Sunteți pe pagina 1din 2

Aniversare, 521 de ani Cristofor Columb, omul care n-a stiut ca el descoperise America

In memorabila zi de 12 octombrie 1492, acum 521 de ani, Cristofor Columb deschidea o era noua in istoria lumii, pasind pentru prima oara pe pamantul Lumii Noi. El este recunoscut ca descoperitor al Americii si ar fi nedrept sa-i contestam acest atribut, chiar daca vichingii ajusesera cu mult inaintea lui undeva in nordul continentului si chiar daca, nestiind ca descoperea Lumea Noua, el era convins ca a ajuns in estul Asiei, poate in Japonia sau poate in ravnita Indie, cea plina de mirodenii, informeazainfoniac.ru. Vantul a fost favorabil Debarcarea lui Columb a marcat crucial istoria lumii, pe de o facilitand extinderea civilizatiaei europene in spatiul american, pe de alta parte deschizand un drum care avea sa loveasca nedrept si crunt in nevinovata populatie bastinasa, printr-un genocid salbatic. Detaliile faimoasei expeditii sunt prea bine cunoscute, ca sa le reiau in cele de fata, desi merita amintit faptul ca descoperitorul Americii n-a calcat niciodata pe pamantul continentului american. El a calcat doar pe cateva insule apropiate. Memorialistii sunt unanim de acord ca succesul expeditiei se datoreaza itinerariului sugerat de o geniala intuitie: n-a pornit direct spre vest, cum mai incercasera altii fara sa reuseasca nimic, ci a apucat aceasta directie dupa ce navigase mult spre sud. Geniul sau inspiratia l-au facut sa ocoleasca periculoasele zone cu vant orientat spre est - directia din care venise - si sa intre din plin in acea parte a oceanului unde vantul il ducea direct spre noul continent. Hartile secrete ale lui Columb Geniu? Poate, dar numai pentru artisti geniul este inspiratie pura. Cei pragmatici nu pornesc la drum fara calcule si documente. Memorialistii sustin adesea ca marele navigator ascundea in cabina sa harti si documentatii, pe care nu le-a aratat niciodata nimanui, dar pe care se baza, riscand totul. Nu este o simpla speculatie. Chiar marinarii sai susoteau intre ei ca amiralul conteaza pe harti secrete, ca nu degeaba se incuie singur in cabina lui, unde nici picior de om n-are voie sa calce. Acolo era secretul fantasticei sale aventuri. Hartile si documentarul nu le-a vazut nimeni, dar pe de alta parte ar fi de necrezut ca un navigator cu experienta, un om lucid si calculat, un om pragmatic de talia lui Columb ar fi demarat riscanta calatorie, numai din convingerea, cotestata de multi, ca planeta este rotunda. In schimb, a devenit de notorietate descoperirea ulterioara a unei ciudate harti elaborata in anul 1513 de catre amiralul si cartograful Piri Reis, aflat in serviciul sultaului turc. Detaliile cartografice din document depasesc cu mult cunostintele pe care le-ar fi putut avea omenirea in acel inceput de secol al XVI-lea. Printre altele, pe harta apare clar o portiune din coasta americana, dar si tarmurile Antarctidei, candva inverzite si ulterior acoperite cu gheata. Este clar ca Piri Reis nu avea la dispozitie elemente, pe baza carora sa-si fi alcatuit

harta, ceea ce le sugereaza cercetatorilor ca harta lui este copiata dupa alte harti, mult mai vechi. Oare detinea Columb una din acestea? Presupusii extraterestri Exprtii n-au reusit sa dea de urma lor si nici sa intuiasca originile acelor harti, iar autorii deliteratura SF si chiar cercetatorul pe cont propriu Erich von Daniken au profitat de confuzie, ca sa sugereze originea lor extraterestra. Este calea cea mai simpla pentru a explica ceea ce n-are explicatie. Gandind mai putin fantezist, harta lui Piri Reis, pastrata astazi intr-un muzeu din Istanbul, permite sa acceptam ca vechiul original l-ar fi detinut intr-adevar Columb, care dupa ce si-a terminat faimoasele calatorii, l-ar fi cedat amiralului Piri Reis. Cei doi se cunoasteau. In sprijinul ideii ca decoperitorul Americii s-a bazat pe aceasta harta vine si faptul ca ea nu prezinta coasta americana ca apartinand unui nou continent si permite presupunerea columbiana, dupa care ar fi o parte a tarmului asiatic. Se intreaba multa lume care ar fi fost soarta Americii, daca n-o descoperea Columb. Este sigur ca o descoperea altul, pentru ca descoperirea nu este numai rodul indraznelii unui om de geniu, ci si rezultatului firesc al evolutiei civlizatiei. Oricum, America n-ar fi asteptat epoca moderna ca sa fie descoperita, desi asta ar fi fost singura sansa pentru nevinovata si naiva populatie bastiasa sa nu fie sacrificata. Asa a fost sa fie, ca descoperirea Americii sa dea semnalul pentru zorii unei noi civlizatii exorbinante, platita cu pretul celui mai sangeros genocid pe care l-a cunoscut omenirea in evul mediu.