1.Anthony Giddens Sociologie - , ed. All, bucuresti, 2001 2.Catalin Zamfir, a!ar "lasceanu #ictionar de Sociologie - , ed.

d. $abel, $ucuresti 1%%& '.(etre Andrei Sociologie Generala - , ed. (olirom, )asi, 1%%* +.)lie $adescu, #an #ungaciu, ,adu $altasiu )storia Sociologiei teorii contem-orane -, ed..minescu, $ucuresti, 1%%/ 0.(etre Andrei o-ere Sociologice, 1ol ) , ed. Academiei, $ucuresti 1%*' /.Zamfir Catalin 2 anali!a critica a tran!itiei. Ce 1a fi ,,du-a,, 3, ed. (olirom, )asi, 200+. Structura sociala - inglobea!a totalitatea relatiilor dintre si din interiorul diferitelor forme de con1etuire si acti1itate umana in cadrul societatii aflata -e o anumita trea-ta de de!1oltare social-economica, ansamblul relatiilor relati1 stabile ce caracteri!ea!a sistemul social al unei societati, alcatuit din comunitatile, colecti1itatile, clasele, categoriile si gru-urile sociale la un moment dat . Structura sociala - este o realitate com-le4a, multidimensionala, de aceea si definirea ei are un caracter descri-ti1, de enumerare a elementelor com-onente. Structura sociala in determinarea ei se -orneste de la identificarea com-onentelor sistemului social 5 -o-ulatia 6cu distributiile caracteristice de se4, 1arsta, etc7, ce con1etuieste in cadrul unei comunitati umane globale, -entru societatile contem-orane este 1orba de natiune 6inclusi1 minoritatile nationale7 organi!ata intr-o comunitate statala 5 a-oi familia- gru- social comunitar s-ecific 8 colecti1itatile teritoriale satul, orasul 8 clasele, categoriile si gru-urile sociale 8 categoriile ocu-ationale si -rofesionale sistemul de stratificare sociala etc. )n functie de dis-unerea elementelor com-onente si a subdi1i!iunilor acestora -e ori!ontala9 sau -e 1erticala s-atiului social, se -ot delimita di1erse -rocese de stratificare mai mult sau mai -utin accentuate, unele din ele cum ar fi 1enitul si -uterea afectand in mod decisi1 1iata oamenilor. (entru sociolog cunoasterea structurii sociale din anumite eta-e de e1olutie ale societatii -re!inta o im-ortanta deosebita. (entru a su-ra1ietui si mai ales -entru a actiona ca entitate, orice gru- uman are ne1oie sa de!1olte un minimum de structurare sociala. (rocesul cristali!arii unei structuri s-ecifice constituie deci o legitate -entru orice colecti1itate si -rin urmare si -entru societate in intregul sau. 2data constituita structura sociala nu ramane neschimbata ci e1oluea!a sub actiunea di1ersilor factori determinanti de natura economica, demografica, culturala, -olitica -entru a-i enumera -e cei mai semnificati1i. A1and in 1edere aceste elemente, se identifica diferite modele ale reproducerii structurii sociale 5 modelul traditional (preindustrial7, structura sociala fiind relativ inchisa, predomina procesele de autoreproducere, rareori indivizi isi parasesc grupul social de origine : modelul industrial, structura sociala este deschisa, au loc transferuri mari de populatie din rural si agricultura spre urban si industrie, totodata se creaza noi pozitii

sociale ceea ce stimuleaza mobilitatea de schimb ; societatea dezvoltata 6-ostindustriala7, se su-ra-un schimbarile structurale datorate schimbarii ra-ide in conditiile re1olutiei stintifico-tehnice, e4-ansiunii ser1iciilor etc., cu cele legate de mobilitatea ce antrenea!a di1ersele categorii si gru-uri de -o-ulatie in miscarea ori!ontala dar si -e 1erticala s-atiului social in ambele sensuri. Caracteristica -rinci-ala a structurii sociale a tarilor de!1oltate este data de constituirea clasei mi:locii in care intra marea ma:oritate a -o-ulatiei, ceea ce reduce simtitor rolul structurii de clasa in fa1oarea categoriilor si gru-urilor -rofesionale. (entru unele societati -rintre care si ,omania , modelele clasice au fost insotite, cel -utin -entru anumite -erioade de e4-erienta comunista, caracteri!ata de inter1entii de ordin administrati1 in e1olutia structurii sociale, unele -rocese fiind sto-ate, altele dim-otri1a fiind stimulate sau create artificial. Structura sociala a Romaniei a cunoscut mari schimbari in acest secol si este in continuare su-usa unor e1olutii deosebit de dinamice. (e anumite segmente, mai ales cel clasic, schimbarile -ot fi caracteri!ate de-a dre-tul dramatic cu rasturnari si re1eniri. )n -rima :umatate a secolului ;;, mai ales du-a -rimul ra!boi mondial, odata cu constituirea tarii in granitele sale firesti, se urmea!a in continuare traiectul de!1oltarii ca-italiste, in care s-a intrat din secolul anterior. Societatea romaneasca, structura ei sociala ramane insa preponderent rurala si taraneasca cu evidente evolutii de dezvoltare industrial urbana, respectiv de intarire a sistemului categorial specific stadiului capitalist. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in perioada comunista, pe fondul unei industrializari rapide, ritmul dezvoltarii industrial-urbane se amplifica, producanduse importante dezechilibre mai ales demografice si economice. nele procese specifice structurii sociale si-au continuat trendul in consens cu evolutia societatilor moderne. !echiul sistem al categoriilor sociale a fost complet destructurat, au disparut categoriile legate de marea si mica propietatea, sau format si alte clase si grupuri sociale, cum ar fi clasa muncitoare si taranimea cooperatista, a caror e"istenta era considerata a fi temporara in procesul formarii ,, poporului unic muncitor,,, scopul declarat fiind acela al realizarii omogenizariii sociale, prin apropierea intre conditiile de viata si de munca ale oamenilor. Sa obtinut insa o egalizare in saracie, iar unele indepliniri de ordin social au fost platite cu ingradirea libertatilor cetatenesti. #u-a ,e1olutia din #ecembrie 1%&%, se creeaza conditiile celei de a doua restructurari clasiale de tip capitalist, prin privatizare si formarea economiei de piata . #onstituirea unei clase mi$locii ma$oritare va necesita insa o perioada relativ mare de timp. %n ce masura va avea loc o tranzitie fara convulsiile si conflictele sociale care au insotit prima evolutie capitalista, depinde de o multitudine de factori incepand cu modalitatile de realizare a privatizarii in beneficiul populatiei, combaterea tendintelor de monopol, incorporarea unei componente sociale ma$ore in deciziile macroeconomice, punerea in practica a unui program eficient de protectie sociala , ceea ce sa recunoastem nu va fi usor, dar nici imposibil de obtinut, in conditiile unei asanari morale si a concentrarii pe marile probleme ale tarii, ale diverselor grupuri aflate in competitie sociala si&sau politica.