Gaurile negre

In anul astronomul Pierre Simon de Laplace a avansat o teorie pe care el insusi o considera inimadinabila. A existenta unei planete cu o forta de gravitatie atat de puternicaincat si lumina este incapabila sa resist fortei sale, iar ca rezultat planeta este complet intunecata si invizibila. Medicul, matematecianul si astronomul Pierre Simon marchiz de Lapace a realizat studii detaliate ale universului si ale planetelor. Activitatea sa din astronomie se baza pe teoria gravitatiei dezvoltata de Isaac Ne ton in anul !""". A investidat de asemenea fenumene ca efectul formei eliptice a pamantului asupra cursei luniisi teoria dinamica a mareelor . Laplace a aplicat legea gravitatiei lui Ne ton la intregul sintem solar , folosind calcule matematice complexe pentru a explica de ce orbite lui #upiter parea sa se micsoreze in timp ce a lui Saturn parea sa se extinda. A dovedit stabilitatea sistemului planetar si a calculat viteza de evadare, cea mai mica viteza necesara pentru parasirea campului gravitarional al un ui corp ceresc. In anul !$%& cand Lapace a avansat teoria 'stelelor negre' abia a putut crede el insusi. I s(a parut greu ca sa inteleaga ca o stea putea sa existe cu o asemenea masa si densitate incat lumina sa fie incapabila sa(i reziste atractiei gravitationale. Spre a scapa ce campul gravitational al acestor stele mici, era nevoie de o viteza mai mare decat viteza luminii, lucru care este bineinteles imposibil. Astfel nici macar lumina nu poate sa evadeze din gaurile negre, iar acestea sunt cele mai negre dintre toate corpurile cunoscute . )iindca stelele negre nu put fi vazute , teoria lui Laplace a cazut curand in uitare . Numai cand Albert *instein si(a publicat teoria generala despre relativitate in anul !%!+ au deveni posibile noi cercetari ale fenomenului gaurilor negre, definite ca obiecte foarte grele in spatiu, au o forta puternica de gravitatie. Teoria lui Laplace este urmatoarea :atunci cand o planeta este complet intunecata ,forta ei de gravitatie este atat de puternica incat nici macar lumina nu poate sa evadeze.

FAZELE LUN

Luna este singurul satelit natural al Pamantului. Luna are o varsta de aproximativ ,." miliarde de ani. -otatia Lunii in .urul Pamantului dureaza aproximativ , saptamani /durata unei luni ca durata este de 0$ de zile $ ore ,1 minute si !!." secunde2. In acest interval Luna trece prin anumite faze3 luna noua, primul patrar, luna plina, ultimul patrar si se succced intr(o luna lunara ce dureaza 0% zile !0 ore ,, minute si 0.& secunde. Perioada de revolutie a Pamatului este egala cu cea de rotatie a Lunii, si din acest motiv Luna este observabila de pa Pamant mereu cu aceeasi fata. Acesta fata vizibila de pe Pamant se modifica odata cu inaintarea Lunii pe 4rbita.

!rimul !atrar !atrar

Luna Noua

Luna !lina

Ultimul

)azele Lunii sunt date in raport de pozitia Pamant Soare. )azele incep cu luna noua cand se observa doar un corn extrem de subtire, dupa care acesta creste si se a.unge la primul patrar. Partea luminoasa continua sa creasca pana se a.unge la luna plina care dupa o perioada va scadea si va aparea ultimul patrar. Aceasta alternanata se numeste ciclu lunar. 5iclul se incheie cu trei zile in care luna nu mai apare luminata si nu se mai poate vedea pe cer cu ochiul liber.

6n ciclu complet sau perioada dintre doua luni noi se numeste 7luna sidonica'. Acesta are o durata de aproximativ 0%.+ zile. Luna siderala este perioada in care Luna face o revolutie completa in .urul Pamantului. Aceasta miscare de revolutie are ca referinta stelele fixe. Luna tropicala este asemanatoare celei siderale, dar in acest caz se ia in considerare si miscarea de precesie, adica punctul de referinta numai este reprezentat de o stea fixa ci de punctul vernal /89 :erbec2. Luna draconica sau nodica reprezinta intervalul intre doua con.unctii succesive ale Nodului Nord lunar cu Luna. )azele Lunii au o impresionanta influenta asupra noastra. Putemm cu usurinta observa cresterea energiei in general in timpul lunii pline si scaderea ei in timpul lunii noi. Luna Plina are conotatii din cele mai diverse, pe baza acesta s(au creat legende, mituri etc. In acesta perioada a lunii pline oamenii de stiinta au observat o intensificare a sentimentelor, agitare. In timpul lunii noi se petrece exact invers, adica senzatiile percepute sunt de calm si liniste. ;e asemenea s(a observat influenta lunii asupra fluxului si refluxului. Acesta din urma fiind dovada cea mai pertinenta asupra efectului Lunii asupra apelor de pe Pamant.

Eclipsa

Eclipsa este intunecarea unui corp ceresc. Apare cand umbra unui obiect din spatiu cade pe un altul sau cand un obiect trece prin fata altuia, blocand lumina. Eclipsa solara are loc cand luna trece printre Soare si Pamant. Eclipsa lunara are loc cand luna trece prin umbra Pamantului. Si alte corpuri ceresti, in afara de Pamant si Luna pot avea eclipse. Planeta Jupiter cateodata blocheaza lumina solara a lunilor sale. De asemenea, lunile planetei Jupiter pot umbri cateodata planeta. Eclipsa solara apare cand umbra lunii trece prin fata Pamantului. Umbra se misca de la vest la est in jurul Pamantului, cu o viteza de !!! mile "# !! $m% pe ora. &amenii care se afla in calea umbrei pot vedea trei tipuri de eclipsa. Eclipsa totala apare cand luna este in totalitate in fata Soarelui. Daca luna se afla in cel mai indepartat punct fata de Pamant cand are loc eclipsa totala, eclipsa poate fi eclipsa inelara. 'n astfel de eclipsa, intunecimea lunii este doar in mijlocul Soarelui, lasand un inel de lumina in jurul ei. & eclipsa partiala apare cand Luna acopera doar o parte din Soare. & eclipsa solara totala este este una dintre cele mai impresionanate vederi. Luna intunecata apare la mar(inea de vest a Soarelui si se misca incet in jurul lui. 'n momentul eclipsei totale, un nimb de lumini inconjoara Soarele intunecat. Acest nimb este corona Soarelui. )erul ramane albastru, dar intunecat. )ateva stele si planete pot deveni vizibile de pe Pamant. Dupa cateva minute, Soarele reapare, iar Luna isi continua miscare inspre est. Perioada in care Soarele este total intunecat poate fi intre minute si jumatate si * minute +!secunde.

& eclipsa solara nu trebuie privita direct, deoarece radiatiile solare pot afecta ochii. Eclipsele lunare au loc cand luna trece prin umbra Pamantului. Eclipsa totala apare cand Luna trece in intre(ime prin umbra Pamantului. Eclipsa partiala apare cand doar o parte din Luna trece prin umbra Pamantului. & eclipsa lunara totala poate dura , ora si +! minute. Eclipsa lunara poate fi vazuta pe timpul noptii, nu e-ista nici un pericol in a o privi. Luna nu devine total intunecata in timpul eclipselor lunare. 'n multe cazuri, ea devine rosiatica. Lumina devine astfel, din cauza atmosferei si a a altor culori prezente in lumina Soarelui.

& eclipsa are loc atunci cand un obiect se interpune in fata altuia. & eclipsa poate fi totala sau partiala. Umbra unei eclipse are doua parti. umbra propriu/zisa "eclipsa totala% si penumbra "eclipsa partiala%. Eclipsa de Luna are loc atunci cand Pamantul se interpune intre Luna si Soare. Astfel, Pamantul blocheaza lumina solara si aceasta nu mai ajun(e pe Luna. Acest tip de eclipsa poate avea loc doar cand e luna plina. Eclipsa de Soare are loc atunci cand Luna blocheaza lumina solara si aceasta nu mai ajun(e pe Pamant. & eclipsa de Soare nu poate avea loc decat atunci cand e luna noua. Eclipsa "totala% de soare se manifesta sub forma unei fasii in(uste pe suprafata Pamantului, in rest eclipsa fiind partiala. Soarele este mult mai mare si mai departe decat Luna dar marimea aparenta a lor este uneori e(ala "depinzand de orbita eliptica a Pamantului%. 'n acest caz Soarele este acoperit in totalitate de Luna. Eclipsele in astrolo(ie Eclipsele. De luna, de soare. Ele aduc schimbari foarte importante 0n vietile noastre . nimic din ceea ce se 0 nt0mpla 0n timpul unei eclipse ori 0n zilele premer(atoare si, mai ales, de dupa eclipse nu este simplu. Eclipsele sunt ca un fel de jo$eri in horoscop 1 ele schimba situatiile, intotdeauna in mod dramatic. 2ot ceea ce urmeaza unei eclipse are mai multa 3(reutate3, ne maturizeaza si ne invata. Eclipsele sunt m0na destinului 0n viata noastra. Si nici macar nu trebuie ca o eclipsa sa aiba loc in semnul tau ca sa te influenteze, dar daca, intamplator, cade in ziua ta de nastere, anul ce urmeaza va fi un punct de rascruce in viata ta. Eclipsele duc la finalizarea 1 in bine sau in rau 1 a unor situatii care treneaza. Ele sunt... deznodaminte. Sunt felul in care destinul isi spune cuvantul intr/o lume in care oamenii sunt convinsi ca viata ti/o faci tu si numai tu "ceea ce este foarte adevarat, numai ca eclipsa, ca si zodia, il modeleaza pe 3tu3 din aceasta propozitie4%. Poate o slujba noua, poate o casatorie, poate o casa 1 oricum, ceva important se petrece si(ur, si cel mai adesea fara vreun semn prevestitor, ci asa, deodata, ca si cum ceva s/ar amesteca in viata noastra. Eclipsele te pot rasplati sau pedepsi. Ele, insa, ii fac 0ntotdeauna pe oameni sa fie mai 3ei insisi3, accentuand calitatile si defectele elementare ale zodiilor carora le apartinem. De e-emplu, un 5erbec va fi 3mai 5erbec decat de obicei3 intr/o asemenea perioada. De cele mai multe ori, ele 3corecteaza3 o traiectorie, ne fac sa intele(em mai bine anumite lucruri, sa vedem adevaruri pe care nu le/am observat. 'ma(inati/va ca faceti un puzzle 1 viata voastra 1, tot incerca...