Organizarea sistemului judiciar romanesc

1. 2. 3. 4. 5. 6. Jurisdictia si rolul ei n statul de drept Jurisdictia ca serviciu public Organizarea si conducerea instantelor judecatoresti Ministerul Public Magistratii instantelor u!iliarii justitiei

"ibliogra#ie 1. $.%.%adere& 'ratat de procedura civila& ad. ((() & *d. +ationala& "ucuresti& 1,22. (..eleanu& 'ratat de procedura civila& *d.*uropa +ova& "ucuresti& 1,,5 3. .(orgovan& (.Muraru& *lena /i0ina 'anasescu& %onstitutia 1o0aniei revizuita. %o0entarii si e!plicatii& *d. ll "ec2& "ucuresti& 2334 4. $.M.%iobanu& 'ratat teoretic si practic de procedura civila& *d.+ational& "ucuresti& 1,,6 5. 41. Poru0b& 'eoria generala a e!ecutarii silite si unele proceduri speciale& *d.stiinti#ica& "ucuresti& 1,64 6. /.5ilberstein& $.M.%iobanu& 'ratat de e!ecutare silita& *d.6u0ina 6e!& "ucuresti& 2331 7. +.$olonciu& 'ratat de procedura penala& *d.Paideia& 1,,7 -. .st.'ulbure& ngela 'atu& 'ratat de drept procesual penal& *d. ll "ec2& "ucuresti& 2331 ,. '..raganu& 6iberul acces la justitie& *d 6u0ina 6e!& "ucuresti& 2333 13. +.%oc8inescu& 'otul despre Ministerul Public& *d.6u0ina 6e!& "ucuresti& 2333 11. (.6es& /iste0e judiciare co0parate& *d. ll "ec2& "ucuresti& 2332 12. %.1osu& %ontractele de 0andat si e#ectele lor n dreptul civil si co0ercial& *d.6u0ina 6e!& "ucuresti& 2333

%apitolul ( 9 J:1(/.(%'( /( 1O6:6 *( (+ /' ':6 .* .1*P' 1. +otiunea de jurisdictie

/iste0ul judiciar& reprezinta n orice stat de0ocratic o co0ponenta esentiala a civilizatiei si progresului social& constituie o i0portanta disciplina juridica care se studiaza azi n 0ajoritatea #acultatilor de drept din tarile de0ocratice. %onceptul de jurisdictie are 0ultiple acceptiuni& doua dintre acestea sunt relevante nprocesul de n#aptuire a justitiei si prezinta interes pentru studiul organizarii judiciare din orice stat de0ocratic.;ntr)o pri0a acceptiune & ter0enul de jurisdictie dese0neaza <puterea de a decide asupra con#lictelor ivite ntre subiecte de drept)persoane #izice sau juridice)prin aplicarea legii=. 'er0enul provine din li0ba latina& de la jurisdictio& cuvnt co0pus din jus >drept si dicere >a spune& a pronunta& care nsea0na a pronunta dreptul. ;ntr)o a doua aceptiune& jurisdictia dese0neaza totalitatea organelor prin care statul distribuie justitia. %onstitutia si legea de organizare a siste0ului judiciar se re#era uneori la <instante= si <tribunale= toc0ai n aceasta acceptiune. cesta acceptiune a conceptului de jurisdictie prezinta interes teoretic si practic din punct de vedere al studiului organizarii siste0ului judiciar 2. .eli0itarea activitatii judiciare de activitatea celorlalte autoritati publice

;n activitatea judiciara se deli0iteaza n 0od esential de atributiile si actele autoritatii legiuitoare. .eosebirile vizeaza organizarea& constituirea si activitatea celor doua categorii de autoritati precu0 si e!istenta unor proceduri di#erite prin care se realizeaza #unctia judiciara si legislativa. Organele legislative se constituie n ur0a alegerilor organizate con#or0 legii #unda0entale si legilor organice dezvoltatoare. Mandatul organelor legiuitoare este li0itat n ti0p& n prezent la o durata de patru ani& con#or0 prevederilor %onstitutiei adoptate n anul 1,,1. organele judiciare sunt nu0ite& iar judecatorii bene#iciaza de ina0ovibilitate n #unctie. ?orul legislativ supre0 poate #i sesizat doar de 4uvern& deputati& senatori si de un nu0ar de cel putin 133.333 de cetateni cu drept de vot& art.74 alin.1 din %onstitutie. ctivitatea de elaborare a legilor reprezinta substanta ntregului organis0 legislativ iar aceasta activitate se n#aptuieste n baza unei proceduri speci#ice ce regle0enteaza nu nu0ai initiativa legislativa& ci si 0odul de adoptare a legilor sia 8otarrilor& tri0iterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative de la o ca0era la alta& 0edierea& pro0ulgarea legii etc. /esizarea organelor judiciare se #ace printr)o cerere. .in punct de vedere #or0al activitatea legislativa se concretizeaza n nor0e)legea #or0ala)iar activitatea judiciara se 0aterializeaza ntr)o 8otarre)sentinta sau decizie. ;ntre activitatea judiciara si cea legislativa e!ista si o interactiune logica deter0inata de i0perativul unei bune #unctionari a 0ecanis0elor statale. Proble0a reala nu este aceea a unei <deli0itari= sau <separari= rigide a <puterilor=& ci a unei #ructuoase colaborari ntre autoritatile statului.

st#el& autoritatea legiuitoare e!ercita un control asupra 0odului de organizare si #unctionare a instantelor judecatoresti. cest control se e!ercita prin nor0ele stabilite de #oru0ul legislativ privitoare la organizarea& la atributiile instantelor si la procedura judiciara. :n ase0enea control trebuie sa #ie destinat opti0izarii actului judiciar si nu poate constitui n niciun caz o i0i!tiune n activitatea concreta de judecata. utoritatea judecatoreasca e!ercita si ea un control asupra <puterii= legislative& concretizat n co0petenta atribuita acesteia n 0aterie electorala& n cauzele penale privind pe senatori si deputati& precu0 si prin interpretarea pe care instantele o dau legilor cu prilejul aplicarii lor. utoritatea judecatoreasca se a#la ntr)un raport& de <dependenta= relativa #ata de organele ad0inistrative. /pune0 <dependenta= relativa ntruct n activitatea judiciara judecatorii sunt independenti si se supun nu0ai legii. :n alt aspect al aceleiasi <relative dependente= rezulta si din 0prejurarea ca judecatorii si procurori sunt nu0iti n #unctie de Presedintele 1o0aniei. 'otusi& o atare <dependenta= este #or0ala caci rolul de organ de disciplina revine %onsiliului /uperior al Magistraturii& art.134 alin.2 din %onstitutie& iar nu0irea n #unctie a 0agistratilor se #ace la propunerea aceluiasi organ& care este veritabil <4uvern al 0agistraturii=. utoritatea judiciara e!ercita un control asupra <puterii= e!ecutive& control realizat n cadrul procedurii privind solutionarea cauzelor persoanelor vata0ate n drepturile lor de catre ad0inistratie printr)un act ad0inistrativ sau prin esolutionarea unor cereri n ter0enul legal >procedura conteinciosului ad0inistrativ@. 3. ctul jurisdictional si actul ad0inistrativ

utono0ia autoritatilor judiciare #ata de celelate organe statale i0pri0a acelasi caracter si actului n care se #inalizeaza activitatea de baza a jurisdictiei. ;n scopul prezentarii trasaturilor particulare ale actului jurisdictional au #ost adoptate 0ai 0ulte criterii. a. %riteriile #or0ale :n pri0 criteriu #or0al se re#era la organul e0itent. ;n aceasta conceptie& actul ce e0ana de la o autoritate judecatoreasca constituie un act jurisdictional. *ste un criteriu #or0al i0portant& dar nu se poate ignora #aptul ca& nu toate acetele pronuntate de instantele judecatoresti au caracter jurisdictional& dupa cu0 e!ista si autoritati ad0inistrative ce au caderea de a e0ite acte jurisdictionale. ;n actul jurisdictional intervin trei subiectiA statul prin inter0ediul judecatorului& recla0antul si prtul. .e aici s)a tras concluzia unei di#erente esentiale ntre cele doua categorii de acte& subliniindu)se ca n cadrul actului jurisdictional statul nu actioneaza n interes propriu& n ti0p ce n cadrul actului ad0inistratriv actioneaza n #avoarea sa. lt#el spus& n actul ad0inistrativ statul este parte n
3

con#lict& n ti0p ce n cazul actului jurisdictional intervine pentru solutionarea litigiului dintre alti subiecti de drept. ;n cadrul criteriilor #or0ale trebuie sa 0entiona0 si des#asurarea activitatii judiciare sub #or0a de proces& deci n cadrul unei proceduri prestabilite de lege. sadar& judecatorul nu actioneaza la nt0plare n vederea solutionarii unui con#lict ntre particulari sau alti subiecti de drept& ci dupa o procedura riguros deter0inata de lege. %riteriile #or0ale& privite izolat sau n ansa0blul lor& nu sunt de natura sa realizeze o deli0itare categorica a actului jurisdictional #ata de actul ad0inistrativ& ast#el nct s)a recurs si la unele criterii 0ateriale. b. %riteriile 0ateriale :n pri0 criteriu vizeaza #inalitatea actului. Potrivit acestui criteriu& actul jurisdictional ur0areste restabilirea ordinii de drept si ar0oniei sociale. ;n literatura juridica 0ai vec8e s)a considerat ca activitatea juridisdictionala se particularizeaza #ata de cea ad0inistrativa prin prezenta necesara a unei pretentii re#eritoare la e!istenta unui drept sau unei situatii juridice subiective. supra pretentiei deduse judecatii& si dupa aprecierea #aptelor ce sunt prezentate& judecatorul este dator sa se pronunte printr)o 8otarre. Puterea lucrului judecat este considerata un atribut e!clusiv a actului jurisdictional. st#el spus& daca un act dobndeste autoritate de lucru judecat el este un act jurisdictionalB n caz contrar& nu ne e#la0 n prezenta unui act jurisdictional. Prin ur0are& #ara autoritatea lucrului judecat nu poate #i conceputa nici #unctia judiciara. c. /iste0ul 0i!t

;n literatura juridica s) subliniat ca nici criteriile 0ateriale nu sunt su#iciente pentru deli0itarea actului jurisdictional #ata de actul ad0inistrativ. O deli0itare 0ai riguroasa se poate realiza doar n cadrul unui siste0 0i!t& adica al unui siste0 care 0bina criteriile #or0ale cu cele 0ateriale. 'otalitatea criteriilor prezentate au un caracter esentialA e!istenta unei proceduri speci#ice >judiciara@& e!istenta unei pretentii care conduce la o solutie >8otarre@ nzestrata cu putere de lucru judecat. 4. %ontinutul jurisdictiei

/ubstanta activitatii judiciare se 0aterializeaza n 8otarrea judecatoreasca& act prin care se pune capat unui con#lict ivit n s#era relatiilor sociale& #iind vorba de 8otarrea #inala& si nu de celelalte acte e0ise de judecator n cursul activitatii de solutionare a litigiului.

ctul #inal si de dispozitia este precedat& n 0od necesar& de un co0ple! de acte si activitati procesuale de natura sa pregateasca solutia #inala. se0enea acte au& prin natura lor& caracterul unor acte ad0inistrative. *ugen Cerovanu considera ca& si alte acte& alaturi de 8otarre& dobndesc atributul de <jurisdictionale=. ;n aceasta categorie sunt incluseA a@ actele de ad0inistratie interioara n legatura cu activitatea jurisdictionala a 0agistratului& n care ar intra diverse 0asuri dispuse de judecator& din o#iciu sau la cerere& cu0 ar #i punerea sigiliilor& b@ actele ce pregatesc 8otarrea sau care dezleaga diverse c8estiuni n legatura cu lucrarile ntoc0ite ntre cerere si 8otarre. 'oate acestea constituie acte jurisdictionale n sens larg. 1e#erirea noastra la continutul jurisdictiei nu ar #i co0pleta #ara #or0ularea unor succinte consideratii si cu privire la ctivitatea realizata de judecator n cadrul proceurii necontencioase >%odul deprocedura civila consacra& n %artea a ((()a& unele dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase@. Jurisdictia necontencioasa si are originea n dreptul ro0an. 6a nceput& atributiile cu caracter neconteincios au #ost ncredintate notarilor& iar apoi 0agistratilor. %onceptul de jurisdictie deter0ina ceea ce n dreptul 0odern denu0i0 jurisdictie conteincioasa& deoarece #unctia esentiala a jurisdictiei este solutionarea unui litigiu n care intervin parti cu interese contrare. Jurisdictia gratioasa sa jurisdictia voluntara sunt sintag0e adoptate de)a lungul ti0pului toc0ai pentru a de0arca jurisdictia propriu)zisa >conteincioasa@ de jurisdictia necontencioasa. .eli0itarea jurisdictiei contencioase de jurisdictia gratioasa sau voluntara prezinta i0portanta teoretica si practica si n deter0inarea naturii juridice a actelor adoptate n cadrul procedurii necontencioase. ;n realizarea unei de0arcatii pertinente ntre jurisdictia contencioasa si cea gratioasa este prezenta sau& di0potriva& absenta unui litigiu. *!istenta unei pretentii ce antreneaza un litigiu ntre doua parti releva actiunea procedurii contencioase. Jurisdictia gratiosa se caracterizeaza prin absenta unui litigiu& si& pe cale de consecinta& a unor parti cu interese contrare. ;n cadrul acestei proceduri& cererea adresata judecatorului nu se ndrepta 0potriva unui adversar. .e aceea se spune ca procedura necontencioasa este lipsita de parti. .e re0arcat ca& prezenta unei persoane straine pentru a da anu0ite in#or0atii sau pentru a la0uri unele aspecte ale cauzei nu trans#or0a auto0at procedura gratioasa ntr) una contencioasa. vnd n vedere ele0entele #or0ale ale procedurii gratioase& unii autori au tras si concluzii cu privire la rolul judecatorului n aceasta 0aterie. /e considera ca n procedura gratioasa judecatorul are o larga putere de decizie& ce se bazeaza 0ai degraba pe 0otive de oportunitate& iar actiunea sa intra n s#era dreptului ad0inistrativ.

Cotarrea pronuntata are un caracter declarativ& spre deosebire de cea adoptata n procedura contencioasa& n care sentinta are un caracter declarativ de drepturi& constitutiv sau n conda0nare. ;n aceste conditii& 8otarrea pronuntata n procedura necontencioasa este rezultatul unor veri#icari su0are& #or0ale si nu se bazeaza pe cercetare a #ondului dreptului. 5. ?elurile jurisdictiei Jurisdictia este susceptibila de a #i clasi#icata dupa 0ai 0ulte criterii. ceste criterii se re#era la prezenta intereselor contrarii la 0ateria supusa judecatii& la ntinderea atributiilor si la nor0alor juridice sau principiile aplicabile. a. Jurisdictia contencioasa si jurisdictia gratioasa sau voluntara

*ste una dintre cele 0ai i0portante clasi#icari ale jurisdictiei. O atare clasi#icare este #acuta i0plicit de %odul de procedura civila printr)o regle0entare aparte a 0ateriei procedurii necontencioase. Jurisdictia contencioasa reprezinta principala co0ponenta a activitatii des#asurate de organele judiciare. ;n trecut& dupa n#iintarea notariatelor de stat& un nu0ar i0portant de atributii ce traditional apartineau jurisdictiei gratioase au #ost trecute n co0petenta organelor notariale. +otarii publici pastreaza si n noua regle0entare o serie din atributiile necontencioase& cu0 sunt cele speci#ice procedurii succesoriale notariale. Pe de alta parte& se constata si a0pli#icare a tributiilor necontencioase con#erite prin lege instantelor judecatoresti. (ntra n aceasta categorie procedura privind nregistrarea partidelor politice& precu0 si unele atributii de publicitate 0obiliara si i0obiliara. b. Jurisdictia civila& penala& ad0inistrativa si constitutionala %riteriul distinctiv al acestei diviziuni este 0ateria supusa judecatii. Jurisdictia civila si penala este co0petenta acelorasi organe judiciare. .eosebirea dintre ele estedeter0inata de natura di#erita a cauzelor supuse judecatiiA jurisdictia civila are ca obiect o pretentie civila iar jurisdictia penala o #apta cu caracter penal. 1estabilirea ordinii de drept se realizeaza n 0od di#erit n cele doua proceseA prin constrngerea patri0oniala a debitorului& respectiv prin 0ijlocirea e!ecutarii silite& n 0aterie civila si prin 0ijlocirea e!ecutarii silite& n 0aterie civila si prin aplicarea de pedepse& n 0aterie penala. Pe de alta parte& evidentie0 ca actinea penala apartine statului& n ti0p ce actiunea civila revine& de regula& titularului unui drept subiectiv sau unui interes legiti0 >persoana #izica sau juridica@. *!ista deosebiri ntre cele doua jurisdictii si n legatura cu incidenta unor principii di#erite n 0ateriile supuse judecatii. se0anarile si deosebirile dintre jurisdictia civila si penala deriva din natura raporturilor juridice deduse n judecata.
6

O co0ponenta i0portanta a jurisdictiei o constituie conteinciosul ad0inistrativ. Jurisdictia ad0inistrativa se realizeaza n prezent& n 1o0ania& tot de instantele judecatoresti de drept co0un& c8iar daca co0petenta si procedura ur0eaza si unele reguli speci#ice& n#iintarea i0itenta a tribunalelor ad0inistrative va conduce la crearea unei veritabile jurisdictii ad0inistrative. Jurisdictia constitutionala se realizeaza printr)un organ specializat al statului) %urtea %onstitutionala) care& n siste0 legislatiei ro0ane& nu #ace parte din structura organelor judiciare propriu)zise. *a are ca scop e!ercitarea unui control asupra constitutionalitatii legilor >art.146 din %onstitutie@. ;n 0ajoritatea tarilor europene controlul constitutionalitatii legilor se e!ercita prin organe specializate >/pania& Portugalia& (talia& 4er0ania& ustria& 1usia& Polonia@. c. Jurisdictia de drept co0un si jurisdictia speciala

.istinctia dintre jurisdictia de drept co0un si jurisdictia speciala se nte0eiaza pe a0plitudinea atributiilor con#erite di#eritelor autoritati judiciare. Jurisdictia de drept co0un >ordinara@ are atributii ce se ras#rng asupra tuturor cauzelor civile. .in s#era jurisdictiei de drept co0un pot #i suatrase anu0ite cauze doar n te0eiul unei dispozitii legale e!prese. Jurisdictia speciala are o s#era de actiune li0itata. *a se ntinde doar cauzelor ce)i sunt atribuite n baza unei legi speciale. *!ista un interes nu doar teoretic& ci si practic n deli0itarea jurisdictiei ordinare de jurisdictiile speciale. /ublinie0 n aceasta privinta ur0atoarele note distinctiveA ) jurisdictia de drept co0un se caracterizeaza prin plenitudine de atributii. ;n sc8i0b& jurisdictiile speciale au o co0petenta li0itata la cazurile si 0ateriile e!pres deter0inate de legeB ) jurisdictia de drept co0un realizeaza att judecata& ct si #unctia e!ecutionala. Jurisdictiile speciale nu includ& de regula& si a ctivitatea e!ecutionalaB ) jurisdictia de drept co0un se caracterizeaza printr)o procedura co0ple!a& regle0entata de %odul de procedura civilaB jurisdictiile speciale bene#iciaza de o procedura si0pli#icata& dar care se co0pleteaza cu regulile dreptului co0un n 0aterieB ) jurisdictia de drept co0un include n s#era sa si regulile procedurii necontencioase& jurisdictiile speciale nu au o atare co0petenta. O ulti0a precizare ce se i0pune este aceea ca jurisdictiile speciale sunt distincte de jurisdictiile e!traodinare. Jurisdictiile e!traodinare sunt acelea create e!pres de lege n scopul solutionarii unei cauze concrete sau privind o anu0ita persoana. *le au un caracter discri0inatoriu si pot conduce la o judecata arbitrara& contrara principiilor de drept& #iind deter0inata adeseori de considerente de ordin politic sau de oportunitate. .e aceea& art.126 alin 5 din %onstitutie interzice n#iintarea de instante e!traodinare.
7

d.

Jurisdictia de drept si jurisdictia n ec8itate

.upa regulile aplicabile litigiului supus judecatii se distinge n literatura de specialitate si ntre jurisdictia de drept si jurisdictia n ec8itate. Jurisdictia de drept se caracterizeaza prin pree!istenta unor regle0entari juridice pe care judecatorul trebuie sa le aplice n activitatea sa. ?unctia judecatorului este #unda0ental di#erita n cadrul celor doua jurisdictii. ;n cazul jurisdictiei de drept& judecatorul aplica legi pree!istente& #unctia de elaborare a actelor nor0ative apartinnd autoritatii legislative. .i0potriva& n cazul jurisdictiei n ec8itate& judecatorul aplica reguli de ec8itate ce sunt si o creatie a jurisprudentei. ;n opinia unor autori se considera c8ir ca judecatorul creeaza dreptulB crearea dreptului si aplicarea sa la un caz concret are loc n acelasi 0o0ent >al judecatii@. %apitolul ((. J:1(/.(%t( % /*1$(%(: P:"6(% ;n societatile 0oderne& justitia este o #unctie #unda0entala a statului& iar ad0inistrarea ei reprezinta unul din atributele esentiale ale puterii suverane. ceasta #unctie i0plica e!istenta unor structuri statale -servicii publice@ apte sa realizeze activitatea jurisdictionala. :n atare serviciu public trebuie organizat pe baza unor principii proprii& #unctionale si autono0e. O prezentare a structurii organelor judiciare nu este posibila #ara investigarea principiilor ce stau la baza constituirii si #unctionarii lor. Principiile organizarii judiciare reprezinta reguli esentiale ale #unctionarii opti0e a structurilor statale abilitate sa realizeze actul de justitie. Principiile organizarii judecatoresti .octrina nu este unani0a n ceea ce priveste deter0inarea principiilor de organizare a siste0ului judiciar. *!ista nele principii ce se a#la ntr)o legatura indisolubila cu organizarea siste0ului judiciar dar care vizeaza 0ai degraba #unctionarea acestuia si nsasi de0ocratis0ul si u0anis0ul siste0ului procesual& #ie el cel civil sau penal. Printre aceste principii& care sunt i0portante pentru studiul organizarii judecatoresti& 0entiona0A accesul liber la justitie& independenta judecatorilor& ina0ovibilitatea& egalitatea n #ata justitiei si gratuitatea justitiei. . Justitia constituie 0onopolul de stat

Potrivit art.126 alin.1 din %onstitutie& <Justitia se realizeaza prin ;nalta %urte de %asatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege=. 'e!tul
-

constitutional 0entionat se regaseste& ntr)o #or0ulare partial di#erita& si n unele dispozitii ale 6egii nr.334D2334 privind organizarea judiciara. st#el& potrivit art.1 alin.1 din 6egea nr. 334D2334& <Puterea judecatoreasca se e!ercita de ;nalta %urte de %asatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege=. 'e!tele 0entionate au se0ni#icatia recunoasterii deplinei co0petente a instantelor judecatoresti n solutionarea cauzelor civile& co0erciale& de 0unca& de #a0ilie& ad0inistratrive& penale& precu0 si n celelalte litigii pentru care legea nu stabileste o alta co0petenta. .e la regula potrivit careia justitia constituie 0onopol de stat e!ista si o e!ceptie& anu0e aceea a arbitrajului regle0entat de %odul de procedura civila. rbitrajul se caracterizeaza prin alcatuirea sa din si0pli particulari dese0nati de catre partiB arbitrii nu sunt investiti cu autoritatea #unctiei statale de 0agistrat. .e aceea se spune ca ne a#la0 practic n prezenta unui 0od de <justitie particulara=. ceasta jurisdictie nu este nsa lipsita de orice autoritate& caci legea i recunoaste deciziei arbitrale e#ectele unei 8otarri judecatoresti de#initive. Mai 0ult& 8otarrea arbitrala de#initiva si nvestita cu #or0ula e!ecutorie se poate aduce la ndeplinire ntoc0ai ca si o 8otarre judecatoreasca. ?or0ula e!ecutorie se acosrda nsa de catre instanta de judecata. Prin ur0are& arbitrii nu pot i0pune& #ara concursul instantelor judecatoresti& e!ecutarea silita. .e aceea& se apreciaza ca arbitrajul constituie o e!ceptie partiala de la principiul con#or0 careia justitia este 0onopol de stat& arbitrilor legea le recunoaste nu0ai jurisdictio& nu si i0periu0. ". utono0ia instantelor judecatoresti utono0ia instantelor judecatoresti este un principiu organizatoric i0portant ce decurge i0plicit din autono0ia #unctiei jurisdictionale. O deli0itare #unctionala a atributiilor statale nu ar #i practic posibila #ara o autono0ie organica. utono0ia instantelor judecatoresti este garantata att prin independenta& i0partialitatea si ina0ovibilitatea judecatorilor ct si printr)o riguroasa deli0itare a atributiilor ce revin legislativului si e!ecutivului. ceasta deli0itare de atributii a rezultat si prin dezvoltarile precedente si este studiata apro#undat la alte discipline juridice. Pentru ca autono0ia instantelor judecatoresti sa #ie reala si e#ectiva ea trebuie sa 0ai bene#icieze de structuri organizatorice #unctionale& inclusiv de organe proprii de conducere ad0inistrativa& precu0 si de un buget distinct. ;ntr)un siste0 judiciar e#icient autono0ia #inanciara reprezinta o co0ponenta esentiala. "ugetul justitiei nu trebuie sa #ie lasat la discretia e!ecutivului sau al legislativului& pentru ca alt0interi s)ar crea o pro#unda distorsiune n ec8ilibrul ra0urilor puterii de stat. O solutie opti0a ar putea #i& #or0area unui buget calculat ntr)o cota procentuala din bugetul national.

utono0ia #inanciara este o garantie a unei justitii de0ocratice si n aceasta directie nici un e#ort nu poate #i considerat inutil. .oar cu o autono0ie e#ectiva se poate pro0ova <#orta dreptului= si nlatura tendintele de ignorare si de sub0inare a statului de drept. Pentru o buna #unctionare a autoritatii judiciare 0ai este necesar ca instantele sa #ie ncadrate si cu un nu0ar si#iecient de 0agistrati. /e considera uneori ca un raport opti0 ar #i acela de un judecator la 7333 de locuitori. ;n practica acest raport di#era #oarte 0ult de la o tara la alta. si n aceasta privinta& noile noastre regle0entari au gasit solutii rationale. Potrivit art.123 alin 2 din 6egea nr.334D2334& presedintele ;naltei %urti de %asatie si Justitie si presedintii curtilor de apel 0preuna cu 0inistrul justitiei& procurorul general al Parc8etului de pe lnga ;nalta %urte de %asatie si Justitie sau& dupa caz& procurorul general al Parc8etului +ational nticoruptie analizeaza anual volu0ul de activitate al instantelor si parc8etelor si& n #unctie de rezultatele analizei& iau 0asuri pentru supli0entarea sau reducerea nu0arului de posturi& cu acordul %onsiliului /uperior al Magistraturii. %. Principiul independentei judecatorilor

Potrivit art.124 alin.3 din %onstitutie. <Judecatorii sunt independenti si se supin nu0ai legii=. (ndependenta este necesara pentru a asigura i0partialitatea judecatorului #ata de partile din proces. .e aceea& atitudinea judecatorului n cadrul procedurii judiciare trebuie sa #ie neutra #ata de pozitia si interesele partilor litigante. /e poate a#ir0a c8iar ca i0partialitatea judecatorului reprezinta o caracteristica esentiala a activitatii judiciare si nsusi #unda0entul #unctiei judiciare. (0partialitatea este& n 0od inevitabil& o consecinta a principiului independentei judecatorilor si al supunerii lor nunai #ata de lege. O alta regula& de 0a!i0a i0portanta& a #ost consacrata n 0od e!pres si de %arta europeana privind statutul judecatorilor. Potrivit pct.4.3. din aceasta %arta& <Judecatorul sau judecatoarea trebuie sa se abtina de la orice co0porta0ent& act sau 0ani#estare de natura a altera n 0od e#ectiv ncredrea n i0partialitatea si independenta lor=. Principiul independentei judecatorului asi gaseste aplicare nu0ai n activitatea de judecata. /ub aspect organizatoric si ad0inistrativ judecatorii se a#la sub autoritatea organelor de conducere judiciara. (ndependenta judecatorului nu poate #i conceputa n lipsa unor garantii legale corespunzatoare& cu0 ar #iA ) e!istenta unui control judiciar adecvat de natura sa asigure respectarea legalitatii si sa garanteze independenta judecatorilorB ) publicitatea dezbaterilorB ) secretul deliberariiB ) ina0ovibilitatea judecatorilorB
13

) )

raspunderea disciplinara a judecatorilorB autono0ia instantelor judecatoresti #ata de toate celelalte autoritati statale.

:n rol deosebit de o0portant n asigurarea independentei judecatorilor revine %onsiliului /uperior al Magistraturii. 6egea nr.333D2334 privind statutul 0agistratilor cuprinde statuari i0portante n aceasta privinta. st#el& potrivit art.74 alin.1 din acest act nor0ativ& <%onsiliul /uperior al Magistraturii& garant al independentei justitiei& are dreptul si obligatia de a apara corpul 0agistratilor si pe 0e0brii acestuia 0potriva oricarui act care ar putea a#ecta independenta sau i0partialitatea 0agistratului n n#aptuirea actului de justitie ori crea suspiciuni cu privire la acestea=. 6egea i con#era si 0agistratului posibilitatea de a se adresa %onsiliului /uperior al Magistraturii& spre a lua 0asurile necesare& ori de cte ori considera ca <independenta si activitatea i sunt a#ectate n orice 0od prin acte de i0i!tiune n activitatea judiciara sau de in#luentare a evolutiei sale pro#esionale& art.74 alin.2 din 6egea nr.333D2334. .. Principiul ina0ovibilitatii judecatorilor (na0ovibilitatea judecatorilor constituie unul din cele 0ai i0portante principii ale organizarii justitiei ntr)un stat de0ocratic si de drept. (0partialitatea si independenta judecatorilor nu poate #i asigurata ntr)un stat care nu ad0ite principiul ina0ovibilitatii. Principiul ina0ovibilitatii constituie o cucerire relativ 0oderna a dreptului. Proble0a independentei 0agistraturii si a ina0ovibilitatii judecatorului este esentiala si de interes universal. .e aceea ea a #or0at obiect de regle0entare si din partea Organizatiei +atiunilor :nite. st#el& la cel de)al saptelea %ongres al +atiunilor :nite pentru prevenirea cri0ei si trata0entelor aplicate delicventilor& organizat la Milano ntre 26 august 1,-5& au #ost initiate doua docu0ente internationale #oarte i0portanteB ele au #ost con#ir0ate de dunarea 4enerala prin 1ezolutiile nr.43D32 din 2, noie0brie 1,-5 si 43D146 din 13 dece0brie 1,-5. 6egislatiile statelor 0e0bre ale O+: trebuie sa tina sea0a de aceste i0portante docu0ente internationale& #apt pentru care este util sa #ace0 succinte re#eriri la continutul lor. ;n pri0ul rnd& din cuprinsul rezolutiilor a0intite se desprinde cu claritate relatia de cone!itate necesara care e!ista ntre independenta 0agistraturii si i0partialitatea judecatorilor. ;ntre independenta 0agistraturii& i0partialitate& notiune legata c8iar de ideea de justitie& si ina0ovibilitate e!ista o intercone!iune evidentaB acesta #iind trio0ul unei veritabile si e#iciente justitiiA independenta& i0partialitate si ina0ovibilitate. %onstitutia 1o0aniei& #idela principiilor statului de drept& dar n egala 0asura si principiilor dreptului international& a consacrat n art.125 alin.1 ina0ovibilitatea
11

judecatorilor. Potrivit te!tului constitutional a0intitA <Judecatorii nu0iti de Presedintele 1o0aniei sunt ina0ovibili& n conditiile legii=. supra acestei regle0entari este necesar sa sublinie0 0ai nti ca prin ina0ovibilitate se ntelege acel bene#iciu al legii care le con#era judecatorilor stabilitate n #unctieA judecatorii& o data nvestiti n #unctie& nu 0ai pot #i revocati& trans#erati sau suspendati dect n conditii e!ceptionale. Modul de nvestire n #unctie)alegere sau nu0ire)nu este prin el nsusi de natura sa asigure i0partialitatea judecatorilor. Mai este necesar ca 0agistratii sa #ie constituiti ntr)un corp pro#esional si avansati pe criterii de co0petenta& iar raspunderea lor disciplinara sa intervina nu0ai n conditii care justi#ica declansarea unei atari proceduri. O te0einica pregatire pro#esionala si i0partialitatea judecatorilor sunt cerinte esentiale ale bunei #unctionari a autoritatii judecatoresti ntr)un stat de drept& #ara ndeplinirea acestor conditii nu se poate vorbi de o re#or0a reala a justitiei. *. Per0aneta si caracterul sedentar al organelor judiciare Jurisdictiile sunt per0anente n sensul ca justitia se n#aptuieste #ara ntrerupere& cu e!ceptia zilelor declarate nelucratoare si a vacantelor judecatoresti. cest 0od de #unctionare a instantelor judecatoresti contribuie si la realizarea principiului continuitatii n procesul civil si penal. $acanta judecatoreasca nu constituie o veritabila ntrerupere a cursului justitiei ntruct si n aceasta perioada se solutioneaza anu0ite cauze civile si penale. $acanta judecatoreasca este de doua luni si are loc n perioada 1 iulie)31 august al #iecarui an calendaristic. Potrivit art.146 din 6egea nr.,2D1,,2 <activitatea de judecata a instantelor va continuaA ) n 0aterie penala& pentru cauzele cu arestatii ) n alte 0aterii& pentru cauzele privind obligatiile de ntretinere de orice #el& asigurarea dovezilor& cererile de ordonanta presedentiala& precu0 si n late cauze considerate urgente& potrivit legii& sau apreciate ca atare de instanta=. 6a %urtea /upre0a de Justitie& n perioada vacantei judecatoresti se solutioneazaA ) n 0aterie penala& cauzele cu arestati ) n toate 0ateriile& cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate ast#el de %urtea /upre0a de Justitie. Jurisdictiile sunt sedentare n sensul ca toate instantele #unctioneaza ntr)o localitate prin lege unde au un sediu stabil si cunoscut.

12

%aracterul sedentar al justitiei nu nsea0na ca instanta este lipsita de posibilitatea e#ectuarii unor activitati procesuale n a#ara sediului& cu0 ar #i n cadrul cercetarii la #ata locului. Principiul enuntat si are aplicatie nu nu0ai n privinta jurisdictiei ordinare& ci si a jurisdictiilor speciale. ?. %olegialitatea organelor judiciare Principiul colegialitatii are conotatii deosebite n opera de n#aptuire a justitiei. *l o0plica alcatuirea co0pletului din doi sau 0ai 0ulti judecatori. %olegialitatea are de partea sa argu0ente deduse dinA calitatea superioara a lucrarilor ndeplinite de doi sau de 0ai 0ulti 0agistratiB o redusa posibilitate de in#luentare din e!terior a 0agistratilor& o 0ai buna pregatire a judecatorilor tineri& care intra n co0plete cu 0agistrati avnd o 0ai 0are e!perienta. /iste0ul nostru judiciar este do0inat de principiul colegialitatii. ;n prezent& potrivit art.57 alin.1 din 6egea nr.334D2334& cauzele se judeca n pri0a instanta n co0plet #or0at din doi judecatori. pelurile si recursurile se judeca n co0plet #or0at din trei judecatori& art.57 alin.2 din 6egea 334D2334. *!ista torusi& prin e!ceptie de la regulile enuntate& si cauze care se solutioneaza n #ond de catre un singur judecator. st#el& potrivit art.57 alin.1 din 6egea 33472334 se judeca de catre un singur judecatorA ) cererile privind pensii de ntretinere& cererile privind nregistrarile si recti#icarile n registre de stare civila& cererile privind ncuviintarea e!ecutarii silite& nvestirea cu #or0ula e!ecutorie si luarea unor 0asuri asiguratoriiB ) cererile de ordonanta presedentialaB ) actiunile posesoriiB ) plngerile 0potriva proceselor)verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionaleB ) so0atia de plataB ) reabilitareaB ) constatarea interventiei a0nistiei ori gratieriiB ) perc8ezitia si 0asurile preventive luate n cursul ur0aririi penale. %on#lictele de 0unca si asigurari sociale se solutioneaza n pri0a instanta& de un co0plet constituit din doi judecatori si doi asistenti judiciari. ;nalta %urte de %asatie si Justitie judeca cauzele de co0petenta sa n co0plet #or0at de trei judecatori din aceeasi judecatori din aceeasi sectie. .aca nu0arul de judecatori necesari #or0arii co0pletului de judecata nu se poate asigura& acesta va #i constituit cu judecatori de la celelalte sectii & dese0nati de catre presedintele sau vicepresedintele ;naltei %urti de %asatie si Justitie. ;n a#ara co0pletelor de judecata ale sctiilor& la instanta supre0a #unctioneaza si un co0plet #or0at din , judecatori si care este prezidat de
13

presedintele sau vicepresedintele instantei supre0e& iar n lipsa acestora& de catre un presedinte de sectie sau de un judecator dese0nat n acest scop de presedintele sau vicepresedintele ;naltei%urti de %asatie si Justitiei. +or0ele procedurale privitoare la co0punerea instantei au un caracter i0perativ iar nerespectarea lor atrage dupa sine casarea 8otarrii pronuntate. 4. Principiul dublului grad de jurisdictie. ctivitatea judecatorului nu poate #i considerata in#ailibila. %a orice opera u0ana& si activitatea de judecata poate deter0ina solutii gresite& #ie ca ur0are a aprecierii eronate a #aptelor& intrpretarii necorespunzatoare a legii& nesinceritatii 0artorilor sau a altor 0prejurari. .e aceea& n 0ajoritatea siste0elor de drept s) au adoptat nor0e organizatorice de natura a e!ercita un control ierar8ic asupra 8otarrilor pronuntate. ;n acest scop& instantele judecatoresti au #ost grupate doua cte doua& de asa 0aniera nct o cauza solutionata de un tribunal sa poata #i cercetata din nou de catre un lat organ judiciar. (nstanta care e!ercita controlul trebuie sa #ie ntotdeauna o jurisdictie de grad di#erit. Pentru realizarea #unctiei de control& instantele judecatoresti sunt organizate ntr)un siste0 ierar8ic& ast#el ca& n principiu doar instantele superioare pot e!ercita& n li0itele deter0inate de lege& controlul asupra solutiilor pronuntate de organele judiciare situate la baza acestei structuri. Judecata n trepte sau ierar8ii de instante di#erite reprezinta o judecata n grade de jurisdictie. Judecata n #ond si judecata n apel sunt e!presii procesuale ale n#aptuirii celor doua grade de jurisdictie. cest 0od de organizare are o ratiune puternica& careia este aproape i0posibil sa i se aduca critici pertinente. %alitatea actului de justitie depinde n 0od 8otartor de pregatirea pro#esionala a judecatorilor si de taria lor de caracter. :n judecator e!peri0entat& cu o buna pregatire pro#esionala si cu o #orta 0orala adecvata& va reusi n toate cazurile sa evite presiunile politice ori de alta natura la care ar putea di supus. (ata de ce principiul dublului grad de jurisdictie este cel 0ai e#icient siste0 al garantarii unei opti0e justitii. J. /pecializarea instantelor judecatoresti ;n tara noastra #unctia jurisdictionala se realizeaza de catre instantele judecatoresti. ;n cadrul siste0ului nostru judiciar nu au #unctionat& n ulti0ile decenii& instante specializate. ceeasi instanta judeca att cauzele civile& ct si cele penale& co0erciale sau de alta natura. *!istenta unor sectii specializate la %urtea /upre0a de Justitie& la curtile deapel si la tribunale nu contravenea principiului enuntat& caci judecatorii puteau #i trecuti dela o sectie la alta. 6egea nr.334D2334 prevede organizarea unor
14

tribunale pentru 0inori si #a0ilie& a unor tribunale de 0unca si asigurari sociale& a unor tribunale co0erciale si a unor tribunale ad0inistrativ)#iscale. 'ribunalele specializate vor ncepe sa #unctioneze cel 0ai trziu la data de 1 ianuarie 233-. .atele concrete la care ur0eaza sa #unctioneze instantele specializate se stabilesc& n 0od esalonat& prin ordin al 0inistrului justitiei. Pna la n#iintarea tribunalelor specializate toate judetele si n 0unicipiul "ucuresti& n cadrul tribunalelor de drept co0un vor #unctiona sectii sau co0plete specializate. (. %onstituirea instantelor judecatoresti ntr)un siste0 ierar8ic

.octrina occidentala enunta printre principiile de organizare a siste0ului judiciar si pe acela al asezarii instantelor judecatoresti ntr)o structura pira0idala& ierar8ica. Orice siste0 judiciar este constitit dintr)o 0ultitudine de instante. cestea nu sunt organizate nu0ai pe linie orizontala& ci si ntr)un siste0 pira0idal& singurul care este de natura a asigura a#ir0area si aplicarea principiului celor doua grade de jurisdictie. ;n 0ajoritatea statelor de0ocratice principiul dublului grad de jurisdictie se realizeaza prin inter0ediul unor curti de apel& instante ce se a#la ntr)o pozite superioara n raport cu instantele carora legea le recunoaste o co0petenta de #ond >de pri0a instanta@. .e ase0enea& siste0ele judiciare au n vr#ul ierar8iei lor si o curte sau un tribunal supre0& al carui rol pri0ordial este acela de a asigura o jurisprudenta unitara pe ntreg teritoriul tarii. Judecatorii care alcatuiesc structurile judiciare dintr)un stat de0ocratic se a#la si ei ntr)o pozitie ierar8ica n raport cu judecatorii de la instantele in#erioare. :nii dintre judecatori ocupa c8iar #unctii de conducere n cadrul unor curti si tribunale. O atare ierar8ie e!ista si n privinta 0e0brilor Ministerului Public& ea avnd un caracter di#erit #ata de cea care)i vizeaza pe judecatori. sadar& ierar8ia judiciara este #unda0ental di#erita de cea e!istenta n do0eniul ad0inistratiei publice. ?unctionarul ad0inistrativ nu este stapnul propriei sale decizi& caci el trebuie sa dea socoteala superiorului sau pentru 0odul n care a actionat. ;n sc8i0b& judecatorul nu se a#la ntr)o ase0enea situatie& el #iind di0potriva& stapnul propriei sale decizii& ast#el ca el nu este c8e0at sa raspunda sau sa dea e!plicatii superiorului pentru decizia adoptata ntr)un proces civil& penal sau de alta natura.

E. ccesul liber la justitie ccesul liber la justitie constituie un principiu #unda0ental al organizarii oricarui siste0 judiciar de0ocratic #iind consacrat ntr)un nu0ar i0portant de

15

docu0ente internationale& ast#el ca el reprezinta se0ni#icatii deosebite si pentru dreptul procesual& dar si pentru dreptul contitutional. Orice conditionare a accesului liber la justitie ar prezenta o nesocotire a unui principiu constitutional #unda0ental si a unor standarde internationale universale n orice de0ocratie reala. Pe plan procesual& accesul liber la justitie se concretizeaza n prerogativele pe care le i0plica dreptul la actiune& ca aptitudine legala ce este recunoscuta de ordinea juridica oricarei persoane #izice sau juridice. 6. *galitatea n #ata justitiei Principiul egalitatii partilor n #ata justitiei are o consacrare internationala i0plicita. *galitatea partilor n #ata justitiei i0plica respectarea ur0atoarelor e!igente proceduraleA a. judecarea proceselor pentru toti cetatenii trebuie sa se realizeze de aceleasi organe si n con#or0itate cu aceleasi reguli de drept procesual. b. celeasi drepturi procedurale trebuie acordate tuturor partilor& #ara nici o deosebire. 6gislatii procesuale 0oderne nu instituie si nucu nu pot institui restrictii sau privilegii #ata de unele dintre partile din proces. c. (nstanta de judecata are obligatia de a asigura un ec8ilibru n situatia procesuala a partilor. *a este obligata sa nstiinteze partile despre ter0enele de judecata& sa co0unice actele de procedura prevazute de lege& sa la0ureasca partile asupra drepturilor lor& sa dea ndru0ari partilor cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin n proces& atunci cnd nu sunt reprezentate de avocat sau de 0andatari si sa staruie prin toate 0ijloacele legale pentru a preveni orice greseala privind a#larea adevarului n cauza& pe baza stabilirii #aptelor cauzei si prin aplicarea corecta a legii. ;ntr)un stat de drept si social atoritatile publice trebuie sa depuna e#orturi pentru ca egalitatea n #ata justitiei sa #ie e#ectiva si nu #or0ala. M. 4ratuitatea justitiei ;n#aptuirea justitiei i0plica unele c8eltuieli i0portante din partea statului& dar si dn partea justitiabililor.staul este obligat a organizze serviciul public destinat a n#aptui justitia& ceea ce nsea0na asigurarea unor conditii de 0unca corespunzatoare necesare pentru organele de justitie >sedii pentru instante& 0ijloace 0ateriale necesare pentru des#asurarea judecatilor n 0aterie civila si penala etc.@ si re0unerarea adecvata a judecatorilor si a #unctionarilor judecatoresti >gre#ieri& aprozi& ar8ivari etc.@. :n rol i0portant n asigurarea acestui principiu i revine asistentei judiciare& care este organizata n cele 0ai 0ulte state de0ocratice si care nu este de data
16

#oarte recenta. sistenta judiciara cuprinde doua co0ponente principaleA ajutorul pentru accesul la serviciul public al justitiei si ajutorul privind accesul la drept. ccesul la drept cuprinde& la rndul sau& servicii de in#or0are si de consultanta n cadrul procedurilor nejurisdictionale. sistenta judiciara 0ai cuprine si alte co0ponente secundare cu0 ar #iA acordarea de scutiri& reduceri sau a0nari pentru plata ta!elor judiciare de ti0bru si a ti0brului judiciar& asistenta gratuita printr)un avocat. .ispozitiile procedurae privitoare la acordarea asistentei judiciare sunt de natura sa asigure si n dreptul nostru o aparare adecvata a persoanelor lipsite de resurse 0ateriale. ;n persepectiva unei viitoare regle0entari n 0aterie ar trebui re#lectat si la posibilitatea unui siste0 de asigurare dupa 0odelul legislatiei din alte tari de0ocratice. O14 +(5 1* (+/' +t*6O1 J:.*%a'O*s'( Organizarea 0oderna a instantelor judecatoresti este rezultatul unei interesante evolutii istorice. Puterea judecatoreasca a dobndit o organizare independenta doar n epoca 0oderna& respectiv o data cu a#ir0area tot 0ai puternica n nglia& ?arnta si apoi n alte state occidentale a principiului separatiei puterilor n stat. nterior& justitia se contopea n practica cu #unctia e!ecutiva si era n#aptuita adeseori de aceleasi organe. Organizarea actuala a instantelor judecatoresti este guvernata de 6egea nr. 334D2334. n prezent& potrivit art.2 alin.2 din 6gea 334D2334& justitia se realizeaza prin ur0atoarele instante judecatorestiA a. b. c. d. judecatorii tribunale tribunale specializatetcurti de apel ;nalta %urte .* %asatie si Justitie.

Judecatoriile sunt instante #ara personalitate juridica si #unctioneaza n judete si n sectoarele 0unicipiului "ucuresti. +u0arul si localitatile de resedinta ale judecatoriilor sunt prevazute ntr)o ane!a la 6egea privind organizarea judiciara. ;n prezent& n 1o0ania #unctioneaza un nu0ar de peste 1-3 de judecatori. ;n #iecare judet #unctioneaza un tribunal& instanta cu personalitate juridica& care& de regula& are sediul n localitatea de resedinta a judectului respectiv. : ase0enea tribunal este organizat si n 0unicipiul "ucuresti. 'ribunalul 0unicipiului "ucuresti #unctioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuala. +u0arul total al tribunalelor este& n prezent& 42. Potrivit art.34 din 6gea 334D2334& n cadrul tribunalelor #unctioneaza sectii pentru vauze civile si sectii 0ariti0e si #luviale sau pentru alte 0aterii.
17

'ribunalele specializate sunt instante #ara personalitate juridica& care #unctioneaza la nivelul #iecarui judet si al 0unicipiului "ucuresti si au& de regula& sediul n 0unicipiul resedinta de judet. 'ribunalele specializate sunt& tribunale pentru 0inori si #a0ilie& tribunale de 0unca si asigurari sociale& tribunale co0erciale si tribunale ad0inistratv)#iscale. (nstantele specializate pot contribui la sporirea calitativa a actului de justitie& precu0 si la solutionarea rapida a cauzelor date n co0petenta sa. %urtile de apel sunt instante cu personalitate juridica si #unctioneaza ntr)o circu0scriptie cuprinznd 0ai 0ulte tribunale si tribunale specializate. +u0arul curtilor de apel& resedintele acestora& precu0 si tribunalele cuprinse n circu0scriptiile respective sunt prevazute n ane!a 6egii 334D2334. n prezent #unctioneaza 15 curti de apel& #iecare incluznd n circu0scriptia sa doua pna la sase tribunale. ;n cadrul curtilor de aple #unctioneaza sectii pentru cauze penale& cauze co0erciale& cauze cu 0inori si de #a0ilie& cauze de conteincios ad0inistrativ si #iscal& cauze privind con#licte de 0unca si asigurari sociale& precu0 si& n raport cu natura si nu0arul cauzelor& sectii 0ariti0e si #luviale sau pentru alte 0aterii. ;nalta %urte de %asatie si Justitie este singura instanta din 1o0ania si are sedil n capitala tarii. *a are personalitate juridica si #unctioneaza potrivit dispozitiilor cuprinse n noua lege de organizare judiciara. Potrivit acestei legi& instanta supre0a este organizata n patru sectiiA 1. 2. 3. 4. sectia civila si de proprietate inteletuala sectia penala sectia co0erciala sectia de conteincios ad0inistrativ si #iscal.

(nstanta supre0a se co0pune dintr)unpresedinte& un vicepresedinte& 4 presedinti de sectii si judecatori. ;nalta %urte de %asatie si Justitie si des#asoara activitatea n conditiile deter0inate de lege& si n cadrul /ectiilor :nite si ale unui co0plet #or0at din , judecatori& #iecare avnd co0petenta proprie. (nstanta supre0a 0ai cuprinde n structura saA cancelaria directii& servicii si birouri& cu personal stabilit prin statul de #unctii. Potrivit art. 1, din 6gea 334D2334& sectia civila si de proprietate intelectuala& sectia penala& sectia co0erciala si sectia de conteincios ad0inistrativ si #iscal ale ;naltei %urti de %asatie si Justitie judeca recursurile 0potriva 8otarrilor pronuntate de curtile de apel si a altor 8otarri& n cazurile prevazute de lege. /ectiile 0entionate nu au co0petenta de pri0a instanta. ;n sc8i0b& sectia penala a instantei supre0e are att o co0petenta de #ond& ct si co0petenta de recurs. Potrivit art.23 din 6egea nr.334D2334& sectia penala a instantei supre0e judecaA a. n pri0a instanta& procesele si cererile date prin lege n co0petenta de pri0a instanta a ;naltei %urti de %asatie si JustitieB
1-

b. recursurile& n conditiile prevazute delege. /ectiile ;naltei %urti 0ai au si co0petenta de a solutionaA a. cererile de stra0utare& pentru 0otivele prevazute de codurile de proceduraB b. con#lictele de co0petenta& n cazurile prevazute de legeB c. orice alte cereri prevazute de lege. %o0pletul de , judecatori are o co0petenta li0itata la cazurile prevazute de art.22 din 6egea 334D2334. Potrivit pri0ului aliniat al acestui te!t& co0pletul de , judecatori solutioneaza recursurile si cererile n cauzele judecate n pri0a instanta de sectia penala a ;naltei %urti de %asatie si Justitie. %el de)al doilea alineat al te!tului 0entionat i con#era instantei supre0e o co0petenta diversa si o co0petenta n 0aterie disciplinara. tributiile /ectiilor :nite sunt statuate n art.23 din 6egea 334D2334. potrivit acestui te!t& instanta supre0a se constituie n sectii unite pentruA a. judecarea recursurilor n interesul legii b. solutionarea& n conditiile legii& a sesizarilor privind sc8i0barea jurisprudentei ;naltei %urti de %asatie si Justitie c. sesizarea %urtii %onstitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor nainte de pro0ulgare. Organizarea instantelor 0ilitare Organizarea instantelor 0ilitare n tara nostra nu este de data relativ recenta. *!istenta instantelor ntr)un stat de drept nu este dezirabila& desi institutia este cunoscuta si n alte tari de0ocratice. rgu0entele deduse din necesitatea unei specializari n do0eniul in#ractiunilor co0ise de 0ilitari nu rezista unei serioase analize. ?ara a intra n detalii& precizez ca adeseori in#ractiunile co0ise de 0ilitari prezinta aceleasi ele0ente ca si cele savrsite de civili. /ingura particularitate consta& cel 0ai adesea& n calitatea de 0ilitar a autorului in#ractiunii. *le0entele te8nice de e!ceptie ce ar putea aparea n unele cazuri pot #i clari#icate de judecator printr)o e!pertiza de specialitate. ;n prezent& instantele 0ilitare sunt constituite n con#or0itate cu pevederile 6egii nr. 54D1,,3. potrivit art.2 din 6egea pentru organizarea instantelor si parc8etelor 0ilitare& structura acestor categorii de instante este alcatuita dinA a. tribunale 0ilitare b. tribunalul 0ilitar teritorial c. %urtea Militara de pel.

1,

;n prezent tribunalele 0ilitare #unctioneaza n orasele "ucuresti& %luj)+apoca& (asi si 'i0isoara. Parc8etele 0ilitare #unctioneaza n prezent n orasele anterior 0entionate& precu0 si n "acau& "rasov& %onstanta& %raiova& Ploiesti si 'rgu) Mures. ;n 0unicipiul "ucuresti si are sediul 'ribunalul Militar teritorial& care #unctioneaza ca instanta de control judiciar. 6egea i recunoaste acestei instante si o co0petenta de #ond. %urtea Militara de pel si are& de ase0enea& sediul n 0unicipiul "ucuresti. Judecatorii si procurorii 0ilitari au calitatea de 0agistrati si #ac parte din corpul 0agistratilor. *i au si calitatea de 0ilitari activi. ;ncalcarea nor0elor de disciplina 0ilitara atrage dupa sine raspunderea 0agistratilor n con#or0itate ce prevederile 1egula0entului disciplinei 0ilitare. /avrsirea de abateri disciplinare n legatura cu ndeplinirea atributiilor n calitate de 0agistrati angajeaza raspunderea acestora n conditiile si dupa procedura prevazuta de 6egea nr.334D2334. (nstantele si parc8etele 0ilitare bene#iciaza de personal au!iliar& ad0inistrativ si de serviciu. *le dispun si de politie 0ilitara pusa n serviciul lor& n 0od gratuit& de catre Ministerul pararii +ationale. %onducerea si ad0inistrarea instantelor judecatoresti Justitia #ind serviciu public este #iresc ca ea sa bene#icieze si de o conducere corespunzatoare ce se e!ercita n conditiile prevazute de legea de organizare judiciarp. %onducerea si ad0inistrarea instantelor vizeaza doar latura organizatorica a activitatii& nu si activitatea de judecata. %el 0ai i0portant organ al ad0inistrarii justitiei este& n prezent& %onsiliul /uperior al Magistraturii. tributii privitoare la ad0inistrarea justitiei au si Ministerul Justitiei& inspectorii judecatoresti& presedintii instantelor si alti #unctionari publici ce #ac parte din structura unor servicii au!iliare. Ministerul justitiei Organizarea si #unctionarea Ministerului Justitiei este regle0entata prin C.4. nr.736D2333 care 0entioneaza n pri0ul sau articol ca Ministerul Justitiei este organul de specialitate al ad0inistratiei publice centrale& cu personalitate juridica& n subordinea 4uvernului.& care asigura elaborarea& coordonarea si aplicarea strategiei si a progra0ului de guvernare n vederea bunei #unctionari a justitiei si veg8eaza la stricta aplicare a legii& n con#or0itate cu principiile de0ocratice ale statului de drept. Ministerul Justitiei ndeplineste ur0atoarele #unctiiA 1. de strategie& prin care se asigura cooperarea la #unda0entarea si elaborarea progra0ului de guveranare n do0eniul justitiei
23

2. de regle0entare si sinteza& prin care se asigura realizarea cadrului nor0ativ si institutional necesar pentru organizarea si #unctionarea ntregului siste0 al justitiei& pe baza strictei aplicari a dispozitiilor prevazute de cOnstitutie si de celelalte acte nor0ative 3. de reprezentare& prin care se asigura& n nu0ele statului sau al 4uvernului 1o0aniei& reprezentarea pe plan intern si e!tern n do0eniul saa de activitate 4. de autoritate de stat& prin care se asigura aplicarea unitara si respectare regle0entarilor legale privind organizarea si #unctionarea institutiilor si unitatilor care si des#asoara activitatea sub autoritatea sau n subordinea sa 5. de ad0inistrare& prin care se asigura ad0inistrarea patri0oniului sau potrivit dispozitiilor legale. ?unctiile Ministerului Justitiei se realizeaza prin inter0ediul atributiilor con#erite de lege. Printre cele 0ai se0ni#icative atributii 0entiona0A a. asigura buna organizare si #unctionare a justitiei ca serviciu public si veg8eaza& potrivit co0petentelor sale& la respectarea drepturilor o0ului si a libertatilor sale #unda0entale n activitatea instantelor judecatoresti si a parc8etelor& precu0 si la e!ercitatea accesului liber si #acil la justitie b. elaboreaza strategii& progra0e si proiecte de acte nor0ative n do0eniul justitiei si participa la corelarea legislatiei interne cu nor0ele de drept international& n pri0ul rnd cu do0entele O+:& ale O/%* si ale %onsiliului *uropei& cu nor0ele dreptului co0unitar si euroatlantic& precu0 si cu procedurile jurisdictiilor internationale acceptate c. e!a0ineaza si #ace propuneri re#eritoare la adaptarea legislatiei pentru asigurarea co0patibilitatii cu obligatiile asu0ate prin conventii internationale la care 1o0ania este parteB contribuie la activitatea de ar0onizare a legislatiei n procesul de integrare europeana si euroatlantica d. elaboreaza si propune 4uvernului& n colaborare cu celelalte organe de specialitate ale ad0inistratiei publice centrale& cu autoritati sau institutii publice interesate& instru0entele juridice corespunzatoare pentru aducerea la ndeplinire a obligatiilor stabilite n sarcina statului ro0an prin conventii internationale& 8otarri ale %urtii *uropene a .repturilor O0ului& ale unor tribunale penale internationale sau ale altor organis0e internationale cu atributii jurisdictionale e. elaboreaza studii privind cadrul ntelegerilor internationale si participa& n conditiile legii& la negocieri n vederea nc8eierii de conventii internationale interesnd do0eniul justitiei& avizeaza& n li0itele co0petentei sale& proiecte de conventii internationale& anterior aprobarii negocierii lor& ndeplineste sau asigura aducerea la ndeplinire a obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei si instantelor judecatoresti& potrivit conventiilor si uzantelor internationale #. e#ectueaza studii&analize si docu0entari privind necesitatea initierii& co0pletarii sau 0odi#icarii unor acte nor0ative din do0eniul justitiei& organizeaza si coordoneaza activitatea din do0eniul saa de activitate& si0pli#icare si per#ectionare a legislatiei din do0eniul saa de activitate
21

g. constituie& potrivit legii& co0isii de elaborare a proiectelor de coduri si alte acte nor0ative co0ple!e ce intereseaza do0eniul justitiei si asigura& dupa adoptare& editarea si publicarea editiilor o#iciale ale acestora 8. organizeaza e!a0ene sau concursuri n vederea ad0iterii n 0agistratura& e!a0enele de capacitate ale 0agistratilor& precu0 si cele de pro0ovare n #unctie si participa la e!a0enele de nu0iresi de capacitate ale notarilor publici& ale e!ecutorilor judecatoresti si ale personalului propriu i. conduce& ndru0a si veri#ica activitatea privind e!ecutarea pedepselor privative de liberate aplicate conda0natilor si a unor 0asuri educative aplicate 0inorilor si asigura conditiile pentru respectarea drepturilor si ndatoririlor prevazute de lage pentru aceste categorii de persoane& ndeplineste atributiile prevazute n %onventia europeana asupra trans#erarii persoanelor conda0nate si n protocolul aditional la aceasta& rati#icate de 1o0ania j. ndeplineste atributiile care i sunt stabilite prin legea notarilor publici si a activitatii notariale& legea cadastrului si a publicitatii i0obiliare& legea cetateniei ro0ane& republicata&& legea privind e!ecutorii judecatoresti& legea privind statutul #unctionarilor publici& legea bancara& dispozitiile legale cu privire la asociatii si #undatii& precu0 si cele re#eritoare la supraveg8erea r8ivei *lectronice de 4arantii 1eale Mobiliare sau prin alte legi speciale 2. coordoneaza& ndru0a si controleaza din punct de vedere ad0inistrativ si 0etodologic activitatea de e!pertiza te8nica judiciara& organizeaza e!a0enele pentru atribuirea calitatii de e!pert te8nic judiciar si testeaza specialistii& n conditiile legii& asigura per#ectionarea pregatirii pro#esionale a e!pertilor te8nici judiciari si a specialistilor l. editeaza buletine in#or0ative& culegeri de acte nor0ative si de practica judiciara& precu0 si de alte 0ateriale din do0eniul saa de activitate. O re0arca deosebita se i0pune si n privinta obligatiilor ce revin Ministerului Justitiei n directia elaborarii unor viitoare coduri si acte nor0ative co0ple!e ce intereseaza do0eniul justitiei& precu0 si al co0patibilizari legislatiei ro0anesti cu dreptul co0unitar si cu celelalte docu0ente internationale de interes 0ajor. %onducerea Ministerului Justitiei este asigurata de 0inistrul justitiei. ;n e!ercitarea atributiilor sale& 0inistrul justitiei e0ite ordine si instructiuni. ;n activitatea de conducere a 0inisterului& 0inistrul justitiei este ajutat de 3 secretari de stat nu0iti& potrivit legii& prin decizie a pri0ului)0inistru. Ministerul Justitiei are si un sacretar general si un secretar general adjunct& nu0iti& n conditiile legii& prin ordin al 0inistrului justitiei. %onsiliul /uperior al Magistraturii %onstitutia din anul 1,,1 a creat un nou organis0)%onsiliul /uperior al Magitraturii)cu i0portante atributii privitoare la organizarea si activitatea instantelor judecatoresti& precu0 si cu privire la statutul 0agistratilor.
22

Potrivit art.133 alin.2 dinj %onstitutie& %./.M. este alcatuit din 1, 0e0bri din careA a. alesi n adunarile generale ale 0agistratilor si validat desenat& acestia #ac parte din doua sectii& una pentru judecatori si alta pentru procurori& pri0a sectia este co0pusa din , judecatori& iar cea de)a doua din 5 procurori b. 2 reprezentanti ai societatii civile& specialisti n do0eniul dreptului care se bucura de nalta reputatie pro#esionala si 0orala& alesi de /enat& acestia participa nu0ai la lucrarile n plen c. 0instrul justitiei& presedintele ;naltei %urti de %asatie si Justitie si procurorul general al Parc8etului de pe lnga %urtea de %asatie si Justitie. 6egea nr.317D2334 deter0ina 0odul de alcatuire a celor doua sectii ale %./.M&ast#el sectia pentru judecatori)n nu0ar de , este alcatuita dinA ) 2 judecatori de la ;nalta %urte de %asatie si Justitie ) 4 judecatori de la curtile de apel ) 2 judecatori de la tribunale ) un judecator de la judecatorii. /ectia pentru procurori)n nu0ar de 5)a %./.M. este alcatuita dinA a. un procuror de la Parc8etul de pe lnga ;nalta %urte de %asatie si Justitie b. un procuror de la Parc8etul +ational nticoruptie c. un procuror de la parc8etele de pe lnga curtile de apel d. un procuror de la parc8etele de pe lnga tribunale e. un procuror de la parc8etele d epe lnga judecatorii. Me0brii %./.M. se aleg din rndul judecatorilor si procurorilor nu0iti de Presedintele 1o0aniei si care au o vec8i0e de cel putin 6 ani n #unctia de 0agistrat. %./.M. este condus de un presedinte ajutat de un vicepresedinte& alesi pentru un 0andat de un an. Presedintele are ur0atoarele atributiiA a. reprezinta %./.M. n relatiile interne si internationale b. coordoneaza activitatea %./.M. si repartizeaza lucrarile pentru plen si sectii c. prezideaza lucrarile %./.M.& cu e!ceptia cazului n care la lucrari participa Presedintele 1o0aniei d. se0neaza actele e0ise de Plenul %./.M. e. sesizeaza %urtea %onstitutionala n vederea solutionarii con#lictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice #. prezinta& n sedinta publica a plenului& raportul anual asupra activitatii %./.M.& care se trans0ite instantelor si parc8etelor si se da publicitatii.

23

%./.M. se ntruneste n plen si n sectii ori de cte ori este necesar& la convocarea presedintelui& a vicepresedintelui sau a 0ajoritatii 0e0brilor plenului ori& dupa caz& ai sectiilor. 6ucrarile plenului %./.M. se des#asoara n prezenta a cel putin 15 0e0bri. tributiile %onsiliului /uperior al Magistraturii Menirea esentiala a %./.M. este aceea de a apara corpul 0agistratilor si 0e0brii acestuia 0potriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau i0partialitatii 0agistratului n n#aptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea. .e ase0enea %./.M. apara reputatia pro#esionala a 0agistratilor& asigura respectarea legii si a criteriilor de co0petenta etica si pro#esionala n des#asurarea carierei pro#esionale a 0agistratilor. Plenul %./.M. ndeplineste atributii i0portante n do0eniulAcarierei 0agistratilor& al recrutarii& evaluarii& organizarii si #unctionarii instantelor si al parc8etelor. %./.M. n do0eniul carierei are ur0atoarele atributiiA 1. propune Presedintelui 1o0aniei nu0irea n #unctie si eliberarea din #unctie a judecatorilor si procurorilor& cu e!ceptia celor stagiari 2. propune Presedintelui 1o0aniei nu0irea n #unctie si revocarea din #unctie a presedintelui& vicepresedintelui si presedintilor de sectii al ;naltei %urti de %asatie si Justitie& a procurorului general al Parc8etului de pe lnga ;nalta %urte de %asatie si Justitie& a procurorului general al Parc8etului +ational nticoruptie& precu0 si a adjunctilor acestora 3. dispune pro0ovarea 0agistratilor n #unctiile de e!ecutie 4. dispune pro0ovarea 0agistratilor n #unctiile de conducere din cadrul instantelor si al parc8etelor& n ur0a consultarii 0agistratilor din cadrul instantelor si parc8etelor respective 5. nu0este judecatorii stagiari si procurorii stagiari& pe baza rezultatelor obtinute la e!a0enul de absolvire a (nstitutului +ational al Magistraturii 6. elibereaza din #unctie judecatorii stagiari si procurorii stagiari 7. aproba trans#erul 0agistratilor -. nu0este& pe perioade deter0inate& n posturi vacante& 0agistratii de cariera& n conditiile legii ,. propune Presedintelui 1o0aniei con#erirea de distinctii pentru 0agistrati& n conditiile legii. %./.M. e!ercita atributii i0portante si n cadrul sectiilor sale& printre cele 0ai i0portante #iind si cele de ordin disciplinar >le vo0 discuta la capitolul raspunderea 0agistratilor@.
24

Ministrul Justitiei ributiile 0inistrului justitiei au #ost reduse n 0od considerabil prin noile regle0entari privitoare la organizarea judiciara si la statutul 0agistratilor. Majoritatea sarcinilor ce reveneau Ministerului Justitiei n legatura cu recuperarea 0agistratilor si cariera acestora& au #ost preluate de %./.M. tributiile 0inistrului justitiei sunt li0itate la realizarea prerogativelor ce revin 0inisterului pe care)l conduce& asigurnd buna organizare si ad0inistrare a justitiei ca serviciu public. Ministrul justitiei are atributii legate de stabilirea bugetului anual al instantelor judecatoresti >avnd calitatea de ordonator principal de credite@& asigurarea spatiilor necesare pentru instante si parc8ete& nu0irea asistentilor judiciari. cestea sunt nu0iti de 0inistrul justitiei& la propunerea %onsiliului *cono0ic si /ocial& dintre persoanele care ndeplinesc conditiile prevazute de lege. .e ase0enea& nu0arul total de posturi de asitenti judiciari si repatizarea posturilor pe instante& n raport cu volu0ul de activitate& se stabilesc prin ordin al 0inistrului justitiei. /anctiunile disciplinare se aplica de 0inistrul justitiei. %onducerea instantelor judecatoresti (nstantele de judecata& de orice grad& sunt conduse de catre un presedinte. Presedintii tribunalelor& tribunalelor specializate si ai curtilor de apel sunt ajutati& n activitatea lor de conducere& de catre 1)2 vicepresedinti. /ectiile instantelor judecatoresti sunt conduse de catre un presedinte de sectie. $icepresedintele instantei este si presedintele uneia dintre sectii. Presedintii si vicepresedintii instantelor judecatoresti iau 0asuri pentru organizarea si buna #unctionare a instantelor pe care le conduc& asigura si veri#ica respectarea obligatiilor statutare si a regle0entarilor de catre judecatori si personalul au!iliar de specialitate. ;n cadrul #iecarei instante judecatoresti #unctioneaza un colegiu de conducere& care 8otaraste cu privire la proble0ele generale de conducere a instantei. %olegiul de conducere al curtii de apel e!ercita si actiunea disciplinara& n conditiile legii& avnd ur0atoarea co0ponentaA 1. la curtile de apelA presedintele& vicepresedintii& judecatorii inspectori si presedintii de sectii& precu0 si 1)2 judecatori alesi n adunarea generala a judecatorilor 2. la tribunale si tribunale specializateA presedintele& vicepresedintii si presedinti de sectii& precu0 si 1)2 judecatori alesi n adunarea generala a judecatorilor

25

3. la judecatoriiA presedintele si& dupa caz& vicepresedintele si presedintii de sectii& precu0 si 1)2 judecatori alesi n adunarea generala a judecatorilor. 6egea con#era unele atributii i0portante generale ale judecatorilor. ceste atributii sunt deter0inate de art.54 din 6egea nr. 334D2334 dupa cu0 ur0eazaA 1. dezbat activitatea des#asurata de instante 2. aleg 0e0brii %./.M. 3. dezbat proble0e de stat 4. analizeaza proiecte de acte nor0ative& la solicitarea 0inistrului justitiei sau a %./.M. 5. #or0uleaza puncte de vedere la solicitarea %./.M. 6. ndeplinesc alte atributii prevazute de lege sau regula0ente.

%onducerea instantei supre0e este asigurata de presedinte& vicepresedinte si colegiul de conducere.& alcatuit din presedinte& vicepresedinte& presedintii de sectii si din 5 judecatori alesi pe o perioada de 5 ani n adunarea generala a jdecatorilor. %olegiul de conducere al ;naltei %urti de %asatie si Justitie are ur0atoarele atributiiA a@ aproba 1egula0entul privind organizarea si #unctionarea ad0inistrativ& precu0 si statele de #unctii si de personal ale ;naltei %urti de %asatie si Justitie b@ reco0anda Plenului %./.M. nu0irea la ;nalta %urte de %asatie si Justitie a judecatorilor n #unctie& carora le e!pira 0andatul de 6 ani c@ propune %./.M. nu0irea& pro0ovarea& trans#erul& suspendarea si ncetarea din #unctie a 0agistratilor)asistenti d@ organizeaza si supraveg8eaza rezolvarea petitiilor& n conditiile legii e@ e!ercita actiunea disciplinara 0potriva presedintelui& vicepresedintelui& presedintilor de sectii& judecatorilor si 0agistratilor)asistenti al ;naltei %urti de %asatie si Justitie& precu0 si 0potriva presedintilor curtilor de apel #@ propune proiectul de buget al ;naltei %urti de %asatie si Justitie g@ e!ercita alte atributii prevazute de 1egula0entul privind organizarea si #unctionarea ad0inistrativa a ;.%.%.J. Cotarrile colegiului de conducere al ;naltei %urti de %asatie si Justitie se adopta cu votul 0ajoritatii 0a0brilor sai. :nele atributii i0portante au #ost con#erite de lege adunarii generale a judecatorilor de la ;.%.%.J. dunarea generala a judecatorilor se ntruneste pentruA a. aprobarea raportului anual de activitate& care se da publicitatii

26

b. aprobarea bugetului ;.%.%.J.&cu avizul consultativ al Ministerului ?inatelor Publice c. alegerea celor 2 0e0bri pentru %./.M. Personalul au!iliar de specialitate 'oate instantele judecatoresti si toate parc8etele au n structura lor ur0atoarele co0parti0enteA a. registratura b. gre#a c. ar8iva d. biroul de in#or0are si relatii publice e. biblioteca. %urtile de apel si parc8etele de pe lnga aceste curti& ;.%.%.J.& Parc8etul de pe lnga ;.%.%.J. si Parc8etul +ational nticoruptie au de ase0enea& n structura lor un co0parti0ent de docu0entare si un co0parti0ent de in#or0atica juridica& cte un departa0ent econo0ico)#inanciar si ad0inistrativ& condus de un 0anager econo0ic. ceste structuri organizatorice au rol i0portant n n#aptuirea corespunzatoarea a actului de justitie& desi nu participa n 0od ne0ijlocit la realizarea #unctiei jurisdictionale. 1egula0entul de ordine interioara a instantelor judecatoresti se elaboreaza de %/.M. si de Ministerul Justitiei si se aproba prin Cotarre a %./.M.& care se publica n Monitorul O#icial al 1o0aniei& partea (. :n rol i0portant n activitatea instantei revine gre#ei. Potrivit legii& gre#ierii participa la sedintele de judecata si la e#ectuarea actelor de ur0arire penala n scopul conse0narii operatiilor realizate n cadrul procedurii judiciare. 6a sedintele de judecata gre#ierii sunt datori sa aiba tinuta crespunzatoare instantei unde #unctioneaza. .eparta0entul econo0ico)#inanciar si ad0inistrativ are ca atributii principale e#ectuarea operatiunilor #inanciar)contabile& evidenta bunurilor& asigurarea conditiilor 0ateriale pentru des#asurarea activitatii si a parc8etelor si gospodarirea localurilor. Postul de 0anager econo0ic se poate acupa nu0ai prin concurs. Presedintii pot delega calitatea de ordonator de credite 0anagerilor econo0ici. Paza sediilor instantelor judecatoresti si a parc8etelor& bunurilor si valorilor apartinnd acestora& supraveg8erea accesului si 0entinerea ordinii interioare necesare des#asurarii nor0ale a activitatii n aceste sedii se asigura de trupele de jandar0i& n 0od gratuit& de catre Jandar0eria 1o0ana& prin structurile sale specializate.

27

M(+(/'*1:6 P:"6(% Ministerul Public ndeplineste n societatile conte0porane un rol social cu se0ni#icatii deosebite n apararea si consolidarea statului de drept. ?unctiile esentiale ale M.P.sunt concentrate spre o singura #inalitateA apararea ordinii de drept. ceste #unctii de aparare a intereselor generale ale societatii& de stabilire a adevarului n activitatea de n#aptuire a justitiei si de respectare a legii se regasesc n toate legislatiile 0oderne. Ministerul Public are& n toate siste0ele de drept& att #unctii n cadrul siste0ului judiciar& ct si n a#ara acestuia. .eopotriva& 0ajoritatea legislatilor con#era largi atributii procurorului n 0aterie penala. (ncontestabil& participarea procurorului n procesul penal constituie regula& iar n 0aterie civila e!ceptia. Modul de organizare a M.P. este prevazut n legea nr. 334D2334 privind organizarea judiciara. cest act nor0ativ deter0ina principiile ce stau la baza constituirii M.P. Parc8etul constituie structura organizatorica de baza a M.P. *l este alcatuit din totalitatea 0agistratilor >procurorilor@ care e!ercita #unctiile speci#ice M.P. pe lnga o anu0ita instanta de judecata. Parc8etul de pe lnga ;nalta %urte de %asatie si Justitie& ca si parc8etele de pe lnga curtile de aple si tribunale& au n structura lor sectii conduse de procurori se#i& care pot #i ajutati de adjuncti. Pac8etul de pe lnga ;nalta %urte de %asatie si Justitie coordoneaza activitatea parc8etelor din subordine& are personalitate juridica si gestioneaza bugetul M.P. *l este condus de un procuror general& ajutat de un pri0 adjunct& un adjunct si 3 procurori consilieri. Procurorul general al Parc8etul de pe lnga ;.%.%.J.& pri0 adjunctul acestuia& precu0 si procurorul general al Parc8etului +ational nticoruptie sunt nu0iti n #unctie de Presedintele 1o0aniei& la propunerea %./.M.& cu reco0andarea 0inistrului justitiei& dintre procurorii care au o vec8i0e 0ini0a de 1- ani n #unctia de judecator sau procuror& pe o perioada de 5 ani& #ara posibilitatea renvestirii. Parc8etele de pe lnga curtile de apel sunt conduse de procurorii generali& iar cele de pe lnga tribunale& tribunale pentru 0inori si #a0ilie si judecatorii sunt conduse de catre pri0)procurori. Prin acelasi act nor0ativ& n cadrul parc8etelor de pe lnga curtile de apel au #ost instituite servicii de co0batere a coruptiei si cri0inalitatii organizate& iar n cadrul parc8etelor de pe lnga tribunale au #ost constituite birouri de co0batere a coruptiei si cri0inalitatii organizate. ctivitatea acestor servicii si birouri a #ost coordonata si controlata de /ectia de co0batere a coruptiei si cri0inalitatii organizate din cadrul Parc8etului de pe lnga %urtea /upre0a de Justitie. Parc8etul +ational nticoruptie este organiazt n ur0atoarele sectii& conduse de procurori se#i de sectie& ajutati de procurori se#i adjuncti sectieA a. sectia de co0batere a coruptiei
2-

b. sectia de co0batere a in#ractiunilor cone!e in#ractiunilor de coruptie c. sectia de co0batere a in#ractiunilor de coruptie savrsite de 0ilitari d. sectia judiciara penala. ;n cadrul Parc8etului +ational nticoruptie se por n#iinta sevicii teritoriale& servicii & birouri si late co0parti0ente de activitate& prin ordin al procurorului general al acestui parc8et. 6egea privind organizarea judiciara deter0ina si principiile #unctionale ale M.P.A principiul legalitatii& i0partialitatii si al controlului ierar8ic. Principiul legalitatii constituie un principiu esential al activitatii tuturor autoritatilor publice. 1espectarea legalitatii este o co0ponenta esentiala a de0ocratiei si o conditie indispensabila a statului de drept. ;n ntreaga lor activitate& 0e0brii M.P. trebuie sa actioneze con#or0 principiului i0partialitatii. %onstitutia si legea organica a autoritatii judecatoresti se li0iteaza sa enunte acest pricipiu #ara a)i stabili continutul. ;n li0bajul cotidian& ter0enul de i0partialitate evoca nsusirea de a#i drept& nepartinitor& obiectiv. cestea sunt si conotatiile juridice pe care trebuie sa le acorda0 principiului i0partialitatii. 6egea privind organizarea judiciara contine dispozitii cuprinzatoare privitoare la principiul ierar8ic. cest principiu rezulta si din 0odul de organizare a M.P. ntr)un siste0 bine articulat. Procurorii din #iecare parc8et sunt subordonati se#ului acelei institutii. %onducatorul unui parc8et este subordonat& al rndul sau& conducatorului parc8etului ierar8ic superior din aceeasi circu0scriptie teritoriala. Ministrul justitiei e!ercita un control asupra 0e0brilor M.P. cest control se realizeaza n practica prin procurori inspectori din cadrul Parc8etului de pe lnga ;.%.%.J.& din Parc8etul +ational nticoruptie& din parc8etele de pe lnga curtile de apel sau prin alti procurori delegati. cest control se e!ercita de 0inistrul justitiei din proprie initiativa sau la cererea %./.M. .e ase0enea& 0inistrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parc8etului de pe lnga ;.%.%.J. sau& dupa caz& parocurorului general al Parc8etului +ational nticoruptie in#or0ari asupra activitatii parc8etelor si sa dea ndru0ari scrise cu privire la 0asurile ce trebuie luate pentru prevenirea si co0baterea cri0inalitatii. tributiile Ministerului Public tributiile M.P.pot #i grupate& n 0od conventional& n doua categoriiA judiciare si e!trajudiciare. ;ntre atributiile judiciare 0entionaA ) sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penaleB ) e!ercitarea actiunii civile n cazurile prevazute de legeB ) participarea& n conditiile legii& la solutionarea cauzelor penale sau civileB

2,

) e!ercitarea cailor de atac 0potriva 8otarrilor judecatoresti& n conditiile prevazute de lege. Printre atributiile e!trajudiciare a0inti0A studierea cauzelor care genereaza sau #avorizeaza cri0inalitatea& elaborarea de propuneri n vederea eli0inarii ecestora& precu0 si pentru per#ectionarea legislatiei n do0eniu. *!ista nsa si atributii ale M.P. ce au un caracter judiciar si deopotriva ad0inistrativ& caA ) e#ectuarea ur0aririi penale si& dupa caz& supraveg8erea acesteia& ) controlul activitatii altor organe de cercetare penalaB ) apararea drepturilor si interesele 0inorilor& ale persoanelor puse sub interdictie& ale disparutilor si ale altor persoane& n conditiile legii. %ele 0ai i0portante atributii ale M.P. se e!ercita de catre procurori n cadrul procesului civil si penal. 1olul procurorului n procesul civil tributiile ncredintate de legiuitor M.P. di#era n 0aterie civila de cele atribuite acestuia n cadrul procesului penal. Potrivit dispozitiilor legale invocate& atributiile M.P. nprocesul civil se concretizeaza n ur0atoarele 0odalitati practice de actiune ale procuroruluiA ) e!ercitarea actiunii civile nncazurile prevazute de legeB ) participarea& n conditiile legii& la sedintele de judecataB ) e!ercitarea cailor de atac 0ptriva 8otarrilor judecatoresti& n conditiile prevazute de legeB ) apararea drepturilor si intereselor legiti0e ale 0inorilor& ale persoanelor puse sub interdictie& ale disparutilor si ale altor persoane& n conditiile legii. Modalitatile practice de actiune a procurorului constituie si #or0e de participare a acestuia n procesul civil. *le pot #i de#inite ca #or0e de participare la activitatea judiciara& ntruct aceste 0odalitati tin sea0a de #aza procesuala n care intervine actiunea procurorului& dar si& de activitatea des#asurata n concret de M.P. n calitate de reprezentant al intereselor generale ale sociatatii. ;n toate situatiile n care procurorul participa la activitatea judiciara& acesta dobndeste calitatea de parte. *l poate #or0ula cereri& invoca e!ceptii& propune dovezi n vederea stabilirii adevarului si n #inalul judecatii poate prezenta propriile sale concluzii cu privire la #aptele cauzei si la aplicarea legii. Procurorul trebuie sa aiba un rol activ si sa contribuie la a#larea adevarului n procesul civil.

33

Procurorul ur0eaza sa puna concluzii dupa partile principale. %oncluziile procurorului se prezinta n 0od obisnuit n #or0a orala. .ar& ca oricare dintre parti& procurorul poate uza si de dreptul de a #or0ula concluzii scrise. ;n acest conte!t se i0pune si precizarea ca el nu poate uza de unele drepturi recunoscute nu0ai partilor principale& cu0 ar #i 0odi#icarea cererii dec8e0are n judecata& renuntarea la judecta si renuntarea la dreptul subiectiv. ;n acest conte!t ave0 n vedere interventia procurorului n procesul civil& iar nu e!ercitarea actiunii civile de catre acestaB n acest din ur0a caz& procurorul ar putea sa 0odi#ice cererea de c8e0are n judecata sau sa renunte la judecata. ;n toate cazurile ncare participarea procurorului n procesul civil obligatorie& nerespectarea nor0ai care i0pune o atare interventie deter0ina nulitatea 8otarrii pronuntate de catre instanta. O alta #or0a de participare a procurorului n procesul civil vizeaza e!ercitarea cailor de atac. .reptul procurorului de a e!ercita caile legale de atac este consacrat n 0od e!pres n art.45 alin.4& %.proc.civ.& din legea nr. 334D2334. legea are n vedere dreptul procurorului de a e!ercita& la #el ca partile principale& calea de atatc a apelului si recursului. Procurorul poate e!ercita si caile e!traordinare de atatc de retractareA revizuirea si contestatia n anulare. *!ercitarea cailor de atac de catre procuror nu este conditionata de e!ercitarea actiunii sau de interventia sa n proces. ctuala regle0entare privind e!ercitarea cailor de atac de catre procuror are o justi#icare te0einica. *a consta n necesitatea salvgardarii ordinii publice si a consolidarii prestigiului justitiei. ;ntreaga societate este interesata n apararea ordinii si disciplinei sociale& iar e!ercitarea cailor de atac de catre procuror reprezinta unul din 0ijloacele e#iciente de aparare a intereselor generale ale societatii. O regle0entare care recunoaste un drept neli0itat de pro0ovare a cailor de atac de catre procuror ar putea conduce si la un e!ercitiu abuziv al dreptului. .e aceea& e!ercitiul cailor de atac de catre procuror ar trebui sa #ie restrns la acele 0prejurari n care se constata nesocotirea unor nor0e de ordine publica. Pute0 preciza ca procurorul general al Parc8etului de pe lnga ;nalta %urte de %asatie si Justitie i este recunoscuta legiti0are procesuala si n ceea ce priveste e!ercitarea caii e!traodinare de atac a recursului n interesul legii. :lti0a #or0a de participare a procurorului n procesul civil se poate realiza n #aza e!ecutarii silite. .reptul procurorului de a participa n aceasta #aza a procesului civil este statornicit n art.45 alin.5 %.proc.civ.& de unde pute0 trage concluzia ca procurorul poate solicita doar declansarea e!ecutarii silite& dar nu poate participa la alte activitati procesuale speci#ice e!ecutarii silite. ;n ceea ce priveste posibilitatea de participare a procuroruluila solutionarea contestatiilor la e!ecutare& aceasta poate #i dedusa din nsusi #aptul ca el poate participa& n conditiile legii& la sedintele de judecata. Pe de alta parte& participarea procurorului la sedintele de judecata poate constitui un 0ijloc necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legiti0e ale 0inorilor si ale celorlalte persoane la care se redera art.63 din legea 334D2334.
31

;n scopul pro0ovarii acestor valori& procurorului trebuie sa)i #ie recunoscuta si posibilitatea de pro0ovare a contestatiei la e!ecutare. Prin ur0are& procurorul poate e!ercita si contestatia la e!ecutare pentru a solicita instantei co0petente sa dispuna 0asuri concrete pentru respectarea legii n activitatea e!ecutionala. .e ase0enea& procurorul va putea pune concluzii cu prilejul dezbaterilor judiciare declansate prin #or0ularea unor contestatii la e!dcutare de catre partile principale. Participarea procurorului n procesul penal ;n procesul penal participarea procurorului pri0este valente si se0ni#icatii cu totul deosebite #ata de atributiile pe care legea i le recunoaste acestuia n 0aterie civila. .ar procurorul are atributii deosebit de i0portante si n #aza anterioara sesizarii instantei co0petente a se pronunta asupra in#ractiunilor savrsite. %adrul de participare a procurorului n procesul penal este statornicit n dispizitiile art.315. %.proc. pen. Potrivit acestui te!t& procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatorilor& n cauzele n care instanta de judecata a #ost sesizata prin rec8izitoriu& n cauzele n care legea prevede pentru in#rctiunea savrsita pedeapsa nc8isorii de 3 ani sau 0ai 0are ori n cauzele n care unul din inculpati se a#la n stare de detentie sau n vreuna din situatiile prevazute de art.171 alin.2& precu0 si n cazul n care se dispune nlocuirea pedepsei a0enzii cu cea a nc8isorii. 6a sedintele de judecata privind alte in#ractiuni&&procurorul participa cnd considera necesar. ;n sedintele de judecata ale celorlalte instante& participarea procurorului este obligatorie n toate cazurile. Procurorul #iind titularul actiunii penale& este singurul care poate dispune& n #aza de ur0arire penala& tri0iterea n judecata sau solutionarea ntr)un alt 0od a cauzei. *l este obligat ca n ter0en de cel 0ult 15 zile de la pri0irea dosarului tri0is de organul de cercetare penala sa procedeze la veri#icarea lucrarilor de ur0arire penala si sa se pronunte asupra acestora. Participarea procurorului la sedintele de judecata ale judecatoriilor este obligatorie si n alte cauze strict deter0inate de art. 315 %.proc.penala. :n pri0 caz de participare obligatorie vizeaza situatia n care legea prevede pentru in#ractiunea savrsita o pedeapsa cu nc8isoarea de 3 ani sau 0ai 0are. cest pri0 caz de participare obligatorie a procurorului n #ata instantei de #ond tine sea0a de gravitatea #aptei savrsite si a sanctiunii ce poate #i aplicta persoanei vinovate. Participarea procurorului este obligatorie& indi#erent de cuantu0ul pedepsei ce ar putea #i aplicata& de instanta si c8iar si atunci cnd aceasta& retinnd unele circu0stante atenuante& ar proceda la nlocuirea pedepsei nc8isorii cu a0enda. Participarea procurorului este obligatorie c8iar daca actiunea penala a #ost n 0iscare la plngerea prealabila a partii vata0ate. l doilea caz de participare obligatorie a procurorului n #ata judecatoriilor priveste cauzele cu inculpati n stare de detentie. Participarea procurorului este
32

obligatorie& c8iar si n cazul n care nu0ai unul dintre inclupati se a#la n stare de detinere& indi#erent de organul care a dispus 0asura arestarii. Prin ur0are& participare procurorului devine obligatorie si atunci cnd 0asura arestarii a #ost dispusa de catre instanta de judecata n cursul dezbaterilor. :lti0ul caz de participare obligatorie a procurorului vizeaza cazul nlocuirii pedepsei a0enzii cu pedeapsa nc8isorii. Potrivit dispozitiilor& daca cel conda0nat se sustrage cu rea)credinta de la e!ecutarea a0enzii& instanta poate nlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa nc8isorii n li0itele prevazute pentru in#rcatiunea savrsita& tinnd sea0a de partea din a0enda care a #ost ac8itata. ;n toate cazurile prevazute de art.315 %.proc.pen. participarea procurorului la sedintele de judecata n #ata judecatoriilor este obligatorie. +erespectarea dispozitiilor legale 0entionate atrage dupa sine nulitatea 8otarrii pronuntate& aceasta din ur0a #iind o nulitate nu nu0ai e!presa& ci si o nulitate absoluta& ast#el ca ea poate #i invocata n orice stare a procesului& c8iar din o#iciu& si nu poate #i nlaturata n nici un 0od . ;n toate cazurile n care participarea procurorului la dezbateri este #acultativa& judecata poate continua si #ara prezenta acestuia. %azurile de participare #acultativa a procurorului sunt relativ re4duse& ele viznd doar acele situatii n care punerea n 0iscare a actiunii penale se realizeaza la plngerea prealabila a persoanei vata0ate. ;n toate cazurile& participarea procurorului la activitatea judiciara corespunde unei necesitati procesuale 0ajore deter0inate de contributia pe care acesta o poate aduce n a#larea adevarului si apararea legalitatii de0ocratice. Participarea procurorului la judecata se nscrie ca una dintre 0odalitatile i0portante de actiune ale M.P. si ea este destinata a#larii adevarului si respectarii legalitatii n activitatea judiciara. Pentru realizarea acestei #inalitati& legea i con#era procurorului un rol activ& rol ce se realizeaza prin #or0ularea unor cereri& ridicarea unor e!ceptii si prin concluziile pe care le #or0uleaza& art. 331 alin.1 %.proc. penala. %ererile pe care le poate #or0ula procurorul sunt dintre cele 0ai diverse& cu0 sunt cele privitoare la solicitarea unor 0ijloace de dovada& sc8i0barea ncadrarii juridice a #aptelor& e!tinderea actiunii penale sau a procesului penal& restituirea dosarului procurorului& ndreptarea erorilor 0ateriale etc. Preocuparea principala a procurorului trebuie sa #ie directionata spre respectarea nor0elor de drept substantial si procesual& #apt pentru care el va trebui sa invoce cu prioritate acele e!ceptii care au ca obiect nesocotirea unor dispozitii legale i0perative& cu0 sunt cele privitoare la neregulata nvestire a instantei& neco0petenta 0ateriala& puterea lucrului judecat& nendeplinirea procedurii de citare etc. Procurorul va contribui ast#el la justa stabilire a starii de #apt& a circu0stantelor n care s)a produs in#ractiunea& a ur0arilor acesteia& a vinovatiei inculpatului si la corecta ncadrare juridica a #aptei i0putate. %oncluziile procurorului trebuie sa #ie te0einic argu0antate& tinnd sea0a de probele ad0inistrative si de actele
33

de la dosar& ntruct nu0ai ast#el poate contribui la a#larea adevarului si la pedepsirea persoanelor vinovate. Procurorului i este recunoscut dreptul de a e!ercita calea ordinara de atac a apelului si pe ceaa recursului. ;nainte de a evoca cteva dintre particularitatile ce vizeaza e!ercitiul cailor ordinare de atac este necesar sa 0entiona0 a!istenta unor regle0entari procesuale di#erite n cele doua coduri de procedura& regle0entari ce vizeaza c8iar unul din principiile i0portante de organizare a siste0ului nostru judiciar. .reptul de a declara apel este recunoscut de lege procurorului si prin dispozitiile art.362 alin. 1 %.proc. pen.& ast#el nct el poate #ace apel& att n ceea ce priveste latura penala& ct si cea civila. 6egea i recunoaste procurorului legiti0are procesuala activa si n privinta e!ercitarii cailor e!traodinare de atac de retractareA contestatia n anulare si revizuirea. %ontestatia n anulare poate #i pro0ovata de procuror nu0ai cnd instanta de recurs nu s)a pronuntat asupra unei cauze de ncetare a procesului penal. Pna la solutionarea contestatiei& instanta co0petenta poate dispune suspendarea e!ecutarii 8otarrii& dar nu0ai lun concluziile procurorului& art.3,3 %.proc. penala. scultarea concluziilor procurorului este obligatorie si la ter0enul #i!at pentru judecarea contestatiei n anulare. 6egea i con#era procurorului si dreptul de a initia din o#iciu procedura revizuirii. Procedura revizuirii di#era& n 0aterie penala& n 0od substantial de cea instituita de lege n 0aterie civila. 1olul procurorului n aceasta procedura este sporit& ntruct legea i con#era acestuia sarcina de a e#ectua unele cercetari prealabile. ;n pri0ul rnd& cererea de revizuire se adreseaza c8iar procurorului de la parc8etul de pe lnga instanta care a judecat cauza n pri0a instanta. .upa introducerea cererii de revizuire& procurorul asculta& daca este cazul& partea care a #or0ulat)o n vederea co0pletarii sau precizarii acesteia. 'er0enul de e#ectuare a cercetarilor de catre procuror este de doua luni de la data introducerii cererii de revizuire. .upa #inalizarea cercetarilor& procurorul nainteaza ntregul 0aterial 0preuna cu concluziile sale instantei co0petente. d0iterea n principiu a cererii de revizuire se poate dispune nu0ai dupa ascultarea concluziilor procurorului si a partilor. 1ecursul n interesul legii este o cale deatac e!traodinara& care este pusa nu0ai la dispozitia procurorului general de la Parc8etul de pe lnga ;.%.%.J. *a se poate e!ercita de procurorul general din o#iciu sau la cererea 0inistrului justitiei. Participarea procurorului la solutionarea recursului n interesul legii este obligatorie. 6egea nu i0pune participarea ne0ijlocita a procurorului general al Parc8etului de pe lnga ;.%.%.J. la solutionarea recursurilor n interesul legii. Procurorul participa& prin 0odalitati speci#ice de actiune& si la activitatea de e!ecutare a 8otarrilor judecatoresti penale. *!ecutarea silita nu se initiaza de procuror& ci de pri0a instanta de judecata. (nstanta de e!ecutare deleaga pe unul dintre judecatorii sai pentru e#ectuarea punerii n e!ecutare. %u toate atributiile con#erite de lege judecatorului delegat& procurorul nu este lipsit de prerogative se0ni#icative n cursul ur0aririi silite. *l are doua categorii
34

de atributiiA atributii judiciare si atributii ad0inistrative& acestea din ur0a avnd ca obiect supraveg8erea respectarii legii n activitatea de punere n e!ecutare a 8otarrilor judecatoresti. .in categoria atributiilor judiciare 0entiona0 pe cele privitoare la A cererea de ncetare sau nlocuirea 0asurii 0edicale& n cazul n care considera ca internarea nu 0ai este necesara.B cererea de revocare a 0asurilor de sigurantaB cererea de revocare sau anulare a suspendarii e!ecutarii pedepseiB cererea de revocare sau anulare a e!ecutarii pedepsei la locul de 0uncaB cererea de nlocuire a pedepsei detentiunii pe viata& cererea de 0odi#icare a pedepsei n ti0pul e!ecutariiB cererea de a0anare a e!ecutarii pedepsei nc8isorii sau a detentiunii pe viataB cererea de nlaturare sau 0odi#icare a pedepsei& contestatia la e!ecutare. Participarea procurorului la procedurile judiciare avnd ca obiect e!ecutarea 8otarrilor penale si care au #ost 0entionate n cele ce au precedat este obligatorie. (0portante sunt si atributiile ad0inistrative ale procurorului si care vizeaza legalitatea punerii n e!ecutare a 0andatelor de e!ecutare a pedepsei. M 4(/'1 t(( (+/' +t*6O1 ;n tarile de0ocratice se acorda o i0portanta aparte deter0inarii unui statut al 0agistratilor. Print)un ase0enea statut se ur0areste asigurare ina0ovibilitatii judeecatorilor& ca o conditie indispensabila pentru garantarea i0pertialitatii si independentei lor. +otiunea de 0agistrat a #ost #olosita #recvent si nainte de adoptarea legilor de organizare judecatoreasca postdece0briste. %onceptul de 0agistrat& n sens juridic& este 0ai larg raspndit dect acele de judecator. ;n sensul legii de organizare judiciara& conceptul de 0agistrat include att pe judecatori& ct si pe procurorii constituiti la parc8et. Judecatorul este considerat& n 0od traditional& n #unctionar public nvestit cu #unctia de a solutiona litigiile de co0petenta sa. Potrivit art.2 din legea nr.334D2334& judecatorii& procurorii si 0agistratii)asistenti ai ;.%.%.J. au calitatea de 0agistrati si #ac parte din corpul 0agistratilor. .in corpul 0agistratilor #ac parte si judecatorii si procurorii de la celelate instante judecatoresti& respectiv de la parc8etele de pe lnga acestea. ;n cadrul corpului 0agistratilor& ierar8ia #unctiilor de e!ecutie si de conducere se stabileste n raport cu nivelul instantelor si parg8etelor& cu respectarea conditiilor de pregatire pro#esionala si de vec8i0e n 0agistratura prevpzute de legea privind organizarea judiciara. .in corpul 0agistratilor trebuie sa #aca parte cei 0ai buni juristi& caci i0portanta sociala a #unctiei de judecator sau procuror e!cede pe aceea a altor categorii de juristi. *i sunt cei care tin cunpana dreptatii si contribuie la sigurarea pacii sociale ntr)o societate de0ocratica.

35

1ecrutarea si nvestirea n #unctie a 0agistratilor ;n scopul garantarii unei ad0inistrari opti0e a justitiei& dreptul co0parat cunoaste siste0e di#erite privitoare la recrutarea si nvestirea n #unctie a 0agistratilor. Orice legislatie trebuie sa 0ani#este o preocupare 0ajora pentru recrutarea unor 0agistrati care sa corespunda e!igentelor te8nice si 0orale necesare e!ercitarii i0partiale a #unctiei respective. Metodele aplicate n selectionarea judecatorilor di#era n #unctie de conceptiile politice e!istente ntr)o societate data& de nivelul libertatilor politice& de 0oravuri si traditie. /iste0ele aplicate n selectionarea judecatorilor au di#erit si ti0p& n #unctie de necesitatile i0puse de dezvoltarea societatii. ;n statele 0oderne s)a si0tit tot 0ai lult nevoia recrutarii n 0agistratura a unor persoane avnd nu nu0ai o nalta 0oralitate& ci si o buna pregatire de specialitate. .in cauza incovenientelor pe care le prezinta siste0ul nu0irii neconditionate de catre puterea e!ecutiva& unele state au adoptat siste0ul alegerii 0agistratilor. /iste0ul electiv are avantajul ca nlatura posibilitatea aservirii judecatorilor #ata de puterea e!ecutiva. 'otusi& acest siste0 este aplicat integral doar #oarte rar n dreptul conte0poran& deoarece siste0ul nu0irii este a0endat prin instituirea unor conditii si criterii pro#esionale riguroase. si n tara noastra a #ost organizat& n te0eiul dispozitiilor constitutionele& un %onsiliu /uperior al Magistraturii& cu sarcini privitoare la recrutarea 0agistratilor si care ndeplineste& n acelasi ti0p& rolul de %onsiliu de disciplina. Potrivit art.134 alin.1 din %onstitutie& %onsiliul /uperior al Magistraturii propune Presedintelui 1o0aniei nu0irea n #unctie a judecatorilor si a procurorilor& cu e!ceptia celor stagiari& n conditiile legii. d0iterea n 0agistratura& pro0ovarea& delegarea& detasarea si trans#erarea 0agistratior 1ecrutarea si #or0area pro#esionala initiala n vederea ocuparii #unctiei de 0agistrat se realizeaza pe baza de concurs& prin (nstitutul +ational al Magistraturii& legea nr.333D2334& art.13& enunta ur0atoarele conditii pentru ad0iterea unei persoane la (nstitutul +ational al MagistraturiiA a. sa aiba cetatenia ro0ana& do0iciliul n 1o0ania si capacitate deplina de e!ercitiu b. sa #ie licentiata n drept c. sa nu aiba ntecedente penale& cazier #iscal si sa se bucure de o buna reputatie d. sa cunoasca li0ba ro0ana e. sa #ie apta& din punct de vedere 0edical& pentru e!ercitarea #unctiei.
36

/i0pla enu0erare a conditiilor de 0ai sus este su#icienta pentru a sublinia e!igentele pro#esionale si 0orale pe care le i0plica #unctia de 0agistrat. *le sunt #iresti& ntruct de0nitatea de 0agistrat& una din cele 0ai i0portante ntr)un stat de drept& trebuie sa #ie onorata printr)o nalta co0petenta pro#esionala si printr)o probitate 0orala ireprosabila. Prestigiul justitiei si calitatea 8otarrilor judecatoresti depinde ntr)o 0asura #oarte 0are de statutul pro#esional si 0oral al judecatorilor. 'oc0ai pentru a obliga 0agistratii sa)si pastreze acelasi statut 0oral pe toata durata nvestirii lor n #unctie& se i0pune oobligativitatea depunerii unui jura0nt. +edepunerea jura0ntului de catre un 0agistrat atrage dupa sine nulitatea nu0irii n #unctie. .esi legea nu o a#ir0a n 0od direct& consecinta #ireasca a unei ase0enea nu0iri& n ipoteza n care ea ar #i #ost #acuta& este nulitatea actelor ndeplinite de acel 0agistrat. 6a judecatorii si la parc8etele de pe lnga acestea pot #unctiona judecatori si procurori stagiari. cestea sunt nu0iti n #unctie de catre %./.M.& pe baza rezultatelor obtinute la e!a0enul de absolvire a (.+.M. ;n perioada stagiului& judecatorii si procurorii sunt obligati sa continuie #or0area pro#esionala& sub coordonarea unui judecator sau procuror anu0e dese0nat d epresedintele judecatoriei sau& dupa caz& de pri0)procurorul parc8etului de pe lnga aceasta instanta. Judecatorii stagiari au dreptul sa #aca parte din co0pletul de judecata nu0ai alaturi de un judecator ina0ovibil. Procurorii stagiari au dreptul sa puna concluzii n instanta& sa e#ectueze si sa se0neze acte procedurale& sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate. .upa ter0inarea stagiului& 0agistratii sunt supusi unui e!a0en de capacitate& organizat de %./.M.& prin inter0ediul (.+.M. dupa validarea e!a0enului de capacitate& lista tuturor posturilor vacante de la judecatorii de pe lnga aceste instante se publica separat pentru judecatori si procurori n Monitorul O#icial al 1o0aniei& partea a ((()a& si se a#ileaza la sediile instantelor si parc8etelor& prin grija %./.M. 6egea privind organizarea judiciara deter0ina si conditiile pro#esionale si de vec8i0e necesare pentru pro0ovarea n #unctie a 0agistratilor. Pro0ovarea n #unctii de e!ecutie se #ace nu0ai prin concurs organizat la nivel national& tinndu)se sea0a de vec8i0ea n 0agistatura si de activitatea pro#esionala a 0agistratului& precu0 si de posturile vacante e!istente la tribunale si curti de apel sau& dupa caz& la parc8ete. Pot participa la concursul de pro0ovare n #unctii de e!ecutie 0agistratii care n ulti0ii trei ani naintea concursului au avut cali#icativul #oarte bine& n)au savrsit abateri disciplinare si ndeplinesc ur0atoarele conditii 0ini0e de vec8i0eA 1. - ani ve8i0e n #unctia de judecator sau procuror& pentru pro0ovarea n #unctiile de judecator de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parc8etul
37

de pe lnga tribunal sau parc8etul de pe lnga tribunalul specializat pentru 0inori si #a0ilieB 2. 12 ani vec8i0e n #unctia de judecator sau procuror& pentru pro0ovarea n #unctiile de judecator de curte de apel si procuror la parc8etul de pe lnga curtea de apelB 3. 15 ani vec8i0e n #unctia de judecator sau procuror& pentru pro0ivarea n #unctia de procuror la Parc8etul de pe lnga ;.%.%.J. Magistratii care ndeplinesc conditiile de vec8i0e anterior 0entionate potparticipa la concurs& n vederea pro0ovarii pe loc& n li0ita nu0arului de locuri aprobat anual de %./.M. /electia 0agistratilor pentru pro0ovarea n #unctii de conducere se #ace de %./.M.& pe baza dosarelor pro#esionale& a criteriiilor stabilite prin 8otarre a %./.M.& a in#or0atiilor cuprinse n baza de date si a proiectului privind e!ercitarea atributiilor speci#ice #unctiei de conducere.

Pentru pro0ovarea n #unctii de conducere sunt necesare ur0atoarele conditii 0ini0e de vec8i0eA a. pentru #unctia de presedinte si vicepresedinte de judecatorie& pri0) procuror al parc8etului de pe lnga judecatorie si adjunct al acestuia& o vec8i0e de - ani n #unctia de judecator sau procurorA b. pentru #unctia de presedinte& vicepresedinte si presedinte de sectie de tribunal specializat& pri0)procuror al parc8etului de pe lnga tribunal sau al parc8etului de pe lnga tribunalul pentru 0inori si #a0ilie& adjunct al acestuia si procuror se# sectie al parc8etului de pe lnga tribunal sau parc8etului de pe lnga tribunalul pentru 0inori si #a0ilie& o vec8i0e de 13 ani n #unctia de judecator sau procurorB c. pentru #unctia de presedinte& vicepresedinte& presedinte de sectie la curtea de apel& procuror general al parc8etului de pe lnga curtea de apel si ajunct al acestuia& procuror se# sectie al parc8etului de pe lnga curtea de apel& judecator inspector si procuror inspector& o vec8i0e de 15 ani n #unctia de judecator sau procurorB d. pentru #unctia de consilier al procurorului general al Parc8etului de pe lnga ;.%.%.J. si procuror se# sectie al Parc8etului de pe lnga ;.%.%.J& o vec8i0e de 1- ani n #unctia de judecator sau procuror. 6egea consacra un capitol ntreg institutiilor juridice ale delegarii& detasarii si trans#erarii 0agistratilor. .elegarea judecatorilor curtilor de apel se dispune& cu
3-

acordul lor& de %./.M.& la solicitarea presedintelui curtii de apel& cu respectarea cerintelor i0puse de lege. .ispozitiile legale ne scot n evidenta ur0atoarele concluziiA ) delegarea este o 0asura ce se i0pune a #i dispusa doar n 0asura n care s)au ivit unele 0prejurari de natura a #ace i0posibila solutionarea cauzelor n conditiile legiiB legea enunta doar e!e0pli#icativ situatiile ce se pot ncadra n aceasta categorieB ) acordul judecatorului este indispensabil ) delegarea se dispune de presedintele curtii de apel& iar n cazul judecatorilor de la aceste instante& de catre sectiile corespunzatoare ale %./.M.

;n toate cazurile& att ale judecatorilor& ct si ale procurorilor)delegarea se poate #ace pe o perioada de cel 0ult 63 de zile si&poate #i prelungita cu acordul 0agistratului cel 0ult 63 de zile ntr)un an. Pe perioada delegarii& 0agistratii bene#iciaza de toate drepturile prevazute de lege. 6egea nr.333D2334 regle0enteaza si posibilitatea detasarii 0agistratilor& dar nu0ai n anu0ite conditii strict deter0inate de lege. .etasarea 0agistratilor se poate dispune n cadrul altor instante sau parc8ete& la Ministerul Justitiei sau la unitatile subordonate acestuia& la (nstitutul +ational al Magistraturii sau la alte autoritati publice. .urata obisnuita a detasarii este ntre 6 luni si 3 ani. cest ter0en poate #i prelungit pentru o durata de pna la trei ani& dar nu0ai o singura data si cu respectarea conditiilor prevazute de art.56 alin.1 din lege. ;n perioada detasarii& judecatorii si procurorii si pastreaza calitatea de 0agistrati si bene#iciaza de drepturile prevazute de lege pentru personalul detasat. .upa ncetarea detasarii& 0agitratul revine la postul detinut anterior. ;n legatura cu institutia juridica a detasarii 0agistratilor se i0pun ur0atoarele doua constatari i0portante. Pri0a& detasarea poate #i dispusa nu0ai de catre sectiile corespunzatoare ale %./.M. doua observatie vizeaza 0otivele pentru care detasarea se poate dispune. 6egea nu no0inalizeaza 0otivele ce pot deter0ina detasarea unui 0agistrat. 6a #el ca si n dreptul co0un al 0uncii& detasarea se dispune n interesul institutiei sau autoritatii care o solicita. .etasarea se poate dispune nu nu0ai la alte instante sau parc8ete& ci si la alte institutii din siste0ul autoritatii judecatoresti sau ale ad0inistratiei. .e ase0enea legea legiti0eaza detasarea si la alte autoritati publice& ceea ce nsea0na& ca ea poate #i dispusa c8iar si la unele autoritati din a#ara siste0ului autoritatii judecatoresti. ;n cazul detasarii la alte instante sau parc8ete& 0asura se dispune n scopul de a asigura buna #unctionare a acestora& iar 0otivele care o legiti0eaza sunt si0ilare
3,

cu cele prevazute de lege n cazul delegarii. ;n celelalte situatii& detasarea se justi#ica prin necesitatea asigurarii personalului indispensabil pentru buna #unctionare a institutiilor respective. %ele doua institutii)delegarea si detasarea)desi sunt regle0entate printr)o lege speciala& sunt apropiate ca #igura juridica dse institutiile o0oni0e din dreptul 0uncii. O alta dispozitie ntlni0 n cuprinsul legii 333D2334 n privinta trans#erulsui. Potrivit art.5-& trans#erul 0agistratilor de la o instanta la o alta instanta sau de la un parc8et la alt parc8et ori la o institutie publica se aproba& la cererea celor n cauza& de %./.M. trans#erul se poate aproba nu0ai de catre Plenul %onsiliului /uperior al Magistraturii& art.36 alin.1 din legea nr.317D2334. 6egea nu deter0ina& nici n acest caz& 0otivele pentru care se poate realiza trans#erul unui 0agistrat. *ste evident ca ne a#la0 n prezenta unei institutii juridice destinata a satis#ace interesele legate de buna #unctionare a institutiilor sau autoritatilor la care se dispune trans#erarea 0agistratului. 'rans#erul 0ai i0plica acordul institutiilor angajate n aceasta procedura& inclusiv acordul 0agistratului n cauza. (+/'(':':6 + t(O+ 6 6 M 4(/'1 ':1(( Majoritatea statelor de0ocratice au acordat si acosrda o deosebita i0portanta pregatirii viitorilor 0agistrati& precu0 si per#ectionarii pro#esionale a judecatorilor si procurorilor n #unctie. Potrivit art.,3 alin.1& din legea nr.334D2334& (nstitutul +ational al Magistraturii este institutia publica cu personalitate juridica& a#lata n coordonarea %./.M.& care realizeaza #or0area initiala a judecatorilor si procurorilor& #or0area pro#esionala continua a 0agistratilor n #unctie& precu0 si #or0area #or0atorilor& n conditiile legii. (nstitutul +ational al Magistraturii nu #ace parte din siste0ul national de nvata0nt si educatie si nu este supus dispozitiilor legale n vigoare cu privire la acreditarea institutiilor de nvta0nt superior si recunoasterea diplo0elor& el #iind un institut propriu al 0agistraturii si care nu are nici un raport de dependenta #ata de Ministerul *ducatiei si %ercetarii sau #ata de alte institutii de nvata0nt. /copul (.+.M. este acela de a realiza& n pri0ul rnd& pregatirea viitorilor judecatori si procurori. ;n al doilea rnd& institutul a #ost creat si pentru a realiza cadrul de des#asurare a activitatilor de per#ectionare pro#esionala a 0agistratilor n #unctie. (.+.M. are sediul n "ucuresti& condus de un consiliu stiinti#ic #or0at din 13 0e0bri& dintre careA ) un judecator al ;.%.%.J ) un procuror de la Parc8etul de pe lnga ;.%.%.J ) un judecator al %urtii de pel "ucuresti
43

) un procuror de la Parc8etul de pe lnga %urtea de pel "ucuresti ) 3 pro#esori universitari reco0andati de #acultatea de drept a :niversitatii "ucuresti& #acultatea de drept a :niversitatii "abes)"olFai din %luj ) 4 reprezentanta alesi ai personalului de instruire din cadrul (nstitutului ) un reprezentant al auditorilor de justitie ) directorul (.+.M.& care #ace parte din %onsiliu si l prezideaza. .irectorul (.+.M. si cei doi adjuncti ai acestuia sunt nu0iti de %.+.M.& din rndul personalului de instruire de specialitate juridica al 0agistratilor sau al cadrelor didactice din nvta0ntul superior juridic acreditat potrivit legii. .urata 0andatului 0e0brilor consiliului stiinti#ic este de 3 ani si poate #i rennoit& cu e!ceptia 0andatului reprezentantului auditorilor de justitie& care este ales pentru un an. .repturile si obligatiile 0agistratilor Judecatorii nu0iti de Presedintele 1o0aniei sunt ina0ovibili. Me0brii Ministerului Public si procurorii stagiari se bucura de stabilitate. (na0ivibilitatea este o garantie esentiala a independentei judecatorilor. *a reprezinta si un drept co0ple! ce este recunoscut de lege judecatorilor. Magistratii bene#iciaza& potrivit art.73 din legea nr.3333D2334& de o re0uneratie stabilita n raport cu nivelul instantei sau parc8etului& cu #unctia detinuta& cu vec8i0ea n 0agistratura si cu alte criterii prevazute de lege. ;n scopul asigurarii independentei econo0ice a 0agistratilor& legea le acorda acestora si alte drepturi social)patri0oniale& cu ar #i asigurarea pentru risc pro#esional& pentru viata& sanatate si bunuri& n li0ita veniturilor pentru anii lucrati n aceste #unctii& dar nu n 0ai 0ult de 15 ani de activitate. Magistratii bene#iciaza de concedii 0edicale si de alte concedii& de 6 calatorii n tara dus)ntors& gratuite& la transportul pe calea #erata clasa 1& auto& naval si aerian sau de decontarea 7&5 litri co0bustibil la suta de 2ilo0etri pentru 6 calatorii n tara dus)ntors& n cazul n care deplasarea se e#ectueaza cu autoturis0ul. Pentru 0etite deosebite n activitate& respectarea ndatoririlor prevazute de lege si vec8i0e ndelungata n 0agistratura ca judecator sau procuror& 0agistratii n activitate& care au obtinut nu0ai cali#icative de #oarte bine n ulti0ii 13 ani& pot #i distinsi cu .iplo0a <Meritul judiciar=& acordata de Presedintele 1o0aniei& la propunerea %./.M. Obligatiile 0agistratilor sunt de natura pro#esionala si 0orala. Majoritatea legislatiilor i0pun e!igente ridicate 0agistratilor& ce depasesc cu 0ult standardele 0edii ale altor #unctii publice. 6egea i0pune 0agistratilor o conduita ireprosabila nu doar n cadrul relatiilor de serviciu& ci si n a#ara acestora& n societate.

41

Magistratii sunt obligati sa des#asoare activitatea judiciara n 0od independent& dnd dovada de o conduita i0partiala si sa rrespecte secretul deliberarilor si al voturilor la care a participat& inclusiv dupa ncetarea e!ercitarii #unctiei. Obligatiile statornicite n legea de organizare judiciara sunt proprii statutului 0agistratilor. *!ista si alte ndatoriri ale 0agistratilor& dar care decurg din di#erite dispozitii ale %odului de procedura civila si ale %odului de procedura penala >obligatia de a starui pentru stabilirea adevarului& obligatia de a asigura un ec8ilibru n situatia partilor etc.@.

(nco0patibilitati si interdictii O inco0patibilitate #unda0entala este prevazuta de lege n privinta activitatilor des#asurate de 0agistrati. ;n acest sens art.125 alin.3 si art. 132 din %onstitutie dispun& n ter0eni categorici& ca #unctiile de judecator si de procuror sunt inco0patibile cu orice alta #unctie publica sau privata& cu e!ceptia #unctiilor didactice din nvata0ntul superior. Prin ur0are& nerespectarea interdictiei de cu0ul de #unctii atrage dupa sine ndepartarea din 0agistratura. .ispozitii nor0ative destinate a asigura independenta 0agistratilor sunt instituite n art.7 alin.1 din legea nr.333D2334& te!t potrivit caruia 0agistratilor le este interzisA a. sa des#asoare activitati co0erciale& direct sau prin persoane interpuse b. sa des#asoare activitati de arbitraj n litigii civile& co0erciale sau de alta natura c. sa aiba calitatea de asociat sau de 0e0bru n organele de conducere& ad0inistrative si de control la societati civile& societati co0erciale& inclusiv banci sau alte institutii de credit& societati de asigurare ori #inanciare& co0panii nationale& societati nationale sau regii autono0e d. sa aiba calitatea de 0e0bru al unui grup de interes econo0ic. O alta interdictie este cea prevazuta n art.- din legea nr.333D2334& 0enita sa)i protejeze pe 0agistrati de presiuni politice de tot #elul cu ar #iA ) 0agistratii nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor politice ) 0agistratii nu pot sa #aca parte din partide sau #or0atiuni politice si nici sa des#asoare activitati cu caracter politic ) 0agistratii sunt obligati ca& n e!ercitarea atributiilor sa se abtina de la e!pri0area sau 0ani#estarea& n orice 0od& a convingerilor lor politice. (nterdictii nse0nate sunt consacrate si n art., din legea nr.333D2334& potrivit careiaA

42

) 0agistratii nu si pot e!pri0a public opinia cu privire la procese a#late n curs de des#asurare sau asupra unor cauze cu care a #ost sesizat parc8etul ) 0agistratior nu le este per0is sa co0enteze sau sa justi#ice n presa ori n e0isiuni audiovizuale 8otarrile sau solutiile date n dosarele rezolvate de ei ) 0agistratii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale n proble0e litigioase& c8iar daca procesele respective sunt pe rolul altor instante sau parc8ete dect acelea carora si e!ercita #unctia si nu pot ndeplini orice alta activitate care& potrivit legii& se realizeaza de avocat. +erspectarea acestor interdictii constituie abatere disciplinara si ur0eaza sa #ie sanctionata n 0od corespunzator. (nco0patibilitati e!tre0 de se0ni#icative pentru garantarea i0partialitatii actului de justitie sunt prevazute n art.135 din legea nr.161D2333. Pri0ul alineat al te!tului 0entionat interzice 0agistratilor sa participe la judecarea unei cauze&n calitate de judecator sau procuror& dacaA sunt soti sau rude pna la gradul ($ inclusiv ntre ei& sau daca ei& sotii sau rudele lor pna la gradul ($ inclusiv au vreun interes n cauza. ceste dispozitii se aplica si 0agistratului care participa& n calitate de judecator sau procuror& la judecarea unei cauze n caile de atac& atunci cnd sotul sau ruda pna la gradul ($ inclusiv a 0agistratului a participat& ca jdecator sau procuror& la judecarea n #ond a acelei cauze. +or0ele procedurale 0entionate au un caracter i0perativ& iar nerespectarea lor constituie un 0otiv de nulitate a 8otarrii pronuntate. nu0ite activitati nu intra su incidenta inco0patibilitatilor& ast#el& 0agistratii pot participa la elaborarea de publicatii sau studii de specialitate& a unor lucrari literar ori stiinti#ice sau la e0isiuni audiovizuale& cu e!ceptia celor cu caracter politic. .e ase0enea& 0agistratii pot #i 0e0bri ai unor co0isii de e!a0inare sau de ntoc0ire a proiectelor de acte nor0ative& a unor docu0ente interne sau internationale& cu acordul conducatorului instantei sau parc8etului. Magistratii pot #i 0a0bri ai societatilor stiinto#ice sau acade0ice& precu0 si ai asociatiilor sau #undatiilor care au scop stiinti#ic ori pro#esional. *liberarea din #unctie a 0agistratilor Principiul ina0ovibilitatii i0plica 0entinerea n #unctie a 0agistratilor pna la vrsta depensionare. ;n siste0ul constitutioal actual& toti judecatorii& cu e!ceptia celor stagiari& sunt ina0ovibili dela data nvestirii si pna la eliberarea #in #unctie n conditiile strict deter0inate de lege. /tuatiile n care un 0agistrat poate #i e2iberat din #unctie sunt deter0inate n 0od e!pres si li0itativ n art.63 din legea nr.333D2334& cu0 ar #iA a. de0isia 9 n acest caz %./.M. poate stabili un ter0en de 33 de zile la care de0isia sa devina e#ectiva& daca prezenta la post a 0agistratului apare ca necesara
43

b. pensionarea potrivit legii 9 reprezinta 0odalitatea #ireasca de ncetare a 0andatului de 0agistrat c. trans#erarea ntr)o alta #unctie& n conditiile legii 9 rezultatul unei situatii deter0inate de per#ectarea unui act de trans#er& ce survine n conditiile ad0ise de lege d. incapacitatea pro#esionala 9 eliberarea din #unctie poate interveni& con#or0 art.63 alin.1 din legea nr.333D2334& pentru incapacitate pro#esionala e. ca sanctiune disciplinara) abaterile disciplinare si sanctiunile pot conduce la eliberarea din #unctie #. conda0narea de#initiva a 0agistratului pentru o in#ractiune 9 orice conda0nare penala& indi#erent de natura in#ractiunii savrsite sau de pedeapsa aplicata& deter0ina n 0od obligatoriu ndepartarea din 0agistratura. ctul de justitie nu poate #i n#aptuit de persoane care au intrat n con#lict cu legea penala. g. nendeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute la art.13 alin.2 9 eliberarea din #unctie se dispune si n cazul n care pe parcursul e!ercitarii 0andatului de judecator persoana n cauza nu 0ai ndeplineste vreuna din conditiile prevazute de art.13 alin.2 din legea nr.333D2334. 1aspunderea juridica a 0agistratilor +endeplinirea obligatiilor i0puse 0agistratilor prin statutul acestora poate antrena raspunderea lor juridica. 6egea privind statutul 0agistratilor regle0enteaza n 0od detaliat raspunderea disciplinara si civila a 0agistratilor. .esi legea nu regle0enteaza raspunderea penala a 0agistratilor este evident ca aceasta poate opera n cazul savrsirii unei #apte penale. 1aspunderea disciplinara 'oate legislatiile de0ocratice stabilesc un regi0 disciplinar special pentru 0agistrati. /copul este acelasiA asigurarea independentei 0agistratilor& a i0partialitatii acestora& respectiv garantarea stabilitatii lor n #unctie. /unt considerate abateri disciplinareA a. ncalcarea prevederilor legale re#eritoare la inco0patibilitati si interdictii privind pe 0agistrati b. nerespectarea prevederilor legale cuprinse n %odul deontologic al 0agistratilor c. interventiile pentru solutionarea unor cereri privind satis#acerea intereselor personale sau ale 0e0brilor #a0iliei ori al altor persoane& precu0 si i0i!tiunea n activitatea altui 0agistrat d. des#asurarea de activitati publice cu caracter politic sau 0ani#estarea convingerilor politice n e!ercitarea atributiilor de serviciu
44

e. nerespectarea secretului deliberarii sau a con#identialitatii lucrarilor care au un atare caracter #. nerespectarea n 0od repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor g. re#utzul de a pri0i la dosar cererile& concluziile& 0e0oriile sau actele depuse pe partile din proces 8. retinerea repetata a dosarelor peste ti0pul necesar e#ectuarii lucrarilor sau studiului dosarului i. re#uzul nejusti#icat de a ndeplini o ndatorire ce i revine potrivit legii sau dispusa& potrivit legii& de conducatorul instantei ori parc8etului j. neglijenta grava sau repetata n rezolvarea lucrarilor 2. e#ectuarea cu ntrziere a lucrarilor l. absentele ne0otivate de la serviciu sau ntrzierea ori plecarea de la progra0& n 0od repetat 0. atitudinile rautacioasa n ti0pul e!ercitarii atributiilor de serviciu #ata de colegi& avocati& e!perti& 0artori sau justitiabili. 6egea nr.333D2334 enunta si sanctiunile disciplinare ce se pot aplica 0agistratilor. 6egea prevede ur0atoarele sanctiuniA 1. avertis0entul 2. di0inuarea inde0nizatiei de ncadrare lunare brute cu pna la 15G pe o perioada de la o luna pna la 3 luni 3. 0utarea disciplinara pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parc8et& situate n circu0scriptia aceleiasi curti de apel ori n circu0scriptia aceluiasi parc8et de pe lnga curtea de apel 4. revocarea din #unctia de conducere ocupata 5. e!cluderea din 0agistratura. /anctiunile deter0inate de lege sunt de natura di#erita& unele au doar caracter pur 0oral& altele au conotatii patri0oniale& cea 0ai grava #iind ndepartarea din 0agistratura. .iversitatea sanctiunilor per0ite instantei disciplinare sa realizeze o individualizare adecvata a 0asurilor ce se cuvin sa #ie aplicate judecatorului sau procurorului vinovat pentru savrsirea unei abateri. :na dintre sanctiunile disciplinare)revocarea din #unctia de conducere ocupata este prevazuta de lege pentru 0agistratii care ocupa #unctii de conducere. 1egle0entarea legala contine nor0e detaliate privitoare la realizarea procedurii disciplinare. Potrivit art.45 din legea nr.317D2334& actiunea disciplinara se e!ercita deA

45

a. colegiul de conducere al ;.%.%.J.& pentru presedintele& vicepresedintele& judecatori si 0agistrati)asistenti al ;.%.%.J.& precu0 si pentru presedintii curtilor de apel b. colegiile de conducere ale curtilor de apel& pentru judecatorii din cadrul curtilor de apel si al instantelor din circu0scriptia acestora c. colegiul de conducere al Parc8etului de Justitie& pentru procurorul general& pri0)adjunctul si adjunctii acestuia& pentru procurorii Parc8etului de pe lnga ;.%.%.J. si procurorii generali de pe lnga curtile de apel d. colegiul de conducere al Parc8etului +ational nticoruptie& pentru procurorul general& adjunctii acestuia si procurorii Parc8etului +ational nticoruptie e. colegiile de conducere ale parc8etelor de pe lnga curtile de apel& pentru procurorii din cadrul parc8etelor de pe lnga curtile de apel si al parc8etelor din circu0scriptia acestora. *!ercitarea actiunii dsiciplinare nu este posibila #ara e#ectuarea unei cercetari prealabile ce sse dispune de catre titularul actiunii. %ercetarea prealabila se realizeaza de judecatorii dese0nati de %olegiul de conducere al ;.%.%.J.& de judecatorii inspectori din cadrul curtilor de apel ori& de procurorii inspectori din cadrul Parc8etului de pe lnga ;.%.%.J.& Parc8etului +ational nticoruptie sau din cadrul parc8etelor de pe lnga curtile de apel. 6egea stabileste si ter0ene pentru e!ercitarea actiunii disciplinare. ctiunea disciplinara se e!ercita n ter0en de cel 0ult 63 de zile de la data nregistrarii actului de constatare a abaterii& dar nu 0ai trziu de un an de la data savrsirii abaterii. ;n procedura disciplinara n #ata sectiilor %./.M.& citarea 0agistratului 0potriva caruia se e!ercita actiunea disciplinara este obligatorie. Magistratul poate #i reprezentat de un alt 0agistrat sau poate #i asistat ori reprezentat de un avocat. 6ucrarile sectiile %./.M. sunt publice. Cotarrea pronuntata trebuie sa #ie 0otivata si cuprinde& n principal& ur0atoareleA ) descrierea #aptei care constituie abatere disciplinara si ncadrarea juridica a acesteia ) te0eiul de drept al aplicarii sanctiunii ) 0otivele pentru care au #ost nlaturate apararile #or0ulate de 0agistrat ) sanctiunea aplicata si 0otivele care au stat la baza aplicarii acesteia ) calea de atac si ter0enul n care 8otarrea poate #i atacata ) instanta co0petenta sa judece calea de atac. 6egea nr.317D2334 instituie si o cale de atac 0potriva 8otarrii pronuntate n 0aterie disciplinara. Potrivit art.53 alin.2 0potriva 8otarrilor pronuntate prin care s)a solutionat actiunea disciplinara se poate e!ercita recurs n ter0en de 15 zile de la co0unicare.

46

%o0petenta de solutionare a recursului apartine %o0pletului de , judecatori al ;.%.%.J. .in co0pletul de , judecatori nu pot #ace parte 0e0brii cu drept de vot ai %onsiliului /uperior al Magistraturii si 0agistratul sanctionat disciplinar. 1aspunderea penala a 0agistratilor 6egea privind statutul 0agistratilor consacra doar nor0e detaliate privitoare la raspunderea dsiciplinara si civila a 0agistratilor. ;n lipsa unor atare nor0e si n do0eniul raspunderii penale se aplica principiile dreptului co0un.#unda0ental& n aceasta privinta este art.,3 din legea nr.333D2334& potrivit caruia 0agistratii raspund civi& disciplinar& ad0inistrativ si penal& n conditiile legii. .e ase0enea& daca 0potriva unui 0agistrat s)a pus n 0iscare actiunea penala& acesta va #i suspendat din #unctie& art.63 alin.1 din legea 3333D2334. potrivit art.63 alin.1.& 0agistratii pot #i eliberati din #unctie si n cazul conda0narii de#initive pentru o in#ractiune. Judecatorii& procurorii si 0agistratii)asistenti nu pot #i perc8ezitionati& retinuti sau arestati preventiv dect cu ncuviintarea sectiilor %./.M. Posibilitatea angajarii raspunderii penale a judecatorlor si procurorilor este nendoielnica. 1aspunderea civila a 0agistratilor Proble0a raspunderii civile a 0agistratilor se poate ridica ndeosebi cu savrsirea unor erori judiciare. 6egislatia procesual civila nu contine dispozitii de principiu cu privire la raspunderea civila a judecatorului. 4reselile de judecata se re0ediaza prin alte 0ijloace dect acelea ale raspunderii civile. ;n toate siste0ele de drept& re0edierea erorilor se realizeaza prin 0ecanis0ul traditional al cailor de atac. Majoritatea legislatiilor instituie si proceduri de e!ceptie pentru deter0inarea raspunderii civile a judecatorilor. ctiunea civila a persoanei conda0nate sau detinute pe nedrept poate #i pro0ovata 0potriva statului doar n conditiile e!pres deter0inate. .reptul la actiune al persoanei pagubite este li0itat n ti0p prin 0ecanis0ul prescriptie& %odul de procedura penala deter0innd un ter0en special n aceasta 0aterie. %o0petenta de solutionare a actiunii ndreptate 0potriva statului apartine tribunalului n a carui raza teritoriala do0iciliaza persoana ndreptatita la despagubiri. ;n cadrul procedurii de solutionare a cauzei va #i citat prin Ministerul ?inantelor Publice. 6egea regele0teaza si actiunea n regres a statului 0potriva persoanei vinovate. ;n cazul n care repararea pagubei a #ost acordata potrivit art.536 %od de procedura penala& statul are actiune n regres 0potriva aceluia care& cu rea) credinta sau din grava neglijenta& a provocat situatia generatoare de daune.

47

1aspunderea civila a unui 0agistrat poate interveni doar n una din cele doua situatii e!pres deter0inate n art.537 %.proc. pen.A reaua)credinta si grava neglijenta. 6egea de revizuire a %onstitutiei a adus i0portante clari#icari n acesta proble0a. st#el& statul raspunde patri0onial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. 1aspunderea statului este stabilita n conditiile legii si nu nlatura raspunderea 0agistratilor care si)au e!ercitat #unctia cu rea)credinta sau grava neglijenta. 1aspunderea statului va interveni n cazul tuturor erorilor judiciare& respectiv nu nu0ai n cazul celor savrsite n 0aterie penala. 1aspunderea judecatorilor devine incidenta n toate cazurile n care ei au actionat cu rea)credinta sau din grava neglijenta. ;ntr)o societate de0ocratica judecatorul nu poate #i la adapostul unei i0unitati absolute atunci cnd el si ncalca n 0od grosier obligatiile de i0partialitate si cerectitudine. Proble0a raspunderii civile a judecatorului #or0eaza si obiectul unor dispozitii consacrate n %arta europeana privind statutul judecatorilor. +or0ele instituite de %arta sunt obligatorii pentru statele 0e0bre. %arta consacra principiul pri0ordialitatii raspunderii statului pentru pagubele cauzate prin decizii judiciare. Potrivit art.5.2. din %arta europeana privind statutul judecatorilor& repararea pagubelor cauzate n 0od nelegiti0 prin decizia sau co0porta0entul unui judecator sau judecatoare n e!ercitiul #unctiilor lor asigurata de /tat. ;n conceptia acestui docu0ent european& raspunderea civila a statului este antrenata nu doar n cazul unei decizii judiciare eronate& ci si n ipoteza unui co0porta0ent inadecvat al judecatorului. ctuala regle0entare juridica din tara noastra este n concordanta cu prevederile %artei europene privind statutul judecatorilor. /(/'*+t(( J:.(%( 1( (nstitutia asistentilor judiciari este o institutie relativ noua& ea #iind introdusa n legislatia noastra doar cu prilejul 0odi#icarii legii de organizare judecatoreasca. 6egiuitorul ur0arit atunci sa aplice si n aceasta 0aterie principiul reprezentarii sindicatelor si a patronatului& spre a da e!presie coordonatelor principale ce trebuie sa stea la baza dialogului social si al de0ocratizarii justitiei. Potrivit art.17 alin.1 din legea ,2D1,,2& cauzele privind con#lictele de 0unca se judeca n pri0a instanta& cu celeritate& de catre co0plete #or0ate din doi judecatori& asistati de doi 0agistrati consultanti. .ispozitiile anterioare ale art.17 alin 1 din legea de organizare judecatoareasca erau #oarte e!plicite cu privire la #aptul ca asistentii judiciari aveau aceleasi drepturi ca si judecatorii n privinta 0odului de elaborare a sentintei.

4-

/esizata cu o e!ceptie de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.17 alin.1& %urtea %onstitutionala a statuat caaceste dispozitii nu sunt n concordanta cu legea noastra #unda0entala. (nstanta constitutionala a apreciat ca participarea asistentilor judiciari la solutionarea cauzelor& cu vot deliberativ& este contrara principiului i0partialitatii justittiei& deoarece ei nu sunt& as0enea judecatorilor& n slujba legii& ci reprezinta organizatii interesate n 0odul de solutionare a cauzeor la judecarea carora participa. Pe de alta parte& asistentii judiciari nu prezinta garantiile de independenta stabilite prin %onstitutie n cazul judecatorilor. st#el& ei nu sunt ina0ovibili si nici nu li se interzice sa e!ercite alte #unctii publice sau private ori sa #aca parte din partide politice. ;n aceste conditii& asistentii judiciari pot #i e!pusi presiunilor si in#luentelor din partea organizatiilor pe care le reprezinta& a partidelor din care eventual #ac parte sau a altor #actori straini actului de justitie. sistentii judiciari nu sunt independenti& iar lipsa lor de independenta a#ecteaza nsasi independenta justitiei. O observatie particulara se i0pune n privinta abaterilor privind nerespectarea n 0od repetat a dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor. se0enea abateri disciplinare sunt 0ai greu de savrsit de catre asistentii judiciari& ntruct ei nu au aputere decizinala n luarea 0asurilor la care se re#era te!tele 0entionate& ast#el nct& este di#icil de conceput o culpa n sarcina lor. .in punct de vedere al sanctiunilor disciplinare& se re0arca #aptul ca& revocarea din #unctia de conducerea ocupata si e!cluderea din 0agistratura& nu sunt aplicabile asistentilor judiciari. /anctiunile disciplinare pot #i aplicate asistentilor judiciari nu0ai de catre 0inistrul justitiei. ;0potriva sanctiunilor disciplinare aplicate asistentilor judiciari de 0inistrul justitiei& se poate #ace contestatie& n ter0en de 33 de zile de la co0unicarea sanctiunii& la sectia de conteicios ad0inistrativ si #iscal a curtii de apel n circu0scriptia careia #unctioneaza cel sanctionat. Cotarrea pronuntata de instanta co0petenta este de#initiva. /anctiunile aplicate asistentilor judiciari si eliberarea din #unctie a acestora se co0unica %onsiliului *cono0ic si /ocial si 0inistrului justitiei. u!iliarii justitiei ctivitatea de solutionare a cauzelor civile si penale ori de alta natura nu se realizeaza de catre judecatori& nu0ai cu participarea partilor principale. ;n 0aterie penala si uneori c8iar civila& este necesara n unele cazuri si participarea procurorului. Obiectul investigatiilor este consacrat persoanelor care participa n di#erite calitati la ctivitatea judiciara si care sunt cunoscute sub denu0irea traditionala de au!iliari sau parteneri ori colaboratori ai justitiei. 'oate aceste persoane

4,

contribuie& uneori ntr)o 0aniera se0ni#icativa& la solutionarea procesului civil sau penal. :nele dintre aceste persoane sprijina activitatea judecatorului n ndeplinirea sarcinilor sale. sa este cazul personalului ad0inistrativ al instanteiA gre#ieri& secretari& aprozi& agenti procedurali etc. O a doua categorie de persoane este acea care consilieaza partile n des#asurarea procedurii si sprijina activitatea lor. *ste cazul 0andatarilor& avocatilor& e!ecutorilor judecatoresti. 'oti acesti au!iliari ai justitiei nu sunt legati prin #unctiuni de aceeasi natura #ata de instanta de judecata sau #ata de autoritatea judicara. +u0ai unii dintre acestia apartin autoritatii judecatoresti& n calitate de #unctionari& cu0 sunt gre#ierii& secretarii sau agentii proprii ai instantei. ltii apartin unor pro#esii liberale& cu0 este cazul avocatilor& notarilor sau e!ecutorilor judecatoresti. ;n sens larg& toate aceste persoane #or0eaza categoria au!iliarilor justitiei. vocatii vocatura este o institutie cu o ndelungata traditie istorica. Originea avocaturii este plasata& de 0ajoritatea autorilor& n 1o0a& unde a cunoscut cea 0ai #ru0oasa epoca a istoriei sale. (nstitutia avocaturii este atribuita lui 1o0ulus& n a carui epoca #unctionau patronii& ei aveau 0isiunea de a asista& n #or0a gratuita& pe justitiabili. ;n epoca legis)actiunilor& patronii au #ost utilizati nu0ai de catre patricieni. :lterior& n perioada procedurii #or0ulare& avocatura a dobndit valentele unei adevarate pro#esiuni. ;n aceasta epoca avocatura a ncetat sa #ie un serviciu gratuit. *a a nceput sa #ie e!ercitata de adevarati jurisconsulti& nu0iti advocati. .e aici provine si denu0irea actuala a persoanelor ce e!ercita #unctia de aparare n #ata organelor judiciare. ;n epoca lui Justinian avocatura era organizata n colegii si corporatii cu caracter pro#esional. ?unctia avocatiala era retribuita prin plata de onorarii. ;n istoria avocaturii s)a 0ani#estat si o tendinta se0ni#icativa pentru a #i prezentata n aceasta sc8ita evolutiva a institutiei. 6und n considerar rolul esential al #unctiei avocatiale n ad0inistarea justitiei s)a evocat si posibilitatea organizarii unei 0agistraturi avocatiale si0ilare ordinului judecatoresc. ;n tara noastra& organizarea avocaturii ncepe o data cu adoptarea 1egula0entelor Organice. Pe baza lor se constituie n Muntenia si Moldova cte un corp restrns de avocati& care la nceput erau salariati de stat si #unctionau pe lnga instantele penale. vocatura a #ost organizata pe baze 0oderne printr)o lege din anul 1-64. 0odelul noii legislatii a #ost cel #rancez. 1egle0entarea i0pusa n anul 1-64 stabilea ca avocatura poate #i e!ercitata nu0ai de persoanele care detin diplo0a de studiu dreptului de la una din #acultatile de drept ro0ane sau straine. 6egislatiei adoptate n anul 1-64 i s)a adus succesive 0bunatatiri prin actele nor0ative pro0ulgate la nceputul acestui secol. ;n prezent& s)a revenit la
53

siste0ul de organizare de0ocratica a avocaturii. ctuala regle0entare este consacrata n legea nr.51D1,,5. Principiile organizarii si e!ecutarii pro#esiei de avocat au #ost detaliate n /tatul adoptat de %onsiliul :niunii +ationale a "arourilor din 1o0ania la data de 33 sepre0bie 1,,5. legea nr.51D1,,5 a su#erit 0odi#icari succesive& cea 0ai i0portanta& de data recenta& #iind realizata prin legea nr.255D2334. vocatul este persoana& care avnd o cali#icare juridica superioara& asigura apararea justitiabililor n #ata instantelor judecatoresti sau altor autoritati publice& n conditiile deter0inate de lege. 1olul avocatului nu poate #i redus la apararea intereselor legiti0e ale justitiabililor n #ata organelor judiciare. ;n tarile civilizate avocatura a #ost cu scopul de a asigura persoanelor i0plicate ntr)un proces o aparare corespunzatoare. 1olul avocatului nu poate #i redus la #unctia de reprezentare sau asigurare a justitiabililor. *l este unul dintre cei 0ai apropiati colaboratori ai judecatorului& el poate contribui ntr)o 0aniera decisiva la o corecta stabilire a #aptelor& la interpretarea adecvata a legii aplicabile con#lictului dedus judecatii& si n #inal& la pronuntarea unei 8otarri te0einice si legale. ;n lipsa avocatului& judecatorul ar putea nt0pina adeseori di#icultati n deter0inarea adevarului. vocatul se interpune ntre parte si judecator& iar prin activitatea sa per0ite instantei sa se a#le deasupra duelului dintre parti si sa)si pastreze obiectivitatea necesara. *l prezinta judecatorului cererile partilor si #aciliteaza ad0inistrarea 0aterialului probatoriu pertinent si concludent n solutionarea cauzelor. /copul e!ercitarii pro#esiei de avocat l constituie apararea drepturilor& libertatilor si intereselor legiti0e ale persoanelor #izice si juridice. ;n e!ercitatea pro#esiei& avocatul este dator sa actioneze pentru asigurarea liberului acces la justitie si a dreptului la un proces ec8itabil. Principala #unctie a avocatului este acea de reprezentare a justitiabililor. O alta #unctie este si cea de colaborare cu organele judiciare& #oarte sugestiv deter0inata nart.4 alin.1 din statutul pro#esiei de avocat. 1ealizarea celor doua #unctii pare sa #ie ireconciliabila. parent nu0ai cele doua #unctii sunt antagoniste. ;n realitate& apararea intereselor justitiabililor nu trebuie pusa n antiteza cu obiectivele 0ajore ale justitiei. ?unctia principala a avocatului este si va ra0ne aceea de aparare a intereselor legiti0e ale justitiabililor. .in acest punct de vedere& se poate sustine ca avocatii ndeplinesc o #unctie de interes privatB avocatii sunt au!iliari ai partilor. ?unctia de colaborare cu justitia nu este 0ai putin i0portanta& desi trebuie sa recunoaste0 ca aceasta nu apare& adeseori& n pri0 planul activitatii avocatiale. *a este considerata ca o #unctie de interes public& iar avocatul ca un au!uliar al justitiei sau un partener ori colaborator al judecatorului.

51

1ealizarea unui ec8ilibru ntre cele doua #unctii nu este adeseori usor de realizat. (nterese uneori convergente #ac totusi di#icila o ar0onizare posibila si deopotriva necesara. r0inizarea #unctiilor avocatiabile depinde de 0odul n care avocatul ntelege sa)si ndeplineasca obligatiile pro#esionale. Pentru aceasta& avocatul trebuie sa dea dovada de o te0einica pregatire pro#esionala.& de o pro#unda cunoastere a doctrinei si jurisprudentei& de o verticalitate 0orala incontestabila& respect #ata de lege si pasiune pentru adevar. (storia avocaturii a ilustat& prin nu0e a caror celebritate este cunoscuta onorabilitatea si prestigiul pro#esiei de avocat. :n %icero n 1o0a& .e0ostene& Pericle si /ocrate n 4recia& le!andre Millerand n ?ranta& au #acut parte din elita avocaturii. si la noi n 0od stralucit de 'a2e (onescu& "arbu .elavrancea& Mircea Manolescu& (onel 'eodoreanu& le!andru .juvara si de (strate Micescu. /tructurile organizatorice ale avocaturii 1. Principiile organizatorice si #unctionale ale avocaturii

Potrivit art. 1 din legea nr.51D1,,5& pro#esia de avocat este libera si ndependenta& cu organizare si #unctionare autono0e& n conditiile legii si ale statutului pro#esiei. ctuala legislatie nu realizeaza o siste0atizare a principiilor organizatorice ale avocaturii. 'otusi& aceste principii nu se con#unda cu acelea ale e!ercitarii pro#esiei de avocat. 6ipsa unei atare siste0atizari se e!plica toc0ai datorita interdependentei dintre cele doua categorii de principii. Pot #i apreciate ca principii de baza ale organizarii avocaturiiA autono0ia barourilor& e!istenta unor structuri de0ocratice de organizare a avocaturii si colegialitatea organelor de conducereA a. principiul autono0iei barourilor 9 avocatura este organizata ntr)o structura proprie& autono0a #ata de toate celelalte autoritati publice. *!ercitarea avocaturii ar #i greu de conceput n lipsa unui ase0enea principiu. b. principiul organizarii avocaturii n structuri de0ocratice 9 ele0entul organizatoric de baza al avocaturii este baroul. cesta este alcatuit din totalitatea avocatilor dintr)un judet sau din 0unicipiul "ucuresti. /ediul baroului este n orasul de resedinta al judetului& rspectiv n 0unicipiul "ucuresti. "aroul are personalitate juridica& patri0oniu si buget propriu. %ontributia avocatilor la alcatuirea bugetului este stabilita de consiliul baroului. Organele de conducere ale baroului suntA adunarea generala& consiliul si decanul. dunarea generala este constituita din totalitatea avocatilor nscrisi n tabloul baroului& cu drept de e!ercitare a pro#esiei. *a are ur0atoarele atributiiA ) stabileste 0asuri pentru e!ercitarea pro#esiei n baroul respectiv

52

) alege si revoca decanul& 0e0brii co0isiei de cenzori si pe cei ai co0isiei de disciplina ) alege delegatii baroului la %ongresul avocatilor ) aproba proiectul de buget al baroului ) da decarcare consiliului cu privire la activitatea si gestiunea sa. %onsiliul baroului este #or0at din 5 pna la 15 0e0bri& alesi pe o perioada de 4 ani. .ecanul si prodecanul se includ n acest nu0ar. rt. 53 alin.2 din legea nr.51D1,,5 stabileste ur0atoarele atributii ale consiliuluiA ) adopta 8otarri pentru aplicarea si respectarea prevederilor legii de organizare a pro#esiei si ale statutului ) aduce la ndeplinire 8otarrile %onsiliului :niunii +ationale a "arourilor din 1o0ania si ale adunarii generale a baroului ) ntoc0este& 0odi#ica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor ) adopta 0asuri pentru organizarea controlului pro#esional& disciplinar si deontologic& pentru solutionarea sesizarilor si recla0atiilor& n conditii prevazute de lege si statut ) veri#ica si constata ndeplinirea conditiilor legale ale cererilor de nsciere n pro#esie ti aproba pri0irea n pro#esie cu e!a0en sau cu scutire de e!a0en ) 8otaraste asupra starii de inco0patibilitate si asupra ridicarii acesteia ) solutioneaza cererile de trans#er n con#or0itate cu prevederile legii si ale statului ) veri#ica si constata daca actele privind constituirea& 0odi#icarea si sc8i0barea #or0elor de e!ercitare a pro#esiei& precu0 si conventiile de grupare sau de conlucrare pro#esionala ndeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul pro#esiei ) coordoneaza activitatea #ilialelor sau sucursalelor %asei de sigurari a vocatilor din raza de co0petenta ) organizeaza si ndru0a activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet ) sesizeaza co0isia de disciplina cu judecarea abaterilor avocatilor ) suspenda avocatii din e!ercitiul pro#esiei pe durata neplatii ta!elor si contributiilor prevazute de lege& daca acestea nu sunt ac8itate n ter0en de 3 luni de la scadenta lor ) solutioneaza contestatiile 0potriva deciziei decanului privind onorariile ) stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului& accepta donatiile si legatele #acute baroului ) aproba statul de #unctii si angajeaza personalul baroului ) ntoc0este proiectul de buget anual& pe care l supune adunarii generale si ad0inistreaza patri0oniul baroului ) prezinta anual adunarii generale& spre aprobare& raportul sau de activitate si al ddecanului& de gestiune curenta si de gestionare a patri0oniului baroului
53

) alege pe prodecanul baroului ) solutioneaza plngerile si contestatiile 0potriva deciziilor decanului baroului ) ndeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau 8otarte de %onsiliul :.+.".1. si date n co0petenta sa. .ecanul baroului are unele atributii de reprezentare si de ad0inistratie. ceste atributii se re#era laA a. reprezentarea baroului n raporturile cu persoanele #izice si juridice din tara si strainatate b. convocarea si prezidarea sedintelor consiliului c. aprobarea cererilor de asistenta gratuita d. e!ercitarea cailor de atac 0potriva 8otarrilor co0isiei de disciplina si 0potriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac e. ncuviintarea e#ectuarii de c8eltuieli pentru barou #. adoptarea de 0asuri privind conducerea baroului& cu e!ceptia acelora ce sunt de co0petenta adunarii generale sau a consiliului. Prodecanul l nlocuieste pe decan la cererea sau n absenta acestuia. :niunea +ationala a "arourilor din 1o0ania este #or0ata din toate barourile din 1o0ania si are sediul n capitala tarii. :niunea este persoana juridica de interes public& are patri0oniu si buget propriu. :.+.".1. are ur0atoarele organe de conducereA 1. %ongresul avocatilor 2. %onsiliul :.+.".1. 3. %o0isia per0anenta a :.+.".1. 4. Presedintele :.+.".1.

%ongresul avocatilor este constituit din delegati ai #iecarui barou& potrivit nor0ei de reprezentare stabilite de statut si din 0e0bri ai %onsiliului. ?orul supre0 al avocatilor se ntruneste anual n sesiune ordinara& la convocarea consiliului. %onsiliul& la solicitarea a cel putin o trei0e din nu0arul barourilor& este obligat sa convoace congresul n sedinta e!traodinara. tributiile congresului sunt diverseA a. alege %o0isia centrala de cenzori si %onsiliul de conducere al %asei de sigurari a vocatilor b. #ace propunei autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind pro#esia de avocat

54

c.

adopta si 0odi#ica statutul pro#esiei si statutul %aesei de sigurari a vocatilor& n con#or0itate cu prevedirile legii si pe baza proiectelor ntoc0ite de consiliu :.+.".1. d. adopta 8otarri privitoare la relatiile dintre barouri& per#ectionarea pregatirii pro#esionale si respectarea regulilor deontologice ale pro#esiei e. alege si revoca pe 0e0brii %o0isiei centrale de disciplina #. aproba bugetul anual al %asei de sigurari a vocatilor si e!ecutia bugetara anuala g. aproba bugetul anual al :.+.".1. si e!ecutia bugetara anuala a acestuia si stabileste cota de contributie a barourilor la #or0area bugetului :.+.".1. %onsiliul :niunii este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din 1o0ania careA a. asigura activitatea per0anenta a :.+.".1. b. duce la ndeplinire 8otarrile %ongresului avocatilor c. rezolva orice proble0a interesnd pro#esia de avocat ntre sesiunile %ongresului& cu e!ecptia acelora care sunt date n co0petenta %ongresului avocatilor d. e!ercita controlul asupra activitatii si asupra 8otarrilor %o0isisie per0anente a :.+.".1. e. organizeaza e!a0enul de veri#icare a cunostintelor de drept ro0anesc si de li0ba ra0na ale avocatilor straini #. organizeaza si conduce activitatea (nstitutului +ational de Pregatire si Pe#ectionare Pro#esionala a vocatilor& constituit ca persoana juridica de drept privat nonpro#it si care nu #ace parte din siste0ul national de nvata0nt si nu este supus procedurilor de autorizare si acreditare g. adopta 8otarri n toate proble0ele privind pregatirea si per#ectionarea pro#esionala a avocatilor& precu0 si reco0andari privind relatiile dintre barouri 8. asigura caracterul unitar al e!a0enelor de pri0ire si de de#initivare n pro#esie i. organizeaza si supraveg8eaza seviciul statistic general al :.+.".1. j. organizeaza si editeaza publicatiile :.+.".1. si sprijina publicatiile barourilor 2. ntoc0este proiectul de buget al :.+.".1. si l supune spre aprobare %ongresului avocatilor& precu0 si e!ecutia bugetara anuala a bugetului :.+.".1. l. ntoc0este raportul anual de activitate si de gestiune a patri0oniului :.+.".1. si le supune spre aprobare %ongresului avocatilor& staruie pentru realizarea bugetului :.+.".1. si e!ecutarea de catre barouri a 8otarrilor adoptate de %ongresul avocatilor si de %onsiliul :.+.".1. 0. alege si revoca presedintele si vicepresedintii :.+.".1. si 0e0brii sai& avocati cu o vec8i0e 0ai 0are de 13 ani n pro#esie& pentru un 0andat de 4 ani

55

n. veri#ica legalitatea si te0einicia deciziilor de pri0ire n pro#esie& date de catre consiliile barourilor& la cererea persoanelor interesate o. anuleaza 8otarrile barourilorpentru cauze de nelegalitate si rezolva plngerile si contestatiile #acute de lege si de statutul pro#esiei p. n#iinteaza %asa %entrala de %redit si jutor a vocatilor si controleaza activitatea acesteia H. coordoneaza activitatea %asei de sigurari a avocatilor si adopta regula0entul acesteia r. acorda& la propunerea %o0isiei per0anente a :.+.".1.& titlul de 0e0bru de onoare& respectiv de presedinte de onoare al :.+.".1. s. ndeplineste alte atributii prevazute de lege si adopta 8otarri n interesul pro#esiei. %o0isia Per0anenta se constituie din 15 0e0bri& dintre care 5 din "aroul 0unicipiului "ucuresti si 13 din celelalte barouri din tara. %.P. are ur0atoarele atributiiA a. este organul e!ecutiv al %onsiliului :.+.".1.& cu activitate per0anenta si de legatura cu barourile :niunii b. duce la ndeplinire 8otarrile %ongresului avocatilor si ale %onsiliului :.+.".1. si supraveg8eaza e!ecutarea acestor 8otarri de catre barouri& adoptnd decizii corespunzatoare c. organizeaza serviciile %onsiliului si serviciile proprii si angajeaza personalul acestora d. asigura e!ecutia bugetara si ur0areste realizarea resurselor bugetului :.+.".1. e. accepta donatiile si legatele #acute :.+.".1. Presedintele :niunii are atributii de reprezentare si de ad0inistratie& cu0 ar #iA a. reprezinta :.+.".1. n relatiile cu persoane #izice si juridice din tara si strainatate b. nc8eie conventii& acorduri si contracte n nu0ele :.+.".1.& cu autorizarea %onsiliului c. convoaca si conduce sedintele %onsiliului :niunii si ale %o0isiei per0anente d. ordoneaza actele %onsiliului si ale %o0isiei per0anente ale :.+.".1. e. supraveg8eaza relatiile dintre structurile centrale ale pro#esiei si barouri& precu0 si relatiile dintre barouri #. acorda sprijin si ajutor barourilor n relatiile lor cu autoritatile centrale si locale g. veg8eaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de des#asurare a activitatii avocatilor la instante judecatoresti si la organele de ur0arire penala.

56

c. %olegialitatea organelor de conducere 9 organele de conducere ale barourilor si ale :niunii si des#asoara activitatea de baza principiului colegialitatii. st#el& adunarea generala a baroului este legal constituita cu participarea 0ajoritatii 0e0brilor sai. .aca nu0arul legal nu se poate ntruni& prezidiul adunarii generale& de #ata cu cei prezenti& stabileste o noua adunare generala n ter0en de cel 0ult 15 zile. Cotarrile se adopta cu votul 0ajoritatii 0e0brilor prezenti& n a#ara de cazurile n care legea prevede alt cvoru0 de sedinta si de vot. %onsiliul baroului lucreaza n 0od legal doar n prezenta a doua trei0i din nu0arul 0e0brilor sai. Cotarrile se adopta cu votul 0ajoritatii 0e0brilor prezenti. Principii ase0anatoare sunt adoptate de legiuitor si n legatura cu organele de conducere ale :niunii. st#el& %onsiliul uniunii lucreaza legal n prezenta a doua trei0i din nu0arul 0e0brilor sai si adopta 8otarri cu votul 0ajoritatii 0e0brilor prezenti. celeasi reguli se aplica si %o0isiei per0anente. ?or0ele de e!ercitare a pro#esiei de avocat Potrivit prevederilor art.5 din legea nr.51D1,,5 si art.16)26 din /tatut& #ro#esia de avocat se e!ercita& la alegere& ntr)una din ur0atoarele #or0eA a. b. c. d. cabinet individual cabinetul asociat societatea civila pro#esionala societatea civila pro#esionala cu raspundere li0itata.

vocatul este liber sa opteze si sa)si sc8i0be optiunea pentru una din #or0ele de e!ercitare a pro#esiei prevazute de lege. cesta nu poate activa conco0itent n 0ai 0ulte #or0e de e!ercitare a pro#esiei. Potrivit prevederilor art.172 din /tatut& toate #or0ele de e!ercitare a pro#esiei de avpcat sunt supuse ur0atoarelor principiiA a. patri0oniul co0un este a#ectat e!clusiv activitatii pro#esionale si are regi0ul patri0oniului de a#ectatiune pro#esionalaB b. titularul cabinetului individual si avpcatul asociat nu pot presta activitati pro#esionale n a#ara #or0ei de e!ercitare a pro#esiei pentru care au optatB c. avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat n cadrul pro#esieiB d. avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat n cadrul pro#esieiB e. avocatul salarizat n interiorul pro#esiei si avocatul colaborator nu pot activa& n aceeasi calitate& n 0ai 0ulte #or0e de e!ercitare a pro#esieiB

57

#. avocatul colaborator si avocatul salarizat n interiorul pro#esiei nu au drept la clientela proprieB g. obligia de a co0unica de ndata baroului& n scris& 0odi#icarile privind asocierea& colaborarea sau angajarea revine att avocatului ct si titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate& societatilor civile pro#esionale sau al societatilor civile pro#esionale cu raspundere li0itataB 8. #or0ele de e!ercitare a pro#esiei se individualizeaza prin denu0ire& con#or0 prevederilor legii si ale prezentului statut& n cazul tuturor #or0elor de e!ercitare a pro#esiei de catre avocatii straini se pot utiliza& la alegere& denu0irea si nu0ele #or0ei de e!ercitare a pro#esiei din tara sau din strainatate. %abinetele individuale Potrivit regle0entarii date de legea nr.51D1,,5& n cadrul cabinetului individual si e!ercita pro#esia un avocat de#initiv titular& singur sau 0preuna cu avocatii colaboratori. %abinetele individuale se pot asocia n scopul e!ercitarii n co0un a pro#esieiB drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate si pastreaza caracterul personal si nu pot #i cedate. %abinetele individuale se pot grupa pentru a)si crea #acilitati te8nico)econo0ice n vederea e!ercitarii pro#esiei si si pastreaza individualitatea n relatiile cu clientii. %abinetul individual de avocat se n#iinteaza n baza actului de n#iintare a cabinetului individual de avocat nregistrat la barou si ntoc0it con#or0 ane!ei nr.II$((( din statut. 1elatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare nc8eiat n #or0a scrisa. %ontractul ca cuprinde& n 0od obligatoriu& 0entiunile prevazute n ane!a nr.(I din statut. %abinetele asociate %abinetele individuale se pot asocia n scopul e!ercitarii n co0un a pro#esiei. vocatii din cabinetele asociate intra n relatii cu clientii n nu0ele asocierii din care #ac parte. %abinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare. :n cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client& daca unul dintre cabinetele asociate se opune n 0od justi#icat. ;n cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civila pro#esionala& denu0irea cabinetului individual asociat si de sintag0a n asocier /ocietatea civila pro#esionala /ocietatea civila pro#esionala care contribuie n natura siDsau n nu0erar la constituirea unui patri0oniu de a#ectatiune n vederea des#asurarii activitatii
5-

pro#esionale. %eilalti avocati n cadrul societatii civile pro#esionale #ie n calitate de avocati colaboratori& #ie n calitate de avocati salariati n cadrul pro#esiei. Potrivit prevederilor art.7 alin.1 din lege& #or0ele de e!ercitare a pro#esiei de avocat si cabinetele grupate vor #i individualizate prin denu0ire& dupa cu0 ur0eazaA a. ncazul cabinetului individual)nu0ele avocatului titular& ur0at de sintag0a cabinet de avocatB b. n cazul cabinetelor asociate)nu0ele tuturor titularilor& ur0ate de sintag0a cabinete de avocat asociateB c. n cazul societatilor civile pro#esionale si al societatilor civile pro#esionale cu raspundere li0itata)nu0ele a cel putin unuia dintre asociati& ur0at de sintag0a societate de avocati sau& dupa caz& societate civila de avocati cu raspundere li0itataB d. n cazul cabinetelor grupate)nu0ele #iecarui titular de cabinet& ur0at de sintag0a cabinete de avocat grupate. %abinetele grupate& cabinetele asociate& societatile civile pro#esionale si societatile civile pro#esionale cu raspundere li0itata pot avea si proprietate co0una. vocatul poate sc8i0ba oricnd #or0a de e!ercitare a pro#esiei& cu nstiintarea baroului din care #ace parte. vocatul nu si poate e!ercita pro#esia& n acelasi ti0p& n 0ai 0ulte #or0e de e!ercitare a acesteia. /ocietatea civila pro#esionala cu raspundere li0itata /ocietatea civila pro#esionala cu raspundere li0itata se constituie prin asocierea a cel putin 2 avocati de#initivi a#lati n e!ercitiul pro#esiei& are personalitate juridica si patri0iniu propriu& avnd ca obiect unic de activitate ecercitarea pro#esiei de avocat n conditiile art.3 din lege. .obndirea personalitatii juridice a societatii civile pro#esionale cu raspundere li0itata are loc la data nregistrarii la barou a deciziei e0ise de catre consiliul baroului n a carui raza teritoriala se a#la sediul ei principal. /ocietatea civila pro#esionala cu raspundere li0itata se individualizeaza printr)o denu0ire speci#ica care cuprinde nu0ele a cel putin unuia dintre asociati& ur0at de sintag0a societate civila de avocati cu raspundere li0itata. ctul constitutiv si statutul societatii civile pro#esionale cu raspundere li0itata& nc8eiate n conditiile legii si statutului pro#esiei& sunt guvernate de legea civla. Orice 0odi#icare a actului constitutiv se poate #ace nu0ai n scris& cu respectarea legii si a statului. /ocietatea civila pro#esionala cu raspundere li0itata dobndeste personalitate juridica la data nregistrarii ei la barou& n baza deciziei e0ise de catre consiliul baroului n a carui raza teritoriala se a#la sediul sau principal. /ocietatea civila
5,

pro#esionala cu raspundere li0itata este condusa de adunarea generala a asociatilor. ctivitatea e!ecutiva este condusa de un avocat coordonator ales de 0ajoritatea ales de 0ajoritatea avocatilor asociati& care va avea co0petentele stabilite prin actul constitutiv si statutul societatii. sociatul se poate retrage oricnd din societate cu conditia de a noti#ica& n scris& celorlati asociati intentia de retragere cu cel putin 3 luni nainte. .obndirea calitatii de avocat Potrivit prevederilor art.11 alin.1 din legea nr.51D1,,5& poate #i 0e0bru al barourilor din 1o0ania cel care ndeplineste ur0atoarele conditiiA a. este cetatean ro0an si are e!ercitiul drepturilor civile si politice b. este licentiat al unei #acilitati de drept sau doctor n drept c. nu se gaseste n vreunul dintre cazurile de nedeter0inate prevazute de legea nr.51D1,,5 d. este apt& din punct de vedere 0edical& pentru e!ercitarea pro#esiei. Poate #i pri0it n pro#esie& cu scutire de e!a0en& la cerereA a. titularul diplo0ei de doctor n drept b. cel care pna la data pri0irii n pro#esia de avocat a ndeplinit #unctia de judecator& procuror& norat public& consilier juridic sau jurisconsult ti0p de cel putin 13 ani si daca nu i)a ncetat activitatea din 0otive disciplinare care l #ac pentru pro#esia de avocat. /unt e!ceptate persoanele care au detinut #unctia de judecator la ;nalta %urte de %asatie si Justitie. Pentru nscrierea la e!a0en candidatul va depune dosarul de nscriere la baroul n circu0scriptia caruia doreste sa si e!ercite activitatea. %ererile de pri0ire n pro#esia de avocat se adreseaza decanului baroului respectiv. .osarul va #i depus cu cel putin 25 zile nainte de datat e!a0enului. *l este obligat sa depuna o ta!a de participare la e!a0en& stabilita de consiliul baroului. /eparat se va ac8ita ta!a de participare cuvenita :.+.".1. vocatii stagiari /tagiul reprezinta perioada pre0ergatoare de#initivarii n pro#esia de avocat si ur0areste pregatirea pro#esuJionala a avocatului la nceputul e!ercitarii pro#esiei. .urata stagiului este de 2 ani& calculata de la data nscrierii n 'abloul avocatilor. Pregatirea si #or0area pro#esionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prinA

63

a. ndru0are si #or0are pro#esionala continua n cadrul #or0ei de e!ecutare a pro#esiei cu care avocatul stagiar se a#la n raporturi contractuale de colaborare sau n calitate de salarizat n interiorul pro#esieiB b. con#erinte de stagiu organizate de (nstitutul +ational pentru Pregatirea si Per#ectionarea vocatilor. ;n a#ara ndatoririlor legale& statutare si deontologice avocatul stagiar are ur0atoarele ndatoriri supli0entareA a. sa si per#ectionare pregatirea pro#esionala teoretica si sa)si nsuseasca te8nica de practica avocatialaB b. sa participe la toate con#erintele de stagiu organizate de consiliul baroului& sa pregateasca n scris subiectele con#erintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul con#erintelor de stagiuB c. sa e#ectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul ndru0ator si de serviciul de asistenta judiciara al barouluiB d. sa participe la toate 0ani#estarile pro#esionale la care este convocat de catre organele de conducere ale pro#esieiB e. sa des#asoare o activitate e#ectiva n pro#esie si sa anunte n scris orice 0otiv de suspendare a stagiului. 6a s#rsitul #iecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va #i notata cu note ntre 1 si 13 de catre consilierul coordonator al stagiului& avndu)se n vedere lucrarile e#etuate& participarea la dezbaterea te0elor& precu0 si pezenta la con#erintele de stagiu si la 0ani#estarile baroului la care a #ost convocat. %onsiliul baroului& evalund notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului precu0 si raportul avocatului ndru0ator si raportul coordonatorului serviciului de asitenta judiciara& pate dispune 0otivat prelungirea stagiului cu 1 an. vocatul stagiar poate e#ectua ur0atoarele activitatiA a. consultatii si cereri cu caracter juridic b. asistenta si reprezentare juridica n #ata judecatoriilor& a organelor de ur0arire penala& a autoritatilor cu atributii jurisdictionale& a notarilor publici si a e!ecutorilor judecatoresti& a organelor ad0inistratiei pulice si a institutiilor& precu0 si a altor persoane juridice& n conditiile legii. .upa pro0ovarea e!a0enului& candidatul dobndeste titlul pro#esional de avocat de#initiv si va #i nscris n 'abloul avocatilor de#initivi .repturile si ndatoririle avocatului Potrivit prevederilor art.2- din lege& avocatul are ur0atoarele drepturiA

61

) sa asiste si sa reprezinte orice persoana #izica sau juridica& n te0eiul unui contract nc8eiat n #or0a scrisa& care dobndeste data certa prin nregistrarea n registrul de evidenta. ;n lipsa unor prevederi contrare& avocatul poate sa e#ectueze orice act speci#ic pro#esiei pe care l considera necesar pentru pro0ovarea drepturilor si intereselor legiti0e ale clientuluiB ) #or0ele de e!ercitare a pro#esiei se avocat au dreptul sa si stabileasca sediul pro#esional nu0ai n circu0scriptia baroului n care sunt nscrisi n 'abloul avocatilor cu drept de e!ercitare a pro#esiei& oricare dintre avocati titulari sau asociatiB ) avocatul precu0 si clientul sau& au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica sau sa l 0odo#ice de co0un acord& n conditiile prevazute de statutul pro#esieiB ) de a alege si de a #i ales n organele de conducere ale pro#esiei n conditiile prevazute n lege si n statutB ) pentru a ctivitatea sapro#esionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea tuturor c8eltuielilor #acute n interesul procesual al clientului sauB ) de a pastra secretul pro#esionalB ) de a avea propriul siste0 de asigurari socialeB ) de a avea contacte cu clientul sau ori de cte ori acest lucru se i0puneB ) dreptul la sediu principal si secundarB ) de a #i ocrotiti de lege n e!ercitarea pro#esiei& #ara a putea #i asi0ilati #unctionarului public sau altui salariatB ) avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile #acute oral sau n scris& n #or0a adecvata si cu repsectarea prevederilor legii& n #ata instantelor de judecata& a organelor de ur0arire penala sau a altor organe ad0inistrative de justitie& daca aceste sustineri sunt n legatura cu apararea n acea cauza si sunt necesare stabilirii adevarului. Principalele ndatoriri ale avocatului suntA ) sa nu e!ercite pro#esia dect dupa e0iterea deciziei de pri0ire n barou si nscrierea pe 'abloul avocatilor cu drept de e!ercitare a pro#esieiB ) sa studieze te0einic cauzele care i)au #ost ncredintate& angajate sau din o#iciuB ) sa se prezinte la #iecare ter0en la instantele de judecata sau la organele de ur0arire penala ori la alte institutii& con#or0 0andatului ncredintatB ) sa depuna toate diligentele necesare pentru realizarea serviciului pro#esional pentru care a #ost angajatB ) sa pastreze secretul pro#esionalB ) sa si decline calitatea si identitatea n #ata autoritatilor si a altor avocati cu care intra n contact& cu prilejul ndeplinirii actelor speci#ice pro#esieiB ) sa respecte 0odalitatile de ncetare a contractului de asistenta juridicaB

62

) sa asigure substituirea n cazul n care avocatul este 0piedicat sa ndeplineasca serviciul pro#esional la care s)a angajatB ) sa 0ani#este constiinciozitate si probitate pro#esionalaB ) sa pledeze cu de0nitate #ata de judecatori si de partile din procesB ) ori de cte ori este necesar& n raport cu natura si cu di#icultatea cauzei& avocatul este obligat sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise& din proprie initiativa sau la cererea instantei de judecataB ) sa acorde asistenta juridica n cauzele n care a #ost dese0nat din o#iciu sau gratuit de catre barouB ) sa se asigure pentru raspunderea pro#esionala& n conditiile stabilite prin statutul pro#esiei. Prin <raspundere pro#esionala= se ntelege acoperirea daunelor e#ective de client si rezultate din e!ercitarea pro#esiei cu nerespectarea prevederilor legii& ale statutului si ale regulilor deontologice. /uspendarea& trans#erul si ncetarea calitatii de avocat Potrivit art.27 din legea 51D1,,5 si art.4, din /tatut& e!ercitarea pro#esiei de avocat se suspendaA a. pe toata durata e!istentei starii de inco0patibilitate b. n te0eiul unei 8otarri judecatoresti sau disciplinare de interdictie te0porara de a pro#esa c. n caz de neplata totala sau partiala a ta!elor si a contributiilor pro#esionale catre barou& catre :.+.".1. si catre siste0ul propriu de asigurari sociale ti0p de 3 luni de la scadenta acestora si pna la lic8idarea integrala a datoriilor d. la cererea scrisa a avocatului. vocatul 0potriva caruia s)a dispus 0asura suspendarii este obligat ca n ter0en de cel 0ult 15 zile de la data co0unicarii 0asurii sa si asigure substituirea. 'rans#erul solicitat de avocat la un alt barou& pentru 0otive justi#icate& se va adresa n scris decanului baroului de la care doreste sa se trans#ere. %ererea de trans#er va #i nsotita de actele pe care se nte0eiaza si de un certi#icat eliberat de baroul de la care se solicita trans#erul. %erti#icatul va indica datele personale& pro#esionale& disciplinare ale solicitantului si va atesta ca solicitantul a ac8itata la zi ta!ele si contributiile pro#esionale catre barou& :.+.".1. si siste0ul propriu de asigurari sociale.

63

.upa veri#icarea de catre consiliul baroului a 0odului n care au #ost respectate de catre petent& dispozitiile privind 0odul de organizare si #unctionare a #or0elor de e!ercitare a pro#esiei& rpecu0 si a conditiilor de pri0ire n pro#esie& va e0ite o decizie cu privire la trans#er ce se co0unica solicitantului si baroului din care acesta #ace parte. .ecizia prin care s)a respins cerere de trans#er va #i 0otivata si poate #i contestata& n ter0en de 15 zile de la co0unicare& la %onsiliul :.+.".1. %alitatea de avocat nceteazaA a. prin renuntare scrisa la e!ercitiul pro#esiei& avocatul este obligat sa #inalizeze toate cauzele angajate sau sa asigure substituireaB b. prin deces& cauzele acestuia vor #i preluate de catre colaboratorii ori asociatiide#unctului& iar n lipsa lor& de catre avocatii dese0nati de coniliul barouluiB c. prin e!cluderea din pro#esie& ca sanctiune disciplinaraB d. n cazul n care avocatul a #ost conda0nat de#initiv pentru o #apta prevazuta de legea penala si care l #ace nede0n de a #i avocat& potrivit legii. ;ncetarea calitatii de avocat se constata prin decizie a consiliului baroului si are drept consecinta radierea n cauza din 'abloul avocatilor. .aca avocatul ndeplineste conditiile de pensionare prevazute de lege& pe baza unui aviz 0edical anual privind 0entinerea capacitatii #izice si psi8ice necesare e!ercitarii pro#esiei de avocat& va putea sa solicite continuitatea e!ercitarii pro#esiei. %ererea de continuare a e!ercitarii pro#esiei se solutioneaza de consiliul baroului. .ecizia de respingere a 0entinerii n activitate poate #i contestata& n ter0en de 15 zile de la co0unicare& la %onsiliul :.+.".1.

1aspunderea disciplinara a avocatilor Protectia onoarei si prestigiului pro#esiei& respectarea legii& a statutului pro#esiei si a deciziilor obligatorii ale organelor pro#esiei sunt ndatoriri ale #iecarui avocat& ncalcarea lor constituind abateri disciplinare grave. vocatul raspunde disciplinar pentru neresoectarea prevederilor legii avocaturii sau ale statutului& nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii& precu0 orice #apte savrsite n legatura cu pro#esia sau n a#ara acesteia& care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si prestigiul pro#esiei sau ale institutiei. (nstantele judecatoresti si parc8etele Ministerului Public sunt obligate sa nainteze consiliului baroului orice plngere #acuta 0potriva unui avocat si sa l
64

nstiinteze despre orice actiune de ur0arire penala sau de judecata pornita 0potriva unui avocat. (nstantele disciplinare suntA a. co0isia de disciplina a baroului b. %o0isia centrala de disciplina c. %onsiliul :.+.".1.& n plenul sau. a. co0isia de disciplina a baroului judeca& n pri0a instanta& n co0plet de 3 0e0bri& abaterile disciplinare savrsite de avocatii nscrisi n cadrul acestuia& cu e!ceptia abaterilor savrsite de decan si de 0e0brii %onsiliului :.+.".1. b. ;n cadrul :.+.".1. este organizata si #unctioneaza %o0isia centrala de disciplina este alcatuita din reprezentantii barourilor dese0nati de adunarile generale ale acestora. %o0isia de disciplina judecaA ) ca instanta de #ond& n co0plet de 3 0e0bri& abaterile savrsite de 0e0bri %onsiliului :.+.".1. si de decanii barourilorB ) n contestatie& n co0plet de 5 0e0bri& contestatiile declarate de avocatul interesat& decanul baroului si de presedintele :.+.".1. 0potriva deciziilor pronuntate de co0isiile de disciplina ale barourilor si a nc8eierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege. c. %onsiliul :.+.".1.& constituit ca instanta disciplinara& n plenul sau& 0ai putin cel n cauza& judeca recursurile declarate 0potriva deciziilor pronuntate de %o0isia centrala de disciplinara& ca instanta de #ond& si a nc8eierilor prevazute la art.74 alin.1 si 2 din lege. %onstituie abateri disciplinare graveA 1. #apta savrsita de avocat& prin care se ncalca dispozitiile legii& ale statutului pro#esiei& 8otarrile obligatorii ale organelor pro#esiei& ale consiliului baroului n care avocatul este nscris sau n care si are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori prestigiul pro#esiei sau al corpului de avocatiB 2. nerespectarea secretului pro#esional re#eritor la orice spect al cauzei. ceasta obligatie este absoluta si neli0itata n ti0p. vocatul nu poate #i obligat n nici o circu0stanta si de catre nicio persoana #izica sau juridica sa divulge secretul pro#esional& cu e!ceptiile prevazute de legeB 3. angajarea unui nou client& daca prin aceasta sunt dezvaluite secretele a#late de la un lat client& cu e#ecte prejudiciabile pentru acestaB 4. nceperea activitatii prin oricare dintre #or0ele de e!ecutare a pro#esiei& naintea obtinerii aprobarilor din partea consiliului barouluiB

65

5. nerespectarea la %onsiliul baroului a 8otarrilor judecatoresti prin care au #ost conda0nati& prin care li s)a aplicat pedeapsa interdictiei de a e!ercita pro#esia& prin care au #ost declarati #aliti #raudulosi sau prin care au #ost conda0nati de#initiv pentru #apte savrsite n legatura cu e!ercitarea pro#esieiB 6. e!ercitarea pro#esiei de catre avocatul al carui drept de e!ercitare a pro#esiei este suspendat potrivit prevederilor art.4, din statut& n perioada 0surii suspendarii& constituie abatere disciplinara grava. vocatul este dator sa ncunostinteze de ndata consiliul baroului despre orice situatie care ar putea duce la suspendarea e!ercitiului dreptului de a pro#esa& 7. eliberarea a 0ai 0ult de doua reco0andari& indi#erent daca reco0andarea se re#era la ndru0area e#ectiva a avocatului stagiar sau daca sprijina cererea acestuia pentru pri0irea n pro#esie ca avocat stagiarB -. nendeplinirea obligatiilor de ndru0are pro#esionala si de a nu asigura venitul 0ini0 lunar garantat al avocatului stagiarB ,. ncalcarea obligatiei #ostilor 0agistrati de anu pune concluzii la instantele la care au #unctionat& ti0p de 2 ani de la ncetarea #unctiei detinuteB 13. ncalcarea obligatiei #ostilor procurori de cadre de politie de a nu acorda asistenta juridica la nici un organ de ur0arire penala din localitatea unde au #unctionat ti0p de 2 ani anteriori pri0irii n pro#esieB 11. nerespectarea interdictiei privind e!ercitarea la instanta de judecata sau la parc8etul unde sotul avocatului sau ruda ori a#inul sau pna la gradul al treilea inclusiv ndeplineste #unctia de 0agistratB 12. #olosirea de catre avocat de procedee inco0patibile cu de0nitatea pro#esiei n scopul dobndirii clientelei& n 0od ne0ijlocit sau prin persoane interpuseB 13. #olosirea 0ijloacelor de publicitate a #or0elor de e!ercitare a pro#esiei ca recla0a cu scopul dobndirii de clientela& n alte conditii dect cele per0ise de legeB 14. re#uzul avocatului de a)si declina calitatea si identitatea n #ata autoritatilor si a altor avocati cu care intra n contact& cu prilejul ndeplinirii actelor speci#ice pro#esieiB 15. neplata contributiilor lunare n cuantu0ul si la ter0enele stabiliteB 16. nerespectarea obligatiei de a se abtine de la e!ercitarea oricarei activitati pro#esionale n cazul n care e!ista sau survine un con#lict de intereseB 17. nerespectarea& de catre avocat& a obligatiei privind tinerea la zi a evidentelor stabilite de lege si statut. /anctiunile deisciplinare ce pot #i aplicate avocatilor& potrivit art.73 alin.1 din legea nr.51D1,,5& suntA ) ) 0ustrarea avertis0entul

66

) a0enda de la 533.333 lei la 5333.333 lei& care se #ace venit la bugetul baroului ) interdictia de a e!ercita pro#esia pe o perioada de la o luna la un an ) e!cluderea din pro#esie. ;n caz de abatere evidenta si grava& instanta disciplinara poate lua 0asura suspendarii avocatului din e!ercitiul pro#esiei pna la judecarea de#initiva a cauzei. 1epetarea unei abateri disciplinare constituie o circu0stanta agravanta& care va #i luata n consideratie la aplicarea sanctiunii. %onsiliile baroului sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate #iecarui avocat si sa co0unice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor pro#esiei& constituite potrivit legii. 1elatiile dintre avocat si client. Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client ;n e!ecutarea pro#esiei& avocatii trebuie sa respecte anu0ite reguli si uzuante& n #unctie de persoanele cu care intra n contact. ;n literatura juridica de specialitate au #ost e!pri0ate o serie de reguli deontologice care& n principal& se re#era laA . #ata de clienti& avocatului i se cere sa depuna toate diligentele pentru apararea intereselor acestora& in#or0ndu)i e!act si corect asupra situatiei lor. Pentru nendeplinirea obligatiilor sale& avocatul este obligatA a. sa actioneze cu pro0ptitudine n reprezentarea clientului& potrivit cu natura cauzeiB b. sa trateze adecvat #iecare cauza& potrivit cu natura 0prejurarilor si speci#icul cauzeiB c. sa re#uze un client& ori de cte ori este constient ca nu poate o#eri clientului cu pro0ptitudine seviciul pro#esional solicitatB d. sa nu neglijeze cauzele clientuluiB e. sa respecte orice persoana i0plicata n procedurile legale n care asista sau reprezinta clientul si se va abtine de la 0etode sicanatorii si prejudiciabile pentru terte parti& daca acestea sunt evident indi#erente si irelevante intererselor clientului reprezentatB #. n activitatea de consiliere& sa actioneze cu tact si rabdare pentru a n#atisa si a e!plica clientului toate aspectele cazului n care l asista siDsau l reprezinta pe clientB

67

g. sa #oloseasca cel 0ai potrivit li0baj n raport cu starea si e!perienta clientului& pentru ca acesta sa aiba o reprezentare corecta si co0pleta asupra situatiei sale juridiceB 8. sa se consulte adecvat cu clientul pentru a stabili scopul& 0odalitatile si #inalitatea consilierii& precu0 si solutiile te8nice pe care le va ur0a pentru a realiza& cnd este cazul& asistenta si reprezentarea clientuluiB i. sa respecte optiunile clientului n ceea ce priveste scopul si #inalitatea asistentei si reprezntarii& #ara a abdica de la independenta si crezul sau pro#esionalB j. sa se consulte per0anent cu clientul n legatura cu strategia& 0ijloacele te8nice si tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a #ost angajatB 2. sa priveasca speta respectiva dintr)o perspectiva proprie si sa acorde clientului s#aturi dezinteresateB l. sa atentioneze clientul cu privire la consecinte& sau& dupa caz& va putea denunta contractul de asitenta juridica& ori de cte ori clientul propune un de0ers asupra caruia avocatul apreciaza ca va avea consecinte nelegale sau consecinte legale negativeB 0. sa se consulte per0anent cu #iecare dintre clientii reprezentati n co0un n ceea ce priveste deciziile care trebuie adoptate si 0otivele deter0inate n adoptarea acestora& ast#el nct #iecare client sa poata lua propriile decizii& n baza unor in#or0atii co0plete& n cazul n care avocatul asista n co0un 0ai 0ulti clientiB n. sa o#ere clientului o opinie legala& onesta cu privire la consecintele de #apt si juridice ale cazului investigat& n li0itele in#or0atiilor #urnizate de clientB o. sa se abtina de la asistarea si s#atuirea constienta a unui client n activitati in#ractionale ori contraventionaleB p. sa se retraga i0ediat si sa renunte la asitarea si reprezentarea clientului& n cazul n care& actiunile si scopurile clientului& desi aparent legale la nceputul asistentei siDsau reprezentarii& se dovedesc pe parcursul acesteia ca #iind in#ractionaleB H. sa in#or0eze rezonabil clientul n legatura cu situatia curenta a asistentei si reprezentarii si sa raspunda cu pro0ptitudine oricaror solicitari de in#or0are din partea clientuluiB r. sa e!plice clientului 0prejurarile cauzei& situatia curenta& posibilele evolutii viitoare si eventualele rezultate& n 0od rezonabil& corespunzator cu 0prejurarile concrete ale cazuluiB s. sa tina distinct evidenta bunurilor apartinnd clientilor sai sau unor terte parti& care i)au #ost 0credintate n legatura cu e!ercitarea pro#esieiB t. sa predea clientului sau& dupa caz& tertei persoane ndreptatite bunurile ncredintate de client& cu e!ceptia situatiilor prevazute de lege sau a unei ntelegeri cu clientulB u. sa nu angajeze discutii& n cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat& #ara acordul prealabil al con#ratelui sau.
6-

". #ata de 0agistrati& avocatul are datoria sa aiba o atitudine de consideratie. %onduita sa trebuie sa evite servilis0ul& dar si #a0iliaris0ul& sa asigure respectarea persoanei sale& si a interesului clientului sau. O co0portare corecta #ata de 0agistrati nu e!clude parerea prorie n cazul unor atitudini contrare. %. #ata de partea adversa& avocatul este tinut sa #ie 0oderat& cuviincios n pledoariile sau concluziile scrise& sa se abtina de la cali#icari o#ensatoare& calo0nioase sau care sa loveasca n de0nitatea u0ana. .. #ata de avocatii adversarului& avocatul trebuie sa 0ani#este co#raternitate& corectitudine& loialitate si diligenta. cest lucru l obliga la 0oderatie n replici& la co0unicarea actelor de procedura necesare& la interdictia de a lua legatura cu partea adversa n lipsa avocatului ei. *. #ata de baroul din care #ace parte este obligat sa se supuna regulilor stabilite& sa 0ani#este senti0ente de co#raternitate. ;n orice ocazie& avocatul nu trebuie sa iute legaturile pro#esionale care)l ataseaza con#ratilor& jura0ntul identic pe care l)au prestat si solidaritatea care trebuie sa)i uneasca. ?. #ata de societate& avocatului i se cere nalta 0oralitate& sa se supuna legilor& o co0portare din care sa reiasa ca este un #actor de ordine #ata de regulile de0ocratice& stabilite n societate& avnd o contributie esentiala la 0entinerea valorilor u0ane. Probitatea& spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii avocatului si pro#esiei& conditii ce ntregesc propria de0nitate a acestuia. Organizarea si e!ecutarea pro#esiei de consilier juridic Pro#esia de consilier juridic #ace parte din categoria pro#esiilor juridice& se organizeaza ca un corp pro#esional si se e!ecuta con#or0 prevederilor legii privind organizarea si e!ercitarea pro#esiei de consilier juridic si ale statutului pro#esiei. ;n e!ercitarea pro#esiei& consilierul juridic se supune nu0ai %onstitutiei& legii pentru e!ercitarea pro#esiei de consilier juridic& codului de deontologie pro#esionala si statutului pro#esiei. %olegiul teritorial al consilierilor juridici& este organizatia pro#esionala creata pentru toti consilierii juridici asociati n aceasta #or0a de organizare dintr)un judet sau din 0unicipiul "ucuresti& indi#erent de ra0ura& do0eniul de activitate ori locul e!ercitarii pro#esiei& ce asigura organizarea si e!ercitarea pro#esiei de consilier juridic n 0od unitar si apara drepturile si interesele legiti0e ale consilierilor juridici si activeaza n baza statutului propriu. ;n cadrul #iecarui colegiu #unctioneaza un secretar general si un trezorier& o co0isie de cenzori co0pusa din 3)5 0e0bri si o co0isie de disciplina #or0ata
6,

din 3)5 0e0bri& a caror atributii sunt stabilite prin regula0ente proprii de #unctionare aprobate de dunarea generala a %olegiului& n baza 8otarrilor %onsiliului :.%.%.J.1. >uniunea colegiilor consilierilor juridic din 1o0ania@. :.%.%.J.1. este #or0ata din toate colegiile consilierilor juridic din 1o0ania si cuprinde toti consilierii nscrisi n 'abloul acestora& cu drept de e!ercitare a pro#esiei de consilier juridic si are drept scop organizarea unitara a e!ercitarii pro#esiei de consilier juridic n 1o0ania. :.%.%.J.1. este persoana juridica de interes general& are patri0oniu si buget propriu& bugetul #iind #or0at din contributiile colegiilor n cotele stabilite de %ongresul :.%.%.J.1. Patri0oniul :.%.%.J.1. poate #i #olosit n activitati producatoare de venituri& n conditiile dreptului co0un. Organele de conducere ale :.%.%.J.1. suntA a. b. c. d. e. #. %ongresul %olegiilor %onsilierilor Juridici din 1oa0niaB %onsiliul :.%.%.J.1.B "iroul e!ecutivB PresedinteleB Pri0)vicepresedinteleB $icepresedinti.

;n structura centrala a :.%.%.J.1. #unctioneazaA a. secretarul generalB b. %o0isia centrala de cenzoriB c. %o0isia centrala de disciplinaB d. %o0isia 0etodologica de organizare si e!ercitare a pro#esiei de consilier juridicB e. paratul te8nic ad0inistrativ. .obndirea si ncetarea calitatii de consilier juridic Pro#esia de consilier juridic nu este una liberala& asa cu0 este cea de avocat& el putnd sa #ie nu0it n #unctie sau angajat n 0unca& n conditiile legii. Potrivit prevederilor art.- din legea nr.514D2333& poate #i cosilier juridic cel care ndeplineste ur0atoarele conditiiA a. b. c. este cetatean ro0an si are do0iciliul n 1o0aniaB are e!ercitiul drepturilor civile si politiceB este licentiat al unei dacilitati de dreptB

73

d. este apt din punct de vedere 0ediacl pentru e!ercitarea pro#esieiB aceasta conditie se dovedeste cu certi#icat 0edical eliberat n conditiile legiiB e. nu se a#la n vreunul dintre cazurile de nede0nitate prevazute de lege. Potrivit legii nr.514D2333& pro#esia de consilier juridi este co0patibila cu ur0atoarele activitatiA a. activitateadidactica universitara si de cercetare juridica& activitatea literara& culturala si publicistica nesalarizataB b. n #unctia de arbitru& 0ediator sau e!pert& n conditiile legii si cu respectarea prevederilor legale privind con#lictul de intereseB c. participarea la co0isii de studii& de ntoc0ire a proiectelor de regle0entari juridice. tributiile& drepturile si raspunderea consilierilor juridici tributii Potrivit prevederilor art.13 din /tatut& activitatea pro#esionala a consilierului juridic se realizeaza prinA a. consultati si cereri cu caracter juridic n toate do0eniile dreptului b. redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia c. redactarea proiectelor de contracte& precu0 si negocierea clauzelor legale contractuale d. asitenta& consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesate e. redactarea de acte juridice& atestarea identitatii partilor& a consi0ta0ntului si a datei actelor nc8eiate& care privesc persoana juridica n #avoarea careia consilierul juridic e!ercita pro#esia #. avizarea si contrase0narea actelor cu caracter juridic g. veri#icarea legalitatii actelor cu caracter juridic si ad0inistrativ pri0ite spre avizare 8. se0narea la soliocitarea conducerii& n cadrul reprezentarii& a docu0entelor cu caracter juridic e0anate de la persoana juridica sau de la institutia publica reprezentata i. asigura consultanta si reprezentarea autoritatii sau institutiei publice n serviciul careia se a#la ori a persoanei juridice cu care are raporturi de 0unca j. apara drepturile si interesele legiti0e ale acestora n raporturile lor cu autoritatile publice& institutiile de orice natura& precu0 si cu orice persoana

71

juridica sau #izica& ro0ana sau straina& n conditiile legii si ale regula0entelor speci#ice unitatii. %onsilierul juridic tine evidenta n cazurile litigioase sau nelitigioase n care a #ost sesizat. (ndi#erent de regle0entarile persoanei juridice sau entitatii n #avoarea careia si e!ercita pro#esia& consilierul juridic va tine evidenta ur0atoarele activitatiA ) intrarile si iesirile de corespondenta juridica nu0erotate si datate ) registrul de evidenta privind orice situatie litigioasa cu care a #ost sesizat ) registul de evidenta privind avizele scride)datate si nu0erotate ) registrul de nregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea partilor& a continutului si a datei actelor. .repturile consilierului juridicA ) sa #ie nscris n 'ablou& cu drept de e!ercitare a pro#esiei& daca ndeplineste conditiile cerute de lege ) sa acorde consultanta juridica& sa redacteze& sa contrase0neze& sa avizeze pentru legalitate acte juridice& sa asiste si sa reprezinte orice institutie& autoritate publica& persoana juridica sau orice entitate interesata n toate do0eniile de drept& n conditiile legii si ale statutului pro#esiei ) sa asiste& sa acorde consultanta si reprezentarea juridica a persoanelor juridice si a altor entitati interesate& n conditiile legii si ale statutului pro#esiei ) pentru activitatea depusa& consilierul juridic are dreptul sa #ie re0unarat con#or0 prevederilor #or0ei scrise a raportului juridic care sta la baza e!ercitarii pro#esiei #ata de bene#iciar ) n scopul asigurarii pro#esional& actele si lucrarile cu caracter pro#esional a#late asupra consilierului juridic sau la locul de e!ercitare a pro#esiei sunt inviolabile ) n vederea e!ercitarii libere a pro#esiei& consilierul juridic se supune nu0ai %onstitutiei& legii& codului de deontologie pro#esionala si prezentului statut al pro#esiei ) dreptul la opinie pro#esionala consilierul este garantat. (ndi#erent de #or0a n care si des#asoara activitatea pro#esionala& se subordoneaza& nu0ai pe linie ad0inistrativa& persoanei juridice n #avoarea careia si e!ercita pro#esia ) n e!ercitarea pro#esiei& consilierul juridic nu poate #i supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde si e!ercita pro#esia sau din partea oricarei alte persoane juridice de drept public ori privat ) consilierul juridic stagiar are dreptul sa puna concluzii la judecatorie si tribunale& ca instanta de #ond& la organele de ur0arire penala& precu0 si la celelalte organe ad0inistrative cu atributii jurisdictionale
72

) consilierul juridic de#initiv are dreptul sa puna concluzii la instantele judecatoresti de toate gradele& la organele de ur0arire penala& precu0 si la toate autoritatile si organele ad0inistrative cu atributii jurisdictionale ) sa #ie re0unarat pentru activitatea depusa con#or0 prevederilor #or0ei scrise a raportului juridic& care sta la baza e!ercitarii pro#esiei #ata de bene#iciar ) de a asigura secretul pro#esional& actele si lucrarile cu caracter pro#esional a#late asupra consilierului juridic& la do0iciliul acestuia si la locul unde si e!ercita pro#esia sunt inviolabile ) este liber sa aleaga si sa sc8i0be n orice 0o0ent optiunea sa pentru e!ercitarea pro#esiei ) dreptul de a alege si de a #i alesi n organele de conducere ale colegiilor si ale :.%.%.J.1.& n conditiile prevazute de statutele acestor organizatii pro#esionale ) de a nu raspunde penal& 0aterial& ad0inistrativ sau disciplinar pentru sustinerile #acute oral ri scris n #ata instantei de judecata sau a altor organe& daca acestea sunt n legatura cu apararea si necesare cauzei ce i)a #ost ncredintata ) n activitatea sa pro#esionala consilierul juridic se bucura de protectia legii n conditiile prevazute de legea pentru organizarea si e!ercitarea pro#esiei de avocat. ;ndatoririle consilierului juridic ) consilirul juridic este obligat sa apere drepturile si interesele legiti0e ale institutiei& persoanei juridice& autoritatii sau entitatii pentru care e!ercita pro#esia& asigura consultanta si reprezentare juridica& avizeaza si contrase0neaza actele cu caracter juridic e0ise de acesteaB ) n activitatea de consultanta sa reprezentare& sa #or0uleze punctul sau de vedere potrivit prevederilor legale si a crezului sau pro#esionalB ) de a nu se pronunta asupra aspectelor econo0ice& te8nice sau de alta natura cuprinse n docu0entul avizat ori se0nat de acestaB ) sa respecte sole0nitatea sedintelor de judecata si sa nu #oloseasca e!presii jignitoare #ata de co0pletul de judecata& #ata de ceilalti consilieri juridici& avocati sau #ata de partile din procesB ) sa studieze te0einic cauzele n care asista sau reprezinta institutiile& autoritatile ori entitatile interesate& sa se prezinte la ter0ene la instantele de judecata sau la organele de ur0arire penala ori la alte institutiiB ) sa 0ani#este constiinciozitate si probitate pro#esionala& sa pledeze cu de0nitate #ata de judecator si de partile n proces& sa depuna conluzii orale sau note de sedinta ori de cte ori considera necesar acest lucru sau instanta de jdecata dispune n acest sensB ) sa participe la sedintele convocate de %osiliul %olegiului& la activitatile pro#esionale si la sedintele organelor de conducere din care #ac parteB
73

) sa tina evidentele cerute de lege si pe cele prevazute n regule0entele corpurului pro#esional& adoptate de %onsiliul :.%.%.J.1.)cu privire la cauzele n care asista sau reprezintaB ) sa avizeze pentru legaliate actele juridice si sa ac8ite cu regularitate ta!ele si contributiile stabilite pentru #or0area bugetului %olegiului si bugetului :.%.%.J.1.B ) sa restituie actele ce le)au #ost ncredintate institutiei& autoritatii sau entitatii interesate de la care le)au pri0itB ) n vederea e!ercitarii pro#esiei& consilierul juridic de#initiv sau stagiar& este obligat sa se nscrie pe 'abloul tinut de colegiul teritorialB ) n concluziile orale sau scrise& sa sustina cu de0nitate si co0petenta drepturile si interesele legiti0e ale autoritatii sau persoanei juridice pe care o reprezinta si sa respecte nor0ele de deotologice pro#esionala prevazute n legea pentru organizarea si e!ercitarea pro#esiei de avocat si atatutului acestei pro#iesiiB ) sa pastreze secretul pro#esional si con#identialitatea activitatii sale privitor la cauza ce i)a #ost ncredintata& cu e!ceptia cazurilor prevazute e!pres de legeB ) sa respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare n aceeasi cauza sau n cauze cone!e ori la con#lictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate aveaB ) nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare n aceeasi cauza sau n cauze cone!eB ) nu poate pleda 0potriva partii care l)a consultat 0ai nainte n legatura cu aspectele litigioase ale priciniiB ) sa poarte roba n #ata tuturor instantelor judecatorestiB ) nu poate ndeplini #unctia de e!pert& traducator n cauza n care este angajatB ) sa anunte n scris conducerea colegiului teritorial din care #ace parte despre orice intentie de 0odi#icare a optiunii sale privind e!ercitarea pro#esieiB ) de a raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii& statutului pro#esiei si ale regle0entarii legale privind activitatea persoanei juridice n slujba careia se a#laB ) sa ac8ite obligatiile #inanciare ce)i revin #ata de organele pro#esieiB ) sa si decline calitatea si sa si probeze identitatea cu actul <6egiti0atie de consilier juridic= n #ata tuturor instantelor judecatoresti de orice grad& institutiilor si autoritatilor statutului si a altor consilieri juridici si avocati cu care intra n contact cu prilejul ndeplinirii actelor speci#ice pro#esieiB ) de a preda& la ncetarea raporturilor juridice care stau la baza e!ercitarii pro#esiei #ata de o persoana juridica publica sau privata& entitate interesata& ro0ana ori straina& pe baza de proces)verbal& n vederea ar8ivarii& toate docu0entele a#erente activitatii depuse. Predarea pe baza de proces)verbal& nu0erotat si datat& a docu0entelor 0entionate 0ai sus l descarca n totalitate& de orice raspundere& pe consilierul juridic.
74

Organizarea si #unctiile notariatului "irourile de notari publici Potrivit art.14 din lege& activitatea notarilor oublici se des#asoara n cadrul unui birou& n care pot #unctiona unul sau 0ai 0ulti notari publici asociati& cu personalul au!iliar corespunzator. Pentru e#ectuarea lucrarilor din cadrul biroului notarial public& notarul poate nc8eia contracte de 0unca cu unul sau 0ai 0ulti secretari si& dupa caz& cu alt personal au!iliar& avnd si posibilitatea de a nc8eia contracte civile cu colaboratori e!eterni. "iroul de notar va avea ar8iva si registratura proprie& iar notarul public este obligat sa tina o evidenta #inanciar)contabila. Potrivit art.132 din lege& ar8iva activitatii notariale este proprietatea statului si se pastreaza& se conserva si se preda n conditiile legii& deci acest aspect prezinta i0portanta deosebita. rt.43 din 1egula0ent stabileste ca la biroul notarului public se tin ur0atoatele registreA a. registrul general b. opisul registrului general c. registrul de succesiuni d. opisul succesiunilor e. registrul special de renuntari la succesiune #. opisul renuntarilor la succesiune g. registrul de ter0ene succesoriale 8. registrul de depozite i. registrul de depozite registrul de proteste j. registrul de consultatii juridice notariale 2. registrul de traduceri l. registrul de corespondenta. %a0era +otarilor Publici ;n circu0scriptia #iecarei %urti de apel #unctioneaza cte o %a0era a +otarilor Publici& cu personalitate juridica. .in %a0era #ac parte toti notarii publici care #unctioneaza n circu0scriptia %urtii de apel. %a0era +otarilor Publici este condusa de un colegiu director #or0at dintr)un presedinte& un vicepresedinte si 3)5 0e0bri. %olegiul director este ales de adunarea generala a 0e0brilor %a0erei& pentru o perioada de 3 ani& dintre notarii publici. %olegiul director al %a0erei +otarilor Publici are ur0atoarele atributiA

75

a. rezolva plngerile partilor 0potriva notarilor publici si a notarilor stagiari& lund 0asurile corespunzatoare si aducndu)le la cunostinta :niunii +ationale a +otarilor PubliciB b. deleaga& n cazuri e!eceptionale& pentru o perioada deter0inata& un notar public& din aceeasi circu0scriptie a judecatoeriri& care sa asigure #unctionarea unui alt birou de notar public& cu ncunostintarea :niunii +ationale a +otarilor PubliciB c. in#or0eaza :niunea +ationala a +otarilor Publici n legatura cu activitatea birourilor notarilor publici& asupra necesarului de notari publici si notari stagiari si #ace reco0andari cu privire la persoanele ce ur0eaza sa #ie propuse de uniune pentru nu0irea lor n #unctia de notar publici de catre 0inistrul justitieiB d. reprezinta %a0era n relatiile cu tertii la nivelul circu0scriptiei %urtii de apelB e. ntoc0este docu0entarea juridica si asigura consultarea si in#or0area 0e0brilor saiB #. tine evidenta veniturilor si c8eltuielilor %a0erei si a contributiei 0e0brilor saiB g. procura datele si lucrarile necesare pentru "uletinul +otarilor Publici si asigura di#uzarea acestuiaB 8. ndeplineste alte atributii prevazute de lege si de regula0ent. :niunea +ationala a +otarilor Publici +otarii publici din 1o0ania se constituie n :niunea +ationala a +otarilor Publici& organizatie pro#esionala cu personalitate juridica& care si alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu. %onsiliul uniunii are ur0atoarele atributiiA a. propune 0inistrului justitiei nu0irea& suspendarea& revocarea ori ncetarea calitatii de notar publicB b. propune 0inistrului justitiei nu0arul necesar al birourilor de notari publici si conditiile de des#asurare a e!a0enelor de notari publiciB c. stabileste& cu aprobarea 0inistrului justitiei& onorariile 0ini0ale pentru serviciile prestate de notari publiciB d. aproba cotele de contributie ale birourilor notarilor publici la %a0era& precu0 si cele ale %a0erelor la :niunea +ationala a +otarilor Publici& potrivit statutului acesteiaB e. reprezinta :niunea +ationala a +otarilor Publici n raporturile cu tertii& pe plan intern si internationalB #. ndeplineste alte atributii prevazute de lege sau de regula0ent.

76

.repturile notarilor publici Potrivit prevederilor art.11& notarii publici au ur0atoarele drepturiA a. sa aleaga si sa #ie alesi n organele reprezentative ale :niunii si ale %a0erelor& n conditiile prevazute n statutB dreptul la vot nu poate #i delegatB b. sa se adreseze ne0ijlocit tuturor organelor :niunii si ale %a0erelor si sa pri0easca in#or0atiile solicitateB c. sa participe la 0ani#estarile organizate de :niune si de %a0era din care #ace parteB d. sa poarte nse0nele :niuniiB e. sa bene#icieze de un concediu anual de 33 de zile lucratoareB #. sa aiba acces la toate datele care privesc organizarea ad0inistrativa a activitatii notariale att la nivelul %a0erelot& ct si al :niuniiB g. sa li se acorde pentru 0erite deosebite reco0pense diplo0e de onoare si de e!eclenta& la propunerea %olegiului director al %a0erei sau& dupa caz& a %onsiliului :niuniiB 8. sa bene#icieze de asigurari sociale n conditiile legii. ;ndatoririle notarilor publici Obligatiile 0e0brilor :niunii sunt nscrise n art.13 din /tatut& #iind ur0atoareleA a. sa respecte dispozitiile legii si ale regula0entuluiB b. sa respecte dispozitiile statutului si 8otarrile organelor de conducere ale :niunii si ale %a0erelorB c. sa rezolve sarcinile ce le)au #ost ncredintate de organele de conducere& sa conlucreze activi la aplicarea si e!ecutarea 8otarrilor acestora si sa actioneze pentru realizarea scopului :niuniiB d. sa participe la 0ani#estarile iniate de organele de conducere& la activitatile pro#esionale& precu0 si la sedintele organelor de conducere din care #ac parteB e. sa se abtina de la deliberarile organelor de conducere n care sunt alesi& n cazul n care& n ndeplinirea unor atributii ale acestor organe& au un interes propriuB #. sa ac8ite cu regularitate cotele de contributiei stabilite pentru #or0area bugetului %a0erelor si al :niuniiB g. sa pastreze secretul pro#esionalB 8. sa pastreze n cadrul pro#esiei con#identialitatea asupra dezbaterilor& opiniilor si voturilor e!pri0ate n organele de conducereB i. sa respescte nor0ele& principiile si ndatoririle deontologiei notariale si sa aiba un co0porta0ent de0n n e!ercitarea pro#esiei. +erespectarea acestor obligati constituie abateri desciplinare care se sanctioneaza potrivit art.41 di lege.

77

1aspunderea notarilor publici +otarul reprezinta& alaturi de avocat si consilierul juridic& un partener al justitiei& un <0agistrat= n 0aterie neconteincioasa. Pentru ncalcarea obligatiilor sale pro#esionale atunci cnd a cauzat un prejudiciu& notarul public raspunde civil& n conditiile legii civile. .e aceea este nevoie de o asigurare de raspundere pro#esionala& care se realizeaza prin %asa de asigurari& constituita n acest scop. 1aspunderea disciplinara a notarului publici intervine pentru abaterile prevazute de art.3, din lege& respectivA a. b. c. d. ntrziere sau neglijenta n e#ectuarea lucrarilorB lipsa nejusti#icata n e#ectuarea lucrarilorB nerespectarea secretului pro#esionalB co0porta0ent care aduce atingerea onoarei sau probitatii pro#esionale.

/anctiunile disciplinare ce se pot aplica notarilor publici suntA a. observatie scrisaB b. a0enda de la 53.333 lei la 233.333 lei& care se #ace venit la bugetul %a0erei +otarilor Publici. +eac8itarea n ter0en de 33 zile de la data ra0nerii de#initive a 8otarrii atrage suspendarea de drept a notarului public pna la ac8itarea su0eiB c. suspendarea din #unctie pe o durata de 0a!i0u0 6 luniB d. e!cluderea din pro#esie. Organizarea pro#esiei de e!ecutor judecatoresc *!ecutorul judecatoresc este nvestit& potrivit prevederilor art.2 alin.1 din legea nr.1--D2333 0entionata& sa ndeplineasca un serviciu de interes public& sa realizeze procedura prin inter0ediul careia& creditorul& titular al dreptului recunoscut printr)o 8otarre judecatoreasca sau print)un alt e!ecutoriu& reuseste sa constrnga pe debitorul sau sa realizeze prestatia nscrisa n titlul pus n e!ecutare& daca acesta nu ntelege sa)si e!ecute obligatia de buna voie. ctivitatea e!ecutorilor judecatoresti se e!ercita n cadrul unui birou& n care pot #unctiona unul sau 0ai 0ulti e!ecutori judecatoresti asociati& cu personal corespunzator si art.12 alin.1 din lege. "iroul e!ecutorului judecatoresc trebuie sa #ie nregistrat n ter0en de ,3 de zile de la e0iterea ordinului de nu0ire al 0inistrului justitiei. Pentru nregistrarea si tinerea evidentelor activitatii biroului de e!ecutor judecatoresc& n cadrul biroului se tin ur0atoarele docu0enteA ) registrul general
7-

) ) ) ) )

opisul registrului general registrul de valori registrul de nregistrare a noti#icarilor registrul de corespondenta evidenta #iscala.

Pentru e#ectuarea lucrarilor& e!ecutorul judecatoresc poate nc8eia contracte de 0unca cu unul sau 0ai 0ulti secretari si& dupa caz& cu alt pesonal au!iliar si daca este cazul poate nc8eia contracte civile cu colaboratori e!terni. %a0era e!ecutorilor judecatoresti %a0era e!ecutorilor judecatoresti este condusa de un colegiu director #or0at dintr)un presedinte& un vicepresedinte si 3)7 0e0brii& alesi dintre 0e0brii ca0erei respective& de adunarea generala a e!ecutorilor judecatoresti& pentru o perioada de 3 ani. Pentru activitatile curente& colegiul director are un secretar salrizat si personal au!iliar stabilit de adunarea generala. tributiile %olegiului director suntA a. rezolva plngerile partilor e!ecuttorilor judecatoresti si e!ecutorilor judecatoresti stagiari& lund 0asurile corespunzatoare& pe care le aduce la cunostinta :niunii +ationale a *!ecutorilor JudecatorestiB b. deleaga& n cazuri e!eceptionale& pentru o perioada deter0inata de cel 0ult 6 luni& un e!ecutor judecatoresc& pentru a asigura #unctionarea unui alt birou de e!ecutor judecatoresc& cu ncunostintarea presedintelui :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti si a presedintelui judecatoriei n a carei circu0scriptiei ur0eaza sa si e!ercite atributiileB delegarea nu poate #i repetata dect dupa un an& n a#ara cazului n care e!ecutorul judecatoresc delegat si da acordulB c. in#or0eaza :niunea +ationala a *!ecutorilor Judecatoresti n legatura cu activitatea birourilor e!ecutorilor judecatoresti& asupra necesarului de e!ecutori judecatoresti si e!ecutori judecatoresti stagiari si #ace reco0andari cu privire la persoanele care ur0eaza sa #ie propuse de :niunea +ationala a *!ecutorilor Judecatoresti pentru nu0irea lor n #unctia de e!ecutor judecatoresc de catre 0inistrul justitieiB d. ntoc0este docu0entarea juridica si asigura consultarea si in#or0area curecnta a e!ecutorilor judecatorestiB e. tine evidenta veniturilor si c8eltuielilor %a0erei e!ecutorilor judecatoresti si a contributiei 0e0brilor saiB

7,

#. procura datele si lucrarile necesare pentru "uletinul e!ecutorilor judecatoresti si asigura di#uzarea acestuiaB g. ndeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege& de regula0entul de aplicare a acestuia si de /tatutul :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti. :niunea +ationala a *!ecutorilor Judecatoresti :niunea +ationala a *!ecutorilor Judecatoresti din 1o0ania este organizatie pro#esionala cu personalitate juridica& #or0ata din toti e!ecutorii judecatoresti cu dreptul de a pr#esa n acest do0eniu de activitate& nu0iti potrivit prevederilor art.16 din lege. Organele de conducere ale :niunii suntA congresul& consiliul si presedintele. %ongresul :niunii 9 se ntruneste anual la convocarea consiliului si este constituit din delegati ai #iecarei %a0ere a e!ecutorilor judecatoresti& alesi de adunarea generala potrivit nor0ei de reprezentare stabiliote prin statut& din presedintii ca0erelor si ceilalti 0e0brii ai %onsiliului :niunii. %ongresul :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti are ur0atoarele atributiiA a. adopta /tatutul :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti si pe cel al %asei de asigurariB b. alege presedintele si vicepresedintii %onsiliului :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti& precu0 si alte organe stabilite prin statutB c. alege %o0isia de cenzori si %onsiliul de conducere ale %asei de asigurariB d. alege si revoca 0e0brii %o0isie superioare de disciplina& #iecare %a0era a e!ecutorilor judecatoresti avnd dreptul la cte un reprezentatntB e. analizeaza si aproba raportul anual al %onsiliului :niunii +ationale a *!ecutorilor JudecatorestiB #. aproba bugetul :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti si al %asei de asigurariB g. ndeplineste orice alte atributii prevazute de prezenta lege de regula0entul de aplicare a acesteia sau de statut. %onsiliul :niunii 9 este constituit din reprezentanti ai #iecarei %a0ere a e!ecutorilor judecatoresti& alesi de adunarea generala a %a0erei respective& pentru o perioada de 3 ani& potrivit nor0ei de reprezentare stabilite de statut. %onsiliul :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti ndeplineste ur0atoarele atributiiA

-3

a. solicita 0inistrului justitiei nu0irea& suspendarea& revocarea ori ncetarea #unctiei de e!ecutor judecatorescB b. propune 0inistrului justitiei& n vederea aprobarii& nu0arul necesar de birouri de e!ecutori judecatorestiB c. aproba cotele de contributie ale birourilor e!ecutorilor judecatoresti la %a0era e!ecutorilor judecatoresti& precu0 si cele ale %a0erelor e!ecutorilor judecatoresti la :niunea +ationala a *!ecutorilor Judecatoresti& potrivit statutului acesteiaB d. propune 0inistrului justitiei conditiile de des#asurare a concursului sau e!a0enului de ad0itere n pro#esia de e!ecutor judecatoresc si a e!a0enului de capacitateB e. ndeplineste alte atributii prevazute de prezenta lege& de regula0entul de aplicare a aceteia sau de statut. Presedintele si 2 vicepresedinti ai :niuniisunt alesi de %ongres dintre 0e0brii %onsiliului :niunii. .urata 0andatului acestora este de 3 ani cu posibilitatea de a #i realesi o singura data. tributiile presedintelui si vicepresedintilor sunt stabilite prin statutul :niunii. ;n cadrul :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti #unctioneaza o casa de asigurari pentru asigurarea de rapundere civila a e!ecutorilor judecatoresti& cu personalitate juridica& n conditiile stabilite prin statutul propriu aprobat de %ongresul :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti. (nco0patibilitati Potrivit prevederilor art.43 din lege& e!ercitarea #unctiei de e!ecutor judecatoresc este inco0patibila cuA a. activitatea salarizata n cadrul altor pro#esii& e!ceptnd activitatea didactica universitara& activitatea artistica& literara si publicisticaB b. calitatea de deputat sau se senator ori de consilier n consiliile judetene sau locale& pe durata 0andatuluiB c. des#asurarea unor activitati co0erciale& direct sau prin persoane interpuseB d. calitatea de asociat ntr)o sociatate n nu0e colectiv& asociat co0anditat n societatile n co0andita si0pla sau pe actiuni& ad0inistrator al unei societati cu raspundere li0itata& presedinte al unui consiliu de ad0inistratie& 0e0bru al consiliului de conducere& direcotr general sau director al unei societati pe actiuni& ad0inistrator al unei societati civile. /uspendarea si ncetarea calitatii de e!ecutor judecatoresc. Potrivit art.23 din legea nr.1--D2333& e!ercitiul #unctiei de e!ecutor judecatoresc se suspenda an ur0atoarele cazuriA
-1

a. n cazul n care 0potriva e!ecutorului judecatoresc s)a luat 0asura retinerii& arestarii preventive sau tri0iterii n judecata penalaB b. n cazurile de inco0patibilitate prevazute la art.43& precu0 si n cazul interdictiilor prevazute de legeB c. n caz de neplata a contributiilor banesti pro#esionale& ti0p de 3 luni de la scadenta acestora& pna la ac8itarea lor integralaB d. n caz de incapacitate te0porara de 0uncaB e. la cererea e!ecutorului judecatoresc& pentru 0otive nte0eiate. %alitatea de e!ecutor judecatoresc nceteaza n ur0atoarele cazuriA a. la cerereB b. prin pensionare sau n cazul constatarii incapacitatii de 0unca& n conditiile legiiB c. prin des#iintarea biroului e!ecutorului judecatoresc& ur0ata de nee!ercitarea #ara justi#icare de catre titularul acestuia a pro#esiei& n conditiile legii& ntr)un alt birou& n ter0en de 6 luniB d. prin e!cluderea din pro#esie& dispusa ca sanctiune disciplinara& n conditiile prezentei legiB e. n cazul conda0narii de#initive la o pedeapsa privativa de libertate pentru savrsirea unei in#ractiuniB #. n cazul constatarii vadite sale incapacitati pro#esionaleB g. n cazul n care e!ecutorul judecatoresc nu 0ai ndeplineste conditiile prevazute la art.15 din lege. .repturile e!ecutorilor judecatoresti ) e!ecutorii judecatoresti si e!ercita personal atributiile si se bucura de stabilitate n #unctie& neputnd #i trans#erati n alta localitate& #ara acordul lor& cu e!ceptia cazurilor prevazute de legeB ) pentru serviciul prestat& e!ecutorii judecatoresti au dreptul& la onorarii 0ini0ale si 0a!i0ale stabilite d 0inistrul justitiei& cu consultarea %onsiliului :niunii +ationale a *!ecutorilor Judecatoresti.

;ndatoririle e!ecutorilor judecatoresti ) de a)si e!ercita pro#esia cu respectarea dispozitiilor legii e!ecutorilor judecatoresti& a statutului pro#esiei si a regula0entului de aplicare a legii& ale %odului de procedura civila si ale altor legi aplicabile n 0aterieB
-2

) de a nu re#uza n 0od nejusti#icat ntoc0irea actelor de e!ecutare ori bunelor 0oravuriB ) interdictia de a)si #ace recla0a prin orice 0ijloace& cu e!ceptia celor per0ise de lege. :niunea +ationala a *!ecutorilor Judecatoresti este ndreptata sa #aca publicitate prin 0ass)0edia asupra ntregii activitati a e!ecutorilor judecatorestiA ) e!ecutorii judecatoresti au obligatia sa pastreze secretul pro#esional cu privire la actele si #aptele despre care au luat cunostinta n cadrul activitatii lor& c8iar si dupa ncetarea #unctiei& cu e!ceptia cazurilor n care legea sau partile interesate i elibereaza de aceasta obligatieB ) sa participe& cel putin o data la 3 ani& la progra0e de #or0are pro#esionala continua organizate de :niunea +ationala a *!ecutorilor Judecatoresti& de ca0erele e!ecutorilor judecatoresti de pe lnga curtile de apel& de institutii de nvata0nt superior din tara sau din strainatate ori la alte #or0e de per#ectionare pro#esionalaB ) este interzis e!ecutorilor judecatoresti sa dobndeasca direct sau prin persoane interpuse& pentru ei sau pentru altii& bunurile ce au #acut obiectul activitatii de e!ecutare silitaB ) sa se asigure de raspundere pro#esionala prin %asa de asigurari constituita n acest scop& potrivit art.34 din lege. 1aspunderea e!ecutorilor judecatoresti 1aspunderea civila a e!ecutorului judecatoresc poate #i angajata pentru prejudiciile cauzate prin 0odul n care si e!ercita obligatiile pro#esionale ce i revin si este garantata prin casa de asigurari constituita n conditiile art.34 din lege. 1aspunderea disciplinara a e!ecutorului judecatoresc intervine pentru ur0atoarele abateriA a. nerspectarea secretului pro#esionalB b. ncalcarea inco0patibilitatilor si interdictiilor prevazute de legeB c. savarsirea unor #apte care aduc atingere onoarei& probitatii pro#esionale ori bunelor 0oravuriB d. nendeplinirea obligatiilor privind #or0area pro#esionala a e!ecutorilor judecatoresti stagiari& angajati pe baza de contractB e. ntrzierea siste0atica si neglijenta n e#ectuarea lucrarilorB #. absenta nejusti#icata de la birou. /anctiunile disciplinare se aplica n raport cu gravitatea #aptelor si constau nA
-3

a. 0ustrareB b. avertis0entB c. a0enda de la 53 lei 1O+ la 533 lei 1O+ care se #ace venit la bugetul %a0erei e!ecutorilor judecatoresti n a carei raza teritoriala este situat biroul e!ecutorului judecatoresc respectiv.B d. suspendarea din #unctie pe o durata de la o luna la 6 luni. Ministrul justitiei dispune e!cluderea din pro#esie a e!ecutorului judecatoresc conda0nat n conditiile prevazute la art.22 din lege& ncepnd cu data ra0nerii de#initive a 8otarrii judecatoresti de conda0nare. %o0petenta e!ecutorilor judecatoresti Pentru e!ercitarea atributiilor e!ecutorilor judecatoresti& legea a prevazut o deli0itare clara a co0petentei acestora #ata de atributiile instantelor judecatoresti sau a altor organe carora legea le con#era atributii jurisdictionale& de justa rezolvare a acestei proble0e depinznd nu nu0ai realizarea sarcinilor ce revin unei structuri a statului de drept& dar si respectarea cu s#intenie a drepturilor si intereselor partilor din proces si a altor persoane interessate n n#aptuirea si #inalizarea actului de justitie. Potrivit prevederilor art.7 din legea nr.1--D2333& e!ecutorii judecatoresti au ur0atoarele atributiiA a. punerea n e!ecutarea a dispozitilor cu caracter civil din titlurile e!ecutoriiB b. noti#icarea actelor judiciare si e!trajudiciareB c. co0unicarea actelor de proceduraB d. recuperarea pe cale a0iabila a oricarei creanteA e. aplicarea 0asuriolor asiguratorii despuse de instanta judecatoreascaB #. constatarea unor stari de #apt n conditiile prevazute de %odul de procedura civiaB g. ntoc0irea proceselor)constatarea unot stari de #apt n conditiile prevazute de %odul de procedura civila verbale de constatare& n cazul o#ertei reale ur0ate de conse0narea su0ei de catre debitor& potrivit dispozitiilor %odului de procedura civilaB 8. ntoc0irea& potrivit legii& a protestului de neplata a ca0biilor& biletelor la ordin si a cecurilor& dupa cazB i. orice alte acte sau operatiuni date de lege n co0petenta lui. /ubiectele

-4

1. notiunea de jurisdictie& deli0itarea activitatii judiciare de activitatea celorlalte autoritati publice 2. actul jurisdictional si actul ad0inistrativ 3. continutul si #elurile jurisdictiei 4. principiile organizarii judecatoresti 5. organizarea instantelor judecaresti si a instantelor 0ilitare 6. consiliul superior al 0agistraturii 7. 0inistrul justitiei -. conducerea instantelor judecatoresti ,. 0inisterul public& participarea procurorului n procesul penal 13. 0agistratii instantelor 11. institutul national al 0agistraturii& drepturile si obligatiile 0agistratilor 12. raspunderea juridica a 0agistratilor 13. asistentii judiciari 14. au!iliarii justitiei 15. structurile organizatorice ale avocaturii 16. #or0ele de e!ercitare a pro#esiei de avocat 17. avocatii stagiari 1-. organizarea si e!ecutarea pro#esiei de consilier juridic 1,. organizarea si #unctiile notariatului 23. organizarea pro#esiei de e!ecutor judecatoresc.

-5