Arhitectura religioasa

Izvoarele artei bizantine le gasim in cultura greaca, in imbinarea traditiilor elenistice alexandriene, a culturilor mediteraneene din timpul Imperiului Roman, precum si in similaritatea culturilor Orientului Apropiat. Dominanta in arhitectura religioasa va fi folosirea arcului, boltii si cupolei, venite din traditiile milenare ale Asiei Mici, iar in artele plastice, caracteristica va fi continuarea traditiilor grecesti ale atelierelor de fresca si mozaic, sculptura si arte decorative. Arhitectura religioasa in secolele al IV lea si al V lea se caracterizeaza prin definirea planului constructiei si a elementelor componente. !rimele biserici crestine au fost adaptari ale tipului profan al bazilicii forense care, in epoca romana, "uca rolul bursei si era aflata in vecinatatea forumului. !rintre primele biserici cu plan bazilical, construite la Roma, au fost# Vechea bazilica $f.!etru %&'( &()* +azilica Maria Maggiore %&,' &--* +azilica $an !aolo fuori le muri %&.- &)/* !entru planul bazilical elementele definitorii sunt# nava centrala, mai larga si mai inalta decat celelalte spatii, doua sau mai multe nave laterale si o absida la rasarit, la capatul opus intrarii principale. Incaperi secundare incluse in plan sunt# pronaosul sau nartexul, spatiu care apare uneori dublat cu un exonartes %nartex exterior* si un esonartex %nartex interior*. Acestea sunt precedate de o curte incon"urata de coloane, numita atrium. $istemul de acoperire al unui edificiu inaltat pe planul bazilical este sarpanta aparenta %0structura acoperisului este evidenta in interior*, iar la cel pe plan central este cupola. $culptura $tatuara in ronde bosse este saraca. Au ramas cateva opere, printre care ,,$tatuia lui 1ipolit22 %'''*, care prezinta imaginea filozofului antic stand in "ilt, imaginea ,,+unului pastor22, ambele amintind traditiile elenismului grec. In sculptura ornamentala, capitelurile coloanelor sau sarcofagele sunt decorate cu relief plat, bidimensional, cu simbolica iconografiei paleocrestine# arborele vietii, pauni, vita de vie, mielul mistic si uneori, in medalioane, portrete ale defunctiilor. 3atre sfarsitul secolului al IV lea pe obeliscul ridicat in hipodromul din 3onstantinopol, de catre 4eodosie, sunt prezentate curse cu cvadrigi, mase de spectatori in registre ,,izocefale22 % cu capetele grupate la aceeasi inaltime*. Mozaicul din perioada timpurie a artei bizantine a cunoscut o evolutie stralucita in Italia. !entru secolul al IV lea mozaicurile ,,Mausoleului $anta 3onstanza din Roma22 sunt remarcabile ca frumusete si gratie, demonstrand continuitatea traditiilor grecesti. !entru secolul al V lea, mozaicurile ,,$anta !udenziana din Roma22 impresioneaza prin extraordinarele efecte picturale. Din acelasi secol al V lea, remarcabile pentru frumusete sunt mozaicurile de la ,,+azilica $anta Maria Maggiore22 din Roma si ,,Mausoleul imparatesei 5alla !lacidia din Ravenna22. $plendoarea cobalturilor si albatrosurilor tur6oise aflate pe boltile

Mausoleului 5allei !lacidia, pretiozitatea scanteilor astrale ale boltii, dispusa deasupra intrarii, transparentele si smalturile aurii, albastre si verzi, ofera unul din exemplele cu totul remarcabile ale capodoperei artei mozaicului. ,,+unul pastor22, incon"urat de miei, este o compozitie in care stilizarea elenistica era pusa de acord cu elementele de simbolica religioasa crestina. In repertoriul decorativ elementul de meandru grec persista. !orumbeii si fantana 7 izvorul vietii vesnice 7 apartin simbolisticii crestine. 8oua este ghirlanda cu fructe mediteraneene, inglobate buchetelor de frunze verzi. Acreasta originala grupare de elemente vegetale o vom regasi folosita, aproape fara intrerupere, pana la Renastere, in special in 4oscana in decoratia ceramicii si sculptura din pamant ars, smaltuit si polieromat. Remarcabila este, de asemenea, tehnica perfectionata a mozaicului, care realizeaza efecte de raccourci, o partiala sugerare volumetrica, dar si o perspectiva geometrica si cromatica, efecte luministice spectaculare, prin valori de tonuri inchise si deschise. 3ontrastele calorice, raporturi de cald si rece, culorile calde pentru zonele luminate, si respectiv culorile reci pentru zonele de umbra ca la ,,9antana vietii22 rezolvata prin tonalitati de albastru si verde prevestesc experientele picturii impresioniste a secolului al :I: lea. Mozaicurile de la ,,+azilica $anta Maria Maggiore22 se remarca prin tematica biblica bogata# +unavestire, Inchinarea magilor, ;ciderea pruncilor, 9uga din <gipt. 3a materiale pentru tehnica mozaicului, erau preferate roca dura si sticla, precum si pelicula de aur si argint. $ecolul al VI lea este caracterizat prin abundenta santierelor de constructii. 8umeroase cladiri cu caracter religios sunt ridicate in zona rasariteana a Imperiului. In afara sistemului de acoperire, cu a"utorul cupolei asezata pe ziduri cilindrice, in forma de tambur, cum este cazul ,,Mausoleului lui 4eodorie din Ravenna22, a inceput sa fie folosita cupola cu pandantivi pentru ca sa devina, cu timpul, solutia preferata in arhitectura bizantina. De altfel, sistemul de acoperire a cladirilor cu caracter sacru va generaliza in acest secol cupola pe pandantivi %trunchi sferic de colt, care asigura trecerea de la planul patrat la planul circular si la inaltarea cupolei* si pe trompse %element constructiv care permite trecerea de la un plan patrat la un plan poligonal sau circular deasupra caruia se poate construi o cupola*. <xperienta cu indelungi traditii in Asia Mica, solutia cupolei este, in cazul bisericii $f.$ofia din 3onstantinopol, o formula originala de acoperire a spatiului. Inventia era in primul rand aplicata supra zidurilor planului patrat al navei, care au fost inlocuite cu arce semicirculare spri"inite pe stalpi= in al doilea rand, in intalnirea bazei circulare a cupolei cu punctele mediane ale celor patru arce semicirculare= in al treilea rand, in crearea pandantivelor, fragmente de sfera care fac legatura intre baza circulara a cupolei si unghiurile drepte ale navei. Dimensiunile, indrazneala si grandoarea bisericii $f.$ofia din 3onstantinopol starnesc o impresie mai puternica decat !anteonul din Roma. Maiestria decorarii edificiului cu marmura, bogatia decorarii capitelurilor si ornamentatia arcadelor, cat si mozaicurile somptuoase face din biserica $f.$ofia monumentul reprezentativ al epocii lui >ustinian. In perioada iconoclastica, arhitectura religioasa prezinta cateva tipuri caracteristice de cladiri. !rintre ele amintim# ?. biserica tavanita 7 $f.$ofia din 8iceea

'. bazilici boltite si inzestrate cu cupola 7 $f.Irina din 3onstantinopol &. biserica in cruce greaca 7 $f.$ofia din $alonic (. tipul central, cu variante multiple %patrulab, patruconc, treflat* 3ultura si civilizatia bizantina, dezvoltata in cadrul Imperiului Roman de Rasarit, inmanuncheaza traditiile elenismului generalizat si cele ale civilizatiei tehnice si culturii umaniste a statului roman. Arta bizantina are la origine arta crestina veche, careia i s au adaugat elemente ale culturilor mediteraneene si ale Orientului Apropiat. 3onceptia autocritica despre autoritatea imperiala, fastul ceremonialului de la curte si obligatiile cultului religios aub dictat evolutia conceptiei estetice a artei bizantine. Arhitectura are caracteristica prezenta numeroaselor cladiri cu caracter ecleziastic, acestea avand, ca particulare in sistemele de acoperire, cupola de pandantivi si turlele, precum si boltile semicilindrice.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate