Puterea judectoreasc trebuie s fie total independent de puterea legislativ i cea executiv

22 mai 2013 | Vezi toate articolele din Actualitate | Sursa: Adevarul | Vizualizri: 89 | Print

O hotrre a Curii Europene pentru Drepturile Omului contra Ucrainei prevede c un magistrat nu poate fi sancionat disciplinar de un Consiliu Superior al Magistraturii format, n ma oritate, de repre!entani din afara sistemului udectoresc" #nstituia de autoreglemenare din $epu%licaMoldovaare numai cinci udectori din cei &' mem%ri"

DE CINE DEPINDE SOARTA JUDECTORILOR

Potrivit legi la!iei" CS# e te $o%&u : trei %e%'ri (i) o*i$iu +&re,e(i)tele Cur!ii Su&re%e (e Ju ti!ie" %i)i trul Ju ti!iei ,i &ro$urorul ge)eral-" $i)$i %agi tra!i ale,i (e A(u)area ge)eral a .u(e$torilor ,i &atru u)t &ro*e ori titulari" )u%i!i (e Parla%e)t/ A&are)t" autoritatea (e la )oi ar *i *or%at (i) 012 (e .u(e$tori" (ar &re,e(i)tele CSJ )u e te ale (e A(u)area ge)eral a .u(e$torilor" $i e te )u%it (e u) orga) &oliti$ 3 Parla%e)tul/ 4) $o) e$i)!" )u e &oate vor'i (e &re o e&arare real a &uterii .u(e$tore,ti (e $ea legi lativ/ A tzi 5) CS# a r%a $u (oar )ou %e%'ri" (i)tre $are (oar &atru au *o t ale,i (e $tre A(u)area .u(e$torilor" re tul" $are re&rezi)t ,i %a.oritatea" au a.u) la $alitatea (e %e%'ru 5) 'aza u)or 6otr7ri ale Parla%e)tului au (e$rete &rezi(e)!iale/ R%7) va$a)te trei lo$uri" (i)tre $are u)ul e te (i) o*i$iu al &ro$urorului ge)eral/

PROCURORUL 8ENERAL NU POATE 9I #E#:RU CS#

O (e$izie (e la 5)$e&utul a$e tui a) a 4)altei Cur!i (ela Stra 'ourg5) $auza Ole; a)(r Vol;ov 5%&otriva U$rai)ei" 5) $are <a (i &u re&u)erea 5) (re&turi a u)ui .u(e$tor" e=$lu (i) %agi tratur &e %otive (i $i&li)are" $o) tat $ %agi tra!ii )u &ot *i a)$!io)a!i (e u) CS#" a $rui %a.oritate )u<i re&rezi)t &e .u(e$tori/ De$izia e te a&li$a'il ,i 5) $azul Re&u'li$ii#ol(ova/ Curtea (ela Stra 'ourga $erut U$rai)ei <,i $6i%'e (e urge)! legi la!ia a t*el 5)$7t a$ea ta a igure i)(e&e)(e)!a ,i o*ere gara)!ii reale %agi tra!ilor $are a.u)g *ie $er$eta!i (i $i&li)ar/ CEDO a tatuat" $u valoare (e &ri)$i&iu" $ *oru%urile (e$izio)ale" $6e%ate 6otra $ 5) $azul &ro$e(urilor (i $i&li)are 5%&otriva .u(e$torilor" tre'uie *ie $o%&u e 5) %a.oritate (e .u(e$tori" ale,i (e e%e)ii lor" au .u%tate i)$luz7)( ,i &re,e(i)tele CS#" $u (re&t (e vot (e$i iv" &e)tru a a igura a&are)!ele )e$e are (e i%&ar!ialitate ,i i)(e&e)(e)! a Ju ti!iei/ 4) $o) e$i)!" ,i legi la!ia %ol(ove)ea $ ar ur%a *ie a.u tat/ De$izia CEDO 5) $auza Vol;ov &reve(e ,i o alt $6i%'are ra(i$al (e tru$tur a CS#/ A t*el" 4)alta Curte a $o) tatat $ &reze)!a &ro$urorului ge)eral 5)tr<u) orga) a'ilitat $u atri'u!ii (e )u%ire" a)$!io)ri (i $i&li)are ,i (e tituire (i) *u)$!ie a .u(e$torilor a*e$teaz a&are)!ele (e i%&ar!ialitate ,i i)(e&e)(e)! a .u(e$torilor/

AUTORIT>ILE NU VD NICIO PRO:LE#

Oleg E*ri%" %i)i trul 5) e=er$i!iu al Ju ti!iei" &u)e $ legi la!ia %ol(ove)ea $ a *o t (e.a revizuit $a a igure autoa(%i)i trarea .u(e$torea $/ ?Nu v( ai$i )i$io &ro'le%/ La 0 iulie@1A@ a*o t %o(i*i$at arti$olul B al Legii $u &rivirela CS#" a t*el 5)$7t 5) ur%toarea $o%&o)e)! a Co) iliului *ie i)$lu,i ,a e %agi tra!i ale,ila A(u)areage)eral a .u(e$torilor/ Ci &re,e(i)tele CSJ tot e te .u(e$torD" a &re$izat E*ri%/ A tre$ut (e.a u) a)" (ar $o%&o)e)!a CS# )u a *o t %o(i*i$at" a$ea ta $o)ti)u7)( a$tivitatea 5) *or%ula ve$6e/ #ai %ult" (u& alegerea lui Ni$olae Ti%o*ti 5) $alitate (e &re,e(i)te al re&u'li$ii" .u(e$torii au (oar &atru re&reze)ta)!i 5) Co) iliu ale,i (e ei/ Potrivit %i)i trului" $6iar ,i a,a )u e=i t )i$iu) ri $ $a!ara)oa tr *ie $o)(a%)atla CEDO5) $azul 5) $are .u(e$torii u)t a)$!io)a!i (e CS#/ Toto(at" Oleg E*ri% a %e)!io)at $ (i) toa%) va *i alea o )ou $o%&o)e)! a Co) iliului Su&erior al #agi traturii/

NE#UL>U#I>II SE POT ADRESA 4N INSTAN>

Ci &ro*e orul u)iver itar Ale=a)(ru Ar e)i" %e%'ru al CS#" u !i)e $ i) titu!ia e te u)a re&reze)tativ ,i a igur autoa(%i)i trarea .u(e$torea $/ ?4) &reze)t" %a.oritatea %e%'rilor CS# u)t .u(e$tori/ Toto(at" &ro$urorului ge)eral i<a *o t retra (re&tul (e a i)te)ta &ro$e(uri (i $i&li)are $o)tra u)or

.u(e$tori" (eoare$e el &oate *ie &arte la &ro$e D" a %e)!io)at &ro*e orul/ C7t (e &re &ro$e(ura (i $i&li)ar a %agi tra!ilor" Ale=a)(ru Ar e)i a (e$larat $ 5) ulti%a &erioa( ?.u(e$torii u)t a)$!io)a!i %ai %ult &e)tru $ 5)$al$ )or%ele i%&erative" a(i$ $6iar (a$ legea &u)e E)uF" .u(e$torii zi$ E(aFD/ ?Ni%e)i )u 5)gr(e,te (re&tul .u(e$torilor (e a $o)te ta (e$iziile CS#la CSJ,i $6iarla CEDOD" a a(ugat &ro*e orul/ Avo$atul Ro%a) Ga(oi)ov a*ir% $" &otrivit ta)(ar(elor Co) iliul Euro&ei" &uterea .u(e$torea $ tre'uie *ie total i)(e&e)(e)t (e &uterea legi lativ ,i $ea e=e$utiv/ ?Nu e te vor'a (e i) titu!ia CS#" $i (e &er oa)ele (i) $a(rul a$e teia" $are tre'uie *ie i)(e&e)(e)te ,i )ei)*lue)!ate (e autorit!i/ Ai$i 5) la )oi u)t *oarte %ulte &ro'le%e" %ai ale 5) $o)(i!iile 5) $are tatutul (e %e%'ri ai CS# 5l au re&reze)ta)!ii 8uver)ului ,i &ro$urorul ge)eralD" a a*ir%at avo$atul/ Potrivit u)ui aviz al Co) iliului Co) ultativ al Ju(e$torilor Euro&e)i tru$tura CS#" $are e te gara)tul i)(e&e)(e)!ei i te%ului .u(i$iar ,i a i)(e&e)(e)!ei *ie$rui .u(e$tor" tre'uie <i &er%it i e gara)teze i)(e&e)(e)!a ,i <,i 5)(e&li)ea $ *u)$!iile e*e$tiv/ 4) $azul $7)( tru$tura Co) iliului Ju ti!iei" 5) &e! CS# e te %i=t +.u(e$tori ,i )e.u(e$tori- CCJE $o) i(er $ &e)tru a evita ori$e %a)i&ulare au &re iu)e i)a(e$vat" CS# tre'uie )u%ere o %a.oritate u' ta)!ial (e .u(e$tori ale,i (e egalii lor/

Ce $re(e Curtea Co) titu!io)al

La AB iulie @1AA" avo$atul &arla%e)tar A)atol #u)tea)u a e izat Curtea Co) titu!io)al &e %argi)ea )e$o) titu!io)alit!ii arti$olului B (i) Legea $u &rivirela CS#/ Avo$atul$o) tata $ (e,i CS# e te orga)ul (e autoa(%i)i trare .u(e$torea $ ,i gara)tul i)(e&e)(e)!ei autorit!ii .u(e$tore,ti" el )u e te $a&a'il (e a<,i realiza $o&ul/ Avo$atul %ai &re$iza $ %e%'rii CS# $are au *o t )u%i!i &ri)tr<o (e$izie &oliti$ (i &u)" (e regul "(e &utere (e$izio)al 5) $a(rul CS# ,i a t*el a*e$teaz i)(e&e)(e)!a autorit!ii/ 4) a$e t e) " tatutul (e orga) (e autoa(%i)i trare al CS# (evi)e u)ul *or%al/ La @H iulie @1AA" Curtea Co) titu!io)al )u a a$$e&tat &re e=a%i)are e izarea avo$atului &arla%e)tar" i)vo$7)( *a&tul $ *o)(ul e izrii e re(u$e 5) a) a%'lu la &oliti$a tatului 5) (o%e)iul .u ti!iei" iar CC e=a%i)eaz )u%ai $6e tiu)i $e !i) 5) e=$lu ivitate &ro'le%e (e (re&t/

9r (re&t (e a&rare
Pro'le%e %a.ore u)t ,i la $a&itolul $o)te tarea 6otr7rilor Co) iliului Su&erior al #agitraturii" $are" 5) a$tuala *or%ul" &riveaz .u(e$torii (e (re&tul la u) &ro$e e$6ita'il 5) e) ul arti$olului H al Co)ve)!iei Euro&e)e &e)tru Dre&turile O%ului/ Or" %agi tra!ii tre'uie (i &u) (e (re&tul (e ata$a 5) re$ur a)$!iu)ile (i $i&li)are ,i (e tituirile (i) *u)$!ie" 5)tr<o i) ta)! $u ?.uri (i$!ie (e&li)D $a&a'il (e a (e$i(e 5) *a&t ,i 5) (re&t/

Pot $o) te ta (oar &ro$e(ura

?Legea $u &rivirela CS#a *o t %o(i*i$at" a t*el 5)$7t .u(e$torii )u %ai &ot ata$a *o)(ul u)ei (e$izii" $i (oar $6e tiu)i (e &ro$e(ur/ A$ea ta e te (e *a&t o 5)$l$are a (re&tului la u) &ro$e e$6ita'il al ori$rui $et!ea)" $o)*or% )or%elor $o) titu!io)ale ,i a Co)ve)!iei Euro&e)e a Dre&turilor O%uluiD" a (e$larat .uri tul Io) Dro)/ Avo$atul Ro%a) Ga(oi)ov &u)e $ &ro*e ia (e %agi trat e te u)a &e$i*i$ ,i )u &oate *i $o%&arat $u $ea a u)ui %u)$itor $are azi &oate lu$reaz 5)#ol(ova" iar %7i)e 5) alt!ar/ ?#u)$a u)ui .u(e$tor e te tr7) legat (e *u)$!ia lui ,i (e teritoriul 5) $are a$tiveaz" (eoare$e ai$i e *or%eaz i%agi)ea ,i i toria a &ro*e io)al/ Atu)$i $7)( e,ti (at a*ar (i) *u)$!ia (e .u(e$tor (i) %otive $o%&ro%i!toare" &re$u% )e$ore &u)(erea $eri)!elor au a'ateri $o%i e" (e$izia are e*e$te ra(i$ale a u&ra vie!ii &rivateD" %e)!io)eaz avo$atul/ ?La )oi CS# $o%ite *re$ve)t i)geri)!e 5) via!a &rivat a .u(e$torilor" *r %otive 5)te%eiate/ Toate a$e tea tre'uie *ie 5) $o)*or%itate $u &reve(erile legale" ur%rea $ u) $o& legiti%" iar a)$!iu)ea tre'uie *ie &ro&or!io)al $u $o&ul ur%ritD" a a(ugat e=&ertul/ 4) o&i)ia lui Ga(oi)ov" (e$izia (e a a)$!io)a u) .u(e$tor tre'uie *ie luat 5) $a(rul u)ei i) ta)!e i)(e&e)(e)te ,i i%&ar!iale" $u re &e$tarea &ro$e(urilor legale/ A)u%e ai$i" u)t $ele %ai %ari &ro'le%e" $o)$6i(e avo$atul/

Decizie neconstitutionalitate Decizia nr. 375 din 6 iulie 2005 referitoare la sesizarile de neconstitutionalitate a Legii privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente

Publicata in Monitorul Oficial nr. 591/2005 - M. Of. nr. 591 / 8 iul. 2005 Curtea Constitutionala a fost sesizata, in temeiul dis ozitiilor art.1!" lit.a# din Constitutia $omaniei si ale art.15 din %e&ea nr.!'/1992 entru or&anizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu ri(ire la neconstitutionalitatea %e&ii ri(ind reforma in domeniile ro rietatii si )ustitiei, recum si unele masuri adiacente, de catre un &ru de 101 de utati si *9 senatori, du a cum urmeaza+ - de utati+ ,iorel -rebenciuc, .an /oan Po escu, ,aleriu 0tefan 1&onea, 2o&dan 3icolae 3iculescu-.u(az, Constantin 3ita, Constantin 4marie, Petru 4ndea, 5caterina 4ndronescu, Mi6ai Cristian 4 ostolac6e, 3icolae 2adalau, 7eor&e 2aesu, 3icolae 2anicioiu, 5u&en 2e)inariu, .umitru 2entu, /oan 2i(olaru, $az(an-Petrica 2obeanu, O(idiu 2ranzan, /oan 2uda, Catalin O(idiu 2u6aianu Obuf, $omeo 76eor&6e %eonard Cazan, /on Calin, 76eor&6e C6i er, 8ilonas C6is, /oan Cindrea, 9itus Corlatean, 7abriela Cretu, ,asile 5milian Cutean, /osif .an, Marin .iaconescu, Corneliu /oan .ida, ,aier .orneanu, .oina Micsunica .retcanu, Cristian 0orin .umitrescu, 1amfir .umitrescu, Mi6ai .umitru, /on .umitru, Mircea .usa, Monalisa 7alateanu, 8ili 7eor&escu, /on 7iurescu, 4urel 7ubandru, /ulian /ancu, 8lorin /ordac6e, Costica Macaleti, /ulian Claudiu Manda, 5duard-0telian Martin, Catalin %ucian Matei, 4le:andru Mazare, ,ladimir 4le:andru Manastireanu, 0orin .an Mi6alac6e, 9eodora .orina Mi6ailescu, Miron 9udor Mitrea, Manuela Mitrea, ,asile Mocanu, /on Mocioalca, 9udor Mo6ora, 5mil $adu Moldo(an, /oan Munteanu, 9iberiu-O(idiu Musatescu, $odica 3assar, 4drian 3astase, 4urel 3ec6ita, 7abriela 3edelcu, .an 3ica, 5u&en 3icolicea, ,asile Cosmin 3icula, 9eodor 3itulescu, 7abriel O rea, $o(ana Plumb, $adu Pod&orean, ,ictor-,iorel Ponta, Claudiu 4drian Po , ,iorel Pu eza, ,asile Puscas, Mi6aela 4driana $usu, ,ictor 0anda, /on 0asu, Marian 8lorian 0aniuta, 76eor&6e 0arb, .aciana Octa(ia 0arbu, Marian 0arbu, Mu&urel %i(iu 0arbu, Mi6ail 0ireteanu, ,asile 8ili 0o oran, /oan 0tan, /on 0tan, 4lecsandru 0tiuca, Constantin 9ama&a, Mi6ai 3icolae 9anasescu, Petru 9arniceru, 7eor&e 4lin 9eodorescu, %i(iu 9imar, Pa(el 9odoran, 8lorentina Marilena 9oma, Mi6ai 9udose, ,aleriu 4le:andru ;n&ureanu, 4urelia ,asile, Petru 7abriel ,lase, 4urel ,ladoiu, Catalin ,oicu, 8lorea ,oinea< - senatori+ Mircea 7eoana, .an-Mircea Po escu, /lie 0arbu, Cristian .iaconescu, 4ristide $oibu, 4ntonie /or&o(an, 0erban 3icolae, 4n&el 9il(ar, /oan C6elaru, ,asile /oan .anut ;n&ureanu, .oru /oan 9aracila, /on $adoi, /on 8lorescu, Petru 0erban Mi6ailescu, ,asile .incu, ,iorel 4rcas, 9raian 3o(olan, Otilian 3ea&oe, Petre .aea, /on Moraru, 4urel 7abriel 0imionescu, /on ,ar&au, ,asile /on, .oina 0ilistru, ,iorel 0tefan, 0e(er 0ter, /on 9oma, 4driana 9icau, 7eor&e Cristian Maior, 4drian Paunescu, /on /liescu, /on 0olcanu, 4le:andru 4t6anasiu, O(idiu 9eodor Cretu, Cristian $adu 7eor&escu, $adu Catalin Mardare, Corina Cretu, 3icolae ,acaroiu. 4ceasta sesizare a fost trimisa Curtii Constitutionale cu adresa nr.51/""" din 22 iunie 2005 a secretarului &eneral al Camerei .e utatilor, fiind inre&istrata la Curtea Constitutionala sub nr.!111 din 22 iunie 2005 si formeaza obiectul .osarului nr.5554/2005. Pentru e:ercitarea controlului realabil de constitutionalitate asu ra aceleiasi le&i, Curtea Constitutionala a rimit si sesizarea nr.11" din 2! iunie 2005 din artea /naltei Curti de Casatie si =ustitie, inre&istrata la aceeasi data, care formeaza obiectul .osarului nr.5 "5/2005. 0ecretarul &eneral al 0enatului, cu adresa nr.20** din 2' iunie 2005, a transmis Curtii Constitutionale sesizarea de neconstitutionalitate ri(ind aceeasi le&e, sustinuta de un &ru de 25 de senatori, du a cum urmeaza+ ,er&inia ,edinas, 76eor&6e 8unar, 4urel 4rdelean, Carol .ina, Claudiu 9anasescu, ,iorel 0enior .uca, /rina %o&6in, Corneliu ,adim 9udor, %i(iu-.oru 2indea, ,alentin .inescu, 76eor&6e ,iorel .umitrescu, Constantin 7aucan, /lie /lascu, 3icolae-Marian /or&a, ,iorica 7eor&eta Pom ilia Moisuc, /lie Petrescu, Petru 0tan, O(idiu 9eodor Cretu, 4ntonie /or&o(an, Mi6ail Po escu, 0erban 3icolae, Otilian 3ea&oe, /on Moraru, 0erban Mi6ailescu si Cristian $adu 7eor&escu. 4ceasta sesizare a fost inre&istrata la data de 2' iunie 2005 si formeaza obiectul .osarului nr.5"'4/2005. 4(and in (edere ca obiectul celor trei sesizari (izeaza aceeasi le&e, Curtea a dis us cone:area celor trei dosare. 4utorii sesizarilor considera ca le&ea criticata este neconstitutionala deoarece incalca rocedura de ado tare a le&ii, re(ederile constitutionale cu ri(ire la ro rietate si cele referitoare la inde endenta )ustitiei si inamo(ibilitatea )udecatorilor. /n conformitate cu dis ozitiile art.1" alin.>2# din %e&ea nr.!'/1992, sesizarea a fost comunicata resedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, recum si 7u(ernului, entru a utea rezenta unctele lor de (edere, ana la data stabilita entru dezbatere. 7u(ernul, in unctul de (edere transmis cu nr.5/*91", nr.5/*989 si nr.5/!0'9/C.P.9. din ! iulie 2005, a reciaza ca toate criticile formulate rin cele trei sesizari sunt neintemeiate entru urmatoarele considerente+ 4. /. /n le&atura cu obiectiile de neconstitutionalitate de rinci iu, ri(ind le&ea in ansamblul ei. Proiectul de le&e asu ra caruia 7u(ernul si-a an&a)at ras underea in temeiul art.11! alin.>1# din Constitutie este o le&e com le:a si cu rinzatoare, titlurile in care este structurata fiind arti com onente ale unui intre& unitar, subsumandu-se aceleiasi conce tii unice de le&iferare. 5ste li sita de rele(anta si critica otri(it careia le&ea in cauza cu rinde modificari si com letari ale unor le&i or&anice. /n ultima instanta, actul normati(, a carui constitutionalitate este contestata, este o le&e a Parlamentului, si Parlamentul $omaniei ado ta in mod obisnuit le&i or&anice. Cat ri(este afirmatia din sesizarea de neconstitutionalitate, otri(it careia nu ar e:ista identitate intre situatia rezentata de autori si situatia asu ra careia Curtea Constitutionala s-a ronuntat de)a rin .ecizia nr. 1!' din 1" a rilie 200*, ublicata in Monitorul Oficial al $omaniei, Partea /, nr.2'9 din 21 a rilie 200*, ronuntata in .osarul nr.1'54/200*, aceasta nu este intemeiata. Obiectul acestui dosar 1-a constituit sesizarea de neconstitutionalitate asu ra %e&ii ri(ind unele masuri entru asi&urarea trans arentei in e:ercitarea demnitatilor ublice, a functiilor ublice si in mediul de afaceri, re(enirea si sanctionarea coru tiei, una dintre obiectiile de neconstitutionalitate rinci ale fiind aceea ca 7u(ernul si-a asumat ras underea asu ra mai multor le&i si nu asu ra unui sin&ur roiect de le&e cum este cerut de art.11! alin.>1# din Constitutia re(izuita ?fost art.11* alin.>1#@.

4su ra acestei obiectii de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala s-a ronuntat afirmand ca ea A>...# nu oate fi rimita deoarece le&iuitorul oate sa re&lementeze rintr-o le&e un &ru com le: de relatii sociale, in (ederea obtinerii unui rezultat dezirabil la ni(elul intre&ii societati. >...# 4stfel de re&lementari nu se abat de la re&ulile intocmirii unui roiect de le&e, asa cum sunt stabilite rin %e&ea nr.2!/2000 ri(ind normele de te6nica le&islati(a entru elaborarea actelor normati(e, insa rin com le:itatea lor nu au aceeasi alcatuire ca un roiect de le&e consacrat re&lementarii unei sin&ure materii. 4(and in (edere sco ul unic al noii re&lementari cu rinse in %e&ea ri(ind unele masuri entru asi&urarea trans arentei in e:ercitarea demnitatilor ublice, a functiilor ublice si in mediul de afaceri, re(enirea si sanctionarea coru tiei, modul in care aceasta este structurata nu este de natura sa afecteze, asa cum sustin autorii sesizarii, dis ozitiile art.11* din Constitutie si nici e cele ale art.* si 12 din %e&ea nr.2!/2000.A. 0imilitudinea intre cele doua situatii este e(identa si facil de demonstrat. 0ustinerea din sesizare otri(it careia re&lementarile din le&ea in discutie nu se circumscriu unui sco unic - rin aceasta deosebindu-se de situatia anterioara asu ra careia s-a ronuntat Curtea Constitutionala - nu este intemeiata. 4stfel, in ceea ce ri(este sco ul %e&ii ri(ind reforma in domeniul ro rietatii si )ustitiei, recum si unele masuri adiacente, acesta trans are cu claritate din e: unerea de moti(e si este re rezentat de im erati(ul res ectarii an&a)amentelor asumate de $omania in rocesul de aderare la ;niunea 5uro eana. 4stfel, se arata ca Ain (ederea res ectarii an&a)amentelor asumate de $omania entru aderarea la ;niunea 5uro eana in materia ro rietatii este deosebit de im ortanta finalizarea rocesului de restituire a imobilelor reluate in mod abuzi( de catre re&imul comunistA. $eferitor la masurile ri(ind reforma in )ustitie, Arealizarea unui sistem )udiciar inde endent, im artial, credibil si eficientA este rezentata dre t un deziderat rinci al, fiind de notorietate fa tul ca inde linirea acestuia constituie o conditie sine Bua non a aderarii. $eforma in domeniul ro rietatii si al )ustitiei este o arte com onenta a reformei de ansamblu a societatii, e care actualul 7u(ern s-a an&a)at sa o infa tuiasca inca de la ince utul mandatului sau. /n lus, aceasta reforma, asu ra careia 7u(ernul si-a an&a)at ras underea in fata Parlamentului otri(it rocedurilor constitutionale si re&ulamentare, este una dintre eta ele de finalizare a rocesului de aderare a $omaniei la ;niunea 5uro eana. 5ste e(ident ca, fata de conte:tul actual e lan euro ean, orice deficienta constatata in aceasta directie oate conduce la acti(area clauzei de sal(&ardare si la amanarea datei aderarii, cu consecinte e:trem de ne&ati(e asu ra dez(oltarii societatii romanesti e termen mediu si, mai ales, lun&. 4sadar, afirmatia din sesizare conform careia le&ea atacata Anu se circumscrie unui sco unicA nu se sustine intrucat, asa cum am aratat, este e(ident ca finalitatea re&lementarilor ro use in le&e conduce la obtinerea unui rezultat dezirabil la ni(elul intre&ii societati, in sco ul realizarii masurilor necesare aderarii $omaniei la ;niunea 5uro eana la data de 1 ianuarie 200'. .in lo&ica intre&ii re&lementari rezulta ca nu ro rietatea si )ustitia fac obiectul le&ii, ci reforma in (ederea inte&rarii euro ene in aceste domenii. $eforma astfel re&lementata ras unde unui sco unic urmarit de 7u(ern atunci cand a recurs la rocedura re(azuta la art.11! alin.>1# din Constitutie. Cat ri(este solicitarea autorilor sesizarii adresata Curtii Constitutionale de a (erifica daca rin modalitatea de an&a)are a ras underii nu s-a urmarit, contrar rinci iilor constitutionale, transformarea 7u(ernului in autoritate le&iuitoare a tarii si eludarea e aceasta cale a dezbaterilor arlamentare, se a reciaza ca aceasta nu oate fi retinuta atat tim cat insasi Constitutia $omaniei consacra rocedura an&a)arii ras underii 7u(ernului, fara a o conditiona in (reun fel de momentul sau moti(ul entru care 7u(ernul recur&e la aceasta rocedura. 4n&a)area ras underii constituie un act rin e:celenta olitic, a carui o ortunitate este la latitudinea e:clusi(a a 7u(ernului, Parlamentul a(and la dis ozitie e:ercitarea controlului arlamentar e calea motiunii de cenzura. 5(identiem ca roblematica com le:itatii le&ilor asu ra carora 7u(ernul isi oate asuma ras underea a fost am lu dezbatuta ana in rezent cu diferite ocazii. /n acest conte:t se a reciaza ca este im ortant si edificator de subliniat o inia domnului rof. uni(. dr. 4ntonie /or&o(an cu ri(ire la roblema le&ilor com le:e in conte:tul an&a)arii ras underii in conditiile art.11! din Constitutie, e: rimata intr-o lucrare de referinta in domeniu - AConstitutia $omaniei $e(izuita, Comentarii si 5: licatiiA - Minai Constantinescu, 4ntonie /or&o(an, /oan Muram, 5lena 0imina 9anasescu - editura 4// 2ecC, 2ucuresti 200!, la a&inile 218-219+ A5ste in afara de orice indoiala ca, de (reme ce le&iuitorul nu a inteles sa faca distinctie nici in rocesul de ado tare a Constitutiei, nici in rocedura de re(izuire a acesteia, ramane la latitudinea 7u(ernului sa contureze dimensiunile si continutul acestui roiect de le&e, discutia &lisand din sfera te6nicii le&islati(e in sfera dis utelor olitice. O ozitia arlamentara mai de fiecare data cand un 7u(ern sau altul si-a an&a)at ras underea, a criticat rocedura si rin fa tul ca era (orba de Aun ac6etA de roiecte si nu des re un roiect ro riu-zis, e(itandu-se dezbaterile arlamentare asu ra unor robleme esentiale. Probabil ca asemenea discursuri s continuare, dar te:tul Constitutiei, re&lementare a roiectului de le&e stabilirea formei te6nico-)uridice a ecifice limba)ului olitic dintre o ozitie si ma)oritatea arlamentara se (or urta si in cum s-a subliniat mai sus, lasa la latitudinea 7u(ernului stabilirea obiectului de asu ra caruia intele&e sa isi an&a)eze ras underea si, cores unzator acestui obiect, roiectului res ecti(.A

//. /n le&atura cu obiectiile de neconstitutionalitate ri(ind re(ederile referitoare la ro rietate Cu ri(ire la criticile referitoare la resu usa incalcare a re(ederilor constitutionale cu rinse in art.8 > luralismul olitic#, art.9 >sindicatele#, art.*2 >dre tul la in(atatura#, art.** >accesul la cultura#, art.1*5 alin.>2# lit.c# >asi&urarea de catre stat a stimularii cercetarii stiintifice si te6nolo&ice nationale# - rin solutia de restituire in natura a tuturor imobilelor, inclusi( a celor care, in rezent, au destinatii culturale, sociale etc. 7u(ernul mentioneaza ca acestea nu ot fi retinute in masura in care su&ereaza ca e:ercitarea unora dintre rero&ati(ele actualului stat de dre t este conditionata de er etuarea abuzurilor comise de re&imul comunist. ;na dintre rinci alele mize ale asumarii ras underii a fost tocmai ideea im lementarii unor masuri de re aratie reala a abuzurilor din erioada comunista. 4stfel, rintre sco urile modificarilor aduse %e&ii nr.10/2001 ri(ind re&imul )uridic al unor imobile reluate in mod abuzi( in erioada " martie 19!5 - 22 decembrie 1989, a fost si acela al e:tinderii sferei imobilelor ce ot fi restituite in natura, cu consecinta diminuarii cuantumului des a&ubirilor si, im licit, a de&re(arii bu&etului de stat. 4cest roces im lica desi&ur si costuri sociale si olitice care ar fi fost infinit mai mici daca el ar fi fost declansat inca din anul 1990.

/n acelasi conte:t, critica ri(ind resu usa incalcare a art.5* alin.>2# sau a art.1 alin.>*# din Constitutie este de asemenea neintemeiata. $es ectarea dre tului de ro rietate nu este com atibila cu ideea de e:ercitare A ro ortionalaA a acestui dre t. /n conditii care tin de a ararea interesului &eneral, acest dre t oate fi limitat, dar (arianta de Alimitare rin nerestituireA e: erimentata cu abilitate (reme de 15 ani este inacce tabila. Oricum este de obser(at ca actualul &u(ern nu a abdicat nici de la obli&atiile care ii re(in in res ectarea re(ederilor constitutionale e(ocate. /n acest sens trebuie intelese unele masuri care limiteaza - doar tem orar totusi - libera e:ercitare de catre ersoanele reim ro rietarite a dre turilor astfel confi&urate ca de e:em lu obli&atia lor de a mentine destinatia imobilelor care in rezent au o utilitate ublica sau sociala. /n lus, 7u(ernul considera ca dre tul de folosinta si cel de ro rietate asu ra unor imobile sunt e(entuale accesorii, absolut e:terioare cadrului constitutional ri(ind luralismul olitic si celelalte (alori in(ocate in sesizare. $eferitor la critica ri(ind incalcarea mai multor rinci ii si te:te constitutionale - art.1 alin.>*# si >!# - rin solutia de reconstituire a dre tului de ro rietate e (ec6ile am lasamente si de re(ocare a titlurilor de ro rietate acordate, considera ca acesta nu este intemeiata. 4stfel, una din modificarile substantiale aduse le&ilor fondului funciar este eliminarea sinta&mei Ade re&ulaA din continutul actual al %e&ii nr.1/2000 entru reconstituirea dre tului de ro rietate asu ra terenurilor a&ricole si a celor forestiere, solicitate otri(it re(ederilor %e&ii fondului funciar nr.18/1991 si ale %e&ii nr.1"9/199', in sensul introducerii rinci iului res ectarii (ec6iului am lasament entru reconstituirea dre tului de ro rietate. 7u(ernul subliniaza fa tul ca solutia le&islati(a e care o ro une acum nu difera in fa t de cea a(uta in (edere de le&iuitorul din 1991. 0i are in (edere fa tul ca re&ula (ec6iului am lasament a fost enuntata in c6iar forma initiala a le&ii dar e:ce tiile de la aceasta re&ula nu au fost niciodata determinate, ceea ce a &enerat in ractica un numar urias de abuzuri. 0i cetatenii care au fost (ictima acestor abuzuri sunt a arati de re(ederile constitutionale in(ocate din art.l, alin. >*# din Constitutie. $e unerea in termen este )ustificata de dre turile su limentare oferite rin noua re&lementare, care ar ramane inutilizabile in absenta unui nou termen. 0e mentioneaza ca dre turile su limentare se refera la des a&ubirea in natura >din terenuri ro rietate de stat# entru terenurile a&ricole si res ecti( acordarea unor su rafete mai mari de terenuri forestiere, tot din ro rietatea de stat. /ntrucat noua modificare nu afecteaza unerile in osesie de ana acum, daca acestea au a(ut loc in mod le&al, nu se oate (orbi de o erturbare a securitatii circuitului )uridic ci(il. %e&ea, asa cum a fost modificata, nu une in discutie anularea titlurilor de ro rietate dobandite in mod le&al de ersoane indre tatite, dar ii sanctioneaza e cei care, ile&al, au obtinut titluri de ro rietate. 3u se oate sustine ca re ararea unei mari nedre tati istorice - nationalizarea efectuata de re&imul comunist - oate sa fie contrara art.1 alin.>*# sau art.1*5 alin.>2# din Constitutia $omaniei. .im otri(a, tocmai neclaritatea cu ri(ire la ade(aratii titulari ai dre tului de ro rietate este cea care afecteaza statul de dre t. /n numele stabilitatii )uridice, nu se oate acce ta le&alizarea unei nedre tati istorice si nici abuzurile comise in a licarea le&ilor fondului funciar ana in rezent. 7u(ernul considera ca nu oate fi rimita nici critica ri(ind retinsa incalcare a rinci iului se aratiei uterilor in stat, re(azuta in art.1 alin.>!# din Constitutie, in sensul ca le&ea stabileste obli&atia unei autoritati administrati(e de a re(oca un act, intrucat actele emise de comisiile de fond funciar, care sunt autoritati ublice cu acti(itate administrati(a sau administrati(-)urisdictionala, sunt acte administrati(e, iar unul din rinci iile actelor administrati(e este si acela al re(ocabilitatii acestora. /n acest fel se e(ita trimiterea cetatenilor direct in instanta, cu costuri considerabile si alte consecinte nedorite. Cata (reme or&anul administrati( isi oate rectifica ro ria &reseala, este firesc ca acesta sa o oata face. Posibilitatea - si nu obli&atia - de a re(oca titlurile emise ile&al nu are cum sa fie contrara nici rinci iului se aratiei uterilor in stat deoarece autoritatea administrati(a este aceea care decide asu ra o ortunitatii unui astfel de act, in functie de conditiile concrete ale titlului de ro rietate si de e(entualele cauze de nulitate ale acestuia. 0emnatarii sesizarii citeaza (oit trunc6iat re(ederile de modificare a %e&ii fondului funciar nr.18/1991. 0ituatia nou re&lementata este aceea in care fostii ro rietari, care a(eau osesia terenului si rimisera si ade(erinte de ro rietate sau (azut iz&oniti de ersoane care se re(alau de titluri de ro rietate nou emise, cu incalcarea re&lementarilor din acel moment. C6iar si entru aceste situatii de nedre tate e:trema modificarea le&islati(a a fost una rudenta, s ecificandu-se ca re(ocarea acelor titluri c(asificti(e oate o era numai in situatia in care acestea nu au intrat in circuitul ci(il. .aca res ecti(ele titluri de ro rietate au intrat in circuitul ci(il rin acte de (anzare - cum arare sau in alt mod, fostul ro rietar se (a adresa )ustitiei entru constatarea nulitatii absolute a titlului res ecti(, otri(it re(ederilor art./// din %e&ea nr.1"9/199', modificata si com letata. /n ceea ce ri(este critica de neconstitutionalitate a dis ozitiilor care consacra nulitatea absoluta a titlurilor emise, in sensul ca Aaceasta oate fi constatata de orice ersoana interesata, si nu numai de instanta de )udecataA, mentionam ca autorii sesizarii au inter retat &resit modificarea adusa art.* alin.>2# din te:tul %e&ii nr.1"9/199' entru modificarea si com letarea %e&ii fondului funciar nr.18/1991. 9rebuie remarcat ca rin aceasta modificare a fost e:tinsa sfera ersoanelor care ot in(oca nulitatea actelor emise cu incalcarea le&ii, solutionarea cererilor ramanand in com etenta e:clusi(a a instantelor )udecatoresti. 3efondata este si critica de neconstitutionalitate a dis ozitiilor ce Arealizeaza o ierar6izare a robelor, retinandu-se ca se rezuma ca e: rimand ade(arul informatiile cu rinse in actele de reluare abuzi(aA >formularea a artine semnatarilor sesizarii#. /n conformitate cu rinci iile constitutionale ale dre tului la a arare si al accesului liber la )ustitie, s-a dorit o usurare semnificati(a a sarcinii robei.

0-a a reciat de asemenea ca actele normati(e folosite ca instrument de s oliere a ro rietarilor le&itimi ar utea, in subsidiar sa fie in(ocate, in mod simetric de catre aceiasi ro rietari ca mi)loc de roba subsidiar. /nitiatorii sesizarii (orbesc des re o ierar6izare a robelor, dar nu intele& de loc semnificatia normelor care dau o (aloare robanta actelor de e: ro riere numai in masura in care dre tul de ro rietate nu oate fi do(edit rin mi)loacele de roba cunoscute >in rimul rand rin acte autentice#. .e asemenea omit sa recizeze care sunt in o inia domniilor lor normele constitutionale care au fost incalcate in acest caz. ///. /n le&atura cu obiectiile de neconstitutionalitate ri(ind re(ederile referitoare la )ustitie 4utorii sesizarii afirma ca, rin intrea&a conce tie a noii re&lementari, se urmareste subordonarea olitica a )ustitiei, a instantelor )udecatoresti, a arc6etelor, a Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, incalcandu-se, astfel, dis ozitiile constitutionale care ii acorda rolul de &arant al inde endentei )ustitiei. in realitate, in baza noilor re&lementari Consiliul 0u erior al Ma&istraturii (a fi consolidat si (a utea sa )oace cu ade(arat rolul de &arant al inde endentei =ustitiei. Permanentizarea acti(itatii membrilor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii este, du a cele mai elementare re&uli lo&ice, o masura de consolidare a acestui or&anism. 0e elimina astfel si conflictul de interese care e:ista ca urmare a cumularii calitatii de membru cu aceea de titular al unor functii din conducerea instantelor sau a arc6etelor. 8ata de afirmatia din sesizare conform careia rin noua re&lementare se diminueaza rolul Consiliul 0u erior al Ma&istraturii in cariera ma&istratilor, trebuie mentionat ca, de fa t, in continuare acesta+ - (a ro une numirea in functiile de )udecator si rocurori< - (a decide dele&area, detasarea, transferul si romo(area )udecatorilor< - (a decide de asemenea detasarea, transferul si romo(area rocurorilor< - (a numi in functii de conducere )udecatorii si rocurorii. .e asemenea, Consiliul 0u erior al Ma&istraturii (a or&aniza si in (iitor >fara nici un amestec &u(ernamental#+ - concursurile entru accesul in ma&istratura< - e(aluarile )udecatorilor si rocurorilor du a numirea in functie< - concursurile entru romo(are. Concursurile entru numirea in functiile de conducere (or fi or&anizate tot de Consiliul 0u erior al Ma&istraturii fara (reo contributie a ministrului )ustitiei. 4sadar, Ministerul =ustitiei nu (a e:ercita nici un fel de control asu ra carierei si acti(itatii rofesionale a )udecatorilor si rocurorilor, acestea ramanand doar atribute ale Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 1. Cu ri(ire la obiectiile de neconstitutionalitate ri(ind modificarea si com letarea %e&ii nr.*1'/200! ri(ind Consiliul 0u erior al Ma&istraturii+ a# 0e in(oca o incalcare a rinci iul se aratiei uterilor in stat rin te:tul ro us al art.*9 alin.>"# din %e&ea nr.*1'/200! care instituie obli&ati(itatea rezentarii de catre Consiliul 0u erior al Ma&istraturii a ra oartelor anuale asu ra starii )ustitiei si asu ra acti(itatii ro rii. Critica face, in mod (oit abstractie de fa tul ca art.1 alin.>!# din Constitutia $omaniei, re ublicata, consacra nu numai rinci iul se aratiei, ci si e acela al ec6ilibrului uterilor - le&islati(a, e:ecuti(a si )udecatoreasca - in cadrul democratiei constitutionale. /n incercarea de a da substanta ideii de ec6ilibru intre autoritatea le&islati(a si cea )udecatoreasca doctrina s-a &asit adesea in im as. 0-a sustinut ca ec6ilibrul se realizeaza rin res ectarea de catre autoritatea )udecatoreasca a le&ilor elaborate de Parlament. Obli&atia res ectarii le&ilor este insa una &enerala, iar realitatea este ca re&lementarile din anul 200! au a(ut ca obiecti( e:clusi( asi&urarea unui lus de inde endenta )ustitiei, recum si a unui anumit ec6ilibru intre autoritatea )udecatoreasca si cea e:ecuti(a. 4cest obiecti( a fost de altfel atins daca luam in considerare rero&ati(ele, limitate, e care Presedintele $omaniei sau ministrul )ustitiei le are in ra ort cu Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 5:ista in sc6imb o de lina inde endenta si nici un element de ec6ilibrare in ra orturile autoritatii )udecatoresti cu Parlamentul, adica e:act cu or&anul re rezentati( su rem al o orului roman art."1 alin.>1# din Constitutie. 5ste de obser(at ca atributia Consiliului 0u erior al Ma&istraturii referitoare la elaborarea ra ortului anual ri(ind acti(itatea sa si a celui ri(ind starea )ustitiei si rezentarea acestora in fata Parlamentului nu incalca in nici un fel se aratia uterilor in stat. Princi iul se aratiei uterilor in stat nu resu une o izolare a res ecti(elor A uteriA ci, dim otri(a, o colaborare ermanenta a acestora, cu res ectarea stricta a atributiilor fiecareia si cu luarea in considerare a inde endentei autoritatilor ublice in e:ercitarea atributiilor re(azute de le&e. Prezentarea anuala a ra oartelor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii asu ra acti(itatii ro rii si asu ra starii )ustitiei este

necesara intrucat masurile de asanare a le&islatiei ori de or&anizare a )ustitiei se iau rin intermediul acti(itatii de le&iferare a Parlamentului $omaniei. /n (ederea elaborarii unei le&islatii moderne si eficiente, Parlamentul trebuie sa cunoasca e(olutia si roblemele cu care se confrunta sistemul )udiciar, e baza unor date reale si (erificate statistic. Pe de alta arte, rezentarea unui ra ort ri(ind acti(itati realizate anterior intocmirii ra ortului, nu oate afecta inde endenta Consiliului 0u erior al Ma&istraturii intrucat, otri(it dis ozitiilor le&ale in (i&oare, Parlamentul nu are si nu (a a(ea nici in (iitor osibilitatea de a inter(eni in acti(itatea Consiliului 0u erior al Ma&istraturii si nici nu oate lua masuri sanctionatorii sau de coordonare (izand ma&istratii sau acti(itatea acestora. 4sa cum reiese din ansamblul re&lementarii, rezentarea unui ra ort de acti(itate si a unuia asu ra starii )ustitiei are un e(ident caracter de informare si constituie un instrument necesar in asi&urarea trans arentei. /n lus, C0M este o autoritate ublica si nu una oculta, iar toate autoritatile ublice au o ras undere ublica >diferita de ras underea )uridica#. /nstitutiile lasate in afara controlului ublic tind sa se com orte abuzi(. 9otodata, a(and in (edere caracterul ublic si solemn al sedintelor Parlamentului, ca autoritate de lar&a re rezentati(itate sociala, rezentarea unei informari constituie o masura necesara de informare a o iniei ublice, a(and si un caracter de sensibilizare a o ulatiei. Prezentarea ra ortului in Parlament nu face altce(a decat sa faciliteze o dezbatere ublica asu ra unei com onente a administrarii )ustitiei, c6estiune de mare interes ublic. 3u in ultimul rand un astfel de ra ort are si o (aloare ractica de necontestat deoarece ermite C0M sa introduca e a&enda dezbaterilor arlamentare si ublice im erati(ele de ordin le&islati( necesare entru buna functionare a )ustitiei. /n alta ordine de idei este de amintit ca o astfel de ractica nu este sin&ulara deoarece si alte autoritati ublice rezinta, de asemenea, ra oarte Parlamentului, transmitand eriodic informatii care ot contribui la imbunatatirea si modernizarea le&islatiei. b# 0e sustine, de asemenea, ca are loc o diminuare a rolului Consiliului 0u erior al Ma&istraturii in ceea ce ri(este cariera )udecatorilor, incalcandu-se, astfel, art.125 alin.>2# din Constitutie. Cu ri(ire la aceasta sustinere, aratam ca, asa cum am recizat mai sus, Consiliul 0u erior al Ma&istraturii isi astreaza atributiile din re&lementarea actuala in ceea ce ri(este cariera )udecatorilor >numire, romo(are, transferare, sanctionare#, fiind in de lina concordanta cu normele constitutionale cu rinse in art.125 alin.>2#. c# 3u oate fi sustinut nici fa tul ca re&lementarile ro use restran& rolul Consiliului 0u erior al Ma&istraturii la un or&anism cu rol consultati(, Ala dis ozitia ministrului )ustitiei si, im licit, a Presedintelui $omaniei in functiuneA, ca urmare a eliminarii recizarii Are rezentant al autoritatii )udecatorestiA din art.1 al %e&ii nr.*1'/200!. Potri(it Ca itolului ,/ - A4utoritatea )udecatoreascaA din 9itlul /// al Constitutiei, Consiliul 0u erior al Ma&istraturii este o arte a autoritatii )udecatoresti, alaturi de Ministerul Public si instantele de )udecata. 3umai acestea din urma re rezinta insa uterea )udecatoreasca. 4rt.1 din %e&ea nr.*0!/200!, atat in (ec6ea re&lementare, cat si in noua re&lementare, arata clar cine re rezinta uterea )udecatoreasca+ APuterea )udecatoreasca se e:ercita de /nalta Curte de Casatie si =ustitie si de celelalte instante )udecatoresti stabilite de le&eA. /n lus, otri(it Constitutiei, Consiliul 0u erior al Ma&istraturii este A&arantul inde endentei )ustitieiA, calitate re&lementata, de altfel si rin modificarile la %e&ea nr.*1'/200!. /n modificarile o erate, rolul C0M este identic cu cel conferit de Constitutie. Co ierea unor te:te din le&ea fundamentala nu ar fi adus un lus calitati( redactarii, ci dim otri(a, un minus. 3econstitutionala ar fi fost numai afirmatia ca C0M nu este re rezentant al autoritatii )udecatoresti. 3u oate fi a reciata ca neconstitutionala neco ierea unui te:t din Constitutie, in conditiile in care toate te:tele din le&e confirma acest atribut constitutional. Mai mult, ca sa fim ri&urosi, e: resia eliminata >Are rezentant al autoritatii )udecatorestiA# era incorecta si c6iar neconstitutionala, entru ca lasa sa se intelea&a in mod &resit ca C0M ar fi sin&urul re rezentant al autoritatii )udecatoresti. Or, otri(it ca itolului ,/ din titlul ///, re rezentanti ai autoritatii )udecatoresti sunt instantele de )udecata si /nalta Curte de Casatie si =ustitie, Ministerul Public si C0M. Prin urmare, am eliminat o e: resie neconstitutionala. Cu totul ne)ustificata este asertiunea otri(it careia redistribuirea com etentelor intre lenul Consiliului 0u erior al Ma&istraturii si sectiile acestuia ar contra(eni art.1*! din %e&ea fundamentala. /n realitate Constitutia consacra rolul Consiliului 0u erior al Ma&istraturii de &arant al inde endentei )ustitiei, insa, in acelasi tim lasa in sarcina le&ii s eciale re&lementarea modului de im artire a atributiilor intre lenul si sectiile Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 3oul demers se inscrie erfect in acest ti ar constitutional care nu stabileste care sunt atributiile lenului si care sunt cele ale sectiilor, facand, asa cum am aratat trimitere la le&ea s eciala a acestui or&anism 3umai art.1*! alin.2 din Constitutie se refera la sectiile C0M ca Ainstante de )udecata in domeniul ras underii disci linare a )udecatorilor si rocurorilor.A Or, modificarile o erate au astrat acest atribut al sectiilor asa incat nu e:ista nici o norma neconstitutionala. 3oua filozofie ro usa rin roiect este rezultatul firesc al ermanentizarii acti(itatii membrilor Consiliului si ras unde totodata unor cerinte absolut lo&ice si rezonabile+ - re rezentantii )udecatorilor (or 6otari entru )udecatori< - cei ai rocurorilor, (or 6otari entru rocurori< - Plenul se (a ronunta numai cu ri(ire la roblemele comune ale )udecatorilor si rocurorilor. 3ici abro&area art."5-"' din %e&ea nr.*1'/200! ri(ind Consiliul 0u erior al Ma&istraturii nu oate fi considerata

neconstitutionala. .e altfel, autorii sesizarii nici nu recizeaza ce dis ozitie constitutionala ar fi incalcata in acest caz. .e altfel te:tele citate si-au rodus efectele, mentinerea lor nemaia(and, de fa t, nici o rele(anta in economia le&ii. d# 5ste li sita de su ort si afirmatia otri(it careia modificarea adusa %e&ii nr.*1'/200! ar contra(eni re(ederilor art.1** alin.>!# din Constitutie afectand retroacti( durata mandatului membrilor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii alesi in 200!. 4firmatia este ine:acta deoarece mandatul membrilor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii este, in continuare cel stabilit in art.1** alin.>!# din Constitutie, modificarea adusa %e&ii nr.*1'/200! fiind in sensul te:tului constitutional. 4stfel, mandatul membrilor Consiliului ramane cel de " ani, insa, ca urmare a ermanentizarii acti(itatii acestora - as ect e care le&ea fundamentala nu il interzice - modul de functionare a Consiliului de(ine unul incom arabil mai eficient. 8a tul ca aceste re&uli sunt diferite fata de cele e:istente la ince utul mandatului membrilor in functie ai Consiliului nu incalca in nici un fel normele constitutionale, care, asa cum am mai aratat, lasa e seama le&ii s eciale or&anizarea si functionarea acestuia. 8iind (orba de o le&e s eciala, nimic nu im iedica le&iuitorul ca, in cazul in care considera necesara o reasezare a re&ulilor de or&anizare si functionare a unui or&anism, sa inter(ina le&islati(, fara ca aceasta inter(entie sa fie considerata retroacti(a. 3oile dis ozitii ri(ind functionarea Consiliului (or fi a licabile de la data intrarii in (i&oare a le&ii de modificare, membrii in functie a(and, insa, obli&atia de a se ada ta noilor re&lementari. /n acelasi sens, s-a e: rimat, in re etate randuri, Curtea Constitutionala, statuand ca A>...# le&ea osterioara nu oate atin&e dre tul nascut sub im eriul le&ii anterioare, deoarece ar insemna ca le&ea noua sa fie a licata retroacti(, contrar re(ederilor art.15 alin.>2# din Constitutie si cerintelor le&ate de asi&urarea stabilitatii ra orturilor )uridice, insa oate modifica re&imul )uridic al dre tului anterior. >...# 4cesta este un as ect care nu ri(este e:istenta dre tului, ci re&imul sau )uridic.A >.ecizia Curtii Constitutionale nr.* din 2 februarie 199*, ublicata in Monitorul Oficial nr.95 din 1' mai 199*< .ecizia Curtii Constitutionale nr.5 din 2* februarie 199*, ublicata in Monitorul Oficial nr.129 din 1' iunie 199*.# /n consecinta Ao le&e nu este retroacti(a atunci cand modifica entru (iitor o stare de dre t nascuta anterior si nici atunci cand su rima roducerea in (iitor a efectelor unei situatii )uridice constituite sub im eriul le&ii (ec6i, entru ca in aceste cazuri le&ea noua nu face altce(a decat sa re&lementeze entru erioada ulterioara intrarii ei in (i&oare, adica in domeniul ei ro riu de a licare.A >.ecizia Curtii Constitutionale nr.29! din " iulie 200!, ublicata in Monitorul Oficial nr.88' din 29 se tembrie 200!#. 2. Cu ri(ire la obiectiile de neconstitutionalitate ri(ind modificarea si com letarea %e&ii nr.*0*/200! ri(ind statutul ma&istratilor+ a# $eferitor la critica ri(ind neconstitutionalitatea art."* din %e&ea nr.*0*/200! ca urmare a instituirii a doua noi cazuri de eliberare din functie+ inca acitatea rofesionala si ne romo(area e:amenului, aceasta nu oate fi retinuta. /n realitate moti(ul de eliberare din functie constand in inca acitatea rofesionala e:ista si in re&lementarea actuala a art."* alin.>1# lit.d#, in tim ce rin modificarea ro usa, la lit.6# a art."*, se re(ede eliberarea din functie doar in cazul ne romo(arii e:amenului re(azut la art.*1 alin.>1!#. 4ceasta din urma solutie a fost instituita numai entru cazul intrarii in ma&istratura fara concurs sau e:amen, otri(it art.*1 din %e&ea nr.*0*/200!, situatie in care s-a considerat necesara sanctionarea celui care, intrand in ma&istratura fara concurs, nu isi inde lineste obli&atia de a urma si absol(i cursurile de erfectionare de " luni or&anizate de /nstitutul 3ational al Ma&istraturii. .atorita caracterului e:ce tional al accederii in ma&istratura fara concurs, osibilitate acordata anumitor cate&orii de ersoane, este necesara instituirea, totusi, a unor &arantii cu ri(ire la calitatea rofesionala a acestora, in sco ul &arantarii inde linirii in mod eficient a actului de )ustitie. Cele doua moti(e de eliberare din functie nu im ieteaza, astfel, in nici un fel, asu ra inamo(ibilitatii )udecatorilor si, res ecti(, inde endentei rocurorilor, iar sin&ura Ae urareA de care se oate (orbi este Ae urarea incom etentilorA care (a utea fi o erata e:clusi( de catre Consiliul 0u erior al Ma&istraturii. /n acest conte:t consideram necesar sa subliniem o data in lus+ Ministerul =ustitiei nu (a e:ercita nici un fel de control asu ra carierei si acti(itatii rofesionale a )udecatorilor si rocurorilor, fie ei incom etenti ori straluciti din unct de (edere rofesional si moral, acestea ramanand doar atribute ale Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. b# in ceea ce ri(este obiectiile fata de modificarile le&islati(e ri(ind numirea in functii la toate instantele si incetarea mandatelor de conducere actuale de 5 ani, acestea sunt li site de temei. Modificarea %e&ii nr.*0*/200! este de esenta in ceea ce ri(este numirea in functii de conducere. 4stfel, de la mandatul de 5 ani fara osibilitatea rein(estirii se trece la un mandat de * ani, cu osibilitatea rein(estirii, o sin&ura data. Procedura de numire se modifica rin introducerea unui concurs sau e:amen care testeaza abilitatile mana&eriale, de comunicare, de or&anizare a resurselor umane, ca acitatea de a lua decizii si de a-si asuma ras underea. Modificarea re&ulilor ri(ind numirea si e:ercitarea functiilor de conducere in tim ul derularii mandatului im un incetarea acestuia, fara ca astfel sa se aduca atin&ere (reunui rinci iu constitutional. Concursul re(azut la 4rt./, din 9itlul D,// este or&anizat ca urmare a modificarilor substantiale aduse rocedurii de numire in functiile de conducere la curtile de a el, tribunale, )udecatorii si la arc6etele de e lan&a acestea, recum si duratei mandatelor. 3oile re&lementari sunt de a licabilitate imediata, moti( entru care conducatorii instantelor si arc6etelor res ecti(e nu mai ot fi considerati ca inde linesc criteriile entru inde linirea functiilor res ecti(e. 5i ot, insa, sa artici e la concurs, utand, fi, astfel, rein(estiti in functie otri(it noilor criterii de selectie.

0tabilitatea si continuitatea functionarii instantelor si arc6etelor nu (or fi incalcate, atata tim cat le&ea re(ede ca, ana la numirea in functie otri(it noilor criterii si roceduri, interimatul (a fi asi&urat de )udecatorul sau rocurorul care a inde linit aceasta functie sau, du a caz, de un alt )udecator sau rocuror numit de C0M. /n acest sens este si )uris rudenta Curtii Constitutionale care in .ecizia nr. 1*!/2005, ublicata in M. Of. al $omaniei, artea /, nr.*92/10.05.2005, referitoare la e:ce tia de neconstitutionalitate a dis ozitiilor Ordonantei de ur&enta a 7u(ernului nr.121/200* entru modificarea si com letarea %e&ii concurentei nr.21/199", recum si ale art.1' alin.>1# si ale art.18 din %e&ea concurentei nr.21/199" a decis ca modificarea mandatului membrilor Consiliului Concurentei inainte de termen este constitutionala. /n analizarea acestei c6estiuni nu se oate face abstractie nici de )uris rudenta rin care Curtea Constitutionala a ras uns dilemelor a arute in anul 2002 cu ocazia reducerii duratei mandatului consilierilor de conturi ai Curtii de Conturi care, otri(it Constitutiei, erau tot inamo(ibili si inde endenti, ca si )udecatorii. 0i atunci s-a (orbit des re e(entuala neconstitutionalitate a unei astfel de masuri in(ocand-se tot o resu usa incalcare a rinci iului neretroacti(itatii le&ii si c6iar un asa numit atentat la rinci iul inamo(ibilitatii, de care si res ecti(ii consilieri beneficiau in baza unei re(ederi constitutionale e: rese. 9oate aceste obiectiuni au fost inlaturate de catre Curtea Constitutionala rin moti(ari de remarcabila acuratete si consec(enta stiintifica inserate de e:em lu in deciziile+ - nr.1'/2* ianuarie 2002 ublicata in M.Of. nr.10! din ' februarie 2002 - nr.91/21 martie 2002 ublicata in M.Of. nr.*90 din ' iunie 2002 si - nr.1!'/9 mai 2002 ublicata in M.Of. nr.508 din 15 iulie 2002. c# %i sita de su ort este si critica referitoare la neconstitutionalitatea abro&arii rimului alineat al art.8 din %e&ea nr.*0*/200! care abro&a alineatul >1#, referitor la interzicerea subordonarii )udecatorilor si rocurorilor sco urilor sau doctrinelor olitice. Precizam ca eliminarea alin.>1# din cu rinsul art.8 al %e&ii nr.*0*/200! se datoreaza li sei de lo&ica si de a licabilitate a acestui te:t+ de fa t, nici o ersoana nu se oate AsubordonaA unor Adoctrine oliticeA, care nu sunt altce(a decat idei, teorii din domeniul stiintelor olitice. O ersoana oate e(entual sa sim atizeze cu o doctrina olitica ori sa aiba un crez olitic, dar in mod e(ident, nu se oate AsubordonaA unei idei. Prin urmare, in res ect fata de libertatea &andirii si a constiintei - &arantata de Constitutia $omaniei - a fost eliminata o re(edere care ar fi utut transmite mesa)ul ca in $omania se incearca controlul &andurilor si al constiintei. Ceea ce este im ortant in asi&urarea inde endentei )udecatorilor si rocurorilor este com ortamentul, atitudinea, actiunea, adica e:teriorizarea ideilor. 0ituatia in care o ersoana actioneaza e baza unor con(in&eri iz(orate din im artasirea unor doctrine olitice este de)a aco erita de re&lementarea ro usa rin roiect referitoare la interdictiile si incom atibilitatile a licabile )udecatorilor si rocurorilor. 7arantii de nesubordonare sunt cu rinse in alin.>2# si >*# ale aceluiasi articol, otri(it carora )udecatorii si rocurorii Anu ot sa faca arte din artide sau formatiuni olitice si nici sa desfasoare >sau sa artici e la# acti(itati cu caracter oliticA si Asunt obli&ati ca in e:ercitarea atributiilor sa se abtina de la e: rimarea sau manifestarea, in orice mod, a con(in&erilor lor oliticeA. .e asemenea, otri(it alin.>1# al art.5 din roiect, A=udecatorii si rocurorii sunt obli&ati ca, rin intrea&a lor acti(itate, sa asi&ure su rematia le&ii, sa res ecte dre turile si libertatile ersoanelor, recum si e&alitatea lor in fata le&ii si sa asi&ure un tratament )uridic nediscriminatoriu tuturor artici antilor la rocedurile )udiciare, indiferent de calitatea acestora, sa res ecte Codul deontolo&ic al )udecatorilor si rocurorilor si sa artici e la formarea rofesionala continua.A /n lus, roiectul de modificare a %e&ii nr.*0*/200! re(ede la art.* alin.>!# ca Aorice ersoana, or&anizatie, autoritate sau institutie este datoare sa res ecte inde endenta )udecatorilorA. 4de(arate &arantii de nesubordonare sunt si re(ederile ri(ind inde endenta )udecatorilor si rocurorilor, fiind rima data cand entru rocurori se re(ede in mod e: res inde endenta. d# Obiectia cu ri(ire la incalcarea rinci iului se aratiei uterilor re(azut de art.1 alin.>!# din Constitutie, a rinci iului inde endentei )udecatorilor, res ecti( a rinci iului inamo(ibilitatii entru )udecatori re(azut de art.125 din Constitutie, recum si a rinci iului stabilitatii si im artialitatii, in cazul rocurorilor, re(azut de art.1*2 alin.>1# din Constitutie, rin anularea dre turilor casti&ate sau, du a caz, restran&erea e:ercitiului unor asemenea dre turi, nu este intemeiata. 5ste li sita de sens in(ocarea caracterului neconstitutional al alin.>l2# al art.1! din %e&ea nr.*0*/200! care re(ede ca entru inscrierea la concursul de admitere la /nstitutul 3ational al Ma&istraturii, candidatul lateste o ta:a al carei cuantum se stabileste rin 6otarare a Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, in functie de c6eltuielile necesare entru or&anizarea concursului. O astfel de re&lementare nu oate fi considerata neconstitutionala in ra ort cu rinci iul inde endentei si inamo(ibilitatii, ori du a caz, al stabilitatii, entru sim lul moti( ca aceasta ta:a se lateste numai entru concursul de admitere la /nstitutul 3ational al Ma&istraturii, deci anterior dobandirii statutului de )udecator sau rocuror. Pentru concursurile de romo(are sau de numire in functiile de conducere nu este re(azuta lata (reunei ta:e, astfel incat nu se une roblema afectarii in (reun fel a statutului )udecatorilor si rocurorilor.

5ste de asemenea e de lin constitutionala introducerea alin.>"# al art.29. .e arte de a fi o discriminare e criteriul etnic, contrara art.1" din Constitutie, aceasta re(edere da substanta dre tului constitutional la identitate re(azut de art." din %e&ea fundamentala. 5: resia acestui dre t constitutional se re&aseste, de altfel, si in alte acte normati(e, dintre care se mentioneaza %e&ea administratiei ublice locale nr.215/2001. O asemenea dis ozitie este intru-totul constitutionala rin risma art.128 din Constitutia $omaniei. .e altfel, nu oate fi inter retata nici ca o incalcare a e&alitatii in dre turi deoarece, in aceasta ri(inta si )uris rudenta Curtii Constitutionale este constanta in a arata ca modalitatea in care le&iuitorul intele&e sa re&lementeze felul in care sunt or&anizate instantele rin numirea unor )udecatori, este de com etenta e:clusi(a a Parlamentului. e# 3u contra(in Constitutiei nici noile re(ederi care dau osibilitatea Presedintelui $omaniei sa refuze numirea )udecatorilor si rocurorilor ro usi de Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, Pre(ederea le&ala citata da eficienta re(ederilor art.1 alin.* din Constitutie care caracterizeaza $omania ca stat AdemocraticA. 9rebuie amintit ca s re deosebire de alte state, in $omania )udecatorii si rocurorii nu sunt alesi rin (ot o ular. Presedintele $omaniei insa este ales democratic, rin (ot o ular si rin urmare este sin&urul e: onent al (ointei o ulare in ra orturile cu autoritatea )udecatoreasca. 4ceasta ultima calitate )ustifica instituirea, in fa(oarea Presedintelui, a unei Acai de atacA in cazul in care a reciaza ca ro unerea C0M ri(ind numirea unui )udecator sau rocuror nu ar fi )ustificata si se im une a fi reanalizata tot de catre C0M. 5sential este fa tul ca, intr-o astfel de dis uta, Consiliul 0u erior al Ma&istraturii are ultimul cu(ant, deci isi astreaza inte&ral si nestirbit dre tul de a decide asu ra c6estiunii mentionate >Presedintele nu are osibilitatea unui al doilea refuz in cazul renominalizarii aceleiasi ersoane de catre C0M#. /n termeni constitutionali acest ti de ra ort )uridic dintre Presedinte si C0M constituie o erfecta unere in ractica le&islati(a a rinci iului constitutional al Ase aratiei si ec6ilibrului uterilorA e care il mentioneaza art.1 alin.! din le&ea fundamentala. 4nalo&ia e care semnatarii sesizarii o fac cu situatia in care Presedintele nu oate sa refuze numirea unor ministrii care au rimit (otul de incredere de la Parlament este ine:acta si mai cu seama irele(anta. 0 re deosebire de C0M, Parlamentul se constituie ca urmare a e: rimarii, rin (ot, a (ointei o ulare. Mult mai adec(ata ar fi analo&ia cu rocedura conform careia Presedintele oate refuza o sin&ura data romul&area unei le&i ado tate de Parlament, situatie in care res ecti(a le&e este ree:aminata de forumul le&iuitor care o oate ado ta insa tot in forma initiala. /n lus, 7u(ernul a reciaza ca trebuie res ectat rinci iul simetriei, consacrat si a licat in doctrina si ractica )uridica. 4rt.125 alineatul 1 din Constitutia $omaniei statueaza ca )udecatorii sunt numiti de Presedintele $omaniei. Or, rinci iul simetriei actelor functioneaza si in cazul actelor Presedintelui, in sensul ca semnatura Presedintelui de numire a unui )udecator nu este una formala, ci una de substanta, ne utandu-se sustine ca semnatura Presedintelui este de fa t o sim la formalitate. 3umirea unui )udecator im lica o res onsabilitate )uridica entru Presedintele $omaniei, fa t entru care este e de lin e: licabila osibilitatea refuzului numirii unei ersoane. .im otri(a, se sustine ca si anterior acestor modificari osibilitatea ca Presedintele $omaniei, in (irtutea rinci iului simetriei mentionat mai sus, utea refuza numirea unui )udecator sau rocuror. Or, te:tul nou nuanteaza acest refuz, eliminand osibilitatea unui abuz al Presedintelui, in sensul ca Presedintele $omaniei oate refuza o sin&ura data numirea unui )udecator sau rocuror, e cand (ec6iul te:t nu re(edea o asemenea limitare, Presedintele utand refuza nelimitat si fara a moti(a numirea in functie a )udecatorilor si rocurorilor. 4u de asemenea un de lin su ort constitutional re(ederile le&ale nou introduse care stabilesc ca numirea rinci alelor functii de conducere din Parc6etul de e lan&a /nalta Curte de Casatie si =ustitie si Parc6etul 3ational 4nticoru tie se face de catre Presedintele $omaniei, la ro unerea Ministrului =ustitiei si cu a(izul Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. Potri(it art.9! litera c# din Constitutie, Presedintele are ca atributie numirea in functii ublice, iar aceasta numire se face in conditiile le&ii. 3u e:ista nici un te:t constitutional care sa re&lementeze numirea in functiile de conducere din arc6ete, ceea ce inseamna ca aceasta se face in conditiile re&lementate de le&e. $eferitor la numirea conducatorilor Parc6etului de e lan&a /nalta Curte de Casatie si =ustitie si, res ecti(, Parc6etului 3ational 4nticoru tie, otri(it art.1*2 alin.>1# din Constitutie, rocurorii isi desfasoara acti(itatea otri(it rinci iului le&alitatii, al im artialitatii si al controlului ierar6ic, sub autoritatea ministrului )ustitiei. .e aceea, ministrul )ustitiei ras unde entru eficienta arc6etelor. /n aceste conditii, ministrul )ustitiei trebuie sa (e&6eze la conducerea arc6etelor e baza rinci iului res onsabilitatii si al eficientei. Ministrul )ustitiei nu controleaza in nici un caz solutiile rocurorilor, acestia fiind inde endenti otri(it art.! alin.l din roiectul de modificare a %e&ii nr.*0*/200!, iar nu numai stabili, asa cum se re(ede in actuala forma a %e&ii nr.*0*/200!. /nde endenta rocurorilor este consacrata si rin art."1 alin.2 din modificarile aduse %e&ii *0!/200! ri(ind or&anizarea )udiciara. /n lus, dezbaterile din C0M - ro(ocate de solicitarea a(izului - aduc trans arenta acestor numiri si re(ocari, a(and in (edere caracterul ublic al sedintelor C0M, la care artici a resa si oricine doreste. 0e mentioneaza si fa tul ca cererea de re(ocare a rocurorilor &enerali si a celorlalte ersoane carora li se a lica aceasta dis ozitie se circumscrie unor cerinte de eficienta mentionate e: licit in art.50 din %e&ea *0* modificata, astfel incat nu (or utea a(ea loc abuzuri.

Mai mult, modificarile ro use sunt in total acord cu documentele internationale in materie si c6iar se ridica deasu ra standardelor euro ene. 4stfel, $ecomandarea >2000#19 ri(ind rolul rocurorului in sistemul )ustitiei enale, ado tata de Comitetul de Ministri al Consiliului 5uro ei afirma in articolul 11 ca arc6etele (or da eriodic si ublic socoteala entru acti(itatile lor si, in s ecial, entru cum au inde linit rioritatileA. /ar in articolul 1* se recunoaste osibilitatea ca rocurorii Asa faca arte din e:ecuti( sau sa fie subordonati e:ecuti(uluiA si se cer anumite &arantii, cum ar fi re&lementarea rin le&e a uterilor e:ecuti(ului asu ra rocurorilor, trans arenta in e:ercitarea uterilor e:ecuti(ului asu ra rocurorilor, res ectarea tratatelor internationale si a rinci iilor &enerale de dre t, etc. Modificarile o erate de roiectul de le&e mer& mai de arte, in sensul ca atribuie mult mai multa inde endenta rocurorilor din $omania. Procedura de numire si re(ocare a conducatorilor arc6etului este conforma cu rocedura de numire si re(ocare din alte state membre ale ;niunii 5uro ene, recum .anemarca, 8inlanda, 0uedia, 7ermania, /rlanda, Olanda, 0 ania, Portu&alia, Ce6ia, 5stonia, 0lo(enia si altele. f# $eferitor la sustinerea inlaturarii sau am utarii serioase a dre turilor )udecatorilor si rocurorilor, autorii sesizarii nu fac referire decat la cel ri(ind ensionarea, aratand ca modificarile ro use incalca rinci iile inde endentei si inamo(ibilitatii, res ecti( al stabilitatii. 4firmatia nu se oate retine deoarece si in sistemul re&lementarii ado tate in anul 200! rinci iul era acela al ensionarii la Aim linirea (arstei re(azute de le&eA, adica de %e&ea nr.19/2000 ri(ind sistemul ublic de ensii si alte dre turi de asi&urari sociale, care constituie dre tul comun in materie de ensionare, iar mentinerea in functie este acea limita de (arsta constituia e:ce tia, fiind conditionata de obtinerea unui a(iz conform din artea Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 3oua re&lementare nu inlatura rinci iul e:istent ci doar e:ce tia, ornind tocmai de la fa tul ca du a im linirea (arstei le&ale )udecatorul nu mai este la fel de inamo(ibil si nici la fel de inde endent entru ca intrea&a sa acti(itate rofesionala de inde+ 3oua re&lementare nu inlatura rinci iul e:istent ci doar e:ce tia, ornind tocmai de la fa tul ca du a im linirea (arstei le&ale )udecatorul nu mai este la fel de inamo(ibil si nici la fel de inde endent entru ca intrea&a sa acti(itate rofesionala de inde+ - mai intai de conducerea unei instante care face >sau nu# ro unerea de mentinere a sa in functie, - a oi de membrii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii care dau >sau nu# a(izul conform de mentinere in functie. 0olutiile unui astfel de )udecator nu mai ofera nici ele &arantia corectitudinii si a obiecti(itatii. 0e are ca in (iziunea initiatorilor sesizarii de lina inde endenta si inamo(ibilitate a )udecatorilor nu oate fi realizata decat daca sunt numiti A e (iataA. %e&ea fundamentala nu utilizeaza insa aceasta sinta&ma mentionand ca )udecatorii sunt inamo(ibili Ain conditiile le&iiA >art.125 alin.>1##, formulare care lasa le&iuitorului libertate in definirea limitelor inamo(ibilitatii. 4sa a &andit de altfel si &u(ernul recedent cand a initiat abro&area %e&ii nr.92/1992 rin %e&ea nr.*0*/200!. Cu acea ocazie limita ma:ima de mentinere in acti(itate a )udecatorilor instantei su reme ensionabili a fost redusa de la '0 la "8 de ani, neconsiderandu-se acea reducere ca e un atentat la inde endenta sau inamo(ibilitatea res ecti(ilor ma&istrati. Oricum, eliminarea osibilitatii conditionate de a mai e:ercita functia de ma&istrat du a im linirea (arstei le&ale de ensionare este in realitate o &arantie a Ainamo(ibilitatiiA si Ainde endenteiA, rin inlaturarea osibilitatii de santa) are ori influentare a ma&istratului ensionabil. $eferitor la aceeasi c6estiune este de amintit ca le&ea fundamentala consacra un dre t la ensie >art.!' alin.>2## care cores unde obli&atiei corelati(e a statului de a asi&ura cetatenilor Aun ni(el de trai decentA >art.!' alin.>1##< - mecanismul, dero&atoriu, de calculare a ensiei de ser(iciu a ma&istratilor ras unde e de lin acestei din urma obli&atii< - nu e:ista nici o norma constitutionala care sa )ustifice instituirea unei (arste de ensionare mai ridicate entru o cate&orie sociala sau rofesionala, - e:ista in sc6imb re(ederile art.1" alin.>1# care statueaza Ae&alitatea cetatenilor in fata le&iiA, deci si in fata %e&ii nr.19/2000 care constituie dre tul comun in materie de ensionare, inclusi( in ceea ce ri(este limitele de (arsta. 0ustinem asadar ca %e&ea nr.*0*/200!, in forma sa initiala, redactata in mare &raba in urma cu un an, nu a tinut seama de rinci iul constitutional instituit de art.1" alin.>1# si ca doar rin noua re&lementare se intra in ordinea constitutionala. 3u e:ista insa nici o baza constitutionala care sa restran&a osibilitatea le&iuitorului de a re&lementa rezonabil c6estiunea (arstei de ensionare a )udecatorilor. .is ozitia le&ala in discutie a lica e:act art.125 alin.>1# din Constitutie care, in ceea ce ri(este circumscrierea notiunii constitutionale a inamo(ibilitatii, re(ede ca aceasta cade in sarcina le&ii+ E=udecatorii numiti de Presedintele $omaniei sunt inamo(ibili, in conditiile le&iiA, iar in s eta se discuta c6iar de le&ile or&anizarii )udiciare si statutului ma&istratilor >lato sensu#. /n acest sens, %e&ea nr.*0*/200! rin art.* alin.>1#, asa cum era formulat si in (ec6ea re&lementare ca si in noua formulare, reia AsarcinaA constitutionala mai sus- recizata statuand ca E=udecatorii sunt inamo(ibili, in conditiile rezentei le&iA. Cu alte cu(inte, daca acest art.* alin.>1# din %e&ea nr.*0*/200! a fost considerat constitutional ana acum >si nu are cum sa nu fie din moment ce c6iar art.125 alin.>1# din Constitutie lasa definirea inamo(ibilitatii in sarcina le&ii or&anice#, nu se (ede de ce inamo(ibilitatea, ra ortata in cazul de fata la ensionarea in conditiile le&ii a ma&istratilor, ar sc6imba caracterul constitutional al acestui articol. /n aceeasi lo&ica, fa tul ca noua le&e ri(ind statutul )udecatorilor si rocurorilor trimite la le&ea ensiilor nu oate constitui o neconstitutionalitate entru ca o dis ozitie dintr-un act normati( oate face trimitere la alt act normati( de forta )uridica e&ala, acesta din urma act a(and rolul de Aact inter retati(A, adica de act ce inter reteaza o notiune, o sinta&ma sau un te:t de le&e din norma inter retata. Cum %e&ea *0*/200! si %e&ea nr.19/2000 au aceeasi forta )uridica >sunt le&i or&anice, %e&ea nr.19/2000 a fost ado tata in c(orumul cerut le&ilor or&anice#, acest ti de trimitere este osibil,

dis ozitia ri(ind ensionarea din %e&ea nr.*0*/200! fiind le&ea inter retata, iar dis ozitiile %e&ii nr.19/2000 fiind normele de inter retare cu ri(ire la (arsta de ensionare a )udecatorilor si rocurorilor. 4sadar, aici nu este (orba de autoritati ublice diferite >ma&istrati si alte cate&orii de ensionabili#, ci de norme de inter retare. .e altfel, c6iar %e&ea nr.*0*/200! in (ec6ea formulare s-a folosit de aceasta modalitate >a trimiterii unei norme la o alta norma care o inter reteaza e rima#, si anume fostul art.8* alin.>1# >actualul art.8! alin.>1# din noua le&e#, care re(ede+ APartea din ensia de ser(iciu care de aseste ni(elul ensiei din sistemul ublic al asi&urarilor sociale se su orta din bu&etul de statA. Prin urmare, entru calculul ensiei de ser(iciu al ma&istratilor atunci cand aceasta de asea ni(elul ensiei din sistemul ublic al asi&urarilor sociale, le&ea statutului ma&istratilor trimitea la norma &enerala, la aceeasi %e&e nr.19/2000. Or, in lo&ica celor care au formulat sesizarea, acest te:t de le&e ar fi neconstitutional. .aca ar fi asa, e cale de consecinta, toate ensiile de ser(iciu care de asesc ni(elul ensiei din sistemul ublic al asi&urarilor sociale de stat nu ar mai trebui su ortate din bu&etul de stat. Prin urmare, artea care de aseste acest ni(el nu ar mai utea fi latita entru ca nu ar e:ista un te:t le&al care sa re&lementeze aceasta situatie. Ceea ce, desi&ur, i-ar defa(oriza e )udecatorii de la /CC=, intrucat ensiile de ser(iciu ale ma&istratilor de asesc ni(elul ensiei din sistemul ublic al asi&urarilor sociale re(azute de %e&ea nr.19/2000. /n acelasi conte:t trebuie subliniate noile ri(ile&ii instituite in fa(oarea )udecatorilor si rocurorilor+ - au fost rela:ate considerabil conditiile de ensionare antici ata a )udecatorilor si rocurorilor care au o (ec6ime minima de 15 ani daca diferenta ana la 25 de ani este re rezentata de acti(itatea de a(ocat. - iar entru a elimina diferentele de tratament intre beneficiarii ensiei de ser(iciu si ai celei de urmas, a fost re(azuta osibilitatea actualizarii si a acesteia din urma, in ra ort cu (eniturile )udecatorilor si rocurorilor in functie. &# Presu usa scoatere a rocurorilor din sfera ma&istratilor si trecerea Ministerului Public sub controlul olitic al Presedintelui $omaniei si al ministrului )ustitiei sunt sim le afirmatii li site continut. Proiectul nu face decat sa dea eficienta de lina re&lementarii constitutionale care se refera distinct la Astatutul )udecatoruluiA si res ecti( la Astatutul rocuroruluiA Pre(azand ca Ama&istratura este acti(itatea )udiciara desfasurata de )udecatori in sco ul infa tuirii )ustitiei si de rocurori in sco ul a ararii intereselor &enerale ale societatiiA, roiectul une accent e re(ederile constitutionale din art.12" si art.1*1. Conform acestei definitii, atat rocurorii cat si )udecatorii raman ma&istrati, dar se fac diferente clare entru a da substanta rolului lor diferit in acti(itatea )udiciara. Confuzia nedeterminata intre )udecator si rocuror, datorata folosirii im recise a termenului de Ama&istratA si a abordarii de catre le&iuitor in mod nediferentiat a celor doua functii, fara a se a(ea in (edere rolul real al )udecatorilor si rocurorilor, a condus la condamnarea $omaniei la Curtea 5uro eana a .re turilor Omului, in cauzele ,asilescu c. $omaniei si Pantea c. $omaniei 0unt im ortante ade(aratele &arantii ale inde endentei si im artialitatii acestora, stabilite e: res, rin norme )uridice recise, iar nu rin formule literare. 4stfel, ar trebui ri(ite dis ozitiile art.! alin.>1# din roiectul de modificare a %e&ii nr.*0*/200!, otri(it carora rocurorii sunt inde endenti, iar nu numai stabili, asa cum se re(ede in actuala forma a %e&ii nr.*0*/200!. 4de(arate &arantii de inde endenta si nesubordonare sunt re(ederile, trecute cu (ederea, care &aranteaza inde endenta rocurorilor in ado tarea solutiilor si ro unerea mecanismelor entru unerea in a licare a acestui rinci iu. 4stfel, rocurorul oate contesta la Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, in cadrul rocedurii de (erificare a conduitei )udecatorilor si rocurorilor, inter(entia rocurorului ierar6ic su erior, in orice forma, in efectuarea urmaririi enale sau in ado tarea solutiei. .e asemenea, a fost re(azut in mod e: res ca, in solutiile ado tate, rocurorul este inde endent. /ntroducerea acestui rinci iu are dre t consecinta, acordarea osibilitatii rocurorului care a ado tat o solutie infirmata de rocurorul ierar6ic su erior de a solicita controlul instantei com etente sa )udece cauza in fond. %ucrarile re artizate ot fi trecute altui rocuror numai in cazul sus endarii sau al incetarii calitatii acestuia, otri(it le&ii, ori, in absenta sa daca e:ista cauze obiecti(e care )ustifica ur&enta. Procurorul oate contesta la Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, in cadrul rocedurii de (erificare a conduitei )udecatorilor si rocurorilor, masura dis usa de rocurorul ierar6ic su erior >modificarea art."1 din %e&ea nr.*0!/200!#. .e asemenea, a fost re(azut in mod e: res ca, in solutiile ado tate, rocurorul este inde endent. /ntroducerea acestui rinci iu are dre t consecinta, acordarea osibilitatii rocurorului care a ado tat o solutie infirmata de rocurorul ierar6ic su erior de a solicita controlul instantei com etente sa )udece cauza in fond. %ucrarile re artizate ot fi trecute altui rocuror numai in cazul sus endarii sau al incetarii calitatii acestuia, otri(it le&ii, ori, in absenta sa daca e:ista cauze obiecti(e care )ustifica ur&enta. Procurorul oate contesta la Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, in cadrul rocedurii de (erificare a conduitei )udecatorilor si rocurorilor, masura dis usa de rocurorul ierar6ic su erior >modificarea art."1 din %e&ea nr.*0!/200!#. .e asemenea, a fost re(azut in mod e: res ca, in solutiile ado tate, rocurorul este inde endent. /ntroducerea acestui rinci iu are dre t consecinta, acordarea osibilitatii rocurorului care a ado tat o solutie infirmata de rocurorul ierar6ic su erior de a solicita controlul instantei com etente sa )udece cauza in fond. %ucrarile re artizate ot fi trecute altui rocuror numai in cazul sus endarii sau al incetarii calitatii acestuia, otri(it le&ii, ori, in absenta sa daca e:ista cauze obiecti(e care )ustifica ur&enta. Procurorul oate contesta la Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, in cadrul rocedurii de (erificare a conduitei )udecatorilor si rocurorilor, masura dis usa de rocurorul ierar6ic su erior >modificarea art."1 din %e&ea nr.*0!/200!#. 0i in acest caz 7u(ernul face referire la $ecomandarea >2000#19 ri(ind rolul rocurorului in sistemul )ustitiei enale, ado tata de Comitetul de Ministri al Consiliului 5uro ei. *. Cu ri(ire la obiectiile de neconstitutionalitate ri(ind modificarea si com letarea %e&ii nr.*0!/200! ri(ind or&anizarea )udiciara

a# /n o inia autorilor sesizarii dis ozitiile ri(ind art."" din %e&ea nr.*0!/200! sunt considerate neconstitutionale e considerentul ca ar incalca re(ederile art.1*2 din %e&ea fundamentala care defineste statutul rocurorilor. 4utorii sesizarii omit insa fa tul ca te:tul e care il critica a fost com letat cu enuntarea unor &arantii ce elimina osibilitatea unor abuzuri recum cele sesizate de autorii obiectiei de neconstitutionalitate. O modificare esentiala, o erata in te:tul alineatului a l doilea al art."" in care se re(ede in mod e: res tocmai fa tul ca acest control nu oate (iza masurile dis use de rocuror in cursul urmaririi enale si solutiile ado tate, recizare care nu e:ista in re&lementarea in (i&oare. Precizam ca art."" alin.>1# din %e&ea nr.*0!/200! acorda si la momentul actual osibilitatea entru ministrul )ustitiei de a e:ercita, atunci cand considera necesar, din ro rie initiati(a sau la cererea Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, un astfel de control. Pro unerea de modificare a acestui te:t reiese din eliminarea functiei de rocuror ins ector, fa t care a condus la necesitatea ca aceasta atributie sa fie e:ercitata de rocurori anume desemnati in acest sco inclusi( de ministrul )ustitiei. .ar, in continuare, ministrul )ustitiei nu dis une de un cor de control, acesta efectuandu-se de rocurorii din cadrul arc6etelor. 9e:tul constitutional > rocurorii isi desfasoara acti(itatea ...sub autoritatea ministrului )ustitieiA conform art 1*2 alin.1 din Constitutie# ermitea mai mult decat s-a inserat in le&e. 0i in acest caz se face referire la $ecomandarea >2000#19 ri(ind rolul rocurorului in sistemul )ustitiei enale, ado tata de Comitetul de Ministri al Consiliului 5uro ei. b# Cu ri(ire la in(ocarea neconstitutionalitatii art.'5F1 din %e&ea nr.*0!/200!, sunt de facut urmatoarele remarci+ Potri(it art.1*2 alin.>1# din Constitutie, rocurorii isi desfasoara acti(itatea otri(it rinci iului le&alitatii, al im artialitatii si al controlului ierar6ic, sub autoritatea ministrului )ustitiei. Constitutia nu re(ede sinta&ma Asub autoritatea administrati(aA a ministrului )ustitiei. 7u(ernul din care face arte si ministrul )ustitiei ras unde de olitica enala a statului si de eficienta combaterii criminalitatii. Ministrul )ustitiei ras unde entru eficienta arc6etelor, entru ca altfel ras underea mentionata in ro ozitia anterioara este &oala de continut. /n aceste conditii, ministrul )ustitiei trebuie sa (e&6eze la conducerea arc6etelor in baza rinci iului res onsabilitatii si eficientei. 4cesta nu controleaza in nici un caz solutiile rocurorilor, acestia fiind inde endenti otri(it art.! alin.>1# din roiectul de modificare a %e&ii nr.*0*/200! si art."1 din modificarea o erata e %e&ea nr.*0!/200!. Prezentarea unui ra ort in fata Parlamentului nu re rezinta sub nici o forma o neres ectare a ec6ilibrului uterilor in stat ci, dim otri(a, o reflectare a res onsabilitatii e care o datoreaza fiecare utere fata de celelalte doua. Prezentarea in fata unui for le&islati( ales >Parlamentul# a unui ra ort nu re rezinta o noutate. Putem e:em lifica, in acest sens, cu .ecizia Consiliului 2002/18'/=-4 rin care a fost infiintat 5;$O=;09. 4ceasta institutie ce reuneste autoritatile )udiciare ale statelor membre, com etente in combaterea infractionalitatii transfrontaliere si a criminalitatii or&anizate, rezinta Parlamentului 5uro ean, anual, in scris, un ra ort cu ri(ire la acti(itatile si mana&ementul sau, inclusi( al mana&ementului bu&etar >art.*2#. Cu aceeasi ocazie 5;$O=;09 rezinta si roblemele le&ate de olitica enala in cadrul ;niunii 5uro ene. Ca urmare, ra ortul anual rezentat ministrului )ustitiei de catre Parc6etul de e lan&a /nalta Curte de Casatie si =ustitie si Parc6etul 3ational 4nticoru tie - re(azut in modificarile %e&ii nr.*0!/200! (a fi baza e(aluarii eficientei mana&eriale a celor doua institutii si a conducatorilor lor. Criteriile de e(aluare e care (a trebui sa fie construit ra ortul anual sunt redactate astfel incat sa se asi&ure obiecti(itatea si tratamentul e&al. Ministrul )ustitiei (a rezenta ra ortul in Parlament, creandu-se osibilitatea dezbaterilor ublice asu ra eficientei mana&eriale/rezultatelor Parc6etului de e lan&a /nalta Curte de Casatie si =ustitie si Parc6etului 3ational 4nticoru tie. .u a cum se cunoaste, Parlamentul nu are osibilitatea re(ocarii rocurorilor &enerali, asa incat dezbaterile arlamentare (or fi numai un rile) de discutii ublice, de intrebari si ras unsuri in fata or&anului re rezentati( al o orului. 5ficienta arc6etelor si in &eneral administrarea )ustitiei sunt c6estiuni de mare interes ublic, iar o dezbatere ublica anuala asu ra acestor c6estiuni nu oate fi decat benefica societatii romanesti. $a ortul (a fi rezentat, de asemenea Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. /n rezent, Parc6etul 3ational 4nticoru tie rezinta un ra ort anual in fata Consiliului 0u erior al Ma&istraturii care nu are com etente in materie de olitici ublice in domeniul enal sau in lu ta im otri(a coru tiei. .e aceea, Consiliul 0u erior al Ma&istraturii este in im osibilitatea de a lua masuri entru a remedia ineficienta institutionala a Parc6etului 3ational 4nticoru tie. Practica a do(edit ineficienta actualului sistem+ in martie 2005 P34 a transmis ra ortul entru 200! Consiliului 0u erior al Ma&istraturii care nu a luat in discutie eficienta si rezultatele ultimului an de acti(itate >absenta cauzelor de coru tie la ni(el inalt# si ca atare nu a luat nici o decizie in acest sens. /n actuala le&islatie, rinci iul res onsabilitatii este ractic li sit de continut. .e altfel, solutia rezentarii unui ra ort anual catre Parlament a fost instituita rin le&e si in cazul altor institutii fundamentale ale statului, recum Consiliul 0u rem de 4 arare a 9arii. .in cu rinsul intre&ii re&lementari termenul de ra ort se refera la o informare a Parlamentului si nu la o instituire a unei modalitati de cenzurare a acti(itatii rocurorilor de catre forul le&iuitor.

c# Cu ri(ire la sustinerea ca intrea&a re&lementare a or&anizarii si functionarii Parc6etului 3ational 4nticoru tie este neconstitutionala, se arata urmatoarele+ $e&lementarea ro usa nu modifica locul si relatia Parc6etului 3ational 4nticoru tie cu instantele si arc6etele, e de o arte, si cu celelalte autoritati ublice, e de alta arte, acesta continuand sa fie structura autonoma in cadrul Ministerului Public, sub coordonarea rocurorului &eneral al Parc6etului de e lan&a /nalta Curte de Casatie si =ustitie. /nter(entia le&islati(a in acest domeniu are ca sco eficientizarea si res onsabilizarea rocurorilor din cadrul acestui arc6et. 3umirea rocurorilor rin ordin al Procurorului &eneral al P34 nu are semnificatia eludarii, astfel cum se sustine in sesizare, a re&lementarii in materia numirii rocurorilor si )udecatorilor > rin decret al Presedintelui $omaniei#, intrucat numirea la Parc6etul 3ational 4nticoru tie inter(ine du a dobandirea statutului de rocuror, conform le&ii. d# $eferitor la incalcarea art.1!2 alin.>5# din Constitutie cu ri(ire la Curtea Constitutionala, se recizeaza urmatoarele+ .is ozitiile tranzitorii la titlul ri(ind modificarea %e&ii nr.*0!/200! re(ad ca dis ozitiile ri(ind ensionarea )udecatorilor si rocurorilor se a lica si ma&istratilor-asistenti ai Curtii Constitutionale si ersonalului de s ecialitate )uridica asimilat )udecatorilor si rocurorilor re(azut la art.'* din %e&ea nr.!'/1992 ri(ind or&anizarea si functionarea Curtii Constitutionale, re ublicata, cu modificarile si com letarile ulterioare. 3ecesitatea acestei recizari a are din fa tul ca rin 9itlul D,// al %e&ii este re&lementat statutul )udecatorilor si rocurorilor, statut care se a lica rin asimilare si ersonalului asimilat acestora din cadrul Curtii Constitutionale si al carui statut este re&lementat rintr-o alta le&e - %e&ea nr.!'/1992, re ublicata. .in acest moti( trebuia re(azuta in mod e: res a licabilitatea noilor dis ozitii si acestei cate&orii de ersonal. 2. $eferitor la obiectiile de neconstitutionalitate ridicate de /nalta Curte de Casatie si =ustitie cu ri(ire la 9itlurile D, si D,// din le&ea su usa controlului constitutionalitatii, care se refera la+ /. /ncalcarea rinci iilor inde endentei si inamo(ibilitatii )udecatorilor re(azute in dis ozitiile art.12! alin.>*# si art.125 alin.>1# din Constitutie, recum si in cele ale art.">1# din Con(entia entru a ararea dre turilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art.1 din Princi iile internationale ale inde endentei ma&istratilor >Milano 1985# si ale $ezolutiei nr.9!/95 din 199! a Comitetului de ministri al Consiliului 5uro ei ri(ind inde endenta, eficienta si rolul )udecatorilor< //. /ncalcarea rinci iului neretroacti(itatii le&ii >art.15 alin.2 din Constitutie#< ///. /ncalcarea art.1 alin.>!# si a art.1** alin.>!# din Constitutie rin art./ ct.!2 din Ca . D,, care im une Consiliului 0u erior al Ma&istraturii obli&atia de a rezenta anual un ra ort Parlamentului, conform noului art.*9 alin.>"# din %e&ea nr.*1'/200!. 5:aminand obiectiile de neconstitutionalitate se constata ca acestea nu sunt intemeiate entru urmatoarele considerente+ /. 7u(ernul considera ca sunt neintemeiate obiectiile de neconstitutionalitate ri(ind incalcarea rinci iilor inde endentei si inamo(ibilitatii )udecatorilor re(azute in dis ozitiile art.12! alin.>*# si art.125 alin.>1# din Constitutie, recum si in cele ale art.">1# din Con(entia entru a ararea dre turilor omului si a libertatilor fundamentale, ale art.1 din Princi iile internationale ale inde endentei ma&istratilor >Milano 1985# si ale $ezolutiei nr.9!/95 din 199! a Comitetului de ministri al Consiliului 5uro ei ri(ind inde endenta, eficienta si rolul )udecatorilor< 1. /n ceea ce ri(este neconstitutionalitatea re(ederii referitoare la reducerea limitei de (arsta ana la care ma&istratii ot 8i mentinuti in acti(itate, 7u(ernul considera ca aceasta nu oate fi retinuta entru ar&umentele rezentate la unctul 4, sectiunea /// - Obiectii de neconstitutionalitate ri(itoare la )ustitie - unctul 2 litera f# din unctul sau de (edere. 0e recizeaza ca aceeasi obiectie de neconstitutionalitate a fost ridicata si in sesizarea formulata de 101 de utati si *9 senatori a artinand &ru urilor arlamentare ale P0. din Camera .e utatilor si din 0enat ce formeaza obiectul dosarului Curtii Constitutionale nr.5554/2005. /n com letarea ar&umentelor la care a facut referire, 7u(ernul mentioneaza ca nu este deloc rezonabila e(ocarea de catre )udecatorii actualei instante su reme a .eciziei nr.25/20 se tembrie 19*! a 0ectiilor ;nite a Curtii de Casatie, 6otarare e care 9itulescu o califica dre t ArusinoasaA si care l-a determinat e 3icolae /or&a sa afirme ca Ainaltii ma&istrati s-au imbracat in robe de stambaA. Oricum, situatiile sunt diferite, intrucat in cazul de fata se elimina osibilitatea relun&irii conditionate a ocu arii functiei du a im linirea (arstei le&ale de ensionare, intrucat aceasta conditionare il face e ma&istratul ensionabil sa fie santa)abil, im re)urare care ii afecteaza ab initio im artialitatea si inde endenta. %a fel de utin concludenta a are azi -otararea nr.1 din * mai 2005 a /naltei Curti de Casatie si =ustitie >atasata in dosar# in care sunt e(ocati factorii su limentari de stres cu care se confrunta )udecatorii entru a se a)un&e la bizara concluzie ca Asu rasolicitarea intelectualaA im une o relun&ire a duratei acti(itatii lor rofesionale. Contradictia e(identa dintre ar&ument si concluzie anuleaza aceasta incercare de rote)are a unui interes ur ersonal, acela de a ocu a cat mai mult tim o functie. 2. 0e afirma ca sc6imbarea bazei de calcul a ensiei de ser(iciu ar fi de asemenea neconstitutionala. 7u(ernul considera, cu certitudine, ca nu e:ista nici un im ediment de ordin constitutional care sa interzica o astfel de modificare a bazei de calcul. %uarea in calcul a unei erioade de 12 luni este constitutionala si, in orice caz, mai ec6itabila in masura in care ras lateste cu o mai mare acuratete eforturile rofesionale constante, e: rimate in (aloarea remunerarii lor. Oricum acest sistem mentine statutul ri(ile&iat al )udecatorilor si rocurorilor de care nici o alta cate&orie rofesionala nu mai beneficiaza. /n ultima instanta, 7u(ernul a reciaza este si o c6estiune de decenta sa reaminteasca fa tul ca modalitatea de calculare a ensiilor instituita rin %e&ea nr.19/2000 ri(ind sistemul ublic de ensii si alte dre turi de asi&urari sociale utilizeaza ca

baza de calcul ni(elul salarizarii de-a lun&ul intre&ii erioade de acti(itate rofesionala. *. $eferitor la afirmatia ca interdictia e:ercitarii functiei de ma&istrat du a im linirea (arstei re(azute de %e&ea nr.19/2000 este neconstitutionala, aceasta nu oate fi sustinuta. 7u(ernul a reciaza ca ar&umentele e: use in unctul sau de (edere ras und in e&ala masura si acestei obiectiuni. 4utorii sesizarii se refera la o forma de discriminare fara a obser(a ca in realitate )udecatorii beneficiaza de un re&im rofesional in care atat ni(elul de salarizare cat mai ales conditiile de ensionare sunt in sensul unei discriminari oziti(e. 8iind discriminatoriu acest re&im nu oate fi a licat decat in limite strict re(azute de le&e. /deea cumularii ensiei de ser(iciu e care o incaseaza un ma&istrat cu indemnizatia e care acelasi ma&istrat o oate a(ea ramanand in functie este in acest conte:t (adit inec6itabila si rofund imorala. 3u in ultimul rand este de remarcat ca )udecatorii sau rocurorii ensionati ot realiza in continuare un astfel de cumul intre ensia de ser(iciu si (eniturile su limentare obtinute din munca in alte acti(itati decat acelea de ma&istrat. //. /n le&atura cu incalcarea rinci iului neretroacti(itatii le&ii >art.15 alin.>2# din Constitutie#+ 1. 0e sustine ca noua re&lementare ar o era retroacti( afectand durata mandatului membrilor C0M alesi in anul 200!. /n ceea ce ri(este aceasta obiectie de neconstitutionalitate 7u(ernul arata ca aceasta nu oate fi retinuta entru ar&umentele rezentate la unctul 4, sectiunea /// - Obiectii de neconstitutionalitate ri(itoare la )ustitie - unctul 1 litera d# din unctul sau de (edere. 0e recizeaza ca aceeasi obiectie de neconstitutionalitate a fost ridicata si in sesizarea formulata de 101 de utati si *9 senatori a artinand &ru urilor arlamentare ale P0. din Camera .e utatilor si din 0enat ce formeaza obiectul dosarului Curtii Constitutionale nr.5554/2005. 2. 0e afirma ca modificarile le&islati(e ri(ind numirea in functii la toate instantele si incetarea mandatelor de conducere actuale de 5 ani incalca rinci iul neretroacti(itatii le&ii. 0i in le&atura cu aceasta obiectie de neconstitutionalitate 7u(ernul considera ca nu oate fi retinuta entru ar&umentele rezentate la unctul 4, sectiunea /// -Obiectii de neconstitutionalitate ri(itoare la )ustitie - unctul 2 litera b# din unctul sau de (edere. 0e recizeaza ca aceeasi obiectie de neconstitutionalitate a fost ridicata si in sesizarea formulata de 101 de utati si *9 senatori a artinand &ru urilor arlamentare ale P0. din Camera .e utatilor si din 0enat ce formeaza obiectul dosarului Curtii Constitutionale nr.555 4/2005. ///. Cu ri(ire la incalcarea art.1 alin.>!# si a art.1** alin.>!# din Constitutie rin art./ ct.!2 din Ca . D,, care im une Consiliului 0u erior al Ma&istraturii obli&atia de a rezenta anual un ra ort Parlamentului, conform noului art.*9 alin.>"# din %e&ea nr.*1'/200!+ /n ceea ce ri(este aceasta obiectie de neconstitutionalitate 7u(ernul sustine ca aceasta nu oate fi retinuta entru ar&umentele rezentate la unctul 4, sectiunea /// - Obiectii de neconstitutionalitate ri(itoare la )ustitie - unctul 1 litera a# din unctul sau de (edere. C. $eferitor la sesizarea celor 1' senatori a artinand 7ru ului arlamentar al P$M si 8 senatori a artinand &ru ului arlamentar al P0. ce constituie obiectul dosarului Curtii Constitutionale nr.5"'4/2005, 7u(ernul considera ca aceasta nu a fost de usa in termenul de 2 zile re(azut de art.15 alin.>2# teza finala din %e&ea nr.!'/1992 ri(ind or&anizarea si functionarea Curtii Constitutionale, re ublicata. 7u(ernul arata ca %e&ea ri(ind reforma in domeniile ro rietatii si )ustitiei, recum si unele masuri adiacente a fost ado tata de Parlament rin an&a)area ras underii 7u(ernului in conformitate cu art.11! alin.>1# din Constitutia $omaniei. 4n&a)area ras underii re rezinta o rocedura arlamentara rin care se urmareste ado tarea cu celeritate a unui roiect de le&e. /n consecinta eta ele rocedurii de le&iferare se arcur& in rocedura de ur&enta, fiind e(ident ca termenul inauntrul caruia se oate sesiza Curtea Constitutionala este de doua zile si ince e sa cur&a de la data anuntarii in lenul celor doua Camere reunite si de unerea le&ii la secretarii &enerali ai Camerei .e utatilor si 0enatului. 4stfel, %e&ea ri(ind reforma in domeniile ro rietatii si )ustitiei, recum si unele masuri adiacente se considera ado tata de Parlament in temeiul art.11! alin.>*# din Constitutie, in data de 22 iunie 2005, data la care a fost res insa motiunea de cenzura de usa ca urmare a an&a)arii ras underii. .eci, data ana la care se uteau de une sesizari de neconstitutionalitate era 2! iunie 2005. /n aceste conditii, 7u(ernul considera ca sesizarea de usa in data de 2' iunie 2005 la Curtea Constitutionala, de 1' senatori a artinand &ru ului arlamentar al P$M si 8 senatori a artinand &ru ului arlamentar al P0., este tardi(a, termenul le&al de de unere a sesizarii fiind de asit. /n acest conte:t se mentioneaza o inia domnului rof. uni(. dr. /oan ,ida cu ri(ire la an&a)area ras underii 7u(ernului in conditiile art.11! din Constitutie, e: rimata in Manualul de le&istica formala >/ntroducere in te6nica si rocedura le&islati(a#, editia a /i-a, re(izuita si com letata, ed. %umina %e:, 2ucuresti, 200!, a&ina 182, otri(it caruia A.aca in 2 zile nu este atacata la Curtea Constitutionala, le&ea se trimite la romul&are ....A. 8ata de cele rezentate, unctul de (edere al 7u(ernului este ca aceasta sesizare nu oate fi admisa. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au transmis unctele lor de (edere cu ri(ire la sesizarile de neconstitutionalitate adresate Curtii Constitutionale.

C !"#$,

e:aminand sesizarile de neconstitutionalitate, unctul de (edere al 7u(ernului, ra oartele intocmite de )udecatoriira ortori, dis ozitiile criticate, ra ortate la re(ederile Constitutiei, recum si dis ozitiile din %e&ea nr.!'/1992, retine urmatoarele+ Curtea Constitutionala a fost le&al sesizata si este com etenta sa se ronunte asu ra sesizarilor de neconstitutionalitate, otri(it dis ozitiilor art.1!" lit.a# din Constitutie, recum si ale art.15 din %e&ea nr.!'/1992. /n ceea ce ri(este le&alitatea sesizarii, Curtea constata ca %e&ea ri(ind reforma in domeniile ro rietatii si )ustitiei, recum si unele masuri adiacente nu a fost romul&ata. .e aceea, otri(it art.1!" lit.a# din Constitutie, nu e:ista im edimente entru realizarea controlului de constitutionalitate declansat rin cele trei sesizari. Memoriile de use la Curte de un &ru de )udecatori rin care se solicita res in&erea obiectiilor formulate in le&atura cu le&ea su usa controlului nu ot fi a(ute in (edere, deoarece autorii acestora nu se re&asesc rintre subiectele re(azute de art.1!" lit.a# din Constitutie. Curtea urmeaza sa e:amineze criticile de neconstitutionalitate ri(itoare la rocedura de ado tare a le&ii, cu ri(ire la ro rietate si cele referitoare la inde endenta )ustitiei si inamo(ibilitatea )udecatorilor, cu care a fost in(estita. /. /n ceea ce ri(este rocedura de ado tare a le&ii, &ru urile de de utati de de utati si senatori sustin ca an&a)area ras underii 7u(ernului si ado tarea le&ii e aceasta baza s-au facut cu Aincalcarea art.11! alin.>1# din Constitutie rin ra ortare la art."1 alin.>1# si, res ecti(, art.2 alin.>1# din Constitutie, cu obser(area si a art.102 alin.>1# din ConstitutieA. /n sustinerea criticii formulate, se arata, in esenta urmatoarele+ 1. .esi dis ozitiile art.11! alin.>1# din Constitutie re&lementeaza osibilitatea an&a)arii ras underii 7u(ernului asu ra unui sin&ur roiect de le&e, in cazul de fata, 7u(ernul si-a an&a)at ras underea asu ra unui ac6et de roiecte de le&e, cum, de altfel, in mod constant si-a anuntat intentia si sco ul urmarit, intrucat in realitate, fiecare dintre cele 1' titluri ale le&ii are semnificatia unui roiect de le&e de sine statator, ceea ce e:cede te:tului constitutional. 2. %e&ea astfel ado tata cu rinde modificari si com letari de esenta la 9 le&i or&anice ri(ind re&imul ro rietatii, la * le&i or&anice ri(ind or&anizarea )udiciara, statutul ma&istratilor si Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, la doua coduri > enal si fiscal#, recum si doua le&i noi ri(ind renta (ia&era si rocedura s eciala de )udecare a unor rocese. *. 8ormularea si structurarea le&ii in 1' titluri nu aco era incalcarea dis ozitiei im erati(e a art.11! alin.>1# din Constitutie, asa cum acest te:t trebuie inter retat rin ra ortare la art."1, ri(ind mono olul le&islati( al Parlamentului, cat si la art.102 alin.>1# referitor la rolul 7u(ernului. !. 4cest mod de le&iferare este considerat contrar si celor statuate in )uris rudenta Curtii Constitutionale care Aa a reciatA ca le&iuitorul oate sa re&lementeze rintr-o le&e un &ru com le: de relatii sociale, in (ederea obtinerii unui rezultat dezirabil la ni(elul intre&ii societati, dar a conditionat (alabilitatea demersului le&islati( rin asumarea ras underii de e:istenta unui sco unicA. 5. .re tul 7u(ernului de a stabili continutul si structura roiectului de le&e, entru care isi an&a)eaza ras underea, nu este absolut, ci trebuie sa se bazeze e e:istenta unui sco unic. 4ceasta modalitate de le&iferare a are ca o situatie de e:ce tie, )ustificata de e:istenta unei stari de tensiune intre 7u(ern si Parlament, datorita careia 7u(ernul este in im osibilitatea realizarii ro&ramului de &u(ernare, situatie ce, in cazul de fata, nu a e:istat. Pentru aceste considerente trebuie e:aminat daca s-a )ustificat recur&erea la rocedura an&a)arii ras underii, ori daca aceasta rocedura s-a utilizat doar ca un rete:t entru a se eluda dezbaterea arlamentara, incalcandu-se rinci iul consacrat de art."1 alin.>1# otri(it caruia AParlamentul este or&anul re rezentati( su rem al o orului roman si unica autoritate le&iuitoare a tariiA. 5:aminand criticile formulate, in ra ort cu re(ederile constitutionale in(ocate, Curtea Constitutionala isi insuseste unctul de (edere comunicat de 7u(ernul $omaniei si constata ca nu se oate retine incalcarea normelor de le&iferare in modalitatea an&a)arii ras underii 7u(ernului. 3ici o dis ozitie a %e&ii fundamentale nu interzice ca rintr-o le&e sa fie re&lementate mai multe domenii ale relatiilor sociale. 4stfel, 7u(ernul oate o ta ca intr-un roiect de le&e, e care il su une Parlamentului s re ado tare, fie e calea rocedurii obisnuite de le&iferare, fie rin an&a)area ras underii in fata Parlamentului sa ro una re&lementarea mai multor domenii rin modificari, com letari sau abro&ari a mai multor acte normati(e in (i&oare. Curtea constata ca, rin roiectul de le&e su us controlului s-a urmarit realizarea unui sco unic, acela de re&lementare unitara a mai multor domenii care ri(esc monitorizarea $omaniei in cadrul rocesului de aderare la ;niunea 5uro eana, ceea ce confera ansamblului de re&lementari unitate. 3u se oate rimi nici sustinerea, otri(it careia modul de le&iferare utilizat in cauza de fata ar fi contrar mono olului le&islati( al Parlamentului si ca, 7u(ernul si-ar fi aro&at uteri de le&iferare. 4r&umentele in(ocate, in acest sens, de autorii sesizarii (izeaza mai mult robleme ale dele&arii le&islati(e, res ecti( le&ate de e:ercitarea dre tului 7u(ernului de a emite ordonante de ur&enta, in temeiul re(ederilor art.115 alin.>!# din Constitutie, ceea ce nu oate fi identificat cu re(ederile art.11! alin.>1# din %e&ea fundamentala. .e altfel, Curtea a (alidat in )uris rudenta sa, rocedeul utilizat in cazul de fata si otri(it caruia le&iuitorul oate sa re&lementeze rintr-o le&e un &ru com le: de relatii sociale in (ederea obtinerii unui rezultat dezirabil la ni(elul intre&ii societati, de e:. .ecizia Curtii Constitutionale nr.1!' din 1" a rilie 200*, ublicata in Monitorul Oficial al $omaniei, Partea /, nr.2'9 din 21 a rilie 200* cu ri(ire la neconstitutionalitatea dis ozitiilor %e&ii ri(ind unele masuri entru asi&urarea trans arentei in e:ercitarea demnitatilor ublice, a functiilor ublice si in mediul de afaceri, re(enirea si sanctionarea coru tiei. .e altfel, conform alin.>*# al art.l 1!, arlamentarii in

cadrul rocedurii an&a)arii ras underii 7u(ernului, ot formula amendamente la roiectul de le&e rezentat, iar daca acestea sunt acce tate de 7u(ern, roiectul de le&e se considera ado tat im reuna cu amendamentele res ecti(e. 4n&a)area ras underii 7u(ernului este o rocedura arlamentara sim lificata de ado tare a unei le&i. 4ceasta rocedura oate &enera o motiune de cenzura ro(ocata de 7u(ern. /n cazul in care cel utin o atrime din numarul total al de utatilor si senatorilor nu sunt de acord cu an&a)area ras underii 7u(ernului ori cu continutul roiectului de le&e, acestia ot de une o motiune de cenzura, iar daca motiunea este ado tata cu (otul ma)oritatii de utatilor si senatorilor, 7u(ernul su orta cea mai se(era sanctiune, aceea a demiterii. Curtea constata ca, re(ederile art.2 alin.>1# din Constitutie ri(ind su(eranitatea in(ocate in cauza nu au rele(anta. .e asemenea, nu sunt incidente in cauza nici re(ederile art.102 alin.>1# din Constitutie referitoare la rolul 7u(ernului ri(ind realizarea oliticii interne si e:terne a tarii, recum si e:ercitarea conducerii &enerale a administratiei ublice. //. Cu ri(ire la obiectiile de neconstitutionalitate referitoare la ro rietate 1. Prin criticile de neconstitutionalitate a dis ozitiilor din le&e care re&lementeaza restituirea in natura a tuturor imobilelor, inclusi( a celor care au destinatie culturala, stiintifica, sociala, etc, critici ce fac obiectul .osarului nr.5554/2005 si al .osarului nr.5"'4/2005, se sustine ca restituirea in natura a tuturor imobilelor, inclusi( a celor a(and destinatiile mentionate, re rezinta o incalcare a dis ozitiilor constitutionale cu rinse in art.8 ri(ind luralismul si artidele olitice, in art.9 ri(ind sindicatele, atronatele si asociatiile rofesionale, in art.*2 ri(ind dre tul la in(atatura, in art.** ri(ind accesul la cultura, in masura in care imobilele ce fac obiectul restituirii sunt sedii ale artidelor olitice si ale sindicatelor, ale unitatilor de in(atamant sau de cultura etc. 9otodata se arata ca solutia de restituire le&iferata incalca si dis ozitiile art.1*5 alin.2 lit.c# din Constitutie otri(it carora Astatul trebuie sa asi&ure+ ?...@ c# stimularea cercetarii stiintifice si te6nolo&ice nationale, a artei si rotectia dre tului de autorA. Curtea isi insuseste unctul de (edere comunicat de 7u(ernul $omaniei si constata ca aceste critici sunt neintemeiate. /n rimul rand, Curtea retine ca forta rinci iilor care se de&a)a din cu rinsul art.8 si 9 din Constitutie, ce &aranteaza or&anizarea democratica a (ietii sociale sau contribuie la a ararea dre turilor si intereselor rofesionale, nu este le&ata intrinsec de conditia asi&urarii de catre stat a sediilor entru ersoanele )uridice in cauza. 4ceasta, intrucat, atat artidele olitice, cat si or&anizatiile atronale sau sindicale iau fiinta in temeiul dre tului la asociere, dis unand de atrimoniu ro riu. .esi ele sunt subiecte de dre t ublic, nu se bucura, in mod esential, de su ortul material al statului, cu e:ce tia artidelor olitice care ot rimi finantare de la bu&etul de stat in limitele si in conditiile strict re&lementate de le&ea finantarii artidelor olitice. 4sadar, inde endenta atrimoniala este de esenta artidelor olitice si a ersoanelor )uridice re(azute de art.9 din Constitutie. .e altfel, in 9itlul /, art.1 unctul *9, este re(azut dre tul artidelor olitice de a beneficia de reemtiune la cum ararea imobilului. /n le&atura cu sustinerea otri(it careia restituirea in natura a unor imobile afectate unor acti(itati de utilitate ublica in(atamant, cultura etc. si care au fost reluate in mod abuzi(, Curtea constata ca este neintemeiata. 4utorii sesizarii sustin ca dis ozitiile din le&e cu un asemenea continut de re&lementare sunt contrare art.1*5 alin.>2# lit.c# din Constitutie. Curtea obser(a insa ca aceste dis ozitii retins incalcate re&lementeaza obli&atia statului sa asi&ure stimularea cercetarii stiintifice si te6nolo&ice nationale, a artei si rotectia dre tului de autor, nea(and rele(anta in solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate. $eferitor la sustinerea autorilor sesizarii, in sensul ca restituirea imobilelor in natura si acordarea de des a&ubiri ersoanelor indre tatite este contrara re&ulii ro ortionalitatii, consacrata de dis ozitiile art.5* alin.>2# din Constitutie, Curtea obser(a ca acest rinci iu se a lica doar in cadrul restran&erii e:ercitiului unor dre turi sau al unor libertati fundamentale. 4utorii sesizarii considera ca este incalcat acest rinci iu, intrucat Ainter(ine un conflict intre interesul ersonal al ersoanei indre tatite de a i se restitui in natura si interesul colecti(, interesul &eneral, de a se mentine functionarea unor institutii ublice, a unor ser(icii ubliceA. Princi iul ro ortionalitatii este cu rins in alin.>2# al art.5* din Constitutie ri(ind restran&erea e:ercitiului unor dre turi sau al unor libertati, a(and urmatorul continut+ E$estran&erea oate fi dis usa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie ro ortionala cu situatia care a determinat-o, sa fie a licata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atin&ere e:istentei dre tului sau a libertatiiA. %e&ea criticata nu dis une restran&erea e:ercitiului unor dre turi fundamentale ale cetateanului, ci acordarea unor re aratii entru daunele suferite de acei cetateni care au fost de osedati de imobile rin masuri abuzi(e. 4sa cum re(ad dis ozitiile constitutionale ale art.5* alin.>1#, restran&erea e:ercitiului unor dre turi, rin le&e, nu este conditionata de interesul &eneral, ci de Aa ararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei ublice, a dre turilor si a libertatilor cetatenilor< desfasurarea instructiei enale< re(enirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de &ra(A. Curtea Constitutionala retine ca le&iuitorul a a(ut in (edere e:ercitarea acti(itatilor din in(atamant, cultura etc. .e aceea, a re(azut, la 9itlul /, art./ unctul *', ca in situatia restituirii acestor imobile, se mentine afectatiunea e o erioada de ana la * ani de la data emiterii deciziei, entru imobilele ocu ate de institutii ublice si de institutii culturale si, res ecti(, de ana la 5 ani de la data emiterii deciziei, entru imobilele ocu ate de unitati si institutii de in(atamant din sistemul de stat si de unitati sanitare si de asistenta medico- sociala din sistemul ublic. Parlamentul, in temeiul dis ozitiilor art."1 din %e&ea fundamentala A?...@ este unica autoritate le&iuitoare a tariiA, el este su(eran sa elaboreze olitica de reforma economica si sociala a tarii, res ectand cadrul constitutional e:istent. Cu ri(ire la criticile de neconstitutionalitate formulate in .osarul nr.5"'4/2005, Curtea constata ca sustinerea otri(it careia dis ozitiile le&ale criticate sunt contrare re(ederilor art.*0 din Constitutie, referitoare la libertatea de e: rimare si celor ale art.*1 din Constitutie, referitoare la dre tul la informatie, Ain masura in care imobilele retrocedate sunt sedii ale unor institutii mediaA este neintemeiata, deoarece e:ercitarea libertatii de e: rimare si a dre tului la informatie nu are rele(anta in solutionarea cauzei. Cu ri(ire la sustinerea otri(it careia dis ozitia le&ala criticata este contrara re(ederilor art.10 din Constitutie, in masura in care Aimobilele retrocedate sunt sedii ale misiunilor di lomaticeA, Curtea constata, de asemenea, ca nici aceste dis ozitii constitutionale nu au rele(anta in cauza, acestea re&lementand rinci iile e care se intemeiaza relatiile internationale ale $omaniei. 0e constata insa ca le&iuitorul a luat in consideratie necesitatea bunelor relatii ale $omaniei rin restituirea catre fostul ro rietar a imobilelor in care isi au sediile misiunile di lomatice, re(azand eliberarea acestor imobile in tim si cu

inde linirea anumitor conditii. 4stfel, la 9itlul / art./ ct.'8, la 4ne:a nr.2, lit.b#, ct.2, se re(ede ca, in lista imobilelor ce intra sub incidenta art.1* alin.>2# din %e&ea nr.10/2001, re ublicata, sunt cu rinse si Aimobilele ocu ate de sedii ale misiunilor di lomatice, oficiilor consulare, re rezentantelor or&anizatiilor internationale inter-&u(ernamentale acreditate in $omania si imobile ocu ate de ersonalul acestoraA. %a 9itlul / art./ ct.*!, se re(ede ca art 1* alin.>2# din %e&ea nr.10/2001 se modifica, a(and urmatorul cu rins+ AContractele de locatiune entru imobilele restituite in natura a(and destinatiile aratate in ane:a nr.2 lit.b# ct.2 care face arte din rezenta le&e, se relun&esc de dre t e o erioada de * ani cu rene&ocierea celorlalte clauze ale contractului ?...@A. 0ustinerea ca dis ozitia le&ala criticata este contrara re(ederilor art.1*" alin.>!# din Constitutie, in masura in care bunurile restituite in natura a artin ro rietatii ublice, declarate inalienabile rin Constitutie, este neintemeiata. %e&ea criticata nu contine nici o dis ozitie care sa re(ada restituirea unor imobile ro rietate ublica. 5ste, insa, de obser(at ca, in i oteza in care, cu ocazia a licarii le&ii se im une restituirea unor imobile ce fac obiectul ro rietatii ublice, nu o ereaza im edimentul constitutional al inalienabilitatii unor astfel de imobile si aceasta deoarece, in temeiul dis ozitiilor art.10 alin.>2# din %e&ea nr.21*/1998 ri(ind ro rietatea ublica si re&imul )uridic al acesteia, ublicata in Monitorul Oficial al $omaniei, Partea /, nr.!!8 din 2! noiembrie 1998, A9recerea din domeniul ublic in domeniul ri(at se face, du a caz, rin 6otarare a 7u(ernului, a consiliului )udetean, res ecti( a Consiliului 7eneral al Munici iului 2ucuresti sau a consiliului local, daca rin Constitutie sau rin le&e nu se dis une altfelG. ;lterior ublicarii 6otararii 7u(ernului in Monitorul Oficial al $omaniei, oate fi emis titlul de ro rietate a(and ca obiect un imobil ce urmeaza a fi restituit si care a a artinut ro rietatii ublice. 2. /n ceea ce ri(este critica de neconstitutionalitate a dis ozitiilor din le&e care re&lementeaza reconstituirea dre tului de ro rietate e (ec6ile am lasamente si de re(ocare a titlurilor de ro rietate, autorii sesizarilor sustin ca reluarea rocesului de reconstituire a dre tului de ro rietate e (ec6ile am lasamente, du a trecerea unei erioade indelun&ate de tim de la intrarea in (i&oare a %e&ii nr.18/1991, aduce atin&ere stabilitatii ra orturilor )uridice dintre cetateni, rinci iu s ecific statului de dre t, in care autoritatile ublice isi e:ercita rero&ati(ele in mod rezonabil, in res ectul dis ozitiilor art.l alin.>*# din Constitutie si care consacra (alori su reme, cum ar fi+ demnitatea, dre turile si libertatile fundamentale, libera dez(oltare a ersonalitatii umane etc. Potri(it re&lementarii ri(itoare la reconstituirea dre tului de ro rietate, si anume e (ec6iul am lasament si re unerea in termen entru formularea de notificari, Anu se inlatura o nedre tate, ci se declanseaza un (eritabil sir de abuzuriA incalcandu-se dis ozitiile constitutionale ale art.1" alin.>1# referitoare la e&alitate, si, dis ozitiile art.!! alin.>2# referitoare la ocrotirea si &arantarea ro rietatii ri(ate indiferent de titular. Curtea constata ca aceasta critica nu este intemeiata. 3oile dis ozitii nu sunt de natura sa creeze o stare de instabilitate a ra orturilor )uridice, deoarece nu aduc atin&ere dre turilor casti&ate in temeiul le&ilor mentionate anterior, ce au re&lementat re&imul reconstituirii si constituirii dre tului de ro rietate funciara. 4stfel, otri(it %e&ii nr.18/1991, re&ula instituita rin art.1! alin.>2# era ca atribuirea terenurilor, in zona colinara se facea, de re&ula, e (ec6ile am lasamente, iar in zonele de cam ie, e sole stabilite de comisie si nu nea arat e (ec6ile am lasamente. %e&iuitorul a o tat entru reconstituirea dre tului de ro rietate e (ec6ile am lasamente rin %e&ea nr.1/2000, ublicata in Monitorul Oficial al $omaniei Partea /, nr.8 din 12 ianuarie 2000, care la art.2 alin.>1# re(ede A/n a licarea re(ederilor rezentei le&i reconstituirea dre tului de ro rietate se face e (ec6ile am lasamente, daca acestea sunt libere. A 4sadar, din cu rinsul dis ozitiilor criticate se retine ca le&iuitorul a ramas consec(ent, mentinandu-si olitica de reconstituire a terenurilor e (ec6ile am lasamente, cu e:ce tiile re(azute de le&e. .is ozitiile de le&e a(ute in (edere de autorii sesizarii sunt cu rinse la 9itlul /, - Modificarea si com letarea %e&ii fondului funciar nr.18/1991, 9itlul , Modificarea si com letarea %e&ii nr.1"9/199', entru modificarea si com letarea %e&ii fondului funciar nr.18/1991, 9itlul ,/ - Modificarea si com letarea %e&ii nr.1/2000 entru reconstituirea dre tului de ro rietate asu ra terenurilor a&ricole si forestiere, solicitate otri(it re(ederilor %e&ii fondului funciar nr.18/1991 si ale %e&ii nr.1"9/199'. 4ceste dis ozitii nu aduc atin&ere dre turilor casti&ate in temeiul unor acte )uridice emise cu res ectarea conditiilor le&ale in (i&oare la momentul nasterii lor. .e e:em lu la art./ unctul 2 din 9itlul /,, rin care se introduce un nou alineat se re(ede ca A>21# 9erenurile reluate abuzi( de coo erati(ele a&ricole de roductie de la ersoanele fizice, fara inscriere in coo erati(ele a&ricole de roductie sau de catre stat, fara nici un titlu, re(in de dre t ro rietarilor care au solicitat reconstituirea dre tului de ro rietate, e (ec6ile am lasamente, daca acestea nu au fost atribuite le&al altor ersoaneA. /n acelasi sens, tot cu titlu de e:em lu, sunt si dis ozitiile cu rinse la unctul 5, al art./ al 9itlului ,/ artea referitoare la introducerea alin. >11#+ A>11# Pentru terenurile fostilor ro rietari, ersoane fizice sau )uridice, ?...@, in rezent ro rietatea statului, restituirea se face e (ec6ile am lasamente, cu obli&atia de a le mentine destinatia ?...@A. /n aceste conditii, le&iuitorul nu a adus atin&ere dre turilor casti&ate in mod le&al, ci a statuat, rin norme im erati(e, ca actele de reconstituire si constituire a dre tului de ro rietate, emise in conditii ile&ale, sunt lo(ite de nulitate absoluta. 5fectul nulitatii absolute de re unere in situatiile anterioare, desc6ide osibilitatea celor indre tatiti sa beneficieze de reconstituirea dre tului de ro rietate asu ra terenurilor >art./// din 9itlul ,/#. 4stfel sunt, de e:em lu, dis ozitiile de la unctul 1 al articolului unic din cu rinsul 9itlului ,. Curtea retine ca re&lementarea sanctiunii le&ale a nulitatii absolute a actelor emise in mod ile&al, ana la ado tarea le&ii criticate nu atra&e destabilizarea ra orturilor )uridice. 4ceasta nu resu une incalcarea rinci iului statului de dre t, ci res ectarea rinci iului de dre tate, consacrat ca (aloare constitutionala la art.l alin.>*# din %e&ea fundamentala, care re(ede ca A$omania este stat de dre t ?...@ in care ?...@ dre turile si libertatile cetatenilor ?, .. @, dre tatea ?...@ re rezinta (alori su reme, ?...@ si sunt &arantateA. 4stfel, le&iuitorul a stabilit ca e:istenta dre turilor dobandite cu rea-credinta sau rin abuzul autoritatii ublice nu este com atibila cu &arantarea dre turilor si libertatilor cetatenilor, otri(it re(ederilor art.5' din Constitutie, in (irtutea carora ACetatenii romani, ?...@ trebuie sa-si e:ercite dre turile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce dre turile si libertatile celorlaltiA. Curtea obser(a ca masura le&islati(a a atribuirii terenurilor e (ec6iul am lasament si sanctionarea cu nulitate absoluta a actelor emise in mod ile&al este in concordanta cu rinci iul &arantarii ro rietatii, re(azut la art.!!. alin.>!# din Constitutie otri(it caruia+ APro rietatea ri(ata este &arantata si ocrotita in mod e&al de le&e, indiferent de titular.?...@A. .e asemenea, aceasta masura le&islati(a este in concordanta si cu dis ozitiile art.1" alin.>1# conform carora ACetatenii sunt e&ali in fata le&ii si a autoritatilor ublice, fara ri(ile&ii si fara discriminari.A Critica de neconstitutionalitate (izeaza si re(ederile cu rinse la ct.8 al 9itlului /, referitoare la alin.>22#, otri(it carora+ E/n cazurile in care s-au emis titluri de ro rietate in mod abuzi( altor ersoane decat fostii ro rietari, iar acestia detineau la acel moment ade(erinte de ro rietate si a(eau osesia terenului, comisiile de fond funciar (or re(oca res ecti(ele titluri

emise cu incalcarea le&ii, daca acestea nu au intrat in circuitul ci(il. .aca res ecti(ele titluri de ro rietate au intrat in circuitul ci(il rin acte de (anzare-cum arare sau in alt mod, fostul ro rietar se (a adresa )ustitiei entru constatarea nulitatii absolute a titlului res ecti(, otri(it art./// din %e&ea nr.1"9/199' entru modificarea si com letarea %e&ii fondului funciar nr.18/1991G 0e sustine de catre autorii sesizari ca obli&atia re(ocarii titlurilor de ro rietate emise de or&anele administratiei are semnificatia incalcarii rinci iului se aratiei uterilor in stat, re(azut de art.1 alin.>!# din Constitutie, Ain sensul ca le&ea stabileste obli&atia unei autoritati administrati(e de a re(oca un actA. Curtea constata ca rinci iul constitutional al se aratiei uterilor in stat im une autoritatilor ublice e:ercitarea atributiilor ro rii stabilite de le&e, tara (reo imi:tiune in com etenta altei autoritati ublice. 5ste de esenta autoritatii administrati(e sa e:ercite functia ublica de realizare in concret a re(ederilor le&ale ce au ca finalitate satisfacerea intereselor le&itime ale cetateanului, iar rin dis ozitia le&ala se re&lementeaza obli&atia or&anului administrati( emitent de a Are(oca titlurile emise cu incalcarea le&ii, daca acestea nu au intrat in circuitul ci(ilA. .is ozitia din teza a doua a alineatului >22#, de la ct.8 al 9itlului /,, nu re&lementeaza re(ocarea titlurilor ci, dre tul fostului ro rietar, ca in cazul in care titlurile au rodus efecte )uridice in circuitul ci(il, de a se adresa )ustitiei entru constatarea nulitatii absolute a titlului emis cu incalcarea le&ii, otri(it re(ederilor art./// din %e&ea nr.1"9/199'. /n ceea ce ri(este critica de neconstitutionalitate ce (izeaza si dis ozitiile art./ unctul 8 de la 9itlul ,/, rin care se introduce alin.>l!# la art." al %e&ii nr.1/2000, referitoare la ane:ele ce trebuie sa insoteasca cererea celui indre tatit la reconstituirea dre tului de ro rietate, re(azuta la art.9 alin.>5# din %e&ea nr.18/1991 >re ublicata#, autorii sesizarii sustin ca Ase realizeaza o ierar6izare a robelorA, fara sa se tina seama de fa tul ca actele de reluare abuzi(a, in s ecial .ecretul nr.92/1950, contineau erori. 0e sustine ca nu or&anul administrati( este cel c6emat sa se ronunte asu ra concludentei robelor, ci instantele )udecatoresti, fiind astfel incalcat rinci iul liberului acces la )ustitie, re(azut de art.21 din Constitutie recum si art.1" din Constitutie referitor la e&alitatea cetatenilor. 4ceste sustineri sunt nefondate, accesul liber la )ustitie al ersoanelor indre tatite la beneficiul reconstituirii dre tului de ro rietate fiind re&lementat de dis ozitiile cu rinse in %e&ea nr.18/1991, re ublicata. 4sadar, le&ea criticata trimite cu ri(ire la mi)loacele de roba entru reconstituirea dre tului de ro rietate la re&lementarea anterioara. Mai mult, in le&e se arata ca orice roba oate inlaturata numai rin alta de aceeasi forta )uridica. ///. Cu ri(ire la obiectiile de neconstitutionalitate care (izeaza reforma in domeniul )ustitiei 4utorii sesizarilor, formulate de &ru urile de de utati si senatori, solicita constatarea neconstitutionalitatii in intre&ime a 9itlurilor D,, D,/ si D,// referitoare la )ustitie, res ecti(, modificarile si com letarile facute la %e&ea nr.*1'/200! ri(ind Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, %e&ea nr.*0!/00! ri(ind or&anizarea )udiciara si %e&ea nr.*0*/200! ri(ind statutul ma&istratilor. 0e considera ca, te:tele e(ocate ca fiind neconstitutionale Asunt inlantuite cu multe altele, astfel, incat se im une constatarea neconstitutionalitatii intre&ului ac6et ri(itor la )ustitieA. 5senta criticilor formulate la modificarile si com letarile aduse celor trei le&i se e: rima in urmatoarele fraze+ APrin intrea&a conce tie a noii re&lementari se urmareste subordonarea olitica a )ustitiei, a instantelor )udecatoresti, a rocuraturii, a actualului Consiliului 0u erior al Ma&istraturii si controlului acestora, ra ind Consiliului 0u erior al Ma&istraturii rolul de &arant al inde endentei )ustitiei. .e asemenea, se doreste desfiintarea inamo(ibilitatii )udecatorilor de la inalta Curte de Casatie si de la celelalte instante, a inde endentei rocurorilor, desfiintarea atributiei Consiliului 0u erior al Ma&istraturii de a decide asu ra numirii si statutului )udecatorilor si rocurorilorA. /nalta Curte de Casatie si =ustitie, in sesizarea adresata Curtii Constitutionale, critica dis ozitiile de la art./ ct.2", 2' si !2, recum si de la art.// alin.>1# si >2# din titlul D,, referitoare la modificarea art.2! alin.>2# si >!# si art.*9 alin.>"# din %e&ea nr.*1'/200! ri(ind Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, recum si la incetarea mandatului unor membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. Prin aceeasi sesizare se considera ca fiind neconstitutionale modificarile aduse la art.81 si art.82 din %e&ea nr.*0*/200! ri(ind statutul ma&istratilor, recum si dis ozitiile art./, alin.>1#, >"# si >'# din 9itlul D,//. Curtea urmeaza sa e:amineze criticile referitoare la te:tele de le&e modificate ori nou introduse, cu ra ortare la re(ederile constitutionale in(ocate, se arat e cele trei le&i referitoare la domeniul )ustitiei. 4sa cum se (a arata in continuare, Curtea Constitutionala constata ca unele obiectii de neconstitutionalitate si anume cele limitati( aratate in dis oziti(ul deciziei sunt intemeiate. Cu ri(ire la toate celelalte obiectii de neconstitutionalitate, Curtea isi insuseste unctul de (edere comunicat de 7u(ernul $omaniei si constata ca acestea nu sunt intemeiate. 1. Cu ri(ire la 9itlul D, entru modificarea si com letarea %e&ii nr.*1'/200! ri(ind Consiliul 0u erior al Ma&istraturii a# O rima critica de neconstitutionalitate sustine ca noul alin.>"# al art.*9 care re(ede obli&atia Consiliului 0u erior al Ma&istraturii de a rezenta Parlamentului anual un ra ort asu ra starii )ustitiei si asu ra acti(itatii sale ro rii, instituie controlul arlamentar asu ra )ustitiei si asu ra or&anului ei su rem. 4stfel, acest te:t de le&e incalca re(ederile constitutionale ale art.1 alin.>!# ri(ind se aratia uterilor in stat, art.12! si art.12" referitoare la inde endenta )ustitiei si infa tuirea acesteia numai rin instantele )udecatoresti. Curtea constata, ca aceasta critica nu este intemeiata. 9e:tul de le&e criticat re(ede elaborarea unui ra ort ri(ind starea )ustitiei si a unui ra ort ri(ind acti(itatea ro rie a Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, care se rezinta Camerelor reunite ale Parlamentului si se ublica in Monitorul Oficial al $omaniei. Curtea retine ca aceasta dis ozitie le&ala da e: resie rinci iului se aratiei si ec6ilibrului uterilor in stat, consacrat de art.l alin.>!# din Constitutie care resu une colaborarea si informarea reci roca a uterilor ublice. 5ste de obser(at ca Parlamentului, in calitatea sa de or&an re rezentati( al o orului roman, i se rezinta ra oarte si din artea altor autoritati ublice. b# O alta critica sustine ca noua re&lementare Arestran&e rolul Consiliului 0u erior al Ma&istraturii la un or&anism cu rol

consultati(, la dis ozitia ministrului )ustitiei si, im licit, a Presedintelui $omaniei in functiuneA, fa t demonstrat rin eliminarea din art.l alin.>1# a recizarii calitatii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii de Are rezentant al autoritatii )udecatorestiA. Prin eliminarea sinta&mei Are rezentant al autoritatii )udecatorestiA nu s-a diminuat rolul Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, dat fiind ca le&ea atacata nu a su rimat nici una din atributiile re(azute de Constitutie. .e altfel, este ine:acta asertiunea ca rolul Consiliului 0u erior al Ma&istraturii este acela de re rezentant al autoritatii )udecatoresti. /n realitate, autoritatea )udecatoreasca este re rezentata de /nalta Curte de Casatie si =ustitie si de celelalte instante )udecatoresti, functia Consiliului de autoritate care &aranteaza inde endenta )ustitiei, realizandu-se rin atributiile acestuia ri(itoare la recrutarea, numirea, romo(area si re&atirea rofesionala a ma&istratilor si rin celelalte atributii constitutionale. c# 0unt e(ocate numeroase articole din dis ozitiile carora autorii sesizarii deduc diminuarea rolului Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, recum si cresterea atributiilor sectiilor in detrimentului lenului. 0e critica si abro&area art."5, art."" si art."' care contineau dis ozitii tranzitorii. Curtea constata ca, te:tele de le&e in(ocare nu reduc rolul si atributiile Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, ma)oritatea acestora referindu-se la com onenta consiliului si la modul de ale&ere a membrilor sai, la masuri de or&anizare si functionare, la incom atibilitati etc. /n sfarsit, Curtea constata ca nu e:ista nici o dis ozitie constitutionala care sa interzica abro&area rintr-o le&e de modificare si com letare a re(ederilor care la data ado tarii actului normati( modificat au a(ut caracter tranzitoriu. d# 4rt./ unctele 2" si 2' din 9itlul D,, rin care se modifica art.2! alin.>2# din %e&ea nr.*1'/200! si, res ecti(, se introduce la acelasi articol alin.>!#H este criticat entru ca e:tinde interdictia desfasurarii acti(itatii de )udecator si de rocuror la toti membrii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, iar nu numai la resedintele si (ice resedintele acestuia, si modifica durata mandatului membrilor Consiliului. 0e considera ca aceste noi re&lementari incalca rinci iile inamo(ibilitatii )udecatorilor si al stabilitatii in functie a rocurorilor, re(ederile art.1** alin.>!# din Constitutie ri(ind durata mandatului membrilor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, recum si rinci iul neretroacti(itatii le&ii, consacrat de art.15 alin.>2# din Constitutie. Curtea constata ca aceasta critica este intemeiata. .is ozitiile art.2! alin.>2# si alin.>!# din %e&ea nr.*1'/200!, in redactarea data rin art./ al 9itlului D, din le&ea analizata, au urmatorul cu rins+ A4rt.2! alin.>2#+ in erioada mandatului, )udecatorii si rocurorii alesi ca membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii nu ot desfasura acti(itatea de )udecator sau rocuror. %a incetarea mandatului, membrii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii re(in in functia de )udecator sau rocuror detinuta anterior ale&erii. A A4rt.2! alin.>!#+ 8unctiile de conducere detinute de )udecatorii sau rocurorii alesi ca membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii inceteaza de dre t la data ublicarii 6otararii 0enatului in Monitorul Oficial, Partea /A. 4lin.>2# al art.2! din le&e incalca dis ozitia e: licita si im erati(a cu rinsa in art.1** alin.>2# lit.>a# din Constitutia $omaniei, otri(it caruia 9 dintre membrii Consiliului sunt )udecatori, iar 5 sunt rocurori, adica ma&istrati care desfasoara acti(itatea s ecifica acestor functii. $atiunea normei constitutionale este aceea de com unere a acestei autoritati )udecatoresti care este Consiliul 0u erior al Ma&istraturii c6iar din ma&istrati care isi desfasoara acti(itatea in autoritatile )udiciare, adica in instantele )udecatoresti si in arc6ete si care, in (irtutea acestei ozitii, cunosc din interiorul sistemului roblemele )ustitiei si au le&itimitatea de a asi&ura inde linirea de catre Consiliul 0u erior al Ma&istraturii a rolului sau re(azut in art.1** alin.>1# din Constitutie - de &arant al inde endentei )ustitiei. Or, )udecatorul care nu inde lineste acti(itatea de )udecator ierde in fa t aceasta calitate, la fel, rocurorul, iar Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, com us din acesti membri care sunt ma&istrati doar formal si din ceilalti membri re(azuti in art.1** alin.>2# lit.>b# din Constitutie, care nu au calitatea de ma&istrati, inceteaza de a mai fi e: onentul uterii )udecatoresti, de(enind un or&an de natura administrati(a. /n ce ri(este alin.>!# al art.2!, acesta incalca, de asemenea, norma constitutionala mentionata care nu contine restrictii cu ri(ire la ale&erea in Consiliul 0u erior al Ma&istraturii a unor ma&istrati care inde linesc functii de conducere in instantele )udecatoresti sau in arc6ete. .aca insasi Constitutia nu face nici o distinctie in ri(inta functiilor e care le inde linesc )udecatorii si rocurorii membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, nici le&iuitorul nu este indre tatit sa o faca. .ar %e&ea fundamentala a consacrat admisibilitatea cu rinderii in com onenta Consiliului 0u erior al Ma&istraturii si a unor )udecatori si rocurori care inde linesc functii de conducere, ceea ce rezulta e: licit din art.1** alin.>2# lit.>c# din Constitutie, in conformitate cu care, din Consiliu fac arte resedintele /naltei Curti de Casatie si =ustitie si rocurorul &eneral al arc6etului de e lan&a aceasta instanta. 9otodata, incetarea functiilor de conducere detinute de )udecatorii alesi in Consiliul 0u erior al Ma&istraturii contra(ine si rinci iului inamo(ibilitatii, consacrat rin art.125 alin.>1# din Constitutie, in conformitate cu care )udecatorilor nu li se oate modifica, fara consimtamantul lor, statutul in tim ul e:ercitarii functiei. e# 4rt.// alin.>1# si alin.>2# din 9itlul D, este criticat entru ca are ca efect modificarea mandatului membrilor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii de " ani, re(azut de art.1** alin.>!# din Constitutie si su rima functiile de conducere ale )udecatorilor si rocurorilor, membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 9e:tele de le&e criticate au urmatorul cu rins+ A >1# /n termen de 15 zile de la intrarea in (i&oare a rezentei le&i, membrii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii care e:ercita o functie de conducere sunt obli&ati sa o teze intre functia de conducere la instantele )udecatoresti sau arc6ete si calitatea de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturiiA. A>2# /n cazul in care )udecatorii si rocurorii re(azuti la alin.>1# nu isi e:ercita dre tul de o tiune in termenul stabilit sau

nu mai functioneaza la o instanta sau arc6et de acelasi &rad cu instanta sau arc6etul unde erau numiti la momentul ale&erii isi ierd calitatea de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturiiA. Critica de neconstitutionalitate este intemeiata entru urmatoarele considerente+ Constitutia $omaniei re(ede in art.1** alin.>!# ca durata mandatului membrilor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii este de " ani. .is ozitiile Constitutiei sunt im erati(e si, otri(it rinci iilor statului de dre t, sunt obli&atorii er&a omnes, inclusi( entru Parlament ca autoritate le&iuitoare. 4sa dar, Parlamentul nu oate, fara incalcarea Constitutiei, sa micsoreze durata mandatului membrilor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, nici rintr-o dis ozitie e: licita si nici - asa cum este cazul te:tului cu rins in alin.>1# al art.// din %e&ea criticata, - rintr-o dis ozitie a carei a licare roduce un asemenea efect. 9e:tul de le&e analizat incalca si rinci iul inamo(ibilitatii )udecatorilor, atat in ce ri(este incetarea functiei de conducere e:ercitate de membrii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii - in i oteza o tiunii entru calitatea de membru al Consiliului cat si incetarea calitatii de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii - in i oteza o tiunii entru functia de conducere in cadrul instantei )udecatoresti. 2. Cu ri(ire /a titlul D,/ entru modificarea si com letarea %e&ii nr.*0!/200! ri(ind or&anizarea )udiciara a# 0e sustine in sesizare ca noile te:te din %e&ea nr.*0!/200!, contrar re(ederilor art.1*2 din Constitutie, ermit ministrului )ustitiei ca, din ro rie initiati(a, sa e:ercite controlul asu ra modului in care rocurorii isi inde linesc atributiile de ser(iciu, ceea ce ec6i(aleaza cu e:ercitarea controlului olitic asu ra actului de )ustitie. Curtea constata ca aceasta critica se refera la noua redactare a art."" alin.>1# din %e&ea nr.*0!/200! fara a se a(ea in (edere dis ozitiile alin.>2# al aceluiasi articol otri(it carora+ AControlul consta in (erificarea eficientei mana&eriale a modului in care rocurorii isi inde linesc atributiile de ser(iciu si in care se desfasoara ra orturile de ser(iciu cu )ustitiabilii si cu celelalte ersoane im licate in lucrarile de com etenta arc6etelor. Controlul nu oate (iza masurile dis use de rocuror in cursul urmaririi enale si solutiile ado tateA. Cu aceasta recizare, dre tul conferit ministrului )ustitiei cores unde re(ederilor art.1*2 alin.>1# din Constitutie, referitoare la desfasurarea acti(itatii rocurorilor Asub autoritatea ministrului )ustitieiA. b# .is ozitiile art.'5F1, nou introdus in %e&ea nr.*0!/200!, otri(it carora Pac6etul de e lan&a /nalta Curte de Casatie si =ustitie trebuie sa rezinte ministrului )ustitiei un ra ort ri(ind acti(itatea desfasurata, sunt considerate ca fiind neconstitutionale, deoarece acest arc6et Aeste coordonat doar administrati( de ministrul )ustitiei, iar rofesional, din unct de (edere al com etentei functionale, de Consiliul 0u erior al Ma&istraturiiA. Curtea obser(a ca, otri(it te:tului de le&e criticat AParc6etul de e lan&a /nalta Curte de Casatie si =ustitie elaboreaza un ra ort ri(ind acti(itatea desfasurata, e care il rezinta Consiliul 0u erior al Ma&istraturii si ministrului )ustitieiA, iar ministrul )ustitiei (a rezenta Parlamentului concluziile asu ra ra ortului de acti(itate. $ezulta deci, ca nici in acest caz nu este (orba de un ra ort su us dezbaterii in (ederea dis unerii (reunor masuri fata de solutiile ado tate ori masurile dis use de rocurori. c# 4utorii sesizarilor facute de de utati si senatori considera ca este neconstitutionala intrea&a re&lementare a or&anizarii si functionarii Parc6etului 3ational 4nticoru tie, ca structura autonoma cu inde endenta absoluta, inclusi( fata de Consiliul 0u erior al Ma&istraturii, intrucat rocurorii care-1 incadreaza sunt numiti rin ordin al rocurorului &eneral al acestui ac6et, iar nu rin decret al Presedintelui $omaniei. Curtea obser(a ca, aceasta critica are la baza intele&erea &resita a dis ozitiilor art.8* din le&e, in noua lor redactare, deoarece se i&nora fa tul ca rocurorii Parc6etului 3ational 4nticoru tie sunt selectionati dintre rocurorii de la alte arc6ete, numiti in aceasta calitate anterior rin decret aI Presedintelui $omaniei. 0emnificati( entru intele&erea corecta a re&lementarii este si te:tul alin.>9# al art.8*, otri(it caruia+ A%a data incetarii acti(itatii in cadrul Parc6etului 3ational 4nticoru tie rocurorul re(ine la arc6etul de unde ro(ine sau la alt arc6et unde are dre tul sa functioneze otri(it le&iiA. d# in sesizarea formulata de &ru ul de 25 de senatori, sunt distinct criticate dis ozitiile 9itlului D,/, rin care sunt introduse in %e&ea nr.*0!/200! ri(ind or&anizarea )udiciare noi re&lementari referitoare la instantele si la arc6etele militare. .is ozitiile art.58F1-"si art.92F1-5 nou introduse in %e&ea nr.*0!/200! referitoare la instantele militare, res ecti(, la arc6etele militare, sunt considerate de autorii sesizarii ca fiind contrare re(ederilor constitutionale ale art.12" alin.>5# care interzic infiintarea de instante e:traordinare, art.118 referitoare la rolul armatei si art.1" alin.>1# ri(ind rinci iul e&alitatii cetatenilor in fata le&ii si a autoritatilor ublice. 0e sustine ca Asistemul nostru constitutional nu admite o )ustitie s eciala entru militari si e:istenta unor )udecatori si unor rocurori care sa fie militari de cariera, ceea ce inseamna &rade si disci lina militara, ierar6ie, obli&atii de subordonare etc, numai ma&istrati su usi autoritatii C0MA. 0e concluzioneaza in sensul ca, =udecatorii si rocurorii sunt sin&urii ma&istrati care nu ot a(ea si calitate de militariA. 5:aminand aceste critici, Curtea constata ca si acestea sunt neintemeiate entru urmatoarele considerente+ Potri(it art.12" alin.>1# din Constitutie+ A=ustitia se realizeaza rin /nalta Curte de Casatie si =ustitie si rin celelalte instante )udecatoresti stabilite de le&eA. 4sadar, nominalizarea, infiintarea si or&anizarea instantelor )udecatoresti re(in le&iuitorului, rin le&e or&anica. 9eza intai a alin.>5# al art.12" interzice Ainfiintarea de instante e:traordinareA, iar teza a doua din acelasi alineat ermite infiintarea, rin le&e or&anica, a unor Ainstante s ecializate in anumite materiiA. Caracterul distinct s ecific al unor materii, care )ustifica re&lementarea com etentei materiale a unor instante )udecatoresti s ecializate, oate fi determinat si de calitatea subiectilor ca arti in liti&iile su use )udecatii, a )ustitiabililor, cum ar fi minorii, artile ra orturilor )uridice de munca, na(i&atorii, comerciantii etc. Curtea retine ca instantele militare nu re rezinta instante e:traordinare, infiintarea de instante e:traordinare a fost interzisa de Constitutie si inainte de re(izuirea acesteia in 200*, iar instantele si arc6etele militare au e:istat si au functionat, fara ca rin aceasta sa fi fost incalcata (reo dis ozitie sau (reun rinci iu constitutional. Conform dis ozitiilor le&ale criticate instantele militare sunt+ tribunalele militare, 9ribunalul Militar 9eritorial 2ucuresti si Curtea Militara de 4 el 2ucuresti, acestea fiind similare celorlalte instante )udecatoresti, e lan&a ele fiind or&anizate si

functionand, e baza unor rinci ii identice, arc6ete. /nstantele militare a(and com etenta materiala, du a calitatea ersoanei, sa )udece cauzele enale in care in(inuitii sau incul atii sunt militari, nu a lica re&lementari le&ale cu caracter discriminatoriu, ci tratament )uridic diferentiat )ustificat obiecti( rin situatia diferita. /n ceea ce ri(este statutul ma&istratilor militari, art.*0F1 din %e&ea nr.*0*/200!, nou introdus re(ede+ APoate fi numita )udecator sau rocuror militar ersoana care inde lineste conditiile re(azute de le&e entru intrarea in ma&istratura, du a dobandirea calitatii de ofiter acti( in cadrul Ministerului 4 ararii 3ationaleA. $ezulta din aceasta re&lementare ca, numirea, romo(area si e(olutia carierei de ma&istrat a )udecatorilor si rocurorilor militari se fac in aceleasi conditii ca si in cazul ma&istratilor de la celelalte instante )udecatoresti si arc6ete. 0in&ura conditie su limentara e care trebui sa o inde lineasca inainte de a fi numiti, este acea de a de(eni militar acti( in cadrul Ministerului 4 ararii 3ationale. 4ceasta insa, nu inseamna relatii de subordonare e lanul inde linirii atributiilor ce le re(in ma&istratilor. Ma&istratii militari beneficiaza de toate dre turile si au toate obli&atiile re(azute de le&e entru )udecatori, res ecti(, entru rocurori. Potri(it re(ederilor art.'* alin.>!# din %e&ea ri(ind statutul ma&istratilor, A=udecatorii si rocurorii militari sunt militari acti(i si au toate dre turile si obli&atiile ce decur& din aceasta calitateA. 4ceste dre turi si obli&atii sunt altele decat cele care decur& din calitatea de ma&istrat. 4lin.>5# al aceluiasi articol re(ede ca+ A0alarizarea si celelalte dre turi cu(enite )udecatorilor si rocurorilor militari se asi&ura de Ministerul 4 ararii 3ationaleA, dar nu du a o tiunea libera a acestui minister, ci Ain concordanta cu re(ederile le&islatiei ri(ind salarizarea si alte dre turi ale ersonalului din or&anele autoritatii )udecatoresti si cu re&lementarile referitoare la dre turile materiale si banesti s ecifice calitatii de militar acti( A. *. Cu ri(ire la 9itlul D,// entru modificarea si com letarea %e&ii nr.*0*/200! ri(ind statutul ma&istratilor a# 4utorii sesizarii sustin ca este neconstitutional c6iar titlul modificat al %e&ii, ca A%e&e ri(ind statutul )udecatorilor si rocurorilorA, recum si toate re(ederile le&ii care Afac constant distinctie intre )udecatori si rocurori si nu o ereaza cu termenul &eneric de ma&istratA. 4ceasta distinctie urmareste Ascoaterea rocurorilor din sfera ma&istratilor si trecerea Ministerului Public sub controlul olitic al Presedintelui si al ministerului )ustitieiA cu toate ca autoritatea ministrului )ustitiei, re(azuta de art.1*2 alin.>1# din Constitutie are doar semnificatia unei autoritati or&anizatorica - administrati(a, iar nu de autoritate functionala. 8ata de aceasta critica, Curtea constata ca %e&ea nr.*0*/200! a facut distinctie cores unzatoare intre )udecatori si rocurori c6iar si inainte de modificare, distinctie determinata de deosebirea esentiala a statutului acestor cate&orii de ma&istrati+ )udecatorii sunt inamo(ibili, iar rocurorii se bucura de stabilitate. Procurorii nu au fost e:clusi din cate&oria ma&istratilor. Potri(it te:tului modificat al art.1 din le&e+ AMa&istratura este acti(itatea )udiciara desfasurata de )udecatori in sco ul infa tuirii )ustitiei si de rocurori in sco ul a ararii intereselor &enerale ale societatii, a ordinii de dre t, recum si a dre turilor si libertatilor cetatenilorA. b# 4utorii sesizarii considera ca fiind neconstitutionale si re(ederile art."* din le&e, contrare rinci iului inamo(ibilitatii )udecatorilor si al inde endentei rocurorilor, creand A osibilitatea demiterii acestora in cazuri subiecti(e controlabile de uterea olitica+ inca acitatea rofesionala si ne romo(area e:amenuluiA. Curtea retine ca, inca acitatea rofesionala constituie una dintre cele mai im ortante im edimente entru e:ercitarea unor functii, iar e:amenul la care se refera te:tul de le&e criticat este cel e care trebuie sa-l sustina un ma&istrat numit din alt sector de acti(itate )uridica, du a terminarea cursului de " luni de formare rofesionala. 4utorii sesizarii i&nora dis ozitiile alin.>2# al art."*, otri(it carora+ A5liberarea din functie a )udecatorilor si rocurorilor se dis une rin decret al Presedintelui $omaniei, la ro unerea Consiliului 0u erior al Ma&istraturiiA. c# in o inia autorilor sesizarii eliminarea din art.8 a recizarii otri(it careia Ama&istratii nu se subordoneaza sco urilor si doctrinelor oliticeA este contrara rinci iului se aratiei uterilor, re(azut de art.l alin.>!# din Constitutie, recum si rinci iului inde endentei )udecatorilor si su unerii lor numai le&ii, consacrat de art.12! alin.>*# din %e&ea fundamentala. Curtea constata ca, nementinerea recizarii res ecti(e nu re rezinta incalcarea rinci iilor in(ocate, atata tim cat din te:tul mentinut al art.8 rezulta aceleasi interdictii. 4stfel art.8 re(ede+ A>1# =udecatorii si rocurorii nu ot sa faca arte din artide sau formatiuni olitice si nici sa desfasoare sau sa artici e la acti(itati cu caracter olitic. >2# =udecatorii si rocurorii sunt obli&ati ca in e:ercitarea atributiilor sa se abtina de la e: rimarea sau manifestarea, in orice mod, a con(in&erilor lor oliticeA. d# .e asemenea, se considera ca fiind incalcate rinci iile se aratiei uterilor in stat, al inamo(ibilitatii )udecatorilor, recum si al stabilitatii si im artialitatii rocurorilor, rin urmatoarele noi te:te+ - art.1! alin.1F2 ri(ind erce erea unei ta:e entru artici area la concursul de admitere in ma&istratura si formarea rofesionala initiala, or&anizat in cadrul /nstitutului 3ational al Ma&istraturii< Curtea obser(a ca cei care se inscriu la concurs nu au calitatea de ma&istrat. - art.29 alin.>"# care Aeste un te:t discriminatoriu e criteriu etnic, contrar art.1" din ConstitutieA, Potri(it acestui te:t+ A/n circumscri tiile instantelor si arc6etelor unde o minoritate nationala are o ondere de cel utin 50J din numarul locuitorilor, la medii e&ale, au rioritate candidatii cunoscatori ai limbii acelei minoritatiA. 9e:tul instituie un criteriu de de arta)are intre candidatii care au obtinut rezultate identice la concurs sau e:amen. Criteriul nu tine de a artenenta la o anumita etnie, ci de cunoasterea limbii ma)oritatii locuitorilor din circumscri tia instantei. - art.!8 incalca si re(ederile art.15 alin.>2# referitoare la rinci iul neretroacti(itatii le&ii, intrucat mandatul de 5 ani al conducatorilor instantelor si arc6etelor, re(azut de le&islatiile anterioare, se reduce la * ani, tocmai cu sco ul de a utea fi inlaturate ersoanele aflate in functie, c6iar rin inlaturarea de la actul de decizie a Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 0ituatia este identica si in ri(inta functiilor de conducere din cadrul arc6etelor, re(azute de art.!8F1. e# /n sesizarile adresate Curtii Constitutionale sunt criticate si dis ozitiile art./, alin.>1#, alin.>"# si alin.>'# din 9itlul D,//,

care au urmatorul cu rins+ >1# %a data intrarii in (i&oare a rezentei le&i, inceteaza mandatele de conducere ale )udecatorilor si rocurorilor de la curtile de a el, tribunale, tribunale s ecializate si )udecatorii, recum si ale rocurorilor de la arc6etele de e lan&a acestea. ?...@ >"# .urata mandatelor )udecatorilor si rocurorilor care e:ercita, la data intrarii in (i&oare a rezentei le&i, alte functii de conducere decat cele re(azute la alin.>1# este de * ani, de la data in(estirii >'# Mandatele )udecatorilor si rocurorilor care ocu a alte functii de conducere decat cele re(azute la alin.>1# inceteaza, daca la data intrarii in (i&oare a rezentei le&i durata acestora a de asit * ani de la in(estireA. 9oate aceste dis ozitii incalca rinci iul inamo(ibilitatii )udecatorilor, consacrat rin art.125 alin.>1# din Constitutie, rinci iu inteles ca acea stare de dre t care, in &arantarea inde endentei acestora, ii a ara de riscul de a fi demisi, destituiti sau retro&radati din functie fara temei le&itim ori mutati la alte instante, rin dele&are, detasare sau c6iar rin romo(are, fara consimtamantul lor. Princi iul inamo(ibilitatii se a lica atat in ri(inta duratei functiei de )udecator cat si la durata mandatului functiei de conducere inde linit de acesta, care nu oate fi nici micsorata si nici relun&ita fara consimtamantul )udecatorului. Pe de alta arte, le&iuitorul este liber sa redimensioneze, rintr-o le&e noua, durata mandatelor functiilor de conducere in alt fel decat le&ea in (i&oare, dar numai entru (iitor, nu si entru mandatele in curs, altfel ar insemna sa nesocoteasca re&ula neretroacti(itatii le&ii, care este norma de ni(el constitutional, re(azuta in art.15 alin.2 din %e&ea fundamentala. /n sensul celor aratate este de retinut ca ma&istratii care inde linesc in rezent functii de conducere au mandate e o erioada de 5 ani, in conformitate cu re&lementarile in (i&oare la data romo(arii lor, iar unii dintre ei au e:ercitat functia de conducere mai utin de * ani cat se re(ede in re&lementarea actuala. 3umirea lor s-a facut e baza criteriilor de (ec6ime in ma&istratura si de com etenta rofesionala, stabilite de le&ile in (i&oare. 4ctuala re&lementare face sa inceteze sau, otri(it distinctiei mentionate, scurteaza toate mandatele de conducere ale )udecatorilor si rocurorilor. /ncetarea sau, res ecti(, scurtarea tuturor mandatelor de conducere in curs de e:ercitare se constituie intr-un recedent le&islati( rime)dios entru functionarea statului de dre t. =udecatorul este ersona)ul central al statului de dre t, iar instabilitatea le&islati(a ri(ind cariera lui rofesionala nu oate constitui decat un factor descura)ator atat in ale&erea rofesiei cat si in fidelitatea fata de le&e si de re&ulile deontolo&ice. Cunoscand recedentul le&islati( de su rimare a mandatului de conducere fara a i se im uta (reo cul a rofesionala, )udecatorul numit intr-o functie de conducere inceteaza sa mai fie inde endent si este indemnat sa se subordoneze ro&ramului si o ortunitatilor factorului olitic com etent sa decida asu ra duratei mandatului sau. Mai mult decat atat, masura de inlaturare din functie a tuturor )udecatorilor si rocurorilor care e:ercita functii de conducere se rele(a ca o masura cu caracter indi(idual care e:cede resortul uterii le&iuitoare si interfereaza ne ermis domeniul uterii )udecatoresti. 0e incalca, astfel, si re(ederile art.1 alin.>!# din Constitutia $omaniei, ri(ind se aratia uterilor in stat. f# 4rt.50 alin.>2# este considerat ca fiind neconstitutional entru ca ermite re(ocarea ma&istratului din functia de conducere si la ro unerea resedintelui instantei. Curtea obser(a ca, osibilitatea ori e(entualitatea a aritiei unor stari de tensiune in cadrul unor instante )udecatoresti nu determina caracterul neconstitutional al re&lementarii. &# sunt criticare si re(ederile art.*0, art.*1 si art.52 din %e&ea nr.*0*/200! rin care se stabileste dre tul Presedintelui $omaniei de a refuza numirea in functie a )udecatorilor si rocurorilor ro usi de Consiliul 0u erior al Ma&istraturii si de a face numirile in cele mai inalte functii din Ministerul Public la ro unerea ministrului )ustitiei, cu a(izul consultati( al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 4utorii sesizarii sustin ca aceste re(ederi ale le&ii contra(in dis ozitiilor art.1*! din Constitutie. $eferitor la aceste critici, Curtea constata ca numirea )udecatorilor si rocurorilor urmeaza a se face la ro unerea Consiliului 0u erior al Ma&istraturii in continuare, iar numirea in anumite functii de conducere, se face dintre ersoanele numite anterior in functia de rocuror. .aca Presedintele $omaniei nu ar a(ea nici un dre t de e:aminare si de a reciere asu ra ro unerilor facute de Consiliul 0u erior al Ma&istraturii entru numirea )udecatorilor si rocurorilor sau in anumite functii de conducere ori daca nu ar utea refuza numirea nici moti(at si nici macar o sin&ura data, atributiile Presedintelui $omaniei, re(azute de art.9! lit.c# coroborat cu art.125 alin.>l# din Constitutie, ar fi &olite de continut si im ortanta. 6# .is ozitiile modificate ale art.'2-8" sunt criticate in sesizare ca fiind contrare re(ederilor art.12! alin.>*# si art.125 alin.>1#, si ca Afiind, in mod (adit, o in&erinta si un atentat la inde endenta si inamo(ibilitatea ma&istratilor si o (iolare a art." alin.>1# al Con(entiei 5uro ene a .re turilor OmuluiA. 0e considera ca, rin re&lementarile modificate, dre turile ma&istratilor anterior stabilite sunt Afie inlaturate, fie serios am utateA. Cu titlu e:em liflcati(, se amintesc re&lementarile referitoare la dre tul la ensie al ma&istratilor, rin care se face o e&alizare, rin trimitere la dre tul comun, in loc de mentinerea re&imului actual s ecial si s ecific entru ma&istrati, se sc6imba baza de calcul a ensiei, se reduce limita de (arsta entru ensia de ser(iciu de la "8 de ani la /nalta Curte de Casatie si =ustitie la 5' ani si ' luni entru femei si la "2 ani si ' luni entru barbati si se introduce interdictia continuarii e:ercitarii functiei de )udecator sau rocuror du a im linirea (arstei de ensionare. Ma)oritatea noilor te:te de le&e, criticate in bloc, difera de cele anterioare numai rin acea ca in locul termenului comun de Ama&istratA se utilizeaza denumirile de A)udecator si rocurorA, fa t ce nu contra(ine nici unei dis ozitii constitutionale. .iminuarea unor dre turi, fata de cele re(azute de re&lementarile anterioare, se constata la art.81 alin.>1# in ri(inta bazei de calcul entru stabilirea ensiei de ser(iciu a ma&istratilor si la art.8* alin.>2#, de(enit art.8! alin.>2#, in ri(inta actualizarii ensiilor de ser(iciu si a ensiilor de urmas. $e&lementarile actuale re(ad ca baza de calcul A(enitul brut realizat in ultima luna de acti(itate inainte de ensionareA, si actualizarea ensiilor de ser(iciu Ain ra ort cu ni(elul indemnizatiei brute a ma&istratilor in acti(itateA, ori de cate ori se ma)oreaza aceasta indemnizatie. $e&lementarile

modificate re(ad ca baza de calul Amedia (eniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de acti(itate inainte de data ensionariiA si actualizarea anuala a ensiilor stabilite Ain ra ort cu media (eniturilor realizate in ultimele 12 luni a )udecatorilor si rocurorilor in acti(itateA. .u a cum Curtea Constitutionala a statuat in mod re etat in )uris rudenta sa, in temeiul re(ederilor art.!' alin.>2# din Constitutie, le&iuitorul are dre tul si obli&atia sa stabileasca criteriile si conditiile concrete ale e:ercitarii dre tului la ensie, inclusi( modul de calcul si de actualizare a cuantumului ensiei. 4stfel, Curtea nu oate retine neconstitutionalitatea dis ozitiilor art.'2-80, art.81 alin.>1#->'# si art.8*-8". 3oile re&lementari nu ot fi a licate cu efecte retroacti(e, res ecti(, in ri(inta cuantumului ensiilor anterior stabilite, ci numai entru (iitor, ince and cu data intrarii lor in (i&oare. i# Curtea constata, insa, ca sunt neconstitutionale noile dis ozitii inscrise in art.82, otri(it carora+ A=udecatorii, rocurorii, ma&istratii-asistenti ai /naltei Curti de Casatie si =ustitie si ersonalul de s ecialitate )uridica re(azut la art.8" alin.>1# nu ot fi mentinuti in functie, du a im linirea (arstei de ensionare re(azuta de %e&ea nr.19/2000 ri(ind sistemul ublic de ensii si alte dre turi de asi&urari sociale, cu modificarile si com letarile ulterioareA. 4 licarea acestor dis ozitii le&ale inseamna ensionarea fortata a ma&istratilor la im linirea (arstei standard de ensionare din sistemul ublic, dar si inlaturarea din functie a ma&istratilor, c6iar daca nu inde linesc toate conditiile de ensionare, dar au im linit (arsta res ecti(a. /nterdictia mentinerii in functie du a im linirea (arstei standard de ensionare a )udecatorilor, rocurorilor si a ersonalului re(azut in te:tul de le&e e:aminat a are ca a(and caracter discriminatoriu, contrar rinci iului consacrat de art.1" alin.>1# din Constitutie, in ra ort cu celelalte cate&orii de cetateni care beneficiaza de rinci iile &enerale ale sistemului ublic de ensii e care se intemeiaza re&lementarile %e&ii nr.19/2000. Potri(it acestor rinci ii, in acord si cu re(ederile Constitutiei, ensionarea este un dre t fundamental al fiecarui cetatean, iar nu o obli&atie, iar inscrierea la ensie se face la cererea titularului dre tului, nefiind im usa de nici o dis ozitie le&ala. Pentru e:ercitarea anumitor rofesii, inclusi( a rofesiei de ma&istrat, in considerarea im ortantei si com le:itatii atributiilor ce trebuie inde linite in functiile res ecti(e, ot fi stabilite limite de (arsta rezonabile, in ra ort cu a titudinile si ca acitatile umane biolo&ice, fizice si mentale, influentate 6otarator de (arsta. 4ceasta limita de (arsta nu coincide insa, cu (arsta standard la care se naste dre tul de a se inscrie la ensie. /n cazul ma&istratilor, limita ma:ima de (arsta ana la care isi ot e:ercita functia, este re(azuta la '0 sau la "8 de ani in le&islatiile c(asitotalitatii statelor. %e&ea nr.19/2000 re(ede cresterea tre tata, ana in anul 201!, a (arstei standard de ensionare la "0 de ani entru femei si la "5 de ani entru barbati, fata de care a licarea imediata a dis ozitiilor le&ale e:aminate im une eliberarea din functie a ma&istratilor si a ersonalului de s ecialitate )uridica la (arsta de 5' ani si ' luni femeile si "2 de ani si ' luni barbatii. Curtea constata ca, aceste dis ozitii le&ale incalca si rinci iile inde endentei si inamo(ibilitatii )udecatorilor, re(azute de art.12! alin.>*# si art.125 alin.>1# din Constitutie, rin aceea ca acestia sunt eliberati din functie, cu sau fara ensionare, indiferent daca mai au sau nu ca acitatea de a-si continua acti(itatea, daca mai sunt sau nu cores unzatori rofesional. Curtea Constitutionala constata ca te:tul contra(ine si dis ozitiilor art.155 alin.>5# din Constitutie, in conformitate cu care )udecatorii in functie ai /naltei Curti de Casatie si =ustitie Aisi continua acti(itatea ana la data e: irarii mandatului entru care au fost numitiA. /n ra ort cu aceasta dis ozitie im erati(a, re(ederea din art.82 este, in ceea ce ii ri(este e )udecatorii in functie ai /naltei Curti de Casatie si =ustitie, numiti entru un mandat de " ani, sub re&imul constitutional anterior, este (adit neconstitutionala. .ar art.155 alin.>5# din Constitutie are si o (aloare de rinci iu, in definirea conce tului de inamo(ibilitate a )udecatorilor, re(azut de art.125 alin.>1#. .in acest te:t se des rinde clar ideea - care nu oate fi decat unitara, adica a licabila in toate cazurile de inamo(ibilitate - ca in cazul sc6imbarii duratei mandatului, fie rin Constitutie, fie rin le&e, ma&istratii in functie isi continua acti(itatea ana la data e: irarii mandatului entru care au fost numiti. Curtea constata ca dis ozitiile rin care se modifica dis ozitiile art.82 din %e&ea nr.*0*/200! contra(in si unor documente internationale, rintre care+ - Princi iile fundamentale ri(ind inde endenta ma&istratilor, ado tate de cel de-al ,//- lea Con&res al 3atiunilor ;nite entru re(enirea crimei si tratamentul delinc(entilor >Milano, 2" au&ust - " se tembrie 1985# si confirmate de 4dunarea 7enerala a Or&anizatiei 3atiunilor ;nite rin rezolutiile nr.!0/*2 din 29 noiembrie 1985 si nr.!0/1!" din 1* decembrie 1985, care re(ad in mod e: res, rin art.11, ca Adurata mandatului )udecatorilor, inde endenta acestora, si&uranta lor, remuneratia cores unzatoare, conditiile de munca, ensiile si (arsta de ensionare sunt in mod adec(at &arantate rin le&eA< - Carta ;ni(ersala a =udecatorului, ado tata de 4sociatia /nternationala a =udecatorilor cu rile)ul $euniunii de la 9ai ei, in 1' noiembrie 1999, care re(ede, la ct.8, A3ici o modificare a (arstei obli&atorii de ensionare a )udecatorilor nu oate a(ea efect retroacti(A< - $ecomandarea nr.$ >9!# 12 cu ri(ire la inde endenta, eficacitatea si rolul )udecatorilor, ado tata la 1* octombrie 199! de Comitetul Ministrilor al Consiliului 5uro ei, care stabileste, ca rinci iu &eneral al inde endentei )udecatorilor, ca AMandatul )udecatorilor si remuneratia (or fi &arantate rin le&eA. Pentru aceleasi moti(e sunt neconstitutionale si dis ozitiile art.,/// din 9itlul D,//, otri(it carora noile re(ederi ale art.82 din le&ea nr.*0*/200! se a lica in mod cores unzator si ersonalului Curtii Constitutionale. Cele doua te:te de le&e nu ot fi disociate, dar cel al art.,/// (a fi a licat in sensul art.82, us in concordanta cu re(ederile Constitutiei. )# Curtea mai constata, otri(it considerentelor mai sus e: use, ca este neconstitutionala si sinta&ma Aalta decat cea de )udecator sau rocurorA din noul alin.>8# al art.81 din 9itlul D,//, care e:clude osibilitatea ca ma&istratii ensionati la limita de (arsta sa mai desfasoare acti(itatea de )udecator sau rocuror, cumuland (eniturile realizate cu ensia. 9e:tul mentionat are urmatorul cu rins+ A>8# =udecatorii si rocurorii care beneficiaza de ensie de ser(iciu otri(it alin.>1#, >2# si

>!# ot cumula ensia de ser(iciu cu (eniturile realizate dintr-o acti(itate rofesionala, alta decat cea de )udecator sau rocuror, indiferent de ni(elul (eniturilor res ecti(e.A 4cest te:t al le&ii contin e o dubla discriminare a )udecatorilor si rocurorilor care beneficiaza de ensie de ser(iciu, contra(enind fla&rant rinci iului e&alitatii in dre turi re(azut in art.1" alin.>1# din Constitutia $omaniei. Prima si cea mai &ra(a discriminare se face intre rocurorii si )udecatorii beneficiari ai unei ensii de ser(iciu, e de o arte, si ceilalti ensionari. /n conformitate cu art.9! alin.>1# lit.>c# din %e&ea nr.19/2000 ri(ind sistemul de ensii si alte dre turi de asi&urari sociale, orice ensionar entru limita de (arsta oate cumula ensia cu (eniturile realizate dintr-o acti(itate rofesionala, inclusi( din cea de )udecator sau de rocuror, indiferent de ni(elul (eniturilor res ecti(e. 4rt.81 alin.>8# din %e&ea nr.*0*/200! interzice )udecatorilor si rocurorilor, beneficiari ai ensiei de ser(iciu, de a cumula ensia cu (eniturile e care le-ar obtine din acti(itatea de )udecator sau de rocuror - in i oteza ca ar fi reincadrati in aceasta acti(itate, ceea ce constituie o discriminare inadmisibila dat fiind ca situatia )uridica luata in considerare - aceea de ensionar rean&a)at - este aceeasi entru toti. .ar art.81 alin.>8# din %e&ea nr.*0*/200! contine o discriminare si intre ma&istratii din cate&oriile e care le nominalizeaza. 4stfel, in a licarea te:tului de le&e, )udecatorii si rocurorii beneficiari ai unei ensii de ser(iciu care desfasoara orice alta acti(itate rofesionala - de e:em lu, acti(itatea de a(ocat, de notar, de cadru didactic, de di lomat - ot cumula ensia de ser(iciu cu (eniturile obtinute din aceasta acti(itate. /n sc6imb, )udecatorii si rocurorii beneficiari ai unei ensii de ser(iciu care, du a ensionare, ar fi c6emati sa inde lineasca entru un tim oarecare functia de )udecator sau de rocuror, nu ar a(ea dre tul sa cumuleze ensia de ser(iciu cu indemnizatia acordata entru acti(itatea restata. 3ici o dis ozitie constitutionala nu im iedica le&iuitorul sa su rime cumulul ensiei cu salariul, cu conditia ca o asemenea masura sa se a lice in mod e&al entru toti cetatenii, iar e(entualele diferente de tratament intre di(ersele cate&orii rofesionale sa aiba o ratiune licita. /n absenta oricarei ratiuni a discriminarilor mentionate, ar utea rezulta concluzia, inacce tabila si absurda, ca le&iuitorul a instituit o sanctiune entru )udecatorii si rocurorii care s-au aflat in ser(iciul )ustitiei tim de cel utin 25 de ani - durata re(azuta entru acordarea ensiei de ser(iciu - si anume aceea de a nu utea beneficia de aceasta ensie in cazul in care rezenta lor in a aratul )udiciar ar mai fi utila sau, e(entual, necesara.

D#C%&%# 4(and in (edere aceste considerente, dis ozitiile art.1!' alin.>2# din Constitutie, recum si re(ederile art.11 alin.>1# lit.4. a# si art.18 din %e&ea nr.!'/1992 ri(ind or&anizarea si functionarea Curtii Constitutionale, cu ma)oritate de (oturi, in le&atura cu criticile ri(ind neres ectarea rocedurii de ado tare a %e&ii ri(ind reforma in domeniile ro rietatii si )ustitiei, recum si unele masuri adiacente, rin an&a)area ras underii 7u(ernului in temeiul ari 11! alin.>1# din Constitutia si criticile ri(ind dis ozitiile cu rinse in aceasta le&e, in+ a# 9itlul D, art./ unctul 2", rin care se modifica dis ozitiile art.2! alin.>2# din %e&ea nr.*1'/200! ri(ind Consiliul 0u erior al Ma&istraturii si unctul 2', rin care se introduce in acelasi articol alin.>!#< b# 9itlul D, art.// alin.>1# si alin.>2#< c# 9itlul D,// art./ ct.9* rin care la art.81 din %e&ea nr.*0*/200! ri(ind statutul ma&istratilor se introduce alineatul >8# sinta&ma Aalta decat cea de )udecator sau rocurorA< d# 9itlul D,// art./ ct.9* referitor la art.82 din %e&ea nr.*0*/200!< e# 9itlul D,// art./, alin.>1#, alin.>"# si alin.>'#, cu unanimitate de (oturi, cu ri(ire la celelalte critici care formeaza obiectul sesizarilor de neconstitutionalitate

Curtea Constitutionala %n numele legii D#C%D#

'. Constata ca Legea privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, in ansam(lul sau, a fost adoptata cu respectarea procedurii de legiferare prevazuta de dispozitiile art.'') alin. *'+ din Constitutie, referitor la angajarea raspunderii ,uvernului. 2. Constata ca sunt neconstitutionale urmatoarele dispozitii din Legea privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente- "itlul ./ art.% punctul 26, prin care se modifica dispozitiile art.2) alin.*2+ din Legea nr.3'70200) privind Consiliul 1uperior al 2agistraturii si punctul 27, prin care se introduce in acelasi articol alin.*)+3 "itlul ./ art.%% alin.*'+ si alin.*2+3 "itlul ./%% art.% pct.43 prin care la art.5' din Legea nr.3030200) privind statutul magistratilor se introduce alineatul *5+ 6 sintagma 7alta decat cea de judecator sau procuror73 "itlul ./%% art.% pct.43 referitor la art.52 din Legea nr.3030200)3 "itlul

./%% art.%/ alin.*'+, alin.*6+ si alin.*7+. 3. Constata ca toate celelalte dispozitii din Legea privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente care formeaza o(iectul sesizarilor, sunt constitutionale. .efiniti(a si &eneral obli&atorie. .ecizia se comunica Presedintelui $omaniei, resedintelui Camerei .e utatilor, resedintelui 0enatului, rimului - ministru si se ublica in Monitorul Oficial al $omaniei, Partea /. .ezbaterea a a(ut loc la data de " iulie 2005 si la aceasta au artici at+ /oan ,ida, resedinte, 3icolae Coc6inescu, 4s azia Co)ocaru, Constantin .oldur, 4csinte 7as ar, KozsoCLr 7Lbor, Petre 3inosu, /on Predescu si 0erban ,iorel 0tanoiu, )udecatori.

OP/3/5 05P4$494 / 3u utem im artasi considerentele e baza carora, rin (otul ma)oritatii membrilor Curtii Constitutionale, s-a constatat neconstitutionalitatea art.1, ct.2" si 2' si art.// alin.>1# si >2# din 9itlul D, al %e&ii ri(ind reforma in domeniile ro rietatii si )ustitiei, recum si unele masuri adiacente, cat si a art./, alin.>1#, >"# si >'# din 9itlul D,// al aceleasi le&i. 4stfel+ 1. Prin art./ ct.2" din 9itlul D, al le&ii criticate se modifica art.2! alin.>2# din %e&ea nr.*1'/200! ri(ind Consiliul 0u erior al Ma&istraturii in sensul ca )udecatorii si rocurorii alesi ca membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, in erioada mandatului Anu ot desfasura acti(itatea de )udecator sau rocurorA. 4ceasta noua re&lementare a fost determinata de cresterea substantiala, in (olum si im ortanta, a atributiilor Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, ceea ce im une o acti(itate ermanenta din artea tuturor membrilor care com un Consiliul. 3oul te:t de le&e interzice, in realitate, cumulul de acti(itati, res ecti(, desfasurarea acti(itatii de )udecator sau rocuror, concomitent cu acti(itatea ce trebuie desfasurata in calitatea de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. Constitutia nu re&lementeaza modul de desfasurare a acti(itatii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, ca acti(itate ermanenta sau acti(itate in sesiuni, nici incom atibilitatile functiei de membru al Consiliului, ori cumulul de acti(itati ce ot desfasura membrii Consiliului. /n mod im licit dis ozitiile art.1** alin.>2# lit.c# din Constitutie ermit cumulul functiilor de ministru al )ustitiei, resedinte al /naltei Curtii de Casatie si =ustitie si de rocuror &eneral al Parc6etului de e lan&a /nalta Curte de Casatie si =ustitie, cu cea de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, detinatorii acestor functii fiind membri de dre t ai Consiliului. 3oile dis ozitii le&ale, su use controlului de constitutionalitate, nu atin& in nici un fel rinci iul constitutional al inamo(ibilitatii )udecatorilor si cel le&al al stabilitatii in functie a rocurorilor, inscrise in art.125 alin.>1# din Constitutie, res ecti(, in art.! din %e&ea nr.*0*/200! ri(ind statutul ma&istratilor. /n sensul acestor dis ozitii le&ale, )udecatorii si rocurorii alesi in calitate de membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii isi astreaza calitatea de ma&istrati, functiile de )udecatori sau de rocurori la instantele )udecatoresti ori la arc6etele de lan&a acestea, functii in (irtutea carora au fost alesi ca membri ai Consiliului. Prin te:tul de le&e e:aminat li se interzice doar ca, in erioada e:ercitarii mandatului de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, sa desfasoare acti(itatea de )udecator sau rocuror. 0ub acest as ect, este concludenta dis ozitia cu rinsa in teza a doua a art.2! alin.>2#, care, in noua redactare, re(ede+ A%a incetarea mandatului, membrii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii re(in in functia de )udecator sau rocuror detinuta anterior ale&eriiA. .e altfel, constitutionalitatea te:tului de le&e e:aminat rezulta si din re(ederile art.125 alin.>*# si art.1*2 alin.>2# din Constitutie, reluate si in art." din %e&ea nr.*0*/2002 ri(ind statutul ma&istratilor, otri(it carora functiile de )udecator si de rocuror sunt incom atibile cu orice alte functii ublice, cu e:ce tia functiilor didactice din in(atamantul su erior. 3oul te:t al alin.>!# al art.2! din %e&ea nr.*1'/2005 dis une incetarea functiilor de conducere detinute de )udecatorii si rocurorii alesi ca membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 4ceasta dis ozitie se a lica doar entru (iitor, cand (or fi alesi ca noi membri ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, )udecatori sau rocurori care detin functii de conducere la instantele sau ac6etele la care au fost numiti. 8unctia de conducere a acestora (a inceta la data ublicarii in Monitorul Oficial a -otararii 0enatului rin care se (alideaza ale&erea lor. 4ceasta re&lementare este o consecinta lo&ica a a licarii rinci iilor otri(it carora Consiliul 0u erior al Ma&istraturii desfasoara o acti(itate ermanenta, iar membrii lor nu ot cumula alte functii nici la instantele )udecatoresti sau arc6etele de la care ro(in. 2. 4rticolul // din titlul D, al le&ii care formeaza obiectul controlului de constitutionalitate re(ede obli&atia membrilor in functie ai Consiliului 0u erior al Ma&istraturii care detin functii de conducere la instantele )udecatoresti sau la arc6etele de e lan&a instante sa o teze intre cele doua functii, iar daca nu-si manifesta o tiunea in termen de 15 zile isi ierd calitatea de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 4ceste dis ozitii nu atin& mandatul de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 3u modifica nici durata mandatului. Prin aceste dis ozitii se manifesta consec(enta in ri(inta interdictiei ca membrii Consiliului 0u erior al Ma&istraturii sa desfasoare si alte acti(itati. Pentru )udecatorii si rocurorii care detin functii de conducere la instantele )udecatoresti sau arc6ete, le&ea re(ede dre tul de a o ta entru functia e care doresc sa o astreze in continuare, iar ierderea calitatii de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii inter(ine numai in cazul nee:ercitarii dre tului de o tiune. /n aceste conditii nu se oate sustine ca s-a incalcat dis ozitia constitutionala ri(ind durata mandatului de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii. 9eza a doua a alin.>2# al art.// din acelasi titlu al le&ii re(ede ierderea calitatii de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii si in cazul celor care Anu mai functioneaza /a o instanta sau arc6et de acelasi &rad cu instanta sau arc6etul unde erau numiti la momentul ale&eriiA. Masura se im une datorita caracterului re rezentati( al functiei electi(e de membru al Consiliului 0u erior al Ma&istraturii, le&ea stabilind si ro ortia de re rezentare a diferitelor cate&orii de

instante si arc6ete. *. 4rticolul /, din 9itlul D,// al le&ii re(ede la alineatele >1#, >"# si >'#, incetarea mandatelor )udecatorilor si rocurorilor numiti in functii de conducere la instantele )udecatoresti si la arc6ete, recum si reducerea duratei mandatelor de conducere de la 5 ani la * ani cu osibilitatea rein(estirii o sin&ura data. /n dezacord cu o inia ma)oritatii care a ado tat decizia, consideram ca aceste re&lementari le&ale nu contra(in Constitutiei. .is ozitiile ri(ind criteriile si conditiile de numire si re(ocare in functii de conducere la instantele )udecatoresti si la arc6ete, ca si durata mandatelor celor numiti in asemenea functii, nu sunt de ni(el constitutional, ci de ni(elul le&ii or&anice, a carei modificare este re(azuta rin le&ea criticata entru neconstitutionalitate. .e altfel, rinci iul constitutional al inamo(ibilitatii )udecatorilor si rinci iul le&al al stabilitatii rocurorilor constituie &arantii ale inde endentei si im artialitatii acestora in acti(itatea de infa tuire a )ustitiei sau in cea )udiciara, iar nu in acti(itatea desfasurata in functiile mana&eriale din cadrul instantelor si arc6etelor. 4 reciem ca nu este li sit de rele(anta nici fa tul ca ma&istratii care sunt numiti in diferite functii de conducere la instantele )udecatoresti sau la arc6ete, nu constituie un or&an cole&ial, ai carui membri trebuie sa beneficieze de mandate (alabile e o durata strict stabilita de le&e si care nu oate fi modificata e arcursul e:ercitarii mandatului, entru buna functionare a autoritatii res ecti(e.

OP/3/5 05P4$494 // Consider ca nici dis ozitiile referitoare la (arsta de ensionare a )udecatorilor si a rocurorilor, cu rinse in 9itlul D,// al le&ii la ct.9*, rin care se stabileste noul cu rins al art.82 din %e&ea nr.*0* ri(ind statutul ma&istratilor nu contra(in re(ederilor Constitutiei. .is ozitiile art.125 alin.>1# din Constitutie, care consacra rinci iul inamo(ibilitatii )udecatorilor, re(ede ca =udecatorii numiti de Presedintele $omaniei sunt inamo(ibili, in conditiile le&iiA, fara a da o definitie constitutionala a inamo(ibilitatii si a fi:a (arsta ensionarii )udecatorilor. /n aceste conditii, atat definirea inamo(ibilitatii, cat si limita de (arsta entru ensionare, sunt stabilite rin %e&ea nr.*0*/200! ri(ind statutul )udecatorilor si rocurorilor, a carei modificare este dis usa rin dis ozitiile le&ii criticate. 5ste de obser(at ca aceeasi situatie, mult criticata in e oca, e:ista si in re&imul constitutional din erioada interbelica. 4rticolul 10! al Constitutiei din 192* re(edea ca )udecatorii sunt inamo(ibili, in conditiile s eciale e care le&ea le fi:eaza. 4ceasta redactare a fost considerata insuficienta de Curtea de Casatie din acea (reme, care ceruse inca in tim ul elaborarii Constitutiei, dar fara rezultat, ca intrucat uterea )udecatoreasca este o utere in stat, este bine sa se re(ada, in te:tul constitutional, nu numai ca inamo(ibilitatea ma&istraturii este de ordin constitutional, dar sa se dea o definitie constitutionala inamo(ibilitatii. >4 se (edea, Paul 3e&ulescu, Curs de dre t constitutional roman, 2ucuresti, 5ditat de 4le:. 96. .oicescu . !"" - !"'#. /n consecinta, noile dis ozitii ale art.82 din %e&ea ri(ind statutul )udecatorilor si rocurorilor, care, in ceea ce ri(este (arsta ensionarii acestora, fac trimitere la %e&ea nr.19/2000 ri(ind sistemul ublic de ensii, c6iar daca ot fi criticate entru alte considerente, intre care si acela ca in ma)oritatea tarilor (arsta de ensionare a ma&istratilor este mai ridicata in )ur de '0 de ani -, nu contra(in nici unei dis ozitii constitutionale. /n acest sens, Curtea Constitutionala s-a mai ronuntat intr-o situatie asemanatoare rin .ecizia nr. 1' din 2* ianuarie 2002, ublicata in Monitorul Oficial al $omaniei, Partea /, nr.10! din ' februarie 2002. /n considerentele acestei decizii, Curtea a conc6is ca Amasura incetarii mandatului membrilor Curtii de Conturi mai inainte de termen, ca urmare a reor&anizarii acti(itatii si reducerii numarului de membri care com un aceasta Curte, masuri stabilite rin dis ozitiile le&ii or&anice de modificare si com letare a %e&ii nr.9!/1992 ri(ind or&anizarea si functionarea Curtii de Conturi, nu incalca dis ozitiile art.1*9 alin.>!# din Constitutie cu ri(ire la inamo(ibilitatea si inde endenta membrilor Curtii de ConturiA. Pentru a a)un&e la aceasta concluzie, Curtea a retinut rintre altele ca Ainsusi te:tul art.1*9 alin.>!# din Constitutie ?anterior re(izuirii@ trimite la le&e, re(azand ca AMembrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt inde endenti si inamo(ibili, otri(it le&iiA. 4celeasi considerente conduc si la concluzia ca nici dis ozitiile referitoare la su rimarea dre tului )udecatorilor si rocurorilor de a cumula ensia cu salariul de ma&istrat, cu rinse in noile re(ederi ale art.81 alin.>8# din statut, nu sunt neconstitutionale. /n aceasta ri(inta, consideram ca nu se oate sustine ca sunt incalcate dis ozitiile art.1" alin.>1# din Constitutie ri(ind e&alitatea in fata le&ii, intrucat fata de ceilalti beneficiari ai dre tului la ensie re(azuti de %e&ea nr.19/2000, )udecatorii si rocurorii au o situatie s eciala, dre turile lor fiind stabilite in alt cuantum si in alte conditii decat cele re(azute in aceasta le&e. Or, in )uris rudenta Curtii Constitutionale s-a stabilit, ca si in cea a Curtii 5uro ene a .re turilor Omului, ca rinci iul e&alitatii nu inseamna uniformitate, fiind ermis ca in situatii diferite tratamentului )uridic sa fie diferit, daca aceasta se )ustifica in mod obiecti( si rational.