Cultura

1929-1933: Marea Criza distruge economia mondiala

22 decembrie 2005

CORNEL MICU

La finele primului razboi mondial parea ca economia mondiala si-a revenit si a intrat intr-o perioada de crestere. SUA devin creditoarele statelor europene. Avantul s-a sfarsit printr-o noua criza economica, in 1929. Mizeria provocata de aceasta a condus la ascensiunea extremelor in uropa! fascismul si comunismul.

!inerea neagra
PROTESTE "LA INALTIME". Unul dintre cele mai s ectacul!ase si dramatice e"ecte ale cri#ei ec!n!mice m!ndiale a "!st s!ma$ul. %re&ele muncit!ril!r din intrea'a lume erau la !rdinea #ilei In ()(* a luat s"arsit rimul ra#b!i m!ndial. Intrea'a lume se bucura de e&eniment+ s erandu,se re&enirea la "&remurile bune" de la s"arsitul sec!lului al -I-,lea. Parea ca+ ! data ra#b!iul s"arsit+ nimic nu &a mai utea ru e acea care t!cmai se instaura. Oameni din t!ate tarile ri&eau acum cu incredere in &iit!r+ incercand sa uite masacrele din trecut. URMARILE RA./OIULUI. Ra#b!iul nu a "!st uitat de !ameni. Amintirile lu tel!r erau inca &ii si au marcat intrea'a 'eneratie a acelei eri!ade. Insa ra#b!iul nu a lasat urme numai in mem!rie+ ci si in alte d!menii. Ec!n!mia tutur!r c!mbatantil!r a "!st a"ectata intr,! masura mai mare sau mai mica. Mai mult+ in c!nditiile in care de la s"arsitul sec!lului al -I-,lea ec!n!miile di&ersel!r #!ne 'e!'ra"ice erau c!nectate rin intermediul sc0imburil!r c!merciale+ dis"uncti!nalitatile in ec!n!miile statel!r care artici asera la ra#b!i au r!&!cat r!bleme c0iar si in #!nele neatinse de lu te. O rima serie de cri#e ec!n!mice a i#bucnit la "inele c!n"la'ratiei. A "!st ! eri!ada in care statele s,au straduit sa isi re!r'ani#e#e ec!n!miile+ entru a trece de la ! r!ductie destinata in 'eneral ra#b!iului la una de ace. In #!nele a"ectate direct de lu te+ r!cesul de rec!nstructie a in"rastructurii a am li"icat c!sturile redresarii. AS1ENSIUNEA AMERI1II. Ince utul anil!r 220 marc0ea#a si ascensiunea SUA ca utere ec!n!mica la ni&el m!ndial. Ele au "!st mai utin a"ectate de ra#b!iul urtat in s ecial in Eur! a. Mai mult+ au de&enit credit!arele maril!r uteri din Eur! a+ in s ecial Marea /ritanie si 3ranta. In

cati&a ani+ SUA d!minau din unct de &edere ec!n!mic lumea. Si ele au "!st a"ectate la "inele ra#b!iului+ dar intr,! masura mai mica decat restul statel!r. 4u a ! scurta+ dar 'ra&a cri#a ec!n!mica+ in ()20,()2(+ ec!n!mia SUA se &a relansa ra id. Ince and din ()22+ cresterea ec!n!mica era c!ntinua+ "iind am li"icata de mai multi "act!ri5 e6istenta ca italuril!r masi&e+ r!cesul de c!ncentrare a intre rinderil!r in trusturi+ cresterea e"icientei muncii in urma r!cesului de standardi#are a r!ductiei si de#&!ltarii te0n!l!'iei. Eur! a cun!aste si ea ! eri!ada de redresare+ desi a&antul SUA este net su eri!r. Parea t!tusi ca+ in mare+ ec!n!mia mer'e intr,! directie ascendenta. 10iar si %ermania s,a bucurat de reesal!narea sumel!r e care trebuia sa le lateasca in c!ntul dat!riei de ra#b!i. Mai mult+ din ()27 intra intr,! eri!ada de crestere ec!n!mica+ sustinuta de im rumuturile americane. 4E1LINUL SI 1A4EREA. /!!m,ul ec!n!mic nu a durat "!arte mult. 1resterea r!ductiei era ur si sim lu mai mare decat cresterea cererii. Mai mult+ s ecula de&enise un m!d ra id de imb!'atire. Se cum arau actiuni e credit+ care erau re&andute la ! &al!are mai mare un!r cum arat!ri d!rit!ri d!ar sa le re&anda mai de arte entru r!"it. Mai mult+ a'ricult!rii au de su"erit c0iar si in eri!ada cresterii ec!n!mice. Pretul r!dusel!r a'ric!le era mic+ in &reme ce acela al masinil!r a'ric!le crestea. Ei re re#inta ! masa de cum arat!ri 8(9: din ! ulatia acti&a; a r!a e e6clusa de e iata. 3ra'ilitatea uei ast"el de ec!n!mii este e&identa. T!tul a de&enit un "el de $!c iramidal+ iar unii detinat!ri de actiuni au inteles asta si au ince ut sa &anda. <an#area un!r st!curi mari de actiuni atra'e du a sine scaderea returil!r si anica+ "a t care are ca re#ultat am li"icarea &an#aril!r. Este un cerc &ici!s care &a atin'e m!mentul culminant la 27 !ct!mbrie ()27+ ! data cu caderea /ursei de e =all Street+ Ne> ?!r@. Multe intre rinderi au dat "aliment si multi !ameni au ierdut sume mari de bani 8 este AB din americani detineau actiuni;. Aceasta a dus la scaderea uterii de cum arare si la cri#a de su ra r!ductie. 1RI.A SE E-TIN4E. In c!nditiile in care ec!n!miile di&ersel!r state erau interc!nectate+ iar SUA erau rinci alul credit!r+ cri#a s,a e6tins ra id in restul lumii. In curand+ ea &a a"ecta si statele eur! ene+ de endente de ca italul american+ care ince e sa "ie retras. Au "!st a"ectate in s ecial %ermania si Austria+ care c!ntractasera im rumuturi e termen lun' entru rec!nstructie. <!r urma a !i Marea /ritanie si 3ranta. Tarile slab de#&!ltate+ rintre care si R!mania+ &!r "i 'ra& a"ectate de scaderea retului materiil!r de c!nsum+ care erau adesea sin'ura l!r sursa de &enit. Sin'ura care a arut mai utin a"ectata a "!st URSS+ neincadrata in sistemul de sc0imburi internati!nale. E3E1TELE 1RI.EI. Un rim,e"ect al cri#ei este scaderea cererii si a returil!r. In t!ata lumea are l!c un "en!men de su ra r!ductie. Une!ri+ c!nsecintele sunt dramatice+ ca in /ra#ilia+ unde ca"eaua era "!l!sita in l!c de c!mbustibil entru l!c!m!ti&e+ in incercarea de a "i &anduta ! cantitate mai mica entru a se e&ita de recierea retului. 1!mertul internati!nal se rabuseste. Statele incearca sa isi r!te$e#e r!ductia r! rie+ im unand ta6e mari la r!dusele de e6 !rt. Acest lucru nu "ace decat sa am li"ice cri#a. 1ele mai s ectacul!ase e"ecte sunt t!tusi cele in lan s!cial5 s!ma$ul. Mili!ane de !ameni raman

"ara l!c de munca. In mediul rural+ cri#a ii l!&este e r!ducat!rii a'ric!li+ care isi ierd terenurile cu care au "!st 'irate im rumuturile de la banci. Ei mi'rea#a a !i s re !rase+ adau'andu,se numarului de s!meri de ac!l!. Numarul s!meril!r &aria#a de la 22,2:B in /el'ia la 77B in %ermania. Mai mult+ in ma$!ritatea statel!r+ r!tectia s!ciala nu e6ista sau este insu"icienta. PRO3ITORUL. Pe "!ndul cra0ului ec!n!mic m!ndial+ Citler a reusit sa im una na#ismul AS1ENSIUNEA E-TREMELOR. 1a urmare a r!blemel!r s!ciale r!&!cate de cri#a+ in Eur! a ince sa casti'e sim ati#anti artidele de ti e6tremist. URSS era ri&ita c0iar de ec!n!mistii !ccidentali ca un m!del+ din m!ment ce "usese a"ectata de cri#a intr,! masura "!arte mica. Partidele c!muniste de e intre' cu rinsul Eur! ei au incercat sa r!"ite de cri#a entru a casti'a aderenti. 4in unctul l!r de &edere+ cri#a era r!&!cata de c!ntradictiile caracteristice ca italismului si insemna ince utul declinului acestuia. Pe de alta arte+ re'imurile de ti "ascist au a&ut r! ria &i#iune des re re#!l&area cri#ei. In Italia si in %ermania+ ince and din ()::+ statul a lansat ! !litica de incura$are a un!r lucrari de mare am l!are si a asi'urat a&antul ec!n!mic rintr,! !litica de reinarmare acti&a. S3ARSITUL 1RI.EI. 1ri#a a luat s"arsit in anul ()::. SUA au "!st rimele care au ad! tat ! !litica de ti @eDnesian 8du a numele ec!n!mistului E.M. FeDnes;. Si aici inter&entia statului a $ucat un r!l 0!tarat!r+ rintr,! !litica de "inantare a un!r lucrari am le 8care !"ereau l!curi de munca; si de r!tectie s!ciala. 4e"icitele bu'etare re#ultate au "!st acce tate ca un rau trecat!r. E"ectele au "!st m!derate. In ():G+ SUA r!duceau de,abia )2B din r!ductia din ()2). SPE1ULANTI Unul dintre elementele care au r!&!cat cri#a a "!st s ecula. S re e6em lu+ in SUA s,a "acut ublicitate cum ararii de terenuri in #!na 1ali"!rniei+ entru c!nstructia de case de &acanta. 1um arat!rii initiali cum arau de la stat dre tul de a le ac0i#iti!na+ latind (0B din &al!area l!r. Re&indeau a !i entru r!"it aceste dre turi. 1um arat!rii le ac0i#iti!nau entru a le re&inde mai scum + la randul l!r. Nimeni nu in&estea e"ecti&+ iar cresterea returil!r la aceste bunuri nu mai a&ea del!c le'atura cu &al!area l!r reala. 4u a cri#a+ le'islatia americana a incercat sa limite#e aceste ractici. SU3ERINTA Asa cum remarca de utatul "rance# Paul Re'naud+ cri#a ec!n!mica din ()2),():: a a"ectat intrea'a lume5 "La 27 !ct!mbrie ()2)+ in "<inerea nea'ra"+ br!@erii de la /ursa Ne> ?!r@ au iesit cu 0ainele ru te si 'ulerele smulse. 1ursul actiunil!r se rabusise. Acesta a "!st semnalul care anunta natiunil!r ince utul cri#ei m!ndiale+ unul dintre cele mai mari e&enimente ale ist!riei rin c!nsecintele r!duse. 8; 1ri#a a atins intrea'a lume. Muncit!rul si metalur'istul american din Pittsbur'+ lantat!rul bra#ilian de ca"ea+ arti#anul din Paris si banc0erul din L!ndra+ t!ti au "!st l!&iti de cri#a".

Ist!ria c!munismului 8) martie 2005; 1ri#a ec!n!mica m!ndiala naste e6tremele !litice Edit!rial LA<INIA /ETEA , Era multimil!r