Specificul culturii prunului

5.1. Consideratii generale Prunul, pentru romani reprezinta specia pomicola cu rezonante stravechi, fiind caracterizat ca pomul vietii sau al sperantei, raspandit de la campie pana in zona dealurilor subcarpatice si uneori pana la poalele muntilor. De-a lungul anilor, prunul si produsele sale au constituit mijloace de existenta ale taranilor, contribuind totodata la faima tarii. daptabilitatea mare la diferite conditii de clima si sol, a facut ca prunul sa creasca si sa produca spontan, s-au cultivat, aria de raspandire si varietatea soiurilor fiind practic fara limite. !n acest context, "omania a devenit tara cu cea mai mare productie de fructe din #alcani si $uropa, fiind si un mare exportator de fructe proaspete sau deshidratate. %umarul mare de soiuri de prun, care la inceputul acestui secol depasea cifra de &''', este rezultatul unei culturi stravechi, ale carui inceputuri se pierd in antichitate. (aptul ca in peninsula #alcanica corcodusul creste in stare salbatica, iar in tara noastra creste salbatic porumbarul si semicultivat goldanul si corcodusul, sunt dovezi, ca aceste culturi dateaza si la noi inca din vechi timpuri. De la Plinius )sec. 1 i.e.n.* a ramas cunoscuta expresia - ingeus turba prunorum - care dovedeste ca sortimentul de prun era deja foarte bogat pe vremea romanilor. +e presupune, ca acest prun a fost adus in sudul si vestul $uropei din Caucaz, unde ar fi avut loc formarea lui, prin incrucisarea naturala a porumbarului si corcodusului. !n prima jumatate a secolului !, romanii au extins arealul de cultura al soiurilor de pomi in ,alia, #elgia, nglia, si in ,ermania pana in valea "inului. !n timpul imparatilor romani Probus )"oma, &-.-&/&* si Diocletian )#izant, &-0-1'5* s-au facut intinse plantatii de prun pe malurile raurilor Drava si +ava din #osnia, care de atunci a ramas centrul cel mai insemnat de cultura a prunului comun. !ntensificarea culturii prunului in $uropa a avut loc abia in secolul al 23!!-lea incat este de presupus, ca in aceleasi conditii ea s-a dezvoltat mai mult in tarile romanesti. +e stie, ca prunele se consuma in stare proaspata dar si deshidratata )prune uscate*, sunt utilizate la fabricarea gemurilor, marmeladei, dulcetei, compoturilor, jeleurilor, lichiorurilor si nu in ultimul rand vestita tuica de prune romaneasca. (lorile prunului constituie o sursa melifera importanta si dau un decor inegalabil de frumusete pentru regiuni intregi. Prunele reprezinta fructele cu valoarea nutritiva cea mai ridicata, in comparatie cu celelalte fructe. Continutul fructelor in zaharuri este cuprins intre 1.-&'4 )acidul malic si in cantitati mici acizii citric si benzoic* prunele avand proprietati diuretice, laxative, depurative, stimulent nervos si descongestionant hepatic. Prunele proaspete contin toate microelementele necesare omului pentru desfasurarea vietii normale si anume5 potasiu 1-' mg4, Ca 1& mg4, 6g 1' mg4, P 1/ mg4, %a 1mg4, (e ',5 mg 4, Cl 1,5 mg4 etc. Dintre vitaminele cele mai reprezentative sunt5 vitamina C sub 0,'mg4, caroten ',7 mg4, # 1',/1 mg4, #1 ','1 mg4, PP 1,' mg4 si altele. Din lemnul de prun se construiesc in "omania cele mai valoroase fluiere si cavale din lume. "ezulta deci ca prunele ca produse naturale sunt alimente echilibrate din punt de vedere al vitaminelor, al elementelor minerale, glucidelor, si a altor substante nutritive sau reglatoare ale metabolismului uman. 5.1.1. Cultura prunului in lume Prunul este mult raspandit pe glob, in special in zonele temperate din emisfera nordica. +pecia

ocupa locul al 2!-lea pe glob dupa mere, citrice, banane, piersici si ananas si locul al !!-lea in zonele temperate dupa mar cu circa 1,- milioane ha si o productie totala de circa 11,5 milioane tone. Productia cea mai mare de prune se obtine in sia urmata de $uropa, merica de %ord, merica de +ud, frica si 8ceania )vezi tabelul 5.1.*. Pe plan mondial, tari mari producatoare sunt China, +.9. ., :urcia, rgentina, !ugoslavia, "omania. !n $uropa, tarile mari producatoare de sunt5 ex !ugoslavia, "omania, ,ermania, #ulgaria, (ranta, etc. )tabelul 5.&.*. Dupa productia medie a anilor 17/--177- potrivit nuarului (. .8. vol. 51 )177-* tarile cele mai mari producatoare de prune sunt5 China cu &-'' mii tone, +.9. . cu /1' mii tone, "omania cu .'' mii tone, ex !ugoslavia cu .17 mii tone, ,ermania cu 15' mii tone, "usia cu 1.. mii tone, 9craina cu 1.- mii tone, ;aponia cu 11/ mii tone, 6exic cu -/ mii tone, rgentina cu 5- mii tone. Cresteri spectaculoase in ceea ce priveste productia de prune s-au inregistrat in ultimii ani in China, +.9. ., :urcia, +pania, !ran, Chile, ;aponia si Pachistan. +caderi drastice in ceea ce priveste atat productia cat si suprafetele acoperite cu prun, s-au inregistrat in ultimii ani in tarile $uropei de $st si Centrale si aici putem enumera, "omania, #ulgaria, Polonia, 9ngaria. :endintele mondiale privind ameliorarea soiurilor sunt comune si isi propun mentinerea de soiuri valoroase, care sa raspunda exigentelor pedoclimatice si agrotehnice locale pe de o parte si a celor comerciale si de consum, pe de alta parte, cu rezultate economice bune. Pomii trebuie ca produca abundent si constant inca din primii ani, cu pronuntata adaptabilitate la diversele zone pedoclimatice, sa fie rustici si destul de rezistenti la boli, fara a avea nevoie de polenizatori. (ructele trebuie sa fie mari peste 0'g, atractiv colorate, cu gust placut, zaharul, aciditatea si substantele tonoide in proportie bine echilibrata, cu continut bogat in vitamine si substante minerale utile organismului uman, cu partea necomestibila redusa la maximum si un colorit deosebit. 5.1.&. Cultura prunului in "omania !n "omania productiile obtinute in anii de inceput ai secolului nostru au fost insemnate si anume5 0./ mii tone in anul 17&5< 550 mii tone in 17&-< &/7 mii tone in 171'. Dupa suprafata ocupata cu prun si dupa productia realizata, tara noastra s-a situat mult timp pe locul !! in $uropa dupa ex !ugoslavia. Cum se stie, al doilea razboi mondial a lasat rani adanci si in cultura prunului, mai ales ca el reprezenta specia dominanta. stfel, in anii 170'-1705 s-au pierdut circa && milioane de pruni. Productiile au scazut astfel5 in anul 170. s-au produs &00 mii tone< in 170/ s-au produs 15/ mii tone prune< in 1751 s-au produs 11' mii tone. Productiile de fructe au crescut inregistrandu-se 7.&' mii tone in anul 17.7< /15 mii tone in anul 17/0< /-1 mii tone in 17/5< -.5 mii tone in 17/7< dupa care productia a scazut in anul 1771 la 017 mii tone< in 177& la 10- mii tone< &5& mii tone in anul 177.. Desi unele dintre soiurile introduse si-au gasit la noi o a doua lor patrie, cum e cazul soiurilor nna +path, gen, 3inete de !talia, iar mai recent +tanle=, modernizarea sortimentului de prun a inregistrat cele mai spectaculoase rezultate in ultimii 0' de ani, ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul unui program romanesc de ameliorare genetica avand ca suport biologic, diversitatea resurselor de germoplasma autohtona. $ste meritul profesorului %icolae Constantinescu de a fi elaborat primul programul de ameliorare a prunului, folosind ca genitori de baza soiurile autohtone. De asemenea, meritul cel mai important il are dr. doc. 3.Cociu, care l-a continuat si valorificat. Daca ne referim la productia de prune obtinuta pe judete, in "omania, judetul rges ocupa primul loc, urmat apoi de judetele5 3alcea, #uzau si !asi )vezi tabelul 5.1.* !n prezent, sortimentul de baza din principalele centre pomicole este alcatuit din soiurile5 :uleu gras, :uleu timpuriu, 3inete "omanesti, Centenar, 3alor, Pescarus, +ilvia, #lue (ree.

Pentru dealurile inalte si mijlocii sunt recomandate soiurile5 ,ras romanesc, ,ras ameliorat, Pitestean, lbatros, +tanle=, 3inete de !talia, iar pe coline si la campie se recomanda soiurile nna +path, "enclod lthan, +ilvia, Carpatin, Centenar si +tanle=. !n partea de sud si de vest a tarii rezultate bune dau soiurile5 "ivers timpuriu, !alomita, Pescarus, Diana si D> gen. +oiurile nna +path, D> gen, :uleu gras si "ivers timpuriu, dau rezultate slabe in zonele mai inalte, iar soiul 3inete de !talia nu se adapteaza la conditiile de campie. Cultivat de sute de ani pe teritoriul tarii noastre, prunul a fost si va ramane una dintre cele mai populare si mai indragite specii pomicole. (aptul ca se intalneste pretutindeni, la deal si la campie, in gradini familiale sau in masive naturale )inmultit prin samburi sau drajoni*, este o dovada in plus ca prunul s-a adaptat relativ usor la cele mai variate conditii de clima si sol din tara noastra. 5.&. +oiuri de prun inmultite la pepiniera +arca si polenizatorii recomandati Pepiniera +arca, apartinand +tatiunii de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura !asi, a produs si valorificat intre anii 17/7-177/ circa 1'5/''' pruni din urmatoarele soiuri5 "ivers timpuriu, :uleu timpuriu, :uleu gras, +tanle=, Centenar, ,ras ameliorat, 3inete romanesti, 3inete de !talia, 3alor, Centenar, Dambovita, !alomita, Pescarus, "ecord, D> gen -'-, nna +path, Diana, Carpatin, +ilvia, 6inerva. !n "omania, incepand cu anul 17--, si pana in anul 17/7, se produceau anual circa &,5 milioane pruni atat pentru consum, in stare proaspata cat si pentru industrializare ),. Corneanu - :eza de doctorat 1777*. - +oi originar din +.9. . - Pomul de vigoare medie, cu coroana conic-rasturnata, ramuri de schelet semiviguroase, garnisite in special cu buchete de mai. $ste precoce, productiv )&5 t?ha*, tolerant la Plum-pox, autofertil si foarte bun polenizator. - (ructul mediu )1'-0' g*, elipsoidal, asimetric, vanat-inchis, acoperit cu pruina albastruie. (ructele se coloreaza cu mult inainte de maturitatea deplina. (ructul este de calitate medie, mai ales daca este recoltat in avans. Pulpa este galbuie, consistenta, dulceaga, slab aromata, neaderenta. - Perioada de maturare prima jumatate a lunii septembrie, la 11'-10' zile de la inflorire. - +oi originar din "omania. - Pomul semiviguros, cu coroana invers-conica, cu ramuri de schelet fragile, unghiuri mici de ramificare, se deformeaza sub greutatea rodului. (ructifica pe formatiuni scurte si mijlocii, este precoce, productiv )&'-&5 t?ha*, dar inconstant. $ste androsteril si incompatibil cu corcodusul. $ste tolerant la viroze, sensibil la afide, monilinia si ger. - (ructul este mijlociu )1'-15 g*, elipsoidal, cu varful rotunjit, de culoare vanat-inchis, cu pruina albastruie si cu rugina spre baza. Pulpa este galben-verzuie, aschiata, consistenta, crocanta, neaderenta, cu gust foarte bun, dulce-amarui. +unt considerate fructe de calitate superioara. - Perioada de maturare5 mijlocul lunii august. - +oi originar din "omania. - Pomul semiviguros spre viguros, cu coroana piramidala usor neregulata, cu unghiuri mari de ramificare, cu fructificare pe buchete de mai si ramuri mijlocii< nu este pretentios la sol dar este mai sensibil la temperatura, semiprecoce si semiproductiv )--1& t?ha*. - (ructul este mediu )15-05 g*, ovoid, asimetric, cu baza largita, vanatviolaceu, cu pruina cenusiu-albastruie. Pulpa este verde-galbuie, crocanta si suculenta, se desface in fascicole, cu gust dulce-acrisor, placut.

Stanley

Tuleu Gras

Tuleu Timpuriu

- Perioada de maturare5 &5 iulie-5 august.

Gras Ameliorat

- +oi originar din "omania. - Pomul este viguros, coroana sferica, rodeste predominant pe ramuri mixte, cu epoca de inflorire mijlocie, rezistent la ger si seceta. - (ructul este mare, sferic, de culoare vanat-inchis, cu pruina albastruie. Pulpa este galben-verzuie, consistenta, neaderenta la sambure. - Perioada de maturare5 prima decada a lunii septembrie. - +oi originar din (ranta. - Pomul de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasa, cu fructificare pe ramuri scurte si mijlocii, rezistent la ger si seceta, tolerant la viroze, autofertil, precoce, productiv )&'-&0 t?ha*. - (ructul este mic )1/-15 g*, invers-ovoid, usor asimetric, rosu-violaceu, acoperit cu pruina violacee. Pulpa este galben-verzuie, suculenta, semicrocanta, foarte dulce, semiaderenta la sambure, pretabila la industrializare, - Perioada de maturare5 sfarsitul lunii august-inceputul lunii septembrie, la 1&5-115 zile de la inflorit. - +oi originar din "omania. - Pomul de vigoare mare, coroana fusiforma, fructifica predominant pe buchete de mai. !nfloreste semitarziu, este autosteril, precoce, mediu productiv, rezistent la ger si boli, sensibil la Plum-pox. - (ructul este foarte mare ).0--/ g*, de tip - renclod, sferic, colorat in vanat inchis, cu multa pruina fina, albastruie. Pulpa este galben-verzuie, consistenta, suculenta, cu gust placut, neaderenta la sambure. Prezinta uniformitate in maturare. - Perioada de maturare5 prima decada a lunii septembrie. - +oi originar din "omania. - Pomul de vigoare mijlocie, coroana globuloasa, fructifica predominant pe ramuri de rod mijlocii. !nfloreste semitarziu, este partial autofertil, precoce, mediu productiv, rezistent la ger si boli, sensibil la Plum-pox. - (ructul este mare )5'-.' g*, de tip renclod, sferic turtit, colorat in albastru deschis, cu multa pruina grosiera, cenusiu-albastruie. Pulpa este verdegalbuie, consistenta, suculenta, cu gust placut, neaderenta la sambure. Prezinta uniformitate in maturare. - Perioada de maturare5 inceputul lunii iulie. - +oi originar din "omania. - Pomul este de vigoare mijlocie sau submijlocie, coroana globuloasa cu ramuri fructifere de tip spur, este autosteril. Practic este cel mai productiv soi din "omania )1& t?ha*, rezistent la ger, seceta si boli< tolerant la Plumpox. - (ructul este mare )5& g*, invers ovoid, albastru ultramarin, acoperit cu pruina multa, cenusie. Pulpa este alb-verzuie, potrivit de consistenta, suculenta, cu gust placut, neaderenta. - Perioada de maturare5 prima jumatate a lunii august, la 1&' zile de la inflorire.

D Agen

Record

Diana

Centenar

!n tabelul 5.0. sunt prezentate soiurile de prun care sunt inmultite in "omania si polenizatorii aferenti fiecarui soi in parte.

%8: 5) *soiuri androsterile )fara polen* )@*partial autofertile si autofertile Chiar daca, dupa 17/7 pepiniera +arca nu produce toate aceste soiuri, ele exista ca fond de germoplasma in plantatia specializata producatoare de ramuri altoi si la cerere pot fi oricand inmultite pentru piatia interna si externa. 5.1. :ehnica formarii coroanelor Prunul este o specie de talie mijlocie. !n functie de soi, pomii pot atinge inaltimi de 0-. m. Prunul creste destul de viguros in primii ani de la plantare formand numerosi lastari lungi de pana la 1,5 m. Aa unele soiuri axul se dezvolta puternic ):uleu ,ras*, iar la altele )"enclod lthan*, mai slab. Pomii intra pe rod in anul al patrulea sau al cincilea, functie de elementele de rod pe care fructifica. !n functie de ramurile de rod sunt soiuri care rodesc predominant pe buchete de mai )+tanle=* si cu fructificare predominanta pe ramuri mixte ):uleu ,ras*. Prunul fructifica deci pe buchete de mai, ramuri mixte si anticipate. :$%:!$ - ramuri de rod in devenire sunt spinii, pintenii si smicelele. :inand cont de portul natural al pomilor si de necesitatea unui schelet puternic si bine ramificat, mai pretabile pentru cultura prunului sunt coroanele rotunjite cu si fara ax. Pentru livezile familiale prunul poate fi condus sub formela de vas ameliorat si piramida mixta. Pentru livezile comerciale intensive prezinta interes coroana fus aplatizat sau palmeta semiplata. 5.1.1.:aieri de formare a coroanei tip 3as ameliorat !n anul intai, primavara, varga pomului plantat din toamna sau primavara se scurteaza la /' cm de la nivelul solului. Dupa dezmugurire se inlatura mugurii din zona de proiectare a trunchiului pana la 5' cm inaltime. !n timpul vegetatiei, cand lastarii inregistreaza lungimea de 15-&' cm, se aleg trei dintre acestia pentru formarea primului etaj de ramuri, si unul care va prelungi axul. Aastarii alesi pentru formarea ramurilor principale )sarpantelor* trebuie sa fie uniform dispusi in jurul axului cu un unghi de deschidere de 1&'B si distantele intre ele la /-1& cm. Aastarul de prelungire a axului se ciupeste de &-1 ori in cursul vegetatiei la --/ frunze. Prezenta lui obliga lastarii ramurilor principale )sarpantelor*, sa creasca intr-o pozitie exterioara, iar acestia se vor plivi in cursul perioadei de vegetatie. (ig. 5.1. (ormarea vasului ameliorat la prun in anul intai )a*, al doilea )b*, al treilea )c*, al patrulea )d* dupa plantarea pomilor !n anul al doilea, inainte de pornirea in vegetatie se corecteaza unghiurile de prindere ale ramurilor principale si se echilibreaza intre ele. Prima ramura principala se scurteaza la -' cm de la punctul de prindere pe ax, iar celelalte doua ramuri, in asa fel incat, dupa taiere varfurile lor sa fie la acelasi nivel. "amurile ramase pe ax si trunchi dupa lucrarile in verde din anul precedent se elimina la inel. "amura de prelungire a axului se scurteaza si se mentine in vederea consolidarii ramurii principale superioare )sarpantei superioare*. !n timpul vegetatiei, cand lastarii au lungimea de 15-&' cm pe fiecare ramura principala )sarpanta* se aleg cate doi lastari, din care unul cu o pozitie laterala la o distanta de 5'-.' cm departare de ax, pentru formarea primei ramuri secundare )subsarpanta*, iar al doilea situat la varf pentru prelungire. +e elimina concurentii lastarilor de prelungire a ramurilor principale )sarpantelor*, iar cei amplasati pe latura lor superioara )taie* la --/ frunze. Prelungirea axului se ciupeste. Cand lastarii de prelungire ai ramurii principale )sarpantelor* au lungimea de 5'-.' cm, se ciupesc )taie*, au scopul de a emite )a da* anticipati din care sa se formeze ramura principala secundara )subsarpanta* a doua. Prelungirea axului se scurteaza deasupra sarpantei superioare.

!n anul al treilea, primavara se alege pe fiecare ramura principala )sarpanta*, o ramura pentru formarea celei de-a doua ramuri secundare )subsarpante* si una pentru prelungirea ei. "amura pentru formarea subsarpantei a doua trebuie sa aiba o pozitie laterala opusa primei subsarpante si sa fie distantata de aceasta la 05-5' cm, astfel ca sa formeze o ramificare bilaterala alternaexterioara. "amura de prelungire a sarpantelor se scurteaza la 5' cm de punctul de prindere al subsarpantei a doua. "amurile de prelungire ale subsarpantelor trebuie sa fie cu 1'-15cm mai scurte decat ale sarpantelor. "amurile oblice si orizontale de pe sarpante si subsarpante nu se elimina si se scurteaza doar daca depasesc lungimea de .' cm. +e vor elimina toate ramurile lacome si cele concurente. !n timpul vegetatiei pe fiecare sarpanta se mai alege un lastar cu pozitie laterala opusa subsarpantei precedente, distantat de ea la 0' cm, pentru formarea subsarpantei a treia. +e vor elimina concurentii lastarilor de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. Ca si in anul precedent, pentru sporirea capacitatii de garnisire a sarpantelor si subsarpantelor cu ramuri de rod anticipate, lastarii verticali crescuti pe latura lor superioara nu se plivesc, dar se ciupesc la -/ frunze. !n anul al patrulea, primavara, odata cu amplasarea celei de-a treia sarpante se incheie formarea coroanei. !n acest an, cat si in urmatorul, se urmareste formarea sarpantelor si subsarpantelor de dimensiunile proiectate si echilibrarea lor, subordonarea subsarpantelor sarpantelor, amplasarea rationala in spatiu a elementelor de schelet si semischelet. Dat fiind faptul ca dupa definitivarea formei de coroana, se continua, alungirea si ramificarea sarpantelor este necesar de aplicat taieri si limitare a inaltimii si extinderii laterale a coroanei. !n acest scop, la aceasta forma de coroana, o atentie deosebita se acorda sarpantei superioare, care tinde sa ia o pozitie verticala si sa devina ax. !n fiecare an se elimina ramurile verticale orientate in interiorul coroanei, pentru a preveni indesirea ei. 5.1.&. :aieri de formare a coroanei tip piramida mixta Piramida mixta este indicata pentru soiurile de prun care au insusirea de a forma un ax puternic si cu ramificare mare si mijlocie. !n anul intai, primavara devreme pomul sub forma de varga se scurteaza la /' cm de la nivelul solului. Dupa dezmugurire, se suprima toti mugurii din zona de proiectare a trunchiului pana la 5'-55 cm inaltime. !n cursul verii, cand lastarii ating lungimea de &'-&5 cm se aleg 1-0 dintre acestia pentru formarea etajului de ramuri si unul pentru prelungirea axului. Aastarii alesi trebuie sa fie uniform repartizati in jurul axului cu un unghi cuprins intre 7'-1&'C la un interval mai mare de /-1' cm intre ei. +e va elimina concurentul lastarului de prelungire al axului cat si ceilalti lastari situati intre cei pe care noi i-am ales (ig. 5.&. (ormarea piramidei mixte la prun in anul intai )a*, al doilea )b*, al treilea )c*, al patrulea )d*, al cincilea )e* dupa plantarea pomilor !n anul al doilea, inainte de pornirea sevei, lucrarile de taiere in vederea formarii coroanei incep cu alegerea definitiva a celor 1-0 ramuri principale )sarpantelor*. Daca ramurile nu sunt crescute in uniform se aduc spre verticala sau se inclina pentru a le stimula sau a le incetini cresterea. Daca ramurile sunt crescute uniform si nu depasesc lungimea de 5'-.' cm nu se scurteaza. Daca depasesc aceasta lungime, atunci ele se scurteaza la nivelul celei mai slabe. "amura de prelungire a axului se scurteaza la &5-1' cm mai sus de nivelul de taiere al sarpantelor. Celelalte ramuri considerate concurente ale ramurilor principale sau ale axului se elimina )la ras*. !n cursul verii se vor lasa doar lastarii de prelungire a ramurilor de baza si un singur lastar de prelungire a axului. Ceilalti lastari concurenti ai lastarilor de prelungire a ramurilor de baza )sarpantelor* cat si a axului se vor elimina. +e vor mai elimina si lastarii ce cresc pe latura superioara a ramurilor de baza )sarpantelor* cat si lastarii porniti de la baza ramurii de baza. !n timpul verii se mai pot corecta si unghiurile de ramificare a sarpantelor. !n anul al treilea, primavara se urmareste consolidarea primului etaj de ramuri )sarpante* proiectarea primelor sarpante si a noilor sarpante la -' - /' cm de la ultima sarpanta din etaj.

"amura de prelungire a axului se scurteaza in vederea ramificarii si proiectarii urmatoarei sarpante solitare )singure*. Celelalte ramuri de pe ax se elimina la ras. Pe fiecare ramura principala )sarpanta* se va alege cate o ramura cu pozitie laterala la o distanta de 55 cm de la ax, pentru formarea primei sarpante )ramura secundara prinsa pe ramura principala*. "amurile de prelungire ale sarpantelor se vor scurta la 0'-05, cm de la punctul de prindere al primei ramuri secundare )subsarpantei*. :$%:!$D De pe sarpante se suprima toate ramurile verticale viguroase. !n timpul verii se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului pentru cea de-a doua sarpanta si sarpanta solitara )singura*. +e plivesc lastarii concurenti si cei de pe latura superioara a sarpantelor )de pe creasta*. !n anul al patrulea, dupa aceleasi principii se mai alege o ramura pentru formarea urmatoarei sarpante solitare la 1' cm fata de prima sarpanta solitara. +e corecteaza unghiul de ramificare al sarpantelor solitare si se proiecteaza cate o noua subsarpanta. Pe sarpantele din etaj se aleg cate doua ramuri in vederea formarii subsarpantelor, astfel ca ramificarea sa fie bilaterala, alterna exterioara. +e elimina ramurile concurente, lacome si cele orientate in interiorul coroanei. !n vederea normarii incarcaturii de rod, o parte din ramurile anuale de pe sarpante se scurteaza la 1-0 muguri. !n anul urmator dupa proiectarea numarului necesar de sarpante printr-o taiere de transfer a prelungirii axului pe o ramura orizontala, se limiteaza inaltimea pomului. !n anii urmatori taierea de fructificare va avea in vedere reglarea echilibrului intre crestere si rodire. 5.0. Planul de combatere a bolilor si daunatorilor la specia prun Prunul este specia pomicola care este atacata de numeroase boli si daunatori care produc pagube insemnate, indeosebi fructelor. !ntre acestea, cele mai mari daune sunt produse de boli virotice ca plumpox )varsatul prunului sau sharEa*, piticirea prunului )prundFarf*, patarea inelara necrotica )prunus ring spot*, declinul prunului )plum decline*, mozaicul liniar )plum pseudopox* etc. Dintre bolile criptogamice, patarea rosie a funzelor de prun, )Pol=stigma rubrum*, monilioza )6onilinia laxa*, nurlupii ):aphina pruni*, ciuruirea micotica a frunzelor )Cor=neum beijerincEii* sunt cele mai pagubitoare cand nu sunt tratate fitosanitar in mod corespunzator. Ca daunatori periculosi ai prunului sunt recunoscuti viespea semintelor de prun )$urotoma schreineri*, viespea neagra a prunelor )Goplocampa minuta*, viermele prunelor )Aaspe=resia funebrana*, paduchele din +an ;osH )Iuadraspidiotus perniciosus*, si acarianul rosu al pomilor )Panon=chus ulmi*. Ca mijloace de combatere partiala, a bolilor si daunatorilor, deoarece soiuri imune la boli nu se cunosc, se recomanda5 infiintarea plantatiilor cu soiuri tolerante si pomi devirozati procurati din pepiniere specializate cu certificat biologic de garantie, inlaturarea pomilor bolnavi din livezile existente, combaterea prin tratamente impotriva vectorilor )afidelor* si a gazdelor acestora )buruienile*, aplicarea la timp a tuturor lucrarilor si in special a taierilor si prin aplicarea tratamentelor chimice dupa schema de combatere prezentata in continuare ):abelul 5.&.*.