au dreptul de a cere urmarirea ministrilor si a,i trimite inaintea ?naltei Curti de casatie si (ustitie, care singura, in sectiuni unite, este in drept a,i (udeca,

 Puterea (udecatoreasca se e!ercita de organele ei. 7otararile lor se pronunta in virtutea legii si se e!ecuta in numele Regelui. Regele are dreptul de amnistie in materie politica. #re dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor. ;l nu poate suspenda cursul urmaririi sau al (udecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia (ustitiei. Bumai Curtea de casatie in sectiuni,unite are dreptul de a (udeca constitutionalitatea legilor si a declara inaplicabile pe acelea cari sunt contrarii Constitutiei, Eudecatorii sunt inamovibili in conditiunile speciale pe cari legea le va fi!a. Euriul este statornicit in toate materiile criminale si pentru delictele politice si de presa, afara de ca urile statornicite prin Constitutiunea de fata.

 8n 13./ s,a elaborat 5egea ?nvatamantului care stipula gratuitatea si obligativitatea invatamantului elementar de 4 ani. *nificarea administrativa a statului roman s,a reali at prin legea administrativa din 13.0, care impartea tara n (udete, n plase, n orase, comune si sate. Eudetele erau conduse de un prefect numit de Duvern, plasele de catre un pretor, iar orasele si comunele de catre un primar ales de consiliile locale. #ceasta lege punea n aplicare si principiul descentrali arii Ftransferarea unor prerogative ale organelor centrale &Duvern', autoritatilor locale. 5egea electorala din 13.6 introducea principiul primei electorale, partidul care obtinea la alegerile parlamentare cel putin /2 G din locurile parlamentului primea o prima electorala care sa,i poate permite sa obtina ma(oritatea. #ceasta masura a asigurat o stabilitate a guvernelor n perioada interbelica.

 )onarhia romana trece insa n deceniul al treilea printr,o cri a datorata faptului ca principele mosteniror Carol, datorita vietii sale particulare renunta n dec. 13.0 la drepturile sale de urmas la tron. 8n 13.6, la / ianuarie, parlamentul votea a legile prin care Carol este inlaturat de la succesiune, primind numele de Carol Caraiman. ;ste desemnat ca succesor, fiul sau )ihai care, minor fiind, a necesitat constituirea unei regente care sa conduca pna la ma(oratul lui )ihai. Regenta si,a intrat n atributiuni n anul 13.4, cnd, regele $erdinand moare.

Regena (1927-193

@up- moartea regelui $erdinand la ./ noiembrie 13.4, )ihai ? este proclamat Rege, domnind sub o regen6- formatdin Principele Bicolae, Patriarhul )iron Cristea 1i primul pre1edinte al 8naltei Cur6i de Casa6ie 1i Eusti6ie, Dheorghe =u dugan. Ben6elegerile dintre cei trei subminea monarhia constitu6ional-, ncura(nd agita6iile care sus6ineau revenirea lui Carol ?? la tron, ca HsalvatorH al 6-rii. @atorit- mor6ii, la ./ noiembrie 13.4, a lui ?.?.C. =r-tianu, P.B.>. ob6ine la alegerile din 13.4 o ma(oritate drobitoare si sustine revenirea la tron a lui Carol.

Carol al II lea (1930-1940)

Carol al II#lea al -omniei &10 octombrie 183:, / aprilie 130:' a fost ncoronat rege al Romniei pe 8 iunie 13:2 1i a abdicat pe 6 septembrie 13/2 n favoarea fiului sau )ihai. Cunoscut 1i sub numele de Carol Caraiman, nume pe care i l,a ales tat-l s-u $erdinand 1i a fost folosit de Carol dup- ce a fost de mo1tenit 1i radiat din Casa Regal- Romn- &ntre 13.0 1i 13:2'. Cunoscut mai mult pentru aventurile sale romantice dect pentru calit-6ile sale de conduc-tor, Carol s,a c-s-torit pentru prima oar- la Cdessa, *craina pe :1 august 1318 n contradic6ie cu legea regal-, cu ?oana )aria <alentina 5ambrino, &HIi iH 5ambrino' &1838,130:', fiica unui general romn% au avut un singur fiu, )ircea Dregor Carol 5ambrino, 1i c-s-toria a fost anulat- prin sentin6- a Aribunalului ?lfov n 1313. )ai tr iu s,a c-s-torit, la #tena, Drecia &12 martie 13.1' cu Prin6esa ;lena a Dreciei 1i @anemarcei, dar maria(ul s,a pr-bu1it la scurt timp prin aventura regelui cu ;lena 5upescu.Ca re ultat al scandalului el a renun6at la tron n decembrie 13.0 n favoarea fiului s-u cu ;lena, )ihai, care a devenit rege n iulie 13.4.

 8n 8 iunie 13:2, principele Carol revine n tara si, cu acordul Duvernului taranist devine rege al Romniei, prin ncalcarea legii din 13.6. Carol al ??,lea &13:2, /2' si,a manifestat dorinta de a instaura un regim personal, de autoritate. Aoate actiunile, masurile sale din acesta perioada premergatoare instaurarii dictaturii personale &13:2, 13:8' erau subordonate acestui scop. @omnia lui Carol al ??,lea a repre entat sfr1itul monarhiei constitu6ionale 1i instaurarea unui regim de autoritate monarhic-. Carol al ??,lea a spri(init cultura 1i moderni area societ-6ii romne1ti, ns- nu a avut nici un respect pentru sistemul democratic al 6-rii. 8n anii 13:2 s,a nregistrat o cre1tere a num-rului partidelor ultra,na6ionaliste, mai ales a mi1c-rii fasciste Darda de $ier, ce e!ploata na6ionalismul, frica de comunism, 1i resentimentul fa6- de domina6ia str-in- 1i n special evreiascasupra economiei.

 #legerile din 13:4 au repre entat un moment dificil pentru democra6ie. @atorit- confu iei aleg-torilor, nici unul dintre partide nu a ob6inut /2G din voturi, necesare pentru prima electoral-, pe locul ???, cu 10,08G plasndu,se legionarii. 5a .8 decembrie 13:8, regele l nume1te pe Cctavian Doga prim ministru, de1i acesta conducea un partid minor, Partidul Ba6ional,Cre1tin. 5a 12 februarie 13:8, pentru a preveni formarea unui guvern ce avea s- includ- mini1trii din Darda de $ier, 1i n directopo i6ie cu spri(inul lui #dolf 7itler pentru Darda de $ier, regele Carol ?? a di olvat guvernul 1i a instituit o dictaturregal-. ?nstituind starea de asediu 1i cen ura, el nume1te un guvern consultativ, n frunte cu Patriarhul )iron Cristea, avnd n componen6a sa pe generalul ?on #ntonescu, ministru al ap-r-rii.

 8n .2 februarie 13:8, Carol ?? public- noua Constitu6ie, care asigura ba a (uridic- a regimului autoritar. Constitutia din 13:8" 5egitimea a regimul monarhiei autoritare% Regele devine un factor politic activ, participa la activitatea de guvernare% Regele are mari prerogative" @etine puterea legislativa% +anctionea a si promulga legile% Convoaca si di olva Parlamentul&rol formal'% Bumeste si revoca ministrii% Poate sa guverne e prin decrete,lege% ;ste seful armatei% +tabileste starea de asediu, de ra boi si pacea% Pentru a,1i consolida puterea, el desemnea - Consiliul de Coroan- ca organ permanent 1i di olv- partidele politice.

Carol al ??,lea desfiintea a sindicatele si creea - breslele de lucr-tori, n scopul controlarii muncitorilor. @e asemenea, el creea - 6inuturile, conduse de re iden6i regali, pentru a avea un control mai puternic asupra administra6iei locale. 8n decembrie 13:8, el creea - H+tra(a >-riiH, dup- modelul tineretului hitlerist. Pentru a nlocui partidele politice, n decembrie 13:8 de constituie $rontul Rena1terii Ba6ionale, primul organism politic de mas- din istoria Romniei. Carol al ??,lea ia m-suri dure mpotriva D-r ii de $ier, ordonnd asasinarea lui Corneliu Ielea Codreanu n .3,:2 noiembrie 13:8. 5a .1 septembrie 13:3, ca o reac6ie la asasinat, un grup de legionari condus de )i6i @umitrescu l asasinea - pe primul ministru #rmand C-linescu.

Pierderile teritoriale din vara lui 13/2

1 septembrie 13:3 , 8nceperea celui de,al doilea ra boi mondial prin ocuparea aproape simultan- a Poloniei de c-tre Dermania na ist- 1i *niunea +ovietic-. .6 iunie 13/2 , *R++ adresea - un ultimatum Romniei prin care cere cedarea =asarabiei, B =ucovinei si ?nsulei +erpilor. @up- doua ile Romnia cedea -. 13,.1 august 13/2 , Aratative romno,bulgare, desf-1urate sub presiune hitlerist-, prin care Romnia cedea Cadrilaterul. :2 august 13/2 , @ictatul de la <iena. Romnia pierde n favoarea *ngariei Aransilvania de Bord,<est, teritoriu locuit n ma(oritate de romni.

?nlaturarea lui Carol al ?? lea

/ sept. 13/2, Carol al ??,lea numeste prim ministru pe gen. ?on #ntonescu. 0 sept. 13/2 , 8n urma tulbur-rilor din 6ar-, nefiind capabil s- controle e haosul ce se prefigura, Carol al ??,lea cedea ma(oritatea puterilor generalului #ntonescu, suspenda Constitutia si di olva Parlamentul% 6 sept. 13/2 , Carol al ??,lea abdic- n favoarea fiului s-u, )ihai, care devine pentru a doua oara rege. 10 sept. 13/2, +e instaurea - statul na6ional,legionar condus de ?on #ntonescu 1i 7oria +ima. Regele are puteri pur simbolice.