EXEMPLE SUBIECTE LICEN MEDICIN DENTAR SEPTEMBRIE 2012

TEMA 1. ANESTEZIA N MEDICINA DENTAR (pag.6-53)

1. Ra !"a#$# a%&'a(!" "&)*+%, -$.-(a)/+#&% a)+-(+0!"+ #&"a#+ "a%a"(+%1 A. Hidrofil B. Eozinofil C. Lipofil D. Acidofil E. Hidrofob Pag. 6 2. ) *#$3$# -a)g$!) -$.-(a)/a a)+-(+0!", #&"a#, "!%"$#, -$.1 A. Form legat B. Form aminic C. Form liber D. Form hidrolizat E. Form de component cationic Pag.6 3. ) (!'p$# g%a4! !(,/!! 5! #a"(a/!+! #! &"a!)a poate : A. Penetra bariera fetoplacentar B. Avea efect teratogen C. Determina hipotensiune de sarcin D. Determina fenomene idiosincrazice E. Determina hipertensiune de sarcin Pag. 10 4. Agentul vasoconstrictor in preparatele aneste!ice locale per"ite: A. O resorb ie mai lent a anestezicului !n circula ie B. Efect anestezic crescut C. "isc scazut de to#icitate sistemic

D. Diminuarea s$ngerrii locale E. "isc crescut de to#icitate sistemic Pag. 1# #. $are intre a%ir"a6!!#+ $%',(&a%+ "$ p%!4!%+ #a a %+)a#!), +-(+ *a#-,7 A. Este o catecolamin B. Este simpatomimetic C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n anestezicele locale D. %e folose&te !n concentra'ii de ()*+.+++ p$n la () ,++.+++ E. -ecesit adugarea unui conser.ant de tip bisulfit Pag.1# 6. A)+-(+0!a #&"a#, p%!) !)*!#(%a6!+1

A. "eprezint modalitatea cea mai pu'in folosit de anestezie !n medicina dentar c$t &i !n chirurgia oro-ma#ilo-facial. B. Presupune introducerea anestezicului !n 'esuturi cu a/utorul seringii &i dispunerea lui la distan'a de termina'iile ner.oase C. %e poate efectua pentru mucoasa ca.it'ii orale0 punc'ia anestezic fiind efectuat subcutanat D. 1nclude anestezia paraapical supraperiostal0 anestezia intraligamentar0 anestezia intraosoas E. Pentru tegumentele cer.ico-faciale punc'ia anestezic se poate efectua submucos0 realiz$ndu-se astfel o anestezie superficial sau profund Pag. 20 &. R+p+%+#+ p+)(%$ a)+-(+0!a (&)"$#a%, p+%!*+%!", #a tu'ero!itate sunt: A. Arcada zigomatic B. "dcina palatinal a molarului de (, ani C. 2ucoasa mobil D.Creasta zigomato-al.eolar E. ebordul orbitar inferior Pag. 24 8. P+)(%$ a)+-(+0!a )+%4!#&% a#4+&#a%! -$p+%&-p&-(+%!&%! p+ "a#+ "$(a)a(,9 p$)cia se %ace: A. !n obraz inaintea musc"iului maseter B. !n obraz inapoia musc"iului maseter C. %ub marginea inferioar a osului zigomatic D. Distal de creasta zigomato-al.eolar E. Deasupra marginei inferioare a osului zigomatic Pag. 24 #. Aneste!ia nervului na!opalatin: A. Determin insensibilizarea mucoasei palatinale de la ni.elul liniei mediene p$n la premolarul unu de partea respecti. inclusi. B. 3n medicina dentar se efectueaz cel mai frec.ent pe cale e#ooral C. Este nedureraos datorit iner.a'iei slabe de la ni.elul papilei 4i aderen'ei reduse a fibromucoasei palatine D. Punc'ia se efectueaz la ni.elul papilei interdentare E. $eritoriul anesteziat se refer la treimea anterioar a fibromucoasei palatine% demarca'ia posterioar fiind o linie trans.ersal de la canin la canin Pag. 2# 1&. R+*+%!(&% #a a)+-(+0!a #a -p!)a Sp!3 -$)( a +4,%a(+ $%',(&a%+#+1 A. 5ocul de punc'ie este !ntre creasta temporal &i plica pterigomandibular la ( cm deaupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat B. Acul .a progresa !n contact cu osul0 !naint$nd !n profunzime

pe fa'a e#tern a ramului mandibular &i0 pe msur ce ptrunde0 se .a deplasa progresi. corpul seringii ctre linia median a mandibulei C. La 1 cm n profunzime se anesteziaz ner.ul lingual0 apoi la (0*, cm ner.ul al.eolar inferior situat mai posterior D. 6izeaz anestezierea ner.ilor al.eolar inferior0 lingual &i bucalE. Este o anestezie troncular bazal'

Pag. 2( 11. A#4+&#!(a p&-(+3(%a"/!&)a#, a%+ & *%+"4+)/, 'a! 'a%+9 $p,1 A. Anestezia intraligamentar ( B. Anestezia prin imbibiie ( C. Anestezia prin refrigeraie ( D. Anestezia intrapapilar E. Anestezia prin infiltra ie local Pag. 42 12. S!)"&pa 4a-&-4aga#, %+p%+0!)(, "+# 'a! *%+"4+)( a""! +)( "a%+ "&)-(, :)1 A. Pierderea con4tien ei de scurt durat B. %labiciune general musculara ( C. Pierderea tonusului postural ( D. 6rsturi0 diaree E. )ncapacitatea pacientului de a se menine n ortostatism( Pag. 4)

Te"a 2. E*tractia entara +pg. 64,1021. .a %olosirea elevatorului rept tre'uie respectate cateva reguli: A. in timpul lu*atiei folosim ca spri+in dintii adiacenti ( B. la nivelul dintilor superiori si posteriori elevatorul trebuie sa fie in a*ul dintelui ( C. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu dintele de e*tras ( D. suprafata concava a partii active trebuie sa fie in contact cu alveola( E. intotdeauna se aplica lingual ( Pg./0 2. E*tractia entara cu separatie interra iculara este in icata la plurira iculari can : A. radacinile sunt foarte divergente B. radacinile sunt cu fenomene de "ipercementoza C. radacinile sunt ne unite la nivelul podelei camerei pulpare D. dinti cu distructie coronara care nu permite o aplicare eficienta a clestelui E. in cazul producerii unei fracturi coronare in timpul e*tractiei Pg./1 ). In ca!ul "olarilor speriori se va practica o separatie ra iculara: A. ,in -. B..in $. C..in L. D..in /. E..in 0.

Pg./1 4. Pentru alveoloto"ie se poate %olosi unul in ur"atoarele la"'ouri: A. lamboul trapezoidal B. lamboul triung"iular C. lamboul rotat D. lamboul bilobat E. lamboul avansat Pg./6
#. 0upa e%ectuarea e*tractiei entare se reco"an a pacientului ur"atoarele: A. sa mentina pansamentul supraalveolar timp de o ora B. dieta sa fie fierbinte C. sa clateasca gura la o ora dupa e*tractie cu solutii antiseptice D. sa se spele pe dinti la doua ore dupa e*tractie E. sa efectueze masticatia pe zona dintelui e*tras Pg.(1

6. 1actorii e risc in %ractura ra iculara a intelui e e*tras sunt: A. radacini subtiri efilate B. sept interadicular subtire C. anc"iloza dento( alveolara D. radacini drepte neefilate E. os alveolar dens Pg.(2 &. .e!area nervoasa in ca!ul e*tractiei "olarului e "inte apare in: A. 2(34 din cazuri B. &%1(&%54 din cazuri C. &%2(54 din cazuri D. &%2(34 din cazuri E. &%54 din cazuri Pg.(& /. $o"plicatiile e*tractiei entare sunt repre!entate e: A.durere B.vindecare intarziata C.complicatii infectioase D.trismus E.scaderea glicemiei Pg.(/2101
(. 1actorii generali care eter"ina tul'urari in "ecanis"ul 3e"osta!ei sunt: A. insuficienta "epatica B. "ipotensiunea arteriala C. persistenta tesutului de granulatie in alveola D. tratamente anticoagulante E. antialgicele Pg.((

10. In ca rul e*tractiei entare co"plicatiile in%ectioase sunt %avori!ate e: A. c"iureta+ul alveolar incomplet B. fractura ape*ului C. mesarea alveolei D. efectuarea e*tractiei in plin proces inflamator E. sutura plagii Pg.100 11. In%ectiile spatiilor %asciale oro,"a*ilo, %aciale pot aparea ca si co"plicatii ale: A. e*tractiilor simple B. e*tractiilor laborioase C. alveolotomiilor dificile D. "emoragiilor imediate E. "emoragiilor imediat(prelungite Pg.101 12. 1actorii care in%luentea!a vin ecarea intar!iata a plagii poste*tractionale sunt: A. sutura plagii B. de"iscenta plagii C. radioterapia D. "ipervitaminoza E. malnutritia Pg.101

Te"a ). Patologia erupiei entare +pag. 11641222 1)1,1#&2 1#(,16(1. 1actorii locali incri"inati 5n etiopatogenia inclu!iei entare sunt: A. 7actorii ereditari B. 8steoscleroza procesului alveolar C. 8bstacolele in calea eruptiei dentare D. $ulburari metabolice E. educerea spatiului pe arcada Pag. 116 2. 1actorii generali incri"inai 5n etiopatogenia inclu!iei entare sunt: A. a"itismul B. Disostoza cleidocranian C. 9indromul Do:n D. Hipotiroidismul E. 2alpozi ia dentar Pag . 116 3. D$p, "%!(+%iul topogra%ic2 inclu!iile entare pot %i: A. )ntraosoase B. 9ubmucoase 5

C. 9imetrice D. Asimetrice E. -estibulare Pag. 11& ;. P+ &%(&pa)(&'&g%a'a %+a#!0a(, :) !)"#$0!a 4!0!.!#+1 A. Dinii n erupie B. Canalul mandibular C. Dintele inclus D. "ela ia centric E. aporturile dintelui inclus cu dinii vecini Pag. 11/ +)(a%a -$)(

5. D!) p$)"( + 4+ +%+ a# %+#a/!+! '&#a%$#$! + '!)(+ !)*+%!&% "$ %a'$# 'a) !.$#a% $p, P+## 5! <%+g&%= "#a-!*!"a%+a "$p%!) + 3 "#a-+1 A. Clasa ); coroana molarului de minte este total acoperit de ramul mandibular B. Clasa 11) /umtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului mandibular C. Clasa 111) coroana molarului de minte este total acoperit de ramul mandibular D. Clasa )) diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului mandibular E. Clasa 11) diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului mandibular Pag. 1)) 6. 1actorii care 5ngreun+a0, & &)(+"(&'!a '&#a%$#$! 3 !)*+%!&% -$)(1 A. Pozi ia mezio-angular B. "dcini lungi 4i sub iri C. Clasa a 111-a dup Pell 4i 7regor8 D. 8s dens% rigid E. 9paiu parodontal larg Pag. 141 >. ?a"(&%!! sunt: A. B. C. D. E. Pag. 141 "a%+ $5$%+a0, & &)(+"(&'!a '&#a%$#$! 3 in%erior "dcini curbe 4i di.ergente aport direct cu canalul mandibular Clasa C dup Pell 4i 7regor8 "dcini conice sau fuzionate 1ncluzie osoas complet

/. Evoluia pericoronaritei supurate a "olarului e "!)(+ !)*+%!&% +-(+ +(+%'!)a(, +1 A. -irulena germenilor cauzali B. eactivitatea i terenul bolnavului C. Orientarea rdcinilor !n raport cu tablele osoase

D. E#isten a unor lo/i care comunic !ntre ele E. elaia cu canalul mandibular Pag. 14) 2

#. D+"ap$5&)a%+a +-(+ !) !"a(, :) $%',(&a%+#+ -!($a/!!1 A. 1ncluzie .ertical B. %pa iu suficient pe arcad pentru erup ia ulterioar C. 1ncluzie orizontal D. Capu4on de mucoas sub ire0 care acoper fa a ocluzal a molarului de minte E. 1ncluzie submucoas Pag. 146 1@. P+)(%$ & &)(+"(&'!+ -+ 4&% %+-p+"(a $%',(&a%+#+ p%!)"!p!!1 E#punerea optim a ariei A. dintelui inclus B. 8stectomia %epara ia corono-radicular dac este C. ne.oie %acul pericoronorar nu trebuie !ndeprtat D. E. 9utura se va realiza ntr(un plan% cu fire separate Pag. 14& 11. 6n o ontecto"ia "olarului e "inte superior inclus se pot pro uce o serie e acci ente intraoperatorii: A. Fractura tuberozit ii ma#ilare B. Comunicarea oro-sinusal poste#trac ional C. Desc"iderea foselor nazale D. !mpingerea dintelui n sinusul ma*ilar E. !mpingerea dintelui n spaiul pterigoma*ilar Pag. 1#& 12. Anato"oclinic2 inclu!ia caninului superior se poate clasi%ica ast%el: A. 1ncluzie palatinal0 mezializat sau distalizat B. )ncluzie .estibular C. 1ncluzie intermediar sau trans.ersal D. 1ncluzie orizontal E. 1ncluzie .ertical Pag. 160

TEMA 4. TRATAME7T8. $9IR8R:I$A. A. .E;I87I.<R PERIAPI$A.E pg. 1&4, 1(4

1. Reacolarea la"'oului si sutura: a. <neori% marginile plagii aderente de os trebuie decolate minim b. 9utura se face de regula cu fir continuu c. 9a se obtina reacolarea fara tensiune a mucoperiostului d. 9e recomanda mai intai repozitionarea si sutura punctelor ,c"eie.; laturile lamboului% insertiile frenurilor sau bridelor e. 9a se patrunda intai cu acul prin marginea neatasata a plagii

pag. 1(0 3

'. C&'p#!"a6!! p&-(&p+%a(&%!! (a% !4+ :) %+0+"6!a ap!"a#A1 a. =ecroza osului prin freza+ intempestiv% f>r> r>cire b. Hematom c. 9uprainfectare d. Hemoragie postoperatorie e. 7ractura r>d>cinii pag.1() 1. C%!(+%!!#+ + ap%+"!+%+ a -$""+-$#$! !) %+0+"6!a ap!"a#A -$)t: a. )magine radiologic> lipsit> de orice elemente patologice b. 9imptomatologie clinic> specific> ? edem% durere% fistul> c. Dinte nefunc'ional d. adiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare dec@t cea pree*istent> e. %emne radiologice de resorb'ie radiculare sau "ipercementoz> pag.1&# 6. R+a"&#a%+a B! -$($%a -+ %+a#!0+a0A1 a. Cu fire separate% resorbabile% 1(& sau 6(& b. Cu fir continuu% resorbabil '(& c. Cu fir continuu% neresorbabil 6(& d. Cu fire separate% neresorbabile% 1(& sau 6(& e. Cu fire separate% neresorbabile% '(& pag.1(0 5. )g%!C!%!#+ p&-( &p+%a(&%!! $pA %+0+"6!a ap!"a#A -$)(1 a. Dieta din ziua inter.en'iei .a fi solid90 rece b. %p9latul pe din'i e permis din ziua inter.en'iei c. %e cl9te&te usor gura cu solu'ii antiseptice pe baz9 de clorhe#idin> d. %e e.it9 mastica'ia pe partea opus9 zonei operate e. %e consum9 b9uturi carbogazoase !n primele zile dup9 inter.en'ie pag.1(2 2. CD!$%+(aC$# p+%!ap!"a# +-(+ & !)(+%4+)6!+ "D!%$%g!"a#A "a%+ a%+ "a -"&p1 a. %impla !nl9turare a materialului de obtura'ie n e*ces b. %ec'ionarea por'iunii corono-radiculare afectate &i e#trac'ia acesteia0 cu men'inerea restului coroanei &i:sau r9d9cilor c. 3ndep9rtarea unei cantit9'i osoase suficiente pentru accesul chirurgical0 cu e#punerea ape#ului &i a leziunii periapicale d. %ec'ionarea chirurgical9 &i !ndep9rtarea segmentului apical al r9d9cinii unui dinte e. 3ndep9rtarea ape#ului &i a 'esuturilor patologice pag.1(4 3. P%!)"!p!! g+)+%a#+ :) -+"6!&)a%+a B! ap+3$#$! (%+0+"6!a ap!"a#A p%&p%!$-0!-A)1 :) +pA%(a%+a

a. !n cazul unui chist e#tins la mai mul'i din'i0 se practic9 rezec'ia &i sigilarea ape#ian9 la to'i din'ii cu ape#urile !n leziunea chistic9 A

b. 9e va rezeca un segment de 1(5 mm c. Este neaparat necesar9 rezec'ia ape#ului p$n9 la ni.elul geodei osoase d. 9e poate rezeca mai mult de 1B1 din lungimea r>d>cinii e. Planul de sec'iune .a fi bizotat spre palatinal ;<*=> pag.1/6 A. Avanta=ele la"'oului se"ilunar pentru re!ectia apical>: a. Dimensiuni limitate ce ofer> acces bun b. Decolarea se realizeaz9 folosind uneori for'e e#cesive% ceea ce duce la delabrarea lamboului la capete c. 9e intervine asupra marginii gingivale libere d. Pacientul nu poate men'ine o bun9 igien9 oral9 e. 1ncizie &i decolare dificile pag.1&& #. A'or ul ra acinii palatine: a. $ratamentul c"irurgical(endodontic al radacinilor palatinale este foarte des efectuat b. 9e prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival c. De evitat e*tinderea lamboului prea anterior sau prea posterior d. )n cazul e*tinderii lamboului anterior sau posterior% nu e*ista riscul lezarii pac"etului vasculo(nervos nazo(palatin e. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei vestibulare pag. 1(1 1&. A"putatia ra iculara: a. Cetoda terapeutica aplicabila pentru dinti pluriradiculari% la care procesul periapical intereseaza una sau doua radacini b. )ndicata in cazul dintilor pluriradiculari la care procesul periapical intereseaza strict o radacina% iar cealalta radacinaBcelelalte radacini pot fi tratate corect endodontic c. Cetoda consta in sectionarea portiunii coronare afectate d. Pentru molarii ma*ilari% este cunoscuta si sub numele de ,premolarizare. e. Cetoda consta in sectionarea portiunii corono(radiculare afectate% fara e*tractia acesteia pag 1(4 11. $3iureta=ul periapical: a. =u urmareste aceleasi etape initiale ca si rezectia b. Cetoda este indicata pentru obturatii in e*ces vec"i c. Dupa evidentierea ape*ului si a spatiului periapical% se c"iureteaza materialul de obturatie in e*ces d. Are ca scop indepartarea ape*ului si a leziunii periapicale e. Dupa c"iureta+% se efectueaza toaleta plagii si nu se sutureaza pag 1(4 1'. $ontrain icatii relative ale re!ectiei picale: a. Dinti fara valoare protetica #

b. Cand leziunile periapicale depasesc treimea apicala a dintelui c. esturi radiculare cu o absenta marcata de tesuturi dure dentare% fara posibilitatea restaurarii corono(radiculare d. 7ractura radiculara verticala e. Corticala vestibulara groasa pag 1&#

TEMA #. Trata"entul c3irurgical preprotetic Pg. 1(/,220

1. 1renul lingual este constituit in: aD $esut con+unctiv dens bD $esut fibros cD 7ibre musculare d> 2ucoas acoperitoare sub'ire eD $esut con+unctiv la* Pag 200 2. In ca!ul 3iperpla!iei in%la"atorii papilare palatinale2 etiologia este: a> 1ritati.-chimic b> 1ritati.-mecanic acuta c> 1ritati.-mecanic cronica d> -eoplazic e> 1diopatic Pag 20) ). Principalul e!avanta= al alveoloplastiei crestelor alveolare e entate este: a> "educerea marcat a ad$ncimii al.eolare b> "educerea marcat a latimii 4an ului .estibular c> "educerea u4oar a latimii 4an ului .estibular dD "educerea marcat a !nl imii 4i:sau l imii crestei al.eolare eD %timularea cre4terii !nl imii 4i:sau l imii crestei al.eolare Pag 214 6. Tu'eroplastia: aD )ndicata la pacientii cu sant retrotuberozitar desfiintat prin atrofie osoasa accentuata bD indicata in scopul imbunatatirii inc"iderii marginale posterioare a protezelor sc"eletizate cD !nc"iderii marginale posterioare a protezelor mandibulare dD 1ndicata in scopul imbunatatirii ofertei osoase !n .ederea aplicrii implantelor endoosoase eD )ndicata in scopul imbunatatirii fizionomiei pacientului Pag 21& #. Torusul "an i'ular este locali!at:

1&

aD Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni( sau bilateral n zona canin(premolar bD Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo(canin cD Pe .ersantul lingual al procesului al.eolar mandibular unilateral !n zona molar dD Pe .ersantul lingual al procesului al.eolar mandibular bilateral !n zona incisi.o-canin eD Pe coama crestei alveolare mandibulare uni? sau bilateral n zona canin(premolar Pag 21( 6. D$p, !)"!0!a '$"&a-+! :) p#a-(!a Ba)6$#$! p+#4!#!)g$a# p%!) +"&#a%+ -$p%ap+%!&-(a#, -+ p%+pa%,1 aD lambouri totale vestibulare bD lambouri totale linguale cD lambouri par'iale .estibulare &i linguale dD doar lambouri par'iale .estibulare e> doar lambouri par'iale linguale Pag 20( &. Trata"entul c3irurgical preprotetic al partilor "oi nu inclu e: aD frenectomia bD frenoplastia in ,0. cD tratamentul c"irurgical al fibromatozei tuberozitare dD e*tractia alveoloplastica eD vestibuloplastia la ma*ilar Pag 1(/ ,210 8. P%+"!0a/! "a%+ !)(%+ $%',(&a%+#+ -$)( (+D)!"! "D!%$%g!"a#+ + "&%+"(a%+ a %renurilor la'iale: aD -estibuloplastia bD 7renectomia cD 7renoplastia in ,0. dD $uberoplastia eD 7renoplastia cu vestibuloplastie Pag 1(/,1(( #. Ti"pii operatori ai %renecto"iei sunt: aD Evideniaza frenului labial prin punerea sa in tensiune b> 1ncizie !n ?felie de portocal@ cD Aplicarea penselor "emostatice i incizia frenului distal de acestea dD otaia lamboului n plan orizontal e> Aplicarea firelor de sutur Pag 1(/ 1@. E!p+%p#a0!a g!)g!4a#, +-(+ "a%a"(+%!0a(, p%!)1 aD Creterea asimptomatica a gingiei b> Cre4terea rapid a gingiei c> Cre4terea lent 4i progresi. a gingiei

11

d> Cre4terea localizat sau generalizat a gingiei e> Cre4tere simptomatic a gingiei Pag 206 11. A#4+&#&p#a-(!a %+p%+0!)(, & !)(+%4+)/!+ "D!%$%g!"a#a "a%+1 aD %e realizeaz concomitent cu e#trac iile dentare bD %e realizeaz fr conser.area osului al.eolar cD %e realizeaz cu conser.area osului alveolar dD "ealizeaza regularizarea osoas la ni.elul suprafe elor neregulate 4i:sau a septurilor interradiculare eD %e realizeaz fr regularizare osoas Pag 211 1'. .an a escrie trei %or"e clinice e torus palatin: aD $orus ovalar cu localizare !n treimea anterioar a bol ii palatine bD Aorus o.alar cu localizarea !n treimea posterioar a bol ii palatine cD Aorus alungit cu localizare !n dou treimi posterioare ale bol ii palatine dD Aorus alungit cu localizare !n dou treimi anterioare ale bol ii palatine eD Aorus o.alar cu localizare !n dou treimi anterioare ale bol ii palatine Pag 21/

TEMA NR. 6. IN?ECII FRF-MAXILF?ACIALE pag. 2;2-268 B! 2>@-288

1. D!ag)&-(!"$# !*+%+)6!a# a# !)*+"6!!#&% & &)(&g+)+ + -pa6!$ g+)!a) -+ *a"+ "$ $%',(&a%+#+ +)(!(,6! "#!)!"+9 'a! p$6!) $)a1 aD Celulita genian dat de Baemophilus influenzae bD Aumora de parotid cD 7legmonul difuz "emifacial dD Adenita genian supurat eD C"istul sebaceu genian suprainfectat ; +pag. 2#2'. D+#!'!(a%+a -$p+%!&a%, a -pa6!$#$! !)*%a(+'p&%a# +-(+ a(, +1 aD 2u&chiul temporal bD 1nser'ia inferioar a mu&chiului pterigoidian lateral cD $uberozitatea ma*ilarului dD Baza craniului eD 1nser'ia superioar a mu&chiului pterigoidian lateral ; +pag. 2##-

1. D+#!'!(a%+a !)*+%!&a%, a -pa6!$#$! -$.'a) !.$#a% +-(+ a(, +1 aD 2u&chiul milohioidian bD 2u&chiul hioglos cD 2u&chiul stiloglos 1'

dD 8sul "ioid eD Burta anterioar a digastricului ; +pag. 2#&6. Spa6!$# -$.#!)g$a# +-(+ +#!'!(a( a)(+%!&% aD 2u&chii genioglo&i bD 2u&chii geniohioidieni cD 2u&chiul milohioidian dD Fa'a intern a arcului mentonier eD 2ucoasa sublingual ; +pag. 2#(+1

5. D!)(%+ -pa6!!#+ *a-"!a#+ -+"$) a%+ *a" pa%(+1 aD %pa'iul maseterin bD %pa'iul submentonier cD %pa'iul pterigomandibular dD %pa'iul temporal superficial &i profund eD %pa'iul sublingual ; +pag. 2462. Spa6!$# pa%a*a%!)g!a) +-(+ -$.:'p,%6!( :)1 aD %pa'iul pterigoidian lateral bD %pa'iul stilomastoidian cD %pa'iul laterofaringian dD %pa'iul retrofaringian eD %pa'iul pre.ertebral ; +pag. 26#3. C&'pa%(!'+)($# p&-(+%!&% a# -pa6!$#$! #a(+%&*a%!)g!a) "$p%!) + $%',(&a%+#+ +#+'+)(+9 'a! p$6!) $)$#1 aD 6ena /ugular intern bD Prelungirea faringian a glandei parotide cD Artera carotid intern dD =ervul cranian )E eD =ervul cranian E)) ; +pag. 26#A. Angina .u ?ig este enu"irea su' care "ai este cunoscut: aD 7legmonul amigdalian bD 7legmonul "emifacial cD 7legmonul retrofaringian dD Flegmonul plan&eului bucal eD 7legmonul laterofaringian ; +pag. 2&0#. S+')+#+ %a !&#&g!"+ + &-(+&'!+#!(a a"$(a -$p$%a(a apa% $p, $) !)(+%4a# ap%&3!'a(!4 +1 aD O sptm$n bD Dou sptm$ni cD Arei sptm$ni 11

dD O lun eD Case sptm$ni ; +pag. 2/21&. A"(!)&'!"&0a "+%4!"&*a"!a#, p&a(+ a4+a aD 9ubacut bD Acut cD 9upraacut dD Cronic eD 7ulminant ; +pag. 2/#+.$(1

11. S(a !$# p%!'a% a# -!*!#!-$#$! -+ "a%a"(+%!0+a0, p%!)1 aD 9ifilide bD $uberculi cD Cicropoliadenopatie dD Fome eD Cancru sifilitic R. +pag. 2/&1'. La )!4+#$# &a-+#&% 'a3!#a%+ -+ +-"%!$ $%',(&a%+#+ +)(!(,6! pa(&#&g!"+ a#+ -!*!#!-$#$! :) -(a !$# (+%6!a%1 aD Cancru bD 9ifiloame circumscrise cD 9ifiloame difuze dD 9ifilide eD 7oma ma#ilar ; +pag. 2/&-

TEMA &. A1E$TI87I.E 0E <RI:I7E 0E7TARA A.E SI78S8.8I MA@I.AR Pg. 2(1 , )0/
1. Peretii sinu!ali sunt acoperiti e o "ucoasa %or"ata intr,un epiteliu: a. pluristratificat b. cu ortoGeratoza c. cu paraGeratoza d. epiteliu cilindric% cu cili e. de tip respirator pag. 2() '. Peretii sinu!ali sunt acoperiti e o "ucoasa suscepti'ila patologiei: a. arcadei dentare inferioare b. alergice c. infectioase d. autoimune e. neoplazice pag.2 ()

16

). In sinu!ita "a*ilara e cau!a entara pot %i pre!enti ur"atorii %actori %avori!anti locali: a. polipi sinuzali b. deviatia de sept nazal c. scaderea motilitatii ciliare% simultan cu cresterea secretiei de mucus d. osteita procesului periapical e. pericoronarita molarului de minte superior pag.2 (# 6. In sinu!ita "a*ilara e cau!a entara2 %actorul eter"inant poate %i: a. obturatia de canal cu paste rezorbabile la dintii sinuzali b. obturatia de canal cu depasire la dintii sinuzali c. obturatia de canal incompleta la dintii sinuzali d. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali ai unor lucrari protetice vec"i e. niciuna dintre cele patru situatii de mai sus pag 2(# #. Procesul in%la"ator al "ucoasei sinu!ale in sinu!ita "a*ilara acuta2 trece prin trei %a!e successive: a. tumor% calor si dolor b. e*udativa% de granulare si epitelizare c. marginatia fagocitelor% diapedeza fagocitelor si fagocitoza d. permeabilitate vasculara% fagocitoza si citoto*icitate e. congestiva% catarala si supurata pag.2(6 2. In sinu!ita "a*ilara acuta e cau!a entara2 se"nele clinice "a=ore sunt: a. usoara +ena dureroasa in zona sinusului afectat% in special in pozitia decliva a capului b. durerea unilaterala in eta+ul mi+lociu al fetei% cu iradiere in regiunea orbitala% fronto(temporala% occipitala% e*acerbata de pozitia decliva a capului c. iritatia rino(faringiana d. cacosmia subiectiva e. febra 1A(1#C pag.2 (6 &. In sinu!ita "a*ilara cronica e cau!a entara2 ra iogra%iile stan ar pentru sinusurile anterioare ale %etei evi entia!a: a. nivel "idro(aeric in incidentele in decubit b. nivel "idro(aeric la incidentele in ortostatism c. opacifiere unilaterala% mai putin intensa la periferie% mai marcata central d. opacifiere unilaterala% mai putin intensa central% mai marcata la periferie e. marimea% forma si prelungirile sinusurilor ma*ilare

pag. 2(&

15

/. In sinu!ita "a*ilara cronica e cau!a entara2 iagnosticul i%erential se %ace cu: a. sinuzita ma*ilara alergica b. sinuzita ma*ilara fungica c. sinuzita consecutiva fracturilor de ma*ilar% cu "ematom intrasinuzal infectat d. sinuzitele ma*ilare specifice e. osteomielita ma*ilarului pag. 2(( #. Sinu!ita "a*ilara e cau!a entara poate a nastere: a. bolii de focar b. nevralgiei infraorbitare c. meningitei d. tra"eitei e. necrozei dintilor sinuzali pag. 2(( 1&. Trata"entul sinu!itei "a*ilare acute e cau!a entara consta in: a. asigurarea drena+ului sinuzal b. indepartarea factorului cauzal c. cura radicala a sinusului ma*ilar d. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a ))(a si a )))(a% macrolide sau lincosamide e. corticoterapie pag )00 11. In sinu!ita "a*ilara e cau!a entara2 cura ra icala a sinusului "a*ilar are ca scop: a. realizarea unei interventii minim invazive b. Hraclarea ape*iana. c. indepartarea mucoasei sinusului ma*ilar d. asigurarea drena+ului sinuzal e. realizarea indeosebi a meatotomiei pag. )02 12. Alegerea tipului e la"'ou pentru plastia co"unicarii oro,sinu!ale "ari2 e peste & ""2 se va reali!a in %unctie e: a. marimea si localizarea defectului b. prezenta sau absenta dintilor c. prezenta lucrarilor protetice fi*e d. adancimea vestibulului ma*ilar si a boltii palatine e. optiunea c"irurgului pag )04

TEMA /, TRA8MATISME.E <R<,MA@I.<,1A$IA.E

12

+ pg.)12,))#A pg.)61,)6(A pg.)&(,)/2A pg.)//,)(41. C&) !6!!#+ )+"+-a%+ $)+! p#,g! p+)(%$ a *! "&)-! +%a(, )+!)*+"(a(, -$)(1 A. "ezult !n urma ac'iunii unor agen'i traumatici ascu'i'i B. 5ipsa contaminrii cu pam$nt0 rugin0 sali. C. Plaga s fie .eche de (, ore D. "ezult !n urma ac'iunii unor agen'i traumatici cu energie cinetic crescut E. Plaga s fie mai recent de D ore P:.)12 2. Z&)+#+ + %+0!-(+)6, '!)!', a#+ 'a) !.$#+i2 in punct e ve ere 'io"ecanic2 sunt: A. Apofiza coronoid B. %imfiza mentonier C. Colul condilului mandibular D. 7aura mentonier E. <ng"iul mandibulei P:.)16 3. ?%a"($%!#+ "&) !#$#$! 'a) !.$#a% -+ "#a-!*!",9 + 4+ +%+ a)a(&'!"9 5n: A. 9ubcondiliene +oase B. -erticale C. 9ubcondiliene nalte D. )ntracapsulare E. Coronoide P:. )21 !) p$)"(

;. D$p, Ga0a)C!a) B! C&)4+%-+9 C#a-a I :) "#a-!*!"a%+a #&"a#!0a%+a #!)!+! + *%a"($%,9 %ap&%(a(, #a +)(!6!+9 trata"entul orope ic2 :) %+#a6!+ "$ este: A. Din'i absen'i pe ambele fragmente fracturate B. Din'i prezen'i pe ambele fragmente fracturate C. Din'i cu status parodontal fa.orabil D. Din'i prezen'i numai pe unul din fragmentele fracturate E. Denti'ie temporar sau mi#t P:.)22 5. ?%a"($%!#+ pa%6!a#+ a#+ +(aC$#$! '!C#&"!$ a# *+6+! -+ "#a-!*!", :)1 A. Fracturi ale tuberozit'ii ma#ilare B. 7racturi orizontale C. Perfora'ii ale bol'ii

$p,

palatine D. 7racturi ale crestei alveolare E. 7ractura ic"et P:.)62 6. ?%a"($%a L+ ?&%( III !)(+%+-+a0, 1 A. Peretele inferior al orbitei B. 8asele nazale la nivelul suturii naso(frontale C. Peretele antero(lateral a sinusului ma*ilar 13

D. Peretele e*tern al orbitei E. 9uprafata orbitala a etmoidului P:.)6# 3. Se"nele clinice ale is=unctiei cranio,"a*ilare inalte sunt: A. $ulburari oculare; enoftalmie si diplopie B. Edem facial important IJJfacies in butoiKKD C. Ec"imoze ale mucoasei oraale in dreptul apofizelor pterigoide D. Cobilitate anormala a intregului eta+ mi+lociu al fetei in raport cu baza craniului E. inolicvoree Pg.)6#,)66 A. Tipuri e %racturi anterioare2 cu eplasare2 ale co"ple*ului !igo"atic: A. 7isuri ale comple*ului zigomatic B. Fracturi par'iale ale rebordului orbital inferior &i lateral C. Fractura Edis/unc'ie de malar D. 7ractura %% blo:(outKK a podelei orbitei E. Fractura cominuti. P:.)&(,)/0 #. Etiologia trau"atis"elor ento,alveolare este repre!entata e: A. Cdere accidental B. Accidente sportive C. Agresiune uman sau animal D. Accidente de munca E. Anestezia loco(regionala P:. )// 10. Trata"entul %racturilor coronare cu esc3i erea ca"erei pulpare poate %i reali!at prin: A. Coafa+ indirect B. )mobilizarea rigida a dintelui pentru 1(' saptamani C. ezectie apicala D. E#tirpare .ital E. E#trac'ie dentar P:.)/( 11. T%a$'a(!-'+#+ 6+-$($%!#&% pa%& &)(a#+ p&( *!9 "$ +3"+p6!a1 A. %ublu#a'ia B. 5u#a'ia cu e#truzie C. A.ulsia complet D. Contuzia parodontal E. Contuzia dentar P:. )(0 1'. Atitu inea terapeutica in ca!ul %racturii ra iculare verticale este: A. $ratament endodontic cu obturatie de canal B. E*tractia dentara C. )mobilizarea rigida a dintelui pentru '(1 luni 1A

Pg.)(0

D. E*pectativa 3 ? 1& zile E. Daca se reuseste reducerea fracturii% se practica tratament endodontic asociat cu rezectia apicala si imobilizarea dintelui

Te"a ( 4 $3isturi si tu"ori 'enigne ale partilor "oi orale si cervico,%aciale +pg.402,4042 pg406,4262 pg42/,4))2 pg4)&,44)1. 0iagnosticul i%erenial al c3istului er"oi cu locali!are 5n planeul 'ucal se poate %ace cu: A. "anula sublingul B. C"istul teratoid C. 9upuraiile lo+ei sublinguale D. Adenopatia metastatic submentonier E. 5itiaza sali.ar submandibular Pag. 40),404 2. Sialoc3istul A. Poate aprea prin e.olu ia cronic a unui mucocel B. Apare doar la copil C. Apare prin retenie de puroi D. Cel mai frecvent apare parotidian E. Poate apare pe podeaua sinusului ma*ilar Pag 411 ). Mucocelul A. Este o formaiune tumoral parenchimatoas B. Apare n urma unui traumatism acut la nivelul mucoasei orale C. Este un chist !n ade.ratul sens al cu.$ntului D. 2ucoasa acoperitoare nu este modificat E. $ratamentul este reprezentat totdeauna de radioterapie Pag. 411 4. Ranula A. Are o colora ie tipic0 albstruie B. 5a palpare este dureroas C. 9e poate suprainfecta D. -arianta .n bisac. are forma unei clepsidre E. 1ntotdeauna se dez.olt sub mu4chiul milohioidin Pag. 41) #. 0iagnosticul i%erenial al ranulei su'linguale se %ace cu: A. Dilataiile c"istice ale canalului L"arton B. C"istul dermoid C. $umori maligne ale mucoasei planeului bucal D. Chistul dentiger molar cu e.olu ie lingual E. Limfangiomul

1#

Pag 41),414 6. Epulis %issuratu": A. Este o leziune de natura microbiana B. Poate prezenta si zone ulcerate C. $ratamentul presupune e*cizia n totalitate a zonei "iperplazice D. =u se impune purtarea protezei dentare imediat postoperator E. Este obligatoriu e*amenul "istoptologic al piesei e*tirpate Pag. 41& , 41/ &. :ranulo"ul piogen: A. Apare mai frecvent la gravide B. )ncidena este ma#im !n primul trimestru de sarcin C. 1nciden a se accentueaz !n trimestrul al treilea de sarcin D. Apari ia este fa.orizat de igiena oral nesatisfctoare E. Este in"ibat de nivelul crescut de estrogeni i progesteron Pag. 41( /. Botrio"ico"ul A. Apare predilect la ni.elul mucoasei .lului palatin B. Este localizat mai frecvent la nivelul mucoasei labiale C. Apare pe fondul unui factor iritativ mecanic D. Contactul mucoasei orale cu arcadele dentare !i inhib dez.oltarea E. Apari ia este corelat cu un traumatism acut al mucoasei Pag. 41( H. D!ag)&-(!"$# !*+%+)/!a# a# *!.%&'$#$! &-!*!a)( p+%!*+%!" (%+.$!+ *,"$( "$1 A. Epulisul granulomatos B. Epulisul cu celule gigante C. Franulomul central cu celule gigante D. Aumora brun E. $umori maligne ale mucoasei gingivale n perioada de debut Pag. 421 10. :ranulo"ul congenital A. Este o leziune e#trem de rar B. Afecteaz adesea se#ul feminin C. %e localizeaza cel mai frec.et pe creasta al.eolar mandibular D. Are culoare roz(roie E. Pot determina fenomene de subnutriie Pag. 42) 11. 1i'ro"ul A. -u este considerat a fi o tumor propriu-zis B. Provine din esutul epitelial C. Provine din tesutul con+unctiv D. Apare predominant la se*ul masculin E. Dimensiunile sunt0 de regul0 de la +0* cm la , cm Pag. 42/

'&

12. Sc3?anno"ul A. 9e numete i neurinom B. Apare mai frecvent la copil C. %e gse4te la ni.elul zonelor de e#tensie a membrelor D. %e asociaz !n mod tipic cu traiectul unui nerv E. Evoluia este spre malignizare Pag. 4))

Te"a 10. $3isturi2 tu"ori 'enign si osteopatii ale oaselor "a*ilare +Pg 4#0,4&12 pg. 4&4,4/#2 pg. 4//,#102 pg.#12, #1&1. 0iagnosticul i%erential al c3istului paro ontal lateral se poate %ace cu: AD ameloblastomul BD c"istul follicular CD Geratoc"istul odontogen primordial DD c"istul radicular lateral ED c"istul periapical +pag.4602. A"elo'lasto"ul intraosos soli sau "ultic3istic: AD incidenta este similara la barbate si femei BD e*ceptional la copii sub 1& ani CD apare mai frecvent la femei DD la ma*ilar sunt mai frecvente ED tumora este tardiv simptomatica +pag.4&4). 1i'ro"ul a"elo'lastic: AD este simptomatic cind atinge dimensiuni mari BD mai frecvent la se*ul feminine CD localizarea predilecta este la ma*ilar DD este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni ED nu poate a+unge sa deformeze corticalele osoase +pag.4/)4.< onto"ul: AD mai frecvent la mandibula decat la ma*ilar BD combina elemente epiteliale si ectomezenc"imale CD prezinta patru forme anatomo(clinice DD forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte ED este o tumora odontogena relative frecventa +pag.4/4#. Mi*o"ul o ontogen:

AD apar mai frecvent intre '&(65 de ani '1

BD apar si la nivelul oaselor lungi CD clinic% radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor DD este rezultatul transformarii tumorale benign a papilei mugurelui dentar ED se localizeaza mai frecvent in zona ung"iului mandibulei +pag.4(06. Boala Paget: AD intereseaza doar oasele viscerocraniului BD este frecvent intilnita la copil CD apare in special la persoane de peste 6& de ani DD apare mai frecvent la se*ul masculine ED caracterizata prin fenomene anar"ice de apozitie si resorbtie osoasa +pag.#1#&. Sunt c3isturi neo ontogene: AD c"istul de eruptie BD c"istul rezidual CD c"istul follicular DD c"istul radicular ED c"istulgingival al adultului +pag.4#0/. 1ac parte in tu"orile epiteliului o ontogen: AD mi*omul odontogen BD fibromul ameloblastic CD odontoameloblastomul DD cementoblastomul ED ameloblastomul +pag.4&4(. $linic Beratoc3istul o ontogen: AD sunt in general asimptomatice BD induc mobilitatea dintilor adiacenti CD induc tulburari sensitive in teritoriu DD nu imping pac"etul vasculo(nervos alveolar inferior spre bazilara mandibulei ED au tendinta de a se e*tinde mai mult in plan mezio(distal si mai putin vestibulo(lingual +pag.4#210. Trata"entul Beratoc3istului o ontogen: AD c"istectomia BD Carsupializarea CD ezectia osoasa marginala sau segmentara DD nu este indicat tratamentul c"irurgical ED tratamentul endodontic al dintilor adiacenti c"istului +pag.4#411. Ra iologic c3istul entiger se pre!inta su' "ai "ulte variante: ''

AD varianta cu e*tensie lateral BD varianta cu e*tensie vestibulara CD varianta MKcircumferentialaKK DD varianta cu evolutie lingual ED varianta Hcircumscrisa. +pag.4#612. 0iagnosticul i%erential al a"elo'lasto"ului e*traosos se %ace cu: AD tumori benigne gingivale%in special fibroame BD c"istul radicular lateral CD Geratoc"istul odontogen primordial DD c"istul follicular ED tumori maligne endoosoase +pag. 4/2-

TEMA 7R. 11. T8M<RI MA.I:7E <.M.1.

1. 0intre %or"ele anato"o,clinice e e'ut ale tu"orilor "aligne orale nu %ace parte: aD Forma scleroas bD Forma ulcerati. cD Forma .egetant dD Forma infiltrati.0 nodular eD 5eucoplazia ptat ; +pag. ##)'. ) "a0$# ($'&%!#&% 'a#!g)+ + &a-+ 'a3!#a%+9 $%+%+a *&a%(+ 4!&#+)(, (:) -p+"!a# )&"($%),)9 p&a(+ *! &%!+)(a(!4, p+)(%$ $) !ag)&-(!" +1 aD Limfosarcom bD 8steosarcom cD 7ibrosarcom dD 2etastaz osoas eD 7ibrom osifiant ; +pag. ###1. Ca%+ !)(%+ $%',(&a%+#+ #+0!$)! %+p%+0!)(, $)a "$ p&(+)6!a# + 'a#!g)!0a%+ #a )!4+#$# (+g$'+)(+#&% "+%4!"&-*a"!a#+7 aD Neratoacantomul bD Carcinomul bazocelular cD Carcinomul scuamocelular dD C"istul sebaceu eD Celanomul ; +pag. ##6,##&6. $ar+ +-(+ !) !"+#+ +-"%!p(!4 "&)*&%' -(a !a#!0,%!! TNM :) "a0$# +"+#,%!! "#!)!"+ a $)$! ga)g#!&) -$.'a) !.$#a% !p-!#a(+%a# "$ ($'&%a p%!'a%, !)(%a&%a#,9 "$ !a'+(%$# "$p%!)- :)(%+ 3 B! 6 "'7 aD =1

'1

bD cD dD eD

='b ='c ='a =1 ; +pag. #66!) +4&#$6!a ($'&%!#&%

5. 0intre aspectele 3i-(&pa(&#&g!"+ 'a#!g)+ &%a#+ )$ *a" pa%(+1 aD 2uta'ia Fp0 (Gp bD Carcinom in situ cD uperea membranei bazale dD )ntravazarea eD 2uta'ia Dp0 <H0 (+H ; +pag. #442. Z&)+#+ &%a#+ + 'a3!' %!-" 'a#!g)+ -$)(1 aD Fa'a dorsal a limbii bD -@rful limbii cD Peretele posterior al faringelui dD Carginile laterale ale limbii eD Plan&eul bucal 3. .e!iunile orale pre"aligne nu inclu : aD 5eucoplazia .erucoas bD Eritroleucoplazia cD 5eucoplazia omogen dD Eritroplazia eD Lic"enul plan ; +pag. ##1,##2-

:)

apa%!6!a

($'&%!#&%

; +pag. ##0-

A. P+)(%$ *&%'+#+ )& $#a%+ + +.$( a#+ ($'&%!#&% 'a#!g)+ &%a#+ -$)( a +4,%a(+ $%',(&a%+#+1 aD Caracterizeaz tumorile cu debut !n glandele sali.are mici bD %e prezint sub forma unui nodul ce se dez.olt la ni.elul submucoasei cD Consisten'a este moale dD 2ucoasa acoperitoare nu ulcereaz niciodat !n fazele tardi.e eD Forma nodular se mai nume&te ?e#ofitic@ ; +pag. ##)#. ?&%'a 4+g+(a)(, + +.$( a ($'&%!#&% 'a#!g)+ &%a#+9 -+ "a%a"(+%!0+a0, p%!)1 aD Are caracter infiltrativ bD Baza leziunii este supl cD Are aspect conopidiform dD %uprafa'a leziunii s$ngereaz spontan sau la palpare eD Limitele sunt precise ; +pag. ##)-

'6

1&. Se"nele clinice in irecte ale tu"orilor "aligne ale oaselor "a*ilare cu e'ut en oosos cuprin : aD Durerea bD Adenopatia cD Aumefac'ia dD "inoreea purulent eD 2obilitatea dentar ne/ustificat ; +pag. ###11. 1or"ele tu"orale "aligne tegu"entare cervico,%aciale "ai %recvent 5ntClnite sunt: aD 9arcomul bD Carcinomul bazocelular cD Carcinomul spinocelular dD Adenocarcinomul eD Celanomul ; +pag. ##&1'. ) !ag)&-(!"$# !*+%+)6!a# a# a +)&pa(!+! '+(a-(a(!"+ "+%4!"a#+9 a*+"6!$)!#+ "&)g+)!(a#+ "a%+ -+ !a$ :) !-"$6!+ -$)(1 aD Lipomul bD Lupusul eritematos diseminat cD Boala HodgGin dD C"istul canalului tireoglos eD C"istul bran"ial ; pag. #61-

Te"a 12. Patologia ATM Pg 6&(,6/#2 pg 6/&,6()2pg 6(#,&021. .u*atia posterioara te"poro,"an i'ulara se "ani%esta prin : A. etrognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala B. 8toragie cu scaderea acuitatii auditive C.Fura intredesc"isa la 1(' cm D. Dinamica mandibulara normala E. 8bra+i turtiti pg.6() '. Sinovita si capsulita te"poro,"an i'ulara se escriu clinic prin : A. )mpingerea condilului mandibular spre posterior B. Dinamica mandibulara normala C. Lipsa contactelor dento(dentare de partea afectata D. Cresterea cantitatii de lic"id sinovial E. Dureri articulare difuze pg.6(# ). Se"nele clinice in artrita te"poro,"an i'ulara in%ectioasa nespeci%ica sunt:

'5

A. 7recventa este rara B. Afecteaza si conductul auditiv e*tern C. $ulburari functionale lente D. Congestie si tumefactie preauriculara E. 9tare generala alterata% frisoane% febra si transpiratie pg.6(# 4. Se"nele clinice in artrita reu"atoi a te"poro,"an i'ulara sunt : A. $umefactia articulara ( B. Durerea intermitenta% matinala C. Limitarea progresiva a functiei articulare D. <nilateralitatea simptomatologiei E. Codificari ale ocluziei pg.6(& #. Se poate a%ir"a espre anc3ilo!a te"por,"an i'ulara intracapsulara ca : A. )mposibilitatea permanenta a desc"iderii gurii B. La copii% "emimandibula afectata este "ipoplazica C. Apare "ipertrofie maseterina si "ipotonia musculaturii supra"ioidiene D. )n cea bilaterala pacientii au profilul caracteristic de Hpasare. E. Palparea articulatiei nu evidentiaza modificari pg.&02 6. E*plorarile i"agistice %olosite in iagnosticul sin ro"ului algo is%unctional ATM sunt: A. 8rtopantomografia B. $eleradiografie de profil C. adiografia in incidenta mandibula defilata D. Computer tomografia E. ezonanta magnetica nucleara pg 6/2 &. 8na in ur"atoarele a%ir"atii privin principiile e trata"ent in sin ro"ul algo is%unctional2 este corecta: A. <n regim alimentar semilic"id pe toata perioada tratamentului B. )mobilizare interma*ilara prin bloca+ elastic C. Administratrea de analgezice% miorela*ante cu actiune centrala D. 7izioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime E. Laserterapia pg.6/2 A. Te3nica Dalerian Popescu consta in ur"atoarele "anevre : A. 9e introduc suluri de comprese% intre ultimii molari% bilateral B. 9e aplica presiune pe menton din sus in +os C. 9e aplica apoi presiune spre inapoi pe menton D. 9e aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului E. 9e scot sulurile si se reface relatia de ocluzie pg.6// (. $aracteristicile teoriei psi3o,%i!iologice sunt ur"atoarele :

'2

A. Codificarile anatomopatologice articulare sunt secundare B. Dezec"ilibrul ocluzal este cauza afectiunii C. Codificarea pozitiei mandibulei determina spasmul muscular D. 9indromul algodisfunctional este o boala functionala E. 7actorul primar consta in rela*area musc"ilor masticatori pg.6/0 10. $ea "ai recenta "eto a e iagnostic pentru a%ectiunile ATM este: A. Laparoscopia B. Diafanoscopia C. Artroscopia D. $ermografia E. Ecografia pg.6/2 11. E*plorarile i"agistice ale ATM : A. 8biectiveaza modificarile patologice in 9AD B. E*clud prin diagnostic diferential fracturile condiliene recente C. E*clud prin diagnostic diferential fracturile condiliene vicios consolidate D. adiografia cea mai utilizata este cea panoramica E. adiografia cea mai utilizata este ortopantomograma pg.6/2 12. 1i!ioterapia se %ace: A.Prin caldura superficiala B.Prin caldura in profunzime C.Prin crioterapie D.Prin mecanoterapie E. Prin laserterapie pg.6/4

TEMA 1). PAT<.<:IA :.A70E.<R SA.IDARE pg &1(,&20 2pg. &2),&)/2 pg.&44 ,&#)2 pg. &60,&&0
1. Structurile anato"ice coninute e lo=a paroti iana si care traversea!a glan a sunt: AD =ervul facial BD Canalul 9tenon CD Artera carotida interna DD -ena retromandibulara ED =ervul spinal ; +pag &1('. 1istulele salivare pot avea ur"atoarele etiologii: aD $raumatica bD )nfectii specifice '3

cD $umori maligne cu invazie tegumentara dD $umori benigne eD )nterventii c"irurgicale in regiunea parotideo(maseterina R: +pag &201. Interesarea litia!ica a canalului E3arton si glan ei su'"an i'ulare este "ai %recventa atorita ur"atoarelor particularitati: aD orificiul de desc"idere al papilei canalului L"arton este mai larg decat cel al canalului 9tenon bD pozitia anatomica procliva a glandei si caracterul antigravitational al e*cretiei salivare cD secretia salivara bogata in mucus dD canalul L"arton prezinta pe traiectul sau doua curburi anatomice eD canalul L"arton este mult mai scurt decat canalul 9tenon ; +pag &2#6. .itia!a paroti iana aD De cele mai multe ori are simptomatologia unei parotidite cronice recurente bD Este mai des intilnita decat cea submandibulara cD Calculul este situat de obicei intraglandular dD $abloul clinic este caracteristic eD Colicile salivare sunt frecvente R : + pag &2/5. Pentru calculii situati in glan a su'"an i'ulara se reco"an a: aD adiografia de craniu de fata bD adiografia de glanda parotida cD 8rtopantomografia dD adiografia de craniu de profil eD adiografia de mandibula defilata R : +pag &2/2. Sialoen oscopia interventionala: aD Este indicata pentru calculii sub 6mm pe canalul L"arton si peste 1 mm pe canalul 9tenon bD ata de succes a acestei metode este de peste A&4 cD Este necesara inserarea temporara a unui stent pentru a mari si mentine calibrul ductului dD eprezinta o metoda de cateterizare endocopica a canalului salivar eD eprezinta o alternativa la interventia c"irurgicala R : + pag &)13. Bartonelo!a aD Este cauzata de bacterii gram negative din specia Bartonella australis bD 9e transmite prin muscatura de caine cD 9e manifesta prin aparitia unor papule sau pustule la locul de inoculare dD Oumatate din pacienti prezinta limfadenita granulomatoasa cervicala la 1 saptamina de la inoculare eD )n cazuri rare infectia parotidiana induce pareza faciala tranzitorie R : +pag &)/-

'A

/. A eno"ul pleo"or% al glan elor salivare accesorii se locali!ea!a cel "ai %recvent la nivelul: aD 7ibromucoasei palatului dur ? '&4 din cazur bD Buzei ? 1&4 din cazuri cD Limbii ? '&4 din cazuri dD Cucoasei +ugale ? 2&4 din cazuri eD Limbii ? 1&4 din cazuri R : +pag &46#. A eno"ul cu celule 'a!ale: aD Apare mai ales la varsta a doua bD 9e prezinta ca o masa nodulara bine circumscrisa cD Dupa e*tirpare completa% recidivele sunt relativ frecvente dD Cicroscopic prezinta numeroase celule cu citoplasma eozinofila eD Este o tumora benigna frecventa a glandelor salivare R : + pag &4/,&4(aD $arcino"ul "ucoepi er"oi al glan elor salivare: & Afecteaza mai frecvent se*ul masculin 1 Este cea mai frecventa tumora maligna a glandelor salivare ' 9e localizeaza cel mai adesea la nivelul glandelor submandibulare 1 7ormele bine diferentiate sunt bine circumscrise 6 $abloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu gradul de diferentiere "istologica R : +pag &4(11. $arcino"ul "ucoepi er"oi al glan elor salivare accesorii: aD 9e localizeaza mai frecvent la nivelul mucoasei +ugale bD 7ormele tumorale de la nivelul limbii% planseului bucal si comisurii interma*ilare sunt in general bine diferentiate cD Clinic se prezinta ca o masa tumorala nedureroasa% cu crestere progresiva dD )n evolutie% infiltreaza tesuturile adiacente eD Pentru formele slab diferentiate% continutul crescut de mucina va induce tumorii o coloratie albastruie prin transparenta mucoasei acoperitoare R : + pag &4(12. 8r"atoarele tu"ori "aligne ale glan elor salivare sunt consi erate cu "alignitate crescuta: aD Caricnomul cu celule clare bD Carcinomul cu celule acinoase cD Carcinomul oncocitic dD Adenocarcinomul cu celule bazale eD C"istadenocarcinomul R : +pag &60-

'#

TEMA 14. TRATAME7T8. $9IR8R:I$A. A. A7<MA.II.<R 0E7T<,MA@I.ARE P:.&/&,/16

1. Ca%a"(+%!-(!" a)&'a#!!#&% +)(&-'a3!#a%+ -$)( $%',(&a%+#+ -!($a6!!1 a. Hiperplazie mandibulara b. Hipoplazie mandibulara c. Aspect clinic cu profil de pasare d. Profil facial accentuat conve* e. Profil facial accentuat concav ; A pg /04 '. U%',(&a%+#+ -!($a6!! "#!)!"+ "&%+-p$) +)(&-'a3!#a%+ + "#a-a a II-a a. Prognatism ma*ilar b. etrognatism mandibular c. Asocierea intre acestea d. Prognatism mandibular e. etrognatism ma*ilar ; A pg /04 + "#a-a a II-a

a)&'a#!!#&%

1. Anali!a ce%alo"etrica Steiner 5n ca!ul ano"aliilor +)(&'a3!#a%+ + "#a-a a III-a "&)6!) $%',(&a%+#+ +#+'+)(+1 a. 9=A marit semnifica un retrognatism ma*ilar b. 9=A micsorat si 9=B marit semnifica o anomalie asociata c. 9=B marit semnifica un prognatism mandibular d. 9=B micsorat semnifica un prognatism mandibular e. 9=A micsorat semnifica un retrognatism ma*ilar ; A pg &(#,&(6 6. A)&'a#!!#+ +)(&-'a3!#a%+ + $%',(&a%+#+ "a%a"(+%!-(!"!1 a. Profilul nu este modificat b. Aspectul caracteristic aste de fata prelunga c. Profilul este concav d. Aspectul caracteristic este de fata de pasare e. Profilul este conve* ; A pg &(# "#a-a a III-a9 a$

5. I)(+%4+)6!!#+ "D!%$%g!"a#+ a-$p%a 'a) !.$#+! "$' a% *! &-(+&(&'!a -ag!(a#a -! 4+%(!"a#, p&( +(+%'!)a1 a. $ulburari neurosenzoriale b. Leziuni oftalmice c. =ecroze d. Leziuni ale nervului alveolar inferior e. Hemangioame ; A pg &(# 2. Proce eele c3irurgicale ortognate la "an i'ula aplicate e,a lungul ti"pului:

1&

a. b. c. d. e.

8steotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei 8steotomii segmentare )nterventii pe ung"iul mandibular 8steotomii oblice )nterventii pe condilul mandibular ; A pg &/(,&(0 !g!(a#+1

3. D+0a4a)(a#+#+ -!'$#,%!! "&'p$(+%!0a(+ a. <sureaza elaborarea planului de tratament b. )ntroducerea unor factori de eroare suplimentari c. =ecesitatea calificarii personalului d. Efect psi"ologic negativ asupra pacientului e. Pret ridicat ; A pg &//

A. Ava)(aC+#+ -!'$#,%!! "&'p$(+%!0a(+ !g!(a#+ -$)(1 a. Permite simularea aspectului facial postoperator b. )ntroduce factori de eroare suplimentari c. Cost redus d. <sureaza elaborarea planului de tratament e. Efect psi"ologic benefic pentru pacient ; A pg &// #. Etapele trata"entului orto ontic prec3irurgical: a. E*tractia molarilor de minte b. Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa c. Dega+ari coronare d. Corectia arcadelor dentare e. Decompensare ocluzala ; pg &/& 1&. I)(+%4+)6!!#+ "D!%$%g!"a#+ -$p#!'+)(a%+ :) a-!'+(% iile severe transversale sunt ur"atoarele: aD condilectomii bD osteotomii segmentare cD genioplastii dD rinoplastii eD osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare ; pg /1# 11. E(apa &%(& &)(!", p&-("D!%$%g!"a#, a%+ aD corectii ocluzale minore bD contentia ocluzala a rezultatului operator cD inc"iderea spatiilor interdentare dD alinierea dentara eD corectarea inocluziei verticale pg &(# %+p( &.!+"(!41

1'. D!-"%+pa)6a !)(%+ $%',(&a%+#+ +#+'+)(+ p&a(+ a%,(a $) p&-!.!# +B+" a# !)(+%4+)(!!#&% &%(&g)a(+1 11

aD pozitia partilor moi bD sc"ema de predictie si cefalometria postoperatorie cD cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie dD ocluzie si pozitia nasului eD ocluzie si pozitia buzei superioare ; A pg &// 11. Inci enta ano"aliilor ento,"a*ilare severe clasa a III,a atorate unui prognatis" "an i'ular anato"ic in populatia generala este e apro*i"ativ: a. &%54 b. 14 c. '(14 d. 54 e. 1&4 R:A pg&(# 14. Pacientii cu ano"alii ento,"a*ilare clasa a III,a pot pre!enta prognatis" "an i'ular anato"ic asociat cu e%icit e crestere sagitala a "a*ilarului in proportie e: a. 1A('&4 b. '(14 c. 1&(154 d. 5&4 e. 1&&4 ; A pg &(# 15. 0eplasarile entare orto ontice se %ac pe 'a!a: a. 8cluzogramei b. Analizei pe modele de studiu c. 9c"emelor de predictie cefalometrica d. 9c"emelor de predictie c"irurgicala e. Audiogramei R:A pg &/& 16. Plani%icarea interventiei se %ace cu a=utorul unei telera iogra%ii e pro%il pe care2 trasarea reperelor ur"areste sa sta'ileasca: a. -iitoarea pozitie a fragmentelor osoase b. =ecesitatea si amploarea unei genioplastii c. =ecesitatea unor interventii associate d. -iitoarea pozitie a partilor moi e. Eliberarea cailor respiratorii ; A pg &/&,&// 13. 0upa osteoto"ia sagitala si vertical a "an i'ulei pot aparea: a. Leziuni ale nervului alveolar inferior b. $ulburari neurosenzoriale c. Hemangioame d. =ecroze e. Leziuni oftalmice 1'

R:A pg &(# 1A. <'iectivele etapei orto ontice postc3irurgicale: a. )nc"iderea spatiilor interdentare b. Corectarea inocluziei vertical c. Alinierea dentara d. Corectii ocluzale minore e. Corectarea eruptiei molarului de minte R:A pg &(# 1#. In ca!ul ano"aliilor ento,"a*ilare e clasa a III,a trata"entul vi!ea!a: a. etrudarea mandibulei prognate b. Avansarea ma*ilarului in cazurile cu retrognatism ma*ilar c. Asocierea acestora d. Avansarea mandibulei prognate e. etrudarea ma*ilarului R:A pg &(6 '&. In ca!ul ano"aliilor ento,"a*ilare clasa a II,a vi!ea!a: a. Avansarea mandibulei retrognate b. etrudarea ma*ilarului prognat c. Asocierea intre acestea d. etrudarea mandibulei retrognate e. Avansarea ma*ilarului prognat R: pg /0# 21. Elongarea iri=ata inlatura unele in riscurile interveniilor e c3irurgie ortognata a. 7racturarea necontrolata b. =ecesitatea unor grefe de interpozitie c. Lipsa consolidarii dupa osteotomie d. Evita lezarea nervului infraorbitar e. Evita sectionarea arterei ma*ilare R : pg /1& ''. T%a-a%+a %+p+%+#&% p+ -"D+'a "+*a#&'+(%!", p%+ !"6!+ $%',%+B(+ -, -(a.!#+a-",1 a. 6iitoarea pozi'ie a fragmentelor osoase b. =ecesitatea unei genioplastii c. Amplasarea unei genioplastii d. 6iitoarea pozi'ie a nasului e. -ecesitatea unei inter.en'ii asociate R: +

'1. F-(+&(&'!a L+ ?&%( I -+ *a"+ p+ !%+"6!a $)$! p#a) "a%+ !)(+%-+"(+a0,1 a. Apertura periform b. Peretele antero(lateral al sinusului ma*ilar c. Creasta zigomato-al.eolar d. Bosa canin e. Apofizele pterigoide

11

R: 2;. C&'p#!"a6!!#+ !)(%a&p+%a(&%!! a#+ c3irurgiei ortognate la nivel "a*ilar cuprin : a. Lezarea nervului infraorbitar b. 7ractura lamelor pterigoide c. %ec'ionarea arterei ma#ilare d. =ecroze e. 8steomielite

Te"a 1#. 0espicaturi la'io,"a*ilo,palatine Pg /24,/##

1. In espicatura 'ilaterala asi"etrica A. $abloul clinic este mai sters B. $abloul clinic este comple* C. Pe una din parti malformatia buzei este de tip unilateral total si asociata frecvent de despicatura palatina D. pe cealalta parte despicatura este simpla E. pe cealalta parte despicatura este completa R: +pag /)('. 0espicatura palatina 4 "ani%estari clinice A. "emima*ilarul de partea sanatoasa este normal dezvoltat B. ambele ma*ilare sunt "ipoplazice C. numai ma*ilarul departea afectata este "ipoplazic D. lipseste fuziunea intre palatul primar si secundar E. modificarile osoase depind de de marimea despicaturii si de actiunea limbii si a musculaturii periorale asupra segmentelor despicate R: +pag /421. 0espicatura palatina si"pla: A. reprezinta despicatura unilaterala a palatului dur B. reprezinta despicatura pe linia mediana a palatului dur C. reprezinta despicatura unilaterala a palatului moale D. reprezinta despicatura pe linia mediana a palatului moale E. se ma numeste si palatosc"izis R: +pag /424. Etapi!area trata"entului c3irurgical in espicaturile palatine 'ilateral totale consta in: A. stafilorafie la 1A luni B. stafilorafie la 1& de luni C. uranorafia la 12 de luni D. uranorafia la 6A de luni E. osteoplastia si plastia comunicarilor oro(nazale este ultima interventie 16

R: + pag. /465. 0espicatura palatina alveolara : A. 9e asociaza cu despicaturile de buza B. =u se asociaza cu despicaturile de buza C. 8steoplastia osului alveolar se indica a fi realizata odata cu labioplastia la 2 ani D. 8steoplastia osului alveolar se indica a fi realizata la 2 luni nefiind insotita de labioplastie E. 8steoplastia se indica a fi reazizata insotita de labioplastie la 2 luni R +pag /466. Aparitia sec3elelor upa trata"entul espicaturilor epin e e o serie e %actori: A. severitatea malformatiei B. durata interventiei c"irurgicale C. varsta la care s(a intervenit D. asteptarile si sperantele medicului E. asteptarile si sperantele pacientului ; +pag /4&3. 0e%or"atiile co"ple*e ale regiunii na!ale sunt: A. columela alungita B. columela scurta C. domul nazal bine evidentiat si laterodeviat D. dorsum nazal infundat E. narine orizontalizate R: + pag /#)A. Proce eele e c3irurgie plastica secun ara in e%or"atiile co"ple*e ale regiunii na!ale inclu : A. septoplastia B. alungirea columelei si utilizarea grefei de os spongios pentru sustinere C. disectia cartila+elor alare si sutura acestora la septul nazal D. partile moi in e*ces se conserva intr(o banca de tesuturi E. Augmentarea varfului nasului cu insertii de cartila+ R: +pag /#)(. In etiopatogenia espicaturilor la'io,"a*ilo,palatine intre %actorii e "e iu %ac parte: AD radiatiile BD agenti infectiosi CD droguri DD "ormoni steroizi ED e*punerea prelungita la radiatii infrarosii R : +pag./261&. $lasi%icarea espicaturilor la'iale upa Deau cuprin e: AD DLc Idespicatura labiala cicatricialaD BD DL<9 Idespicatura labial unilateral simplaD 15

CD DL<$ Idespicatura labiala unilateral totalaD DD DL<9$ Idespicatura labial unilateral subtotalaD ED DLB9 Idespicatura labila bilaterala simetricaD R : +pag./2/11. 0espicatura unilaterala totala: AD intereseaza in totalitate partile moi labiale%planseul nazal si procesul alveolar BD daca se asociaza si cu despicatura palatina unilaterala totala tabloul clinic este mult mai comple* CD despicatura vizibila in repaus nu devine mai ampla cand copilul plange sau rade DD fibrele musc"iului orbicular produc deformarea structurilor pe care se insera ED in 1&4 din cazuri tabloul clinic difera prin e*istenta benzii 9imonart R : +pag./)412. In espicatura 'ilaterala asi"etrica2 c3ielora%ia se practica in =urul varstei e: AD 1(' luni BD 5(2 luni CD 1 luni DD intr(un singur timp c"irurgical ED in doi timpi c"irugicali R : +pag./)(-

Te"a 16. 0urerea in teritoriul oro,"a*ilo,%acial Pg. (16,(1(

1.8r"atoarele a%ir"atii privin trans"isia urerii la nivelul trunc3iului cere'ral2 sunt a evarate: AD fibrele provenite din nervul trigemen se opresc in nucleul senzitiv principal al trigemenului situate la nivelul puntii BD neuromodulatorii declanseaza impulsuri algodepresoare CD impulsurile algodepresoare sunt transmise prin cai descendente catre neuronii din cornul posterior medular DD impulsurile algodepresoare nu sunt transmise prin cai descendente catre neuronii din cornul posterior medular ED celulele ce alcatuiesc nucleul senzitiv principal al trigemenului prezinta campuri receptoare largi R: +pag.(142. 8r"atoarele a%ir"atii privin procesarea i"pulsurilor nervoase in ca rul trans"isiei urerii la nivelul cortical2in %a!a iscri"inativa2sunt a evarate: AD se refera la analiza tipului de stimul ce a produs durere BD se refera la localizarea topografica a aparitiei senzatiei dureroase CD se refera la aprecierea intensitatii stimulului dureros

12

DD se refera la aprecierea duratei de actiune a stimulului dureros ED nu se refera la localizarea topografica a aparitiei senzatiei dureroase R: +pag.(14). Sti"ulii ce activea!a receptorii urerii i%era e la un tesut la altul2ast%el la nivel tegu"entar sunt repre!entati e: AD intepaturi BD presiune CD taieturi DD stimuli termici ED necroza R: +pag.(146. Sti"ulii ce activea!a receptorii urerii i%era altul2ast%el la nivel visceral sunt repre!entati e: AD distensie sau spasm al musculaturii netede BD inflamatii ale mucoasei CD isc"emie DD necroza ED stimuli termici R: +pag.(14e la un tesut la

5. In ceea ce priveste perceptia ureroasa2ur"atoarele a%ir"atii sunt corecte: AD pacientii nevrotici au in general acelasi prag la durere ca si subiectii normali BD reactivitatea pacientilor nevrotici la un stimul dureros poate fi e*agerata sau anormala CD constientizarea perceptiei durerii apare atunci cand impulsurile ating nivelul talamo(cortical DD constientizarea perceptiei durerii apare c"iar si cand impulsurile nu ating nivelul talamo(cortical ED emotiile puternice pot suprima durerea prin activarea sistemului adrenergic descendent R: +pag.(1#6. 0in punct e ve ere clinic ne intalni" cu anu"ite categorii e %eno"ene ureroase: AD durerea cutanata BD durerea psi"ogena CD durerea somatica DD durerea iradiata ED durerea neurogena R: +pag.(163. In ceea ce priveste nevralgia trige"inala2ur"atoarele a%ir"atii sunt corecte: AD are o incidenta de 1(6 persoane la 1&&.&&& locuitori pe an BD are o incidenta de 6(5 persoane la 1&&.&&& locuitori pe an CD raportul pe se*e este de 1B' in favoarea se*ului feminin DD raportul pe se*e este de 1B' in favoarea se*ului masculin ED incidenta este mai ridicata la varstnici

13

+pag.(16A. 7evralgia e trige"en clasica,criterii e iagnostic: AD atacuri paro*istice cu durata de la fractiuni de secunda pana la ' minute BD durerea are caracter lancinant si e declansata de ariile sau factorii trigger CD atacurile sunt stereotipe la fiecare individ DD sunt atribuite altor afectiuni ED e*ista deficit neurologic evident clinic +pag.(1&#. 7evralgia e trige"en si"pto"atica,criterii e iagnostic: AD atacuri paro*istice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la ' minute BD durerea este lancinanta si e declansata de ariile sau factorii trigger CD atacurile sunt stereotipe la fiecare individ DD o leziune cauzala alta decat compresia vasculara a fost demonstrata prin investigatii special si Bsau e*punerea fosei posterioare ED atacuri paro*istice de durere cu durata de la cateva minute pana la cateva ore R +pag.(1&1&. Baclo%enul este util A. in tratamentul nevralgiilor secundare B. la cei care nu suporta carbamazepina C. in asociere cu beta(blocante D. in tratamentul durerilor dupa anumite procedee c"irurgicale E. util in tratamentul nevralgiei trigeminale post"erpetice R: +pag (1/11. In nevralgia trige"inala clasica urerea are cel putin una in ur"atoarele caracteristici: A. caracter profund de smulgere intensa initial% scade apoi in intensitate B. trece la aerul rece C. declansata de ariile trigger D. cedeaza la A)=9 E. iradianta R: +pag(1&1'. 0e"ielini!area eter"ina : A. descarcari asincrone a neuronilor "ipere*citabili B. transmitere regulate si precisa in ariile supracorticale C. "ipere*citabilitate a*onala D. neurinom de acustic E. meningiom R: +pag (1&-

1A

TEMA 1&: Meto e locale e prevenire a cariei entare in santuri si %osete +22 integral(.

,.

F.

)n cazul folosirii sigilantilor autopolimerizabili trebuie sa se cunoasca urmatoarele; A. timpul de lucru este nelimitatP B. timpul delucru este limitatP C. polimerizarea incepe imediat dupa ce catalizatorul se adauga la bazaP D. temperatura ridicata in mediul ambiant modifica polimerizarea% micsorand perioada de lucru si de prizaP E. temperatura ridicata in mediul ambiant modifica polimerizarea% marind perioada de lucru si de priza. 9)C8=9E= recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare; A. varsta de 1(6 ani pentru molarii temporariP B. varsta de 5(2 ani pentru molarii temporariP C . 2(3 ani pentru molarii permanentiP D . A(# ani pentru molarii permanentiP E . 11(11 ani pentru molarii ' permanenti si premolari. 8bturatia preventiva cu rasina; A. a.este cea mai conservativa metoda de tratament pentru cariile ,mici si discrete. din santuri si foseteP B. b.combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii minime ocluzale de smalt sau de dentinaP C. c.combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii mari ocluzale de smalt sau de dentinaP D. d.este cea mai invaziva metoda de tratamentP E . e.nici un raspuns nu este corect Cetodele recomandate de 8rganizatia Condiala a 9anatatii pentru prevenirea cariei dentaresunt urmatoarele; A. fluorizarea generala si localaP B . sigilarea santurilor si fosetelorP C . tratamentul cariilor dentare. D . igiena alimentatieiP E . igiena buco(dentara. )n cazul folosirii materialelor pe baza de bis(FCA% enameloplastia ofera urmatoarele avanta+e; A. asigura o adaptare mai slaba la smaltP B. asigura o adaptare mai buna la smaltP C. creste rezistenta la uzura a materialuluiP

B%C%D

Pg. 1A( 1#

A%C%E

Pg. 5A

A% B

Pg. 2'

<.

A%B%D% E

Pg. 3&

*.

B%C%E

Pg. 66

D.

D. scade rezistenta la uzura a materialuluiP E. permite patrunderea mai profunda a materialului. )n cazul utilizarii glass ionomerilor% s(a observat ca folosind te"nica enameloplastiei; A. se pierd mai multe sigilariP B. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al pastrarii formei anatomiceP 1#

C%D

Pg. 66

C. se pierd mai putine sigilariP D. sigilarile care se mentin sunt corespunzatoare sau aproape corespunzatoare din punct de vedere al pastrarii formei anatomiceP E . sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al integritatii marginale.
G .

I .

)ntre avanta+ele produsului 7u+i )onomer $Qpe ))) IF(C )nternationalD se enumera; A. inc"idere marginala deficitaraP B. biocompatibilitate foarte bunaP C . priza intarziataP D. efect carioprotector datorita ionilor de fluor din compozitieP E . aspect fizionomic neacceptabil. )n cazul 7luoros"ield(ului% rezistenta la forfecare si adaptarea la suprafata de smalt demineralizata acid sunt; A. mai bune decat cele ale materialelor de sigilare negranulare IDelton Pit and 7issure 9ealantDP B. similare cu cele ale sigilantilor granulari IPrimas"ield ( L.D.% Cilford% DEDP C. mai slabe decat cele ale materialelor de sigilare negranulare IDelton Pit and 7issure 9ealantDP D. similarecu cele ale materialelor de sigilare negranulare IDelton Pit and 7issure 9ealantDP E. mai bune decat cele ale sigilantilor granulari IPrimas"ield ( L.D.% Cilford% DED. Dupa B A$< D. si colab.%calitatile unui material de sigilare ar fi urmatoarele; A. proprietati mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure dentareP B. aderenta slaba la suprafetele gravateP C. sa aiba calitati fizionomice satisfacatoareP D. priza lenta in conditiile cavitatii bucaleP E . viscozitate crescuta. Printre timpii operatori in cazul sigilarii cu rasini composite sunt urmatorii; A. izolareaP B. spalarea si uscareaP C. aplicarea materialuluiP D. verificarea sigilariiP E. toate raspunsurile sunt corecte. Dupa B A$< D. si col.% printre calitatile unui material de

B%D

Pg. 1'

A%B

Pg. '6

J .

A%C

Pg. 15%12

( + .

Pg. 11

Pg. 15%12

( .

sigilare nu se regaseste urmatoarea; A. biocompatibilitateP B. priza rapida in conditiile cavitatii bucaleP C . fluiditateP D. calitati fizionomice sunt satisfacatoareP E. toate raspunsurile sunt corecte.
( , .

Dupa Dental Advisor I1#A2D% proprietatile ideale ale unui 6&

Pg. 12

sigilant sunt; A. penetranta inaltaP B. timp de lucru mareP C. timp de priza mediuP D. absobtia ridicata a apeiP E. toate raspunsurile sunt corecte.

TEMA 1/: Rolul %actorilor %unctionali in %or"area apararului ento, "a*ilar +)2 pag.)1#,)(22 40#,41&2 4)),44#(.

Actiunea musc"ilor este mult mai evidenta la ;

A . B . C . D . E . ma#ilar hioid mandibula nazal zigomatic

1% Pg.6&5

,.

Electromiografia apreciaza functia P A. osoasa B. musculara C. digestive D. circulatorie E. osoasa si musculara Prin radiocinematografie nu se pune in evidenta P A. modificarile de pozitie si forma ale organelor in componenta carora intra musc"ii B. modificarile de dimensiuni ale organelor in componenta carora intra musc"ii C. deplasarile mandibulei fata de ma*ilar D. deplasarile in A$C E . deplasarile ma*ilarului fata de baza craniului Ec"ilibrul dintre morfologia sc"eletala si cea musculara este; A. imobil B. temporar C. absolut D. relativ E. permanent Pe o electromiogram se poate aprecia) A. durata &i cronologia apari'iei poten'ialelor

1% Pg. 61'

F.

1% Pg. 61'

<.

1% Pg. 611

*.

ACD

1% Pg. 61'

de ac'iune. B. intensitatea impulsurilor nervoaseP C. amplitudinea poten'ialului electricK D. frecventa impulsurilor nervoaseP E. energia cinetic.

61

D .

)n timpul somnului% organismul nu pastreaza o pozitie unica% ci e*ista mai multe pozitii de baza. Acestea sunt ; A. decubit dorsal B. decubit ventral C. lateral dreapta D. lateral stanga E . pozitia neutrala )n activarea mecanismelor de contractie se atribuie un rol important; A. N si Cg B. Ca si Cg C. N si Ca D. Ca si =a E. N si =a Daca un copil doarme in decubitus dorsal% cu o perna mare sub cap; A. copilul ia o pozitie de "ipere*tensie a e*tremitatii cefalice fata de corp B. este favorizata deplasarea IpozitionareaD inapoi a mandibulei C. este favorizata pozitia normala a mandibulei D. acest lucru ar putea sta la originea unei relatii prognate a mandibulei in raport cu ma*ilarul E . este favorizata aparitia prognatiei ma*ilare 0onele ) din structura miofibrilelor contine; A. Ca B. derivati adenozinici C . miozina D . 7osfocreatinina E. N

ABCD

1% Pg. 615

G .

1% Pg. 1#&

I .

1% Pg. 616

J .

B%D

1% Pg.1#&

( + .

Dupa NorG"aus% retrognatia mandibulara se poate datora; A . "ipere*tensiei capului B . obiceiuri vicioase C . unor cauze congenitale

B%C%E

1% Pg.1'2

D . inocluziei labiale E . alaptarii artificiale

( ( .

Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt ; A. perioada prenatala(sc"ita functionala B. perioada postnatala(sc"ita functionala C. a doua dentitie neabrazata D. a doua dentitie abrazata care cere o presiune functionala mica E . prima dentitie abrazata 6'

A%C%E

1% Pg.111( 116

(, .

$riturarea alimentelor dupa Caronneaud distinge etapele; A. faza de atac B. faza libera C. faza supraocluzala D. faza periocluzala E. faza +u*taocluzala aportul dintre deglutitie si dezovltarea Aparatului dento( ma*ilar; A. deglutitia este o functie care se efectueaza numai ziua B. timpul ) al deglutitiei ramane acelasi toata viata C. timpul ) al deglutitiei se sc"imba cu varsta D. deglutitia este o functie care se efectueaza numai in timpul meselor E. primul stadiu al deglutitiei se realizeaza prin miscari comple*e ale diferitelor structure ale aparatului dento( ma*ilar

A%B% E

1% Pg.113

(F .

C%E

1% Pg. 125

TEMA 1(: 0e!voltarea oclu!iei entare +42 pag. )#,4((.

Care din urmatoarele afirmatii =< este adevarata; A. eruptia dentara se desfasoara intr(un interval ciclic cu media de 2 luni B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita dezvoltarii mugurilor dentari C. incisivii inferiori in momentul eruptiei e*ecuta o miscare catre lingual micsorand perimetrul arcadei D. atritia dentara duce la a doua mezializare a mandibulei E incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata . de cei temporari Eruptia molarului 1; A. inc"ide ultimele spatii de pe arcada B. reprezinta a doua perioada in dezvoltare a dentitiei permanente C. poate determina incongruenta dento(alveolara primara D. are loc incepand cu varsta de 1' ani E . creste supraacoperirea incisive Eruptia molarului 1 ; A. modifica lungimea arcadei B. modifica forma arcadei C. prin puseul mezializant nu reduce spatiul primat D. produce a doua inaltare de ocluzie

6% Pg.6&( 6'

,.

6% Pg 6A

F.

A%B%D

6% Pg 65

E. modifica forma arcadei de la parabola la semicerc

61

<.

Dezvoltarea ocluziei de la 2 luni la 1& luni; A. are loc eruptia dentilor temporari intr(un interval ciclic de 2 luni B. dintii erup mai intai pe ma*ilar si apoi pe mandibula C . eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie E . incisivul lateral erupe mai intai pe ma*ilar si apoi pe mandibula Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate; A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta PC 1 care erupe ultimul B. eruptia molarului ' inc"eie fenomenele dezvoltarii dentitiei% in absenta molarului 1 C. piederea precoce a molarului ' temporar conduce la mezializarea molarului 1 definitiv D. la ma*ilar % secventele PC1% PC'% C si PC1% C% PC' sunt avanta+oase pentru ca PC1 erupe fara dificultate E. PC' poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat % in linguopozitie dar si in incluzie Dezvoltarea relatiilor interma*ilare la nastere se caracterizeaza prin ; A. diferenta dintre bolta palatina si crestele alveolare este redusa B. frenul buzei superioare se insera pe creasta C. creasta alveolara superioara are forma < D. creasta alveolara inferioara are forma de potcoava E. prognatismul nou(nascutului Prima perioada a dentitiei mi*te are urmatoarele caracteristici ; A. debuteaza la o varsta cu un grad de variabilitate mare B. eruptia dentara este mai accelerata la baieti C. secventa de eruptie marc"eaza trei tipare D. tipul ) este cel mai frecvent intalnit E . tipul C este cel mai conservator % intalnit in mediul rural% la baieti Diastema aparuta in prima perioada a dentitiei mi*te; A. poate fi datorat frenului inserat pe creasta% septului osos% formatiunilor atavice etc

A%C%D% E

6% Pg 1#

*.

B%C%D% E

6% Pg 62( 63

D.

A%B%E

6% Pag 13( 1A

G.

A% C%D%E

6% Pg 61

I.

A% B% D

6% Pag 6'

B. este un fenomen normal datorita inclinarii usor distale a incisivilor superiori C. reprezinta rezerva pentru alinierea caninului temporar D. reprezinta rezerva pentru alinierea caninului permanent si a molarului ' E. este intotdeauna un fenomen patologic 66

TEMA 20: Etiopatogenia ano"aliilor ento,"a*ilare2 %actori locali +42 pag.&),&6(.

Caria apro*imala a dintilor temporari poate duce la; A. Prelungirea arcadei B. Pastrarea spatiului de rezerva C. Dificultati in eruptia C D. Dificultati in eruptia C E . Absenta migrarilor dintilor limitrofi Pierderea premature a dintilor temporari poate duce la% cu e*ceptia; A. $ulburari grave tridimensionale in arcada dentara B. )ncongruente dento(alveolare C. 9upraeruptii ale dintilor antagonisti D. Absenta angrena+elor inverse E . Contacte si interferente ocluzale $ulburarile dinamicii evolutiei dintilor permanenti pot duce la% cu e*ceptia; A. Cigrarea dintilor limitrofi B. Cigrarea dintilor antagonisti C. Angrena+e inverse D. )nterpozitii compensatorii ale partilor moi vecine E. Dinamica mandibulara nemodificata Anodontia poate fi rareori; A. $otala B. Partiala C. edusa D. )ntinsa E. <nica Anodontia poate fi e*presia tendintei evolutive% avand astfel loc reducerea dintilor; A. C1 B. PC' C. )L D. C E. PC' Pierderea prematura a dintilor temporari determina; A. Cigrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intrama*ilara sau orala B. )ncongruente dento(alveolare

6% Pg.31

,.

6% Pg 36

F.

6% Pg 35

<.

6% Pg 32

*.

A%B%C

6% Pg 35

D.

A%B%C% E

6% Pg 36

C. 9upraeruptii ale dintilor antagonisti 65

D. Dilatari ale arcadei E. Angrena+e inverse

G.

Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimenionale% anume; A. inconguente dento(alveolare B . supraeruptii ale dintilor antagonisti C . ingustari de arcada D . angrena+e inverse E . largiri de arcada Perturbarea timpului de e*foliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele aspecte; A. rizaliza B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari C. absenta incongruentelor dento(alveolare D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti E. pierderea tardiva a dintilor temporari

ABCD

6% Pg 31

I.

AB

6% Pg 36

TEMA 21 4 $lasi%icarea ano"aliilor ento,"a*ilare +42 Pg. &&,/)(.

Clasa ) Angle se caracterizeaza prin; A. aport distalizat la nivelul C1 si anomalie la nivelul grupului frontal B. aport mezializat la nivelul C1 C. aport distalizat la nivelul C1 D. aport neutral la nivelul C1 si anomalie la nivelul grupui frontal E. aport mezializat la nivelul C1 si anomalie la nivelul grupului frontal elatia de clasa a ))(a la nivelul molarului 1 este reprezentata de; A. 9antul vestibular al C1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului centro(vestibular al C1 superior B. 9antul vestibular al C1 inferior plasat distal de varful cuspidului centro(vestibular al C1 superior C. 9antul vestibular al C1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio(vestibular al C1 superior D. 9antul vestibular al C1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio(vestibular al C1 superior

6% Pg. 3A

,.

6% Pg. 3A

E. 9antul vestibular al C1 inferior plasat mezial de cuspidului centro(vestibular al C1 superior

F.

varful E 6% Pg. 3A

Diviziunea 1 a clasei a ))(a se caracterizeaza prin; A. aport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita 62

B. C. D. E.
<.

aport mezializat bilateral si ocluzie adanca in acoperis aport distalizat bilateral si ocluzie desc"isa aport distalizat unilateral si ocluzie adanca in acoperis aport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis A 6% Pg. 3A

Diviziunea ' a clasei a ))(a se caracterizeaza prin; A. aport distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita B. aport mezializat bilateral si ocluzie adanca acoperita C. aport distalizat bilateral si ocluzie desc"isa D. aport distalizat unilateral si ocluzie desc"isa E. aport distalizat bilateral si ocluzie adanca in acoperis Clasificarea lui Angle cuprinde; A. Clasa a )))(a in care ma*ilarul inferior este situate mai inainte fata de ma*ilarul superior B. Clasa ) in care ma*ilarul inferior este situate mai inapoi fata de ma*ilarul superior C. Clasa a ))(a in care ma*ilarul inferior este situate mai inapoi fata de ma*ilarul superior D. Clasa a ))(a in care ma*ilarul inferior este situate mai inainte fata de ma*ilarul superior E. Clasa a )))(a in care ma*ilarul inferior este situate mai inapoi fata de ma*ilarul superior Clasa a ))(a Angle se caracterizeaza prin; A. 9antul vestibular al C1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului mezio(vestibular al C1 superior B. aport molar distalizat C. 9antul vestibular al C1 inferior plasat distal de varful cuspidului mezio(vestibular al C1 superior D. 9antul vestibular al C1 inferior plasat mezial de varful cuspidului mezio(vestibular al C1 superior E. aport molar mezializat $ermenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor pozitiei mentonului in sens sagital sunt; A. Proalveolie B. Progenie C. Endoalveolie D. etrogenie E. Prognatie $ermenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor pozitiei osului ma*ilar in sens sagital sunt; A. progenie B. retrognatie

*.

A%C

6% Pg. 3A

D.

B%C

6% Pg. 3A

G.

B%D

6% Pg. A1

I.

B%D

6% Pg. A1

C. endoalveolie D. prognatie E. e*oalveolie 63

TEMA 224 E*a"enul ra iologic in orto ontie +42 pag. 14),1&((.

Dupa B+orG% semnele de pe ortopantomograma care indica o rotatie de tip anterior sunt;
A. B . C . D . E . Lnghiul mandibular accentuat Curbura preangulara accentuata "amura ascendenta lunga Canal dentar drept Canal dentar angulat

ACE

6% Pg16#

,.

Planul bazal ma*ilar este delimitat de ; A. Fo(Fn B. Fo(Ce C. =sa(=sp D. 9(= E. 9(=a Despre distanta Ao(Bo sunt ADE-A A$E urmatoarele afirmatii; A. eprezinta decala+ul interbazal sagital absolut B. Este in relatie directa cu ung"iurile 9=A% 9=B C. eprezinta decala+ul interbazal sagital relativ D. Este in relatie invers proportionala cu ung"iul A=B E. Completeaza notiunea de clasa sc"eletala Dupa B+orG% semnele de pe ortopantomograma care =< indica o rotatie de tip anterior sunt; A. <ng"iul mandibular accentuat B. Curbura preangulara accentuata C. amura ascendenta scurta D. Canal dentar drept E. Latimea ramurii orizontale micsorata <ng"iul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la 7ranGfurt este reprezentat de ; A. 7C)A B. 7CA C. )CPA D. )C7A E. A=B Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt; A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori B . pozitia incisivilor superiori

6% Pg155

F.

ABE

6% Pg126

<.

BCD

6% Pg16#

*.

6% Pg12#

D.

AC

6% Pg 162

C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori D. pozitia incisivilor inferiori 6A

E. nici un raspuns nu e corect

G.

otatia de tip posterior ( semne culese de pe ortopantomografie Idupa B+orGD; A. ung"iul mandibular sters B. ung"iul mandibular accentuat C. curbura preangulara stearsa D. curbura preangulara accentuata E. canal dentar drept )n practica se realizeaza urmatoarele teleradiografii; A. profil B. a*iala C. fata D. sagitala E. toate raspunsurile sunt corecte

ADE

6% Pg 162

I.

ABC

6% Pg 151

TEMA 2)4 Ano"aliile ento,"a*ilare e $lasa a II,a +42 pag. )&(, )(1(.

)n cadrul sindromului de compresiune de ma*ilar se descriu; A. $rei forme B. Patru forme C. 8 forma D. Doua forme E. Cinci forme Dintre factorii patologici locali ai malocluziei de clasa ))% subdiviziunea 1 =< fac parte; A. espiratia orala B. 9ugerea limbii C. a"itismul D. 9ugerea limbii E. Deglutitia atipica Diagnosticul diferential al anomaliei dento(ma*ilare clasa a ))( a Angle% subdiviziunea 1 se face cu; A. Cicrodontia B. Anomalia dento(ma*ilara clasa a ))(a Angle subdiviziunea ' C. Distopozitia D. Anodontia E. Anomalia dento(ma*ilara clasa a )))(a Angle Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento(ma*ilare de clasa a ))(a Angle% subdiviziunea 1% =< fac parte;

6% Pg 1A&

,.

6% Pg 1A'

F.

6% Pg 1#&

<.

6% Pg 1A1

6#

A . B . C . D . E .
*.

Ereditatea 7actorul constitutional 8cluzia inversa 7actori generali de dezvoltare 7actori locali de dezvoltare C 6% Pg 1A1

Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento(ma*ilare de clasa a ))(a Angle% subdiviziunea 1% cel mai frecvent se observa; A. a"itisnul B. Ereditatea C. Caria dentara si complicatiile ei D. 7actorul constitutional E . 7actori generali de dezvoltare Copiii cu anomalie dento(ma*ilara de clasa a ))(a Angle% subdiviziunea 1 au un facies adenoidian caracteristic; A. Profil conve* B. Profil concav C. etrognatie D. Prognatie E. Leptoprosop 7ormele clinice ale laterodeviatiei =< sunt; A. Laterodeviatia B. Laterognatia C. Cicrognatia D. Cacrognatia E. Cacrodontia Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a ))(a Angle% subdiviziunea 1 =< fac parte; A. espiratia orala B. Deglutitia atipica C. 9ugerea degetului D. espiratia nazala E . Ereditatea

D.

A%C%E

6% Pg 1A1

G.

C%D%E

6% Pg 1A&

I.

D%E

6% Pg 1A'

TEMA 244 Maloclu!ia e clasa a II,a2 ivi!iunea 2 + 42 pag. )(6,)(((.

Calocluzia clasa ))B' se caracterizeaza prin;

6% Pg

1#3 A. B . C . D . E . 9ant labiomentonier sters Eta+ul inferior al fetei marit Centon aplatizat 8cluzie labiala este ferma )nocluzie labiala 5&

,.

Din punctul de vedere al gravitatii% in cazul malocluziei clasa ))B' se pot descrie urmatoarele forme clinice; A. 7orma usoara si forma grava B. 7orma incipienta C. 7orma medie D. 7orma intermediara E . $oate raspunsurile sunt corecte Dupa Huston si $ulleQ %Calocluzia de clasa ))B' se gaseste in populatie in proprotie de; A . '&4 B . 1&4 C . 5&4 D . 154 E . '54 <na din afirmatiile urmatoare in cazul pacientilor cu malocluzie clasa ))B' =< este corecta; A. Curba 9pee este aplatizata B. Apare supraacoperirea grupului incisiv C. Poate apare sindrom algodisfunctional al A$C D. Diametrele premolare si molare sunt reduse E. Curba 9pee este accentuate )n cazul pacientilor cu malocluzie clasa ))B'; A. Diametrul premolar este crescut B. Baza ma*ilarului este mica C. Diametrele premolare si molare sunt crescute D. <ng"iul goniac este crescut E . )naltimea anteroinferioara a fetei I =sa( FnD este mica Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa ))B' =< putem enumera; A. 8cluzie desc"isa B . Eta+ul inferior al fetei micsorat C . 9ant labiomentonier sters D . 8cluzie labiala ferma E )ncisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie

6% Pg 1#3

F.

6% Pg 1#2

<.

6% Pg 1#A

*.

6% Pg1##

D.

A%C%E

6% Pg 1#3(1#A

. marcata
G.

)n malocluzia de clasa ))B' se poate intalni; A. educerea diametrelor premolare si molare B. etrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv C. Diferite grade de spatiere dentara D. 8cluzie desc"isa E. Diferite grade de ing"esuire dentara aspunsul compensator al sistemului dentar fata de raportul 51

A%B%E

6% Pg 1#2

I.

ABC

6% Pg 1#2

bazelor osoase ma*ilare in malocluzia de clasa ))B' este; A. retrodentie grup incisiv superior B. prodentie grup incisiv inferior C. supraacoperire D. biprodentie E. toate raspunsurile sunt corecte

TEMA 2# 4 Maloclu!ia e $lasa a III,a +42 pg 40#,40/(.

Prin avansarea mandibulei la e*amenul endobucal se pune in evidenta; A. o arcada alveolara apicala mare B. o arcada alveolara coronara mica C. o arcada alveolara mica D. o arcada alveolara apicala mica in raport cu arcada alveolara coronara E. nici un raspuns nu e corect. )n malocluzia de clasa a )))(a la e*amenul teleradiografic se pune in evidenta; A. ung"iul 9=A mai mare de A&& B. ung"iul 9=B mai mic de 3A& C. ung"iul 9=A mai mic de A&& D. ung"iul A=B pozitiv E. nici un raspuns nu e corect Distanta =sa( =sp in malocluzia de clasa a )))(a este; A. marita B. micsoarata C. medie D. nici un raspuns corect E. toate raspunsurile sunt corecte )n malocluzia de clasa a )))(a la e*amenul teleradiografic se observa; A. ung"iul 9=A mai mic de A&& B. ung"iul 9=B mai mare de 3A& C. ung"iul A=B negative D. distanta =sa(=sp este micsorata E. diagonala ma*ilarului superior 9(=sa marita )n malocluzia de clasa a )))(a cu drum de inc"idere in treapta mezializata sectoarele dento(alveolare frontale responsabile de g"ida+ul invers sunt caracterizate de; A. proalveolodontie inferioara

6% Pg 6&2

,.

6% Pg. 6&2

F.

6% Pg 6&2

<.

A%B% C %D

6% Pg. 6&2

*.

AB

6% Pg 6&A

B. retroalveolodontie superioara 5'

C. roalveolodontie superioara D. retroalveolodontie inferioara E. nici un raspuns nu e corect

D.

)n malocluzia de clasa a )))(a buza superioara este; A. infundata B. in raport invers cu buza inferioara C. acopera buza inferioara D. toate raspunsurile sunt corecte E. nici un raspuns corect )n malocluzia de clasa a )))(a la e*amenul teleradiografic se pune in evidenta; A. ung"iul 9=A mai mare de A&& B. ung"iul 9=B mai mic de 3A& C. ung"iul 9=A mai mic de A&& D. ung"iul A=B negativ E. nici un raspuns nu e corect )n malocluzia de clasa a )))(a la e*amenul teleradiografic se pune in evidenta; A. ung"iul 9=A mai mic de A&& B. ung"iul A=B negative C. ung"iul A=BR& D. ung"iul A=B pozitiv E. ung"iul 9=B mai mare de 3A&

AB

6% Pg.6&2

G.

CD

6% Pg. 6&2

I.

ABE

6% Pg 6&2

TEMA 26 4 Sin ro"ul e inoclu!ie verticala +42 pag. 41/,4262 42(, 4)/(.

7actorii cauzali in sindromul de inocluzie verticala sunt; A. factori congenitali B . factori genetici C . factori ereditari D . toate variantele de mai sus
E . nici un raspuns corect

6% Pg 61#

,.

Efectele ra"itismului in sindromul de inocluzie verticala sunt; A. reducerea ramului ascendent B. intercepteaza cresterea verticala a ma*ilarului superior C. cresterea dimensiunii ramului ascendent D. raspuns corect a si b E. nici un raspuns corect

6% Pg 6'1

F.

Dintre factorii locali din sindromul de inocluzie verticala fac part e; A. afectiuni reumatice la nivel A$C 51

6% Pg 6'5

B . C . D . E .
<.

spatieri dento( alveolare cicatrici c"eloide% retractile corect a si c corect b si c B 6% Pg 616

Aspectul facial din sindromul de ocluzie desc"isa este reprezentat de; A. mezoprosop B. "iperleptoprosop C. euriprosop D. raspuns corect a si b E. nici un raspuns corect <rmatoarele afirmatii despre tulburarile de crestere ale mandibulei din sindromul de ocluzie desc"isa sunt adevarate; A. cresterea ramurii ascendente B. obtuzismul ung"iului Ndl( Fo C. micsorarea ramurii ascendente D. rotatia anterioara a mandibulei E . rotatia posterioara a mandibulei 7recvent tulburari musculare in sindromul de ocluzie desc"isa apar la; A . pterigoidian e*tern B . pterigoidian intern C . pterigoidian lateral D. temporal E. musc"iul limbii 9emnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli; A . ra"istism B . ra"itism genetic C . ra"itism "ipofosfatazic D . ra"itism vitamino(rezistent E . nici un raspuns corect

*.

B % C% E

6% Pg 613(61A

D.

AC D E

6% Pg 611

G.

ABC D

6% Pg 6'1

TEMA 2& 4 Ano onia +#2 Pg. 1#,40 (.

3n cadrul etiopatogeniei anodon'iei0 teoria proterogenetic sus'ine c) A. se reduce dimensiunea ma*ilarelor la om B. dispare ultimul dinte din fiecare grup dentar0 e#cep'ie fc$nd grupul incisi. inferior C. se reduce poten'ialul formati. al teritoriilor prezumti. odontogene 56

5% Pg. '&

D. se distruge lama dentar E. toate rspunsurile sunt corecte

,.

Factorii locali cu rol !n producerea anodon'iilor sunt) A. e#trac'iile brutale ale din'ilor temporari B. despicturile labio-ma#ilo-palatine C. tumori ale ma*ilarelor D. traumatismele intrauterine E. deficien'ele nutri'ionale din timpul sarcinii 7actorii generali cu rol n producerea anodon'iilor sunt) A. despicturile labio-ma#ilo-palatine B. deficien'ele nutri'ionale din timpul sarcinii C. traumatismele intrauterine D. osteomielita acut &i subacut a ma#ilarelor E. bolile infecto(contagioase ale mamei 2odul de transmitere al anodon'iei s-a do.edit a fi) A. autozomal dominant regulat B. condi'ionat monogenic legat de cromozomul M C. autozomal dominant neregulat D. condi'ionat monogenic legat de cromozomul / E. autozomal recesiv Diagnosticul diferen'ial !n anodon'ii trebuie realizat cu) A. incluzia dentar B. reincluzia dentar par'ial C. diastema fals sau secundar D. e#trac'ia dintelui E. ectopia dentar E#amenul clinic !n anodon'ia redus poate e.iden'ia) A. creast al.eolar sub'iat0 de aspect conca.e B. absen'a dintelui permanent de pe arcad C. persistena predecesorului temporar D. creast al.eolar bine conformat E. reducerea spa'iului corespunztor de pe arcad prin migrri dentare )n conte*tul tratamentului anodoniilor% prognosticul autotransplantului dentar este semnificati. mai bun dac) A. ape*ul dintelui transplantat este nc"is B. dintele are rdcina complet format C. este format ,:F din rdcin

A% B% C

5% Pg. ''('1

F.

B% C% E

5%Pg. ''( '1

<.

C% E

5% Pg. '1

*.

A% D

5% Pg. '5

D.

A% B% C% E

5% Pg. '6('5

G.

C% E

5% Pg. 1#

D. dintele este complet format &i cu o structur biologic mai pu in dens E. dintele este mai t$nr &i incomplet format

55

TEMA 2/ 4 0intii supranu"erari +#2 Pg. 73 94 F 40,&2 1. )n cazul fuzionarii se disting; A. fuzionari coronare ( coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala si doua organe pulpareP B. fuzionari radiculare ( coroane clinic normale% cu radacini atipiceP C. fuzionari coronare ( coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala si un organ pulparP D. fuzionari dentare totale ( care sunt o +u*tapunere totala a dintilor% prezentand doua radacini normale si doua organe pulpareP E. fuzionari dentale partiale ( prezentand adesea o camera pulpara unica. Care sunt semenele clinice ce atrag atentia asupra unui dinte supranumerar inclusS A. prezenta distopiilor izolateP B. e*istent unor bombari la nivelul crestelor alveolareP C. persistenta unuia sau mai multor dinti temporari peste varsta obisnuita de permutareP D. absenta inc"iderii unei diasteme interincisive mediene dupa eruptia incisivului lateral si c"iar a caninilorP E . absenta distopiilor izolate. <rmatoarele afirmatii despre dintii neonatal sunt adevarate; A. apar inaintea dentitiei normaleP B. sunt atasati la gingie si nu poseda radaciniP C. contin un tesut con+unctiv bogat vascularizatP D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferiorP E . contin in cea mai mare parte structuri dure dentare% respectiv un strat gros de smalt . Principalele caracteristici ale meziodensului sunt; A. este unicuspidat% pluriradicular% coroana avand o forma conicaP B. de regula se intalneste meziodensul unic% mai rar cel dubluP C. poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti superioriP D. apare doar la ma*ilarul superiorP E. apare la ambele ma*ilare. Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt; A. caria dentaraP B. complicatii pulpareP B 5% Pg. 5#(2&

'.

A%B%C% D

5% Pg. 5&

1.

A%B%C% D

5% Pg. 6#

6.

B%C%D

5% Pg. 51

5.

A%B%C% D

5% Pg. 5A

C. necroza pulparaP 52

D . c"ist radicularP E . polip pulpar. 2. Dintii supranumerari pot determina; A. resorbtii radiculare ale dintilor din seria normalaP B. diastema interincisivaP C. tulburari fizionomiceP D. resorbtii coronareP E . ing"esuiri dentare. <rmatoarele afirmatii sunt adevarate; A. e*tractia dintilor anastroficieste intotdeauna obligatorieP B. se indica e*tractia dintelui supranumerar atunci cand se asociaza cu microdontia dintilor din seria normalaP C. in cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui permanent este necesara marirea perimetrului arcadei cu a+utorul aparatelor ortodonticeP D. e*tractia dintilor supranumerari este atitudinea terapeutica de electieP E . in cazul dintilor supranumerari ce au blocat eruptia dintelui permanent este necesara e*tractia lor. A% B%C%E 5% Pg. 25

3.

A%C%D% E

5% Pg. 23

TEMA 2( 4 Inclu!ia entara +#2 Pg. &) 4 (4(.

Ancorarea unui dinte inclus descoperit c"irurgical se realizeaza prin ; A . Ancorare transtisularaP B . Ancorare intratisularaP C . Ancorare peritisularaP D . Ancorare prin colare de butoniP E . $oate raspunsurile corecte. )ncluzia mai este cunoscuta si sub denumirea de; A. Dinte inclestatP B. etentie dentara secundaraP C. Anc"iloza dentaraP D. Dinte retentionatP E Dinte inclavat.

5% Pg. #'(#1

,.

5% Pg. 36

.
F.

eferitor la metodele conservatoare de obtinere a spatiului necesar evolutiei unui dinte inclus sunt adevarate urmatoarele; A. Daca spatiul necesar este mai mare de 5 mm se recomanda e*tractiaP B. Descoperirea c"irurgicala si ancorarea dinteluiP C. Carirea perimetrului arcadei prin intermediu tratamentului ortodonticP D. $ractionarea si alinierea dintelui pe arcada dupa interventia c"irurgicalaP 53

5% Pg. #&

E . )n incluziile de canin in pozitie verticala se recomanda e*tractia.

<.

Cel mai frecvent incluzia dentara se intalneste; A. La dintii temporariP B. <nilateralP C. La nivelul caninuluiP D. La nivelul premolarului )) superiorP E. La mandibula. Cacrodontia relativa se caracterizeaza prin; A. Dintii sunt mai mari% in raport cu aspectul facial% c"iar daca suma incisiva este in limite normaleP B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 12mmP C. )ncisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio(distalaP D. 9uma incisiva este sub 15 mmP E. 9uma incisiva nu depaseste 12mm% reprezentand T din diametrul bizigomatic osos. $e"nicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus sunt; A. $eleradiografiaP B. 8rtopantomogramaP C. adiografia cu film muscatP D. $omografia computerizataP E. )nde* Carpal La e*amenul clinic% tulburarile ce pot sugera prezenta unui dinte inclus sunt; A. Pericoronarite si gingivo(stomatiteP B. 9emnul UuinteroP C. )n caz de canin superior inclus% incisivul lateral prezinta o mezio(inclinatie accentuataP D. $orsionari ale dintilor veciniP E. Persistenta indelungata cu implantare buna a dintelui temporar.

B%C

5% Pg. 36(35

*.

A%D

5% Pg. 32

D.

A%B%C%D

5% Pg. A5(AA

G.

A% B% D% E

5% Pg. A6

TEMA )0 4 Reinclu!ia entara +#2 Pg. 10&, 11/(.

<n dinte reinclus se mai numeste si ;

A . B . C . D . E Dinte incla.at Dinte geminat 2eziodens Dinte anastrofic Dinte neonatal

5% Pg. 1&3

. ,.

Dintele cel mai frecvent implicat in reincluzia dentara este ;

A . B . C . D . E . 1ncisi.ul Caninul Premolarul 2eziodensul 2olarul

5% Pg. 1&A( 1&#

5A

F.

<.

eincluzia dentara totala prezinta; A. Coroana dentara absenta B. Coroana dentara vizibila C. Coroana dentara in suprapozitie D. Coroana dentara in infrapozitie E. Coroana dentara inclinata Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu; A. E*tractia dentara B. 8prirea in eruptie a dintelui C. Anodontia D. )ntruzia postraumatica totala E. )ncluzia dentara <n dinte reinclus se mai numeste si ; A. Dinte inclavat B. Dinte geminat C. Ceziodens D. Dinte anastrofic E. Dinte inclestat Printre consecintele reincluziei dentare se numara si ; A. Denivelarea planului de ocluzie B. )ncluzia succesionalului permanent C. $ulburari de ocluzie D. Carii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus E. Hiperestezie si "ipersensibilitate Despre evolutia fenomenului de reincluzie dentara sunt adevarate urmatoarele afirmatii ; A. Este o anomalie dentara progresiva B. 8prirea in evolutie se poate realiza spontan C. Este dependenta de potentialul de crestEre individual D. =u este dependenta de momentul instalarii E. 8 reincluzie instalata precoce va avea o evolutie mai rapida

5% Pg. 115

A%C%D%E

5% Pg. 112( 113

*.

A%E

5% Pg. 1&3

D.

A% B% C% E

5% Pg. 113

G.

A% C% E

5% Pg. 113

TEMA )1 4 Ectopia entara +#2 #2 Pg. 121,1)0(.

Dintele cel mai frecvent vizat de anodontie este; A. Premolarul ) superior B. Caninul superior C. Caninul inferior D. )ncisivul central inferior E. Colarul ) superior 5#

5% Pg. 1'6

,.

E*tractiile dintilor permanenti atunci cand deficitul de spatiu este mare =< vizeaza; A. Premolarul ) B . )ncisivul lateral C. Colarul )) D. Premolarul )) E. Colarul ) )n cadrul e*tractiei diri+ate in 6 etape% prima etapa este; A. e*tractia caninului temporar B. e*tractia incisivului lateral temporar C. e*tractia molarului ) temporar D. e*tractia premolarului ) E. nici un raspuns corect )n conte*tul ectopiei dentare% in cadrul obiectivelor terapeutice % e*tractia diri+ata se desfasoara; A. in ' etape B. in 1 etape C. in 6 etape D. intr(o singura etapa E . toate raspunsurile corecte E*tractia Vdiri+ata V sau Vde pilota+ V IHotzD se caracterizeaza prin ; A. Are caracter preventiv B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare I2(3 aniD C. <rmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar )) D. 9e desfasoara in 5 etape E . )ncepe cu e*tractia incisivului lateral temporar Despre ectopia dentara sunt adevarate urmatoarele% cu e*ceptia; A. Ectopia vestibulara este recidivanta B. Ectopia palatinala este recidivanta C. )n urma tratamentului necesita contentie artificiala Iprin aparate ortodonticeD D. Ectopia vestibulara nu este o anomalie recidivanta E. Ectopia palatinala nu este o anomalie recidivanta% deoarece stabilitatea rezultatului obtinut in urma tratamentului asigura o contentie naturala )n cadrul tratamentului ectopiei dentare% e*tractia de diri+are dupa Houston si $ulleQ se realizeaza astfel; A. )n 1 etape B. )n 6 etape

5% Pg. 11&

F.

5% Pg. 1'3( 1'A

<.

B%C

5% Pg. 1'3( 1'A

*.

A% B% E

5% Pg.

1' 3

D.

B% D

5% Pg.

11 1

G.

A% C% E

5% Pg.

1' A

C. )n etapa ) se e*trag cei 6 canini temporari D. )n etapa )) se e*trag premolarii ) E. )n etapa )) se e*trag molarii ) temporari

2&

TEMA )2: 0iaste"a +#2 Pg. 1)), 142(.

Pe incisivi =< se aplicW ; A inele de . cauciuc B . inele metalice C . bracGet D . c@rlig E . tubu&or Diastema este o anomalie de; A . sediu B . pozi'ie C . numWr D . formW E . erup'ie Diastema secundarW sau falsW este cauzatW de ; A . dezvoltarea e*ageratW a frenului buzei superioare B . anodon'ia incisi.ului lateral C . meziodens D . inser'ia /oasa a frenului !ntre incisi.i E . doar raspunsurile b si c sunt adevWrate Care afirma'ii referitoare la ?frenul labial lat@ -L sunt ade.Wrate; A . este de obicei sus inserat B . poate fi inso'it de o fibromucoasW sub'ire C este sensibilW la remanierile osoase eruptive ale . incisivilor centrali D. men'ine din'ii depWrta'i E . este de obicei +os inserat Diastema antreneazW urmWtoarele tulburWri func'ionale )

5% Pg. 16'

,.

B %E

5% Pg. 111

F.

BCE

5% Pg. 111

<.

ABC

5% Pg. 115

*.

BCD

5% Pg. 113

A . B . C . D . E .
D.

tulburWri ocluzale Ima+oreD tulburWri estetice tulburWri fonatorii tulburWri ocluzale IminoreD doar .ariantele b &i c sunt corecte ABCD 5% Pg. 16'

G.

Alegeti .ariantele gresite ?conten'ia la copil se realizeazW. ; A. pe o perioadW de ' sWptWm@ni B. pe o perioadW de 1 sWptWm@ni C. pe o perioadW de 6 sWptWm@ni D. pe o perioadW de 5 sWptWm@ni E. pe o perioadW de 2(A sWptWm@ni !n pWstrarea rezultatului terapeutic la adult persisten'a molarului de minte =< poate fi; A . un factor determinant B . e*ercitW presiuni spre distal n erup'ie C . e*ercitW presiuni spre oral n erup'ie D . e*ercitW presiuni spre vestubular n erup'ie E . un factor ad+uvant

ABCD

5% Pg. 16'(161

21

TEMA )): Transpo!itia entara +#2 Pg. 14(,1#41. )n transpozitiile de la mandibula cel mai afectat dinte este; A. incisivul central B. molarul ) C. caninul D. premolarul ) E. premolarul )) )n cazul transpozitiei canin(incisiv lateral apar; A. tulburari fizionomice B. tulburari ocluzale C . tulburari de deglutitie D . "andicap functional al caninului E . nu apar tulburari 9olutia terapeutica optima in transpozitia incompleta; A. ameloplastia modelanta B. deplasarea dintilor spre pozitia normala C. poate fi transformata in transpozitie completa D. spre deplasarea dentara cea mai mica E. in directia ceruta de dinte )n transpozitia completa incisiv central(incisiv lateral se poate fac e; A. desensibilizare B. slefuiri modelante ale incisivului lateral C. remodelare a incisivului central prin stripping D. remodelare a incisivului lateral prin te"nici adezive E. ridica probleme estetice si functionale mari )n transpozitia completa canin(premolar ) obiectivele terapeutice sun t; A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului C. pansamentul plagii pentru desensibilizare D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara E. apar probleme functionale $ranspozitia dentara; A. este o anomalie frecventa C 5% Pg. 15&

'.

5% Pg. 15'

1.

B%C%D% E

5% Pg. 156

6.

C%D

5% Pg. 156

5.

B%C%D% E

5% Pg. 151( 156

2.

B%D%E

5% Pg. 16#%151

B. C. D. E.

foarte evidenta clinic face parte din grupa anomaliilor dentare de grup este o anomalie dentara de eruptie si pozitie este usor de diagnosticat 2'

3.

Ca+oritatea transpozitiilor sunt; A . unilaterale B . bilaterale C . partiale D . totale E . pe partea dreapta

A%C

5% Pg. 15&

Te"a )4: Trata"entul cariei entareA Bi'liogra%ie 6A 16&,1/#A 2(4,)))A ))(,)46

1. ) -(a.!#!%+a "&)($%$#$! 'a%g!)a# :) "a0$# p%+pa%,%!! "a4!(,6!#&% p+ -$p%a*+6+#+ )+(+ + 4&% *! %+-p+"(a(+ $%',(&a%+#+ %+g$#!1 A. e#tinderea ;plasarea> marginilor ca.it'ii p$n !n 'esuturi sntoase0 fr a lsa smal' subminat B. a se evita terminarea marginilor pe pantele cuspidiene sau crestele de smal' C. e*tinderea marginilor pentru a permite un acces suficient manoperelor adecvate D. e*tinderea marginilor cervicale la ' mm sub punctul de contact E. e#tinderea ;plasarea> marginilor ca.it'ii p$n !n 'esuturi sntoase0 cu men'inerea smal'ului demineralizat pe fe'ele .estibulare ale frontalilor A 6A pag 1&6 2. D!)(%+ "&) !6!!#+ "a%+ p&( -, $", #a -p&%!%+a +3(+)-!+! 'a%g!)!#&% "a4!(,6!#&% *a" pa%(+ $%',(&a%+#+1 A. .$rsta redus B. necesitatea pentru msuri suplimentare ale reten'iei &i rezisten'ei C. restaurarea din'ilor care .or de.eni st$lpi de punte D. din'i de.itali E. "andicap fizic sau psi"ic A 6A pag 1&6 1. S"&p$# *!)!-,%!! p+%+6!#&% + -'a#6 +-(+1 A. s realizeze o !nchidere marginal c$t mai bun !ntre materialul restaurator &i structurile dentare B. s efectueze o /onc'iune marginal neted C. s creasc rugozitatea smal'ului D. s !ndeprteze smal'ul nesus'inut E. s e#tind prepara'ia !n zonele de cur'ire &i autocur'ire pag 1/0 4G. 8scarea cu aer cal e la son a unitului se %ace:

A. B. C. D. E.

ma*im 5 secunde nu mai mult de 1& secunde p!n apare culoarea albicioas a smal'ului dup aplicarea de alcool sau produse rapid .olatile ' secunde 21

1/2 5. S&#4+)6!! &%ga)!"! *&#&-!6! "a ag+)6! + +g%+-a%+ a! "a4!(,6!#&% "$' a% *!1 "#&%&*&%'$#9 .+)0&)+#+ B! a#"&&#!1 A. sunt ideali ca agen'i pentru degresarea dentinei B. au fie efect to*ic% fie efect iritant C. hidrateaz dentina D. des"idrateaza dentina E. sunt indica'i !n coafa/ul indirect pag 1/4 2. Printre e!avanta=ele la"$%!#&% +)(a%+ -+ )$',%, A. aderen'a chimic la 'esuturile dentare B. reducerea penetrrii acidului din cimentul fosfat de zinc !n plaga dentinar C. !ncetinirea ptrunderii !n canaliculele dentinare a produ&ilor de coroziune ai amalgamului de argint D. izolarea termic adec.at E. rezisten'a mecanic bun la solicitrile masticatorii atunci c!nd sunt aplicate !n mai mult de trei straturi pag 2(4 3. D!) "&'p&0!6!a "!'+)($#$! *&-*a( + 0!)" *a" pa%(+1 A. pulbere de o#id de zinc cu adaos de o#id de magneziu &i pigmen'i B. pulbere de sticl alumino-silicat C. pulbere de o#id de cupru cu adaos de o#id de magneziu &i pigmen'i D. solu'ie apoas de acid fosforic FFN par'ial tamponat cu un mic adaos de aluminiu &i zinc E. solu'ie apoas de acizi tartric0 maleic &i itaconic pag )0) A. P%!)(%+ &.!+"(!4+#+ "&a*aC$#$! !) !%+"( -+ )$',%,1 A. blocarea acti.it'ii ?bacteriilor pioniere@ &i distrugerea lor B. stimularea neodentinogenezei C. ac'iune antihiperemiant &i sedati. pulpar D. crearea condi'iilor optime de .indecare pulpar E. cre&terea permeabilit'ii plgii dentinare pag )14 H. ) "a4!(,6!#+ "$ +)(!), $%, B! '!"! 0&)+ + +)(!), a#(+%a(, (%a(a'+)($# "&)-+%4a(&% a# "a%!+! -!'p#+ p%!) "&a*aC !) !%+"( -+ !) !", )$'a! a", -+ :) +p#!)+-" a)$'!(+ "&) !6!!9 "$' a% *!1 A. desc"ideri accidentale% traumatice% ale camerei pulpare B. dentina alterat s ocupe o suprafa' punctiform0 plasat strict !n dreptul coarnelor pulpare0 iar !ndeprtarea ei complet s duc la deschiderea camerei pulpare C. deschidere punctiform0 de ma#im ( mm0 a camerei pulpare D. accesibilitatea direct !n cursul coafa/ului E. pacient t$nr0 sntos pag )1#

26

1@I. ) -!g!#a%+a "$%a(!4, a p#,g!! +)(!)a%+ +*+"($a(+ p%!) D!.%! !0a%+ :) "&a*aC$# !) !%+"(9 +4+)($a#+#+ -#a.+ %+a"6!! p$#pa%+ a% p$(+a *! p$-+ 'a! +g%a., p+ -+a'a1 A. B. C. D. E. prezen'ei BE2A !n sistemele adezi.e diminurii permeabilit'ii plgii dentinare cre&terii riscului infectrii bacteriene a plgii dentinare condi'ionrii acide a smal'ului "emostazei ineficiente pag )242 )2#

11. <%a4a%+a -'a#6$#$! :) )&!#+ (+D)!"! a +0!4+ a%+ %+p( -"&p a-!g$%a%+a $)+! !'p%+g),%! &p(!'+ "$ '&)&'+% a +0!4 a -$p%a*+6+! -a#+ B! "&)-(, :)1 A. mic&orarea energiei libere de suprafa' a smal'ului0 ceea ce diminueaz umectarea cu adezi. B. !nlturarea plcii bacteriene C. !nlturarea detritusului dentinar remanent D. cre&terea microreten'iilor E. cre&terea energiei libere de suprafa' a smal'ului0 ceea ce faciliteaz umectarea zonei gra.ate de ctre adezi. A pag )26 1'. R,B!)a a +0!4, !) -!-(+'+#+ a +0!4+ a%+ $) %&# '$#(!*$)"6!&)a#1 A. realizeaz hibridizarea plgii dentinare B. sigileaz plaga dentinar C. permite obtura'ii coronare adezi.e0 nu numai cu r&inile compozite0 ci &i cu amalgamul de argint &i incrusta'iile ceramice D. mre&te tensiunile generate de contrac'ia de polimerizare !n cazul obtura'iilor de compozite E. amortizeaz solicitrile ocluzale masticatorii dac se folosesc r&ini adezi.e cu procent foarte redus de umplutur de mic dimensiune A pag ))0

Te"a )#: Etiopatogenia cariei entare +62 pag. )1,#&1. Aglutininele salivare sunt repre!entate e: A. fibronectina B. mucinele C. pero*idaza D. O'( microglobulina E. amilaza pag 42 2. D!)(%+ *a"(&%!! a)(!'!"%&.!+)! "apa.!#! -, '& +#+0+ "&#&)!0a%+a "a4!(,6!! &%a#+ + ",(%+ '!"%&&%ga)!-'+9 *a" pa%(+1 A. lactoferina B. lizozimul C. ionul bicarbonat

D. pero*idazele salivare E. aglutininele salivare 25

pag 42 3. P%!)(%+ p%!)"!pa#+#+ "&)"#$0!! a#+ -($ !!#&% +p! +'!&#&g!"+ B! +3p+%!'+)(a#+ a-$p%a %&#$#$! "a%!&g+) a# D! %&"a%.&)a(+#&% -+ )$',%,1 A. rela'ia cariogen semnificati. dintre frec.en'a cariei dentare &i consumul de dulciuri !ntre mese B. efectul cariogen rapid e#ercitat de zaharoz prin contactul direct cu placa bacterian C. cariogenitatea alimentelor depinde mai degrab de durata &i frec.en'a e#punerii la zahr &i mai pu'in de tipul de preparat culinar care con'ine zahr D. !nlocuirea sistemului tradi'ional de alimenta'ie const$nd din F mese principale cu gustri numeroase scade riscul de carie E. cantitatea de hidrocarbonate consumat este mult mai important pentru riscul cariogen dec$t gradul de rafinare &i frec.en'a ingestiei pag 46 ;. ZaDa%&0a %,'J)+ D! %&"a%.&)a($# "$ "+# 'a! :)-+')a( p&(+)6!a# "a%!&g+) +&a%+"+1 A.este substratul esen'ial pentru sinteza polizaharidelor e#tracelulare de depozit B. este utilizata de microorganisme mai mult dec$t oricare alt principiu nutriti. pentru !nmul'ire &i dez.oltare C. fa.orizeaz colonizarea micoorganismelor odontopatogene D. este u&or fermentabil de ctre microorganisme E. stimuleaz cre&terea pB-ului placii bacteriene pag 4& #. 0intre const!($+)6!! "D!'!"! a! a#!'+)(+#&% "a%+ p&( '& +#a +*+"($# "a%!&g+) a# D! %&"a%.&)a(+#&%9 %+ $"J) %!-"$# #a "a%!+9 *a" pa%(+1 A. fluorul B. proteinele C. grsimile D. cacao E. fosfa'ii pag #0 2. .aptele are e%ect carioprotector prin: A. con'inutul de lactoz0 glucid greu fermentabil B. cazeina C. fluor0 aflat !n concentra'ii de peste ,mg:litru D. calciu E. fosfa'i pag #0 >I. D!) g%$pa "&"!#&% g%a' )+ga(!4! p%+0+)6! :) p#a"a .a"(+%!a), *a" pa%(+1 A. -eillonella B. 9piroc"etele C. Lactobacillus

D. 9treptococcus E. 9tap"Qlococcus 22

2 pag #) 8. ) ap%+"!+%+a %&#$#$! p+ "a%+ :# p&a(+ a4+a $) '!"%&&%ga)!-' :) !)!6!+%+a B! p%&g%+-!$)+a p%&"+-$#$! "a%!&- a$ *&-( p%&p$-+ $%',(&a%+#+ "&) !6!!1 A. agentul microbian ar trebui s apar'in speciei care produce cel mai mult acid !n ca.itatea bucal B. agentul microbian ar trebui s reziste mediului acid produs !n leziunea carioas C. cultura pur de microorganisme trebuie s fie capabil s produc leziuni carioase atunci c$nd este inoculat !n ca.itatea bucal sau dinte D. agentul cauzal ar trebui s fie absent de pe suprafe'ele dintelui ce nu prezint demineralizri caracteristice procesului carios E. agentul cauzal s poat fi identificat la ni.elul din'ilor neerup'i0 !n cazul indi.izilor cu ni.el de afectare foarte mare pag ## HI. E3p+%!+)6+#e e%ectuate pe ani"ale gnato'iotice au e"ostrat intre speciile e streptococi i!olate2 cel "ai cariogen este: A. %treptococul O hemolitic B. 9treptococul sanguis C. 9treptococul mutans D. 9treptococul mitior E. 9treptococul mitis 2 pag #& 1&. $learance,ul saliva%9 "a p%&"+- *!0!&#&g!" + !#$a%+ a -$.-(a)6+#&% !)(%& $-+ :) "a4!(a(+a &%a#,9 -+ "a%a"(+%!0+a0, p%!)1 A. .aloare constant c$t timp glandele sali.are func'ioneaz normal B. raport in.ers propor'ional cu ritmul secre'iei sali.are C. .aria'ii topografice D. raport direct propor'ional cu ritmul secre'iei sali.are E. .aloare direct propor'ional cu .$scozitatea sali.ei 2 pag. )& 11I. KJ-"&0!(a(+a %+#a(!4, a -a#!4+! pa%&(! !+)+ +-(+ A. '%5 B. 1%5 C. 1%6 D. 6%5 E. 11%6 2 pag.)& +1

12. ) "a0$# *#$&%$#$!9 +3!-(, a)$'!(+ aspecte particulare ale clearance,ului2 cu" ar %i: A. scderea rapid sub ni.elul de baz minimal prin clearance rapid B. re.enirea mult mai lent la ni.elul de baz comparati. cu alte substan'e C. reducerea fluorului din placa bacterian dup administrarea

topic D. fi#area rapid de ctre glicoproteinele sali.are E cre&terea ni.elului fluorului sali.ar prin re.enirea pe cale general a cantit'ii par'ial !nghi'ite din fluorul administrat topic. 23

2 pag. )(

Te"a )6: 1or"ele anato"o,clinice ale pulpit+#&% !)6!#&% p+%'a)+)6!

1. Mo i%icarile "or%opatologice2 in 3ipere"ia prein%la"atorie sunt caracteri!ate e: a. prezenta vaselor sanguine dilatate% sinuoase% cu pereti subtiri si fenomenul de marginatie leucocitara b. celule odontoblastice si in parte fibroblasti cu volum marit ce reflecta o activitate metabolica redusa c. indivizi microbieni in canaliculele dentinare si pulpa d. prezenta fosfatazelor alcaline in apropierea stratului de odontoblasti e. cresterea concentratiei de succinde"idrogenaza si a unor mediatori c"imici I"istamina% acetilcolina% leucoto*ina% etcD & +pag&0,&1'. E*a"enul "icroscopic in pulpita acuta seroasa partiala pune in evi enta: a. vasoconstrictie pe un teritoriu pulpar intins b. plasme*odie cu prezenta PC= Ipolimorfonuclearelor neutrofileD c. in apropierea centrului inflamatiei odontoblastele dau semne de oprire a metabolismului si c"iar degenerare d. concentrarea fosfatazei alcaline in regiunea predentinei e. cresterea succinde"idrogenazei in toata pulpa dentara +pag &2,&)1. 0iagnosticul i%erential in ca!ul pulpitei seroase totale se %ace cu: a. parodontita apicala acuta seroasa b. parodontita apicala acuta purulenta c. parodontita apicala "iperemica d. pulpita acuta seroasa partiala e. pulpita purulenta totala 2 +pag &64I. In icatii e trata"ent in pulpita purulenta partiala: a. e*tirpare vitala b. e*tirpare devitala c. pulpotomie vitala d. pulpotomie devitala e. drena+ de urgenta +pag &(#I. In 3ipere"ia prein%la"atorie nu se reco"an a: a. tratamentul cariei dentare &i coafa/ indirect b. tratamentul cariei dentare &i coafa/ direct !ntr-un timp0 !n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare

2A

c. tratamentul cariei dentare &i coafa/ direct !n doi timpi0 !n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare d. amputa'ie .ital e. e#tirpare .ital &2 +pag.&26I. LT$%.a%+a !)6!#&%M +-(+ & +3p%+-!+ "$)&-"$(, p+)(%$ !#$-(%a%+a !)(+)-!(,6!! $%+%!! !)1 a. pulpita acut seroas par'ial b. parodontita apical acut seroas c. pulpita acut purulent par'ial d. pulpita acut seroas total e. pulpita acut purulent total +-2 & +pag.&#3. D$%+%+a p&a(+ apa%+a -p&)(a) :) $%',(&a%+#+ -!($a6!!1 a. "iperemia preinflamatorie b. pulpita seroas par'ial c. pulpita cronic deschis d. pulpita purulent par'ial e. pulpita seroasa totala +-2& pag.+&)2&#2&/2&(A. 0iagnosti"$# !*+%+)6!a# a# p$#p!(+#&% a"$(+ p$%$#+)(+ pa%6!a#+ -+ *a"+ "$1 a. pulpita seroasa total b. "iperemia pulpara c. pulpita seroas coronara d. parodontita apical acut purulenta e. pulpita purulenta corono(radiculara +& +pag.&(#. Evolutie si co"plicatii in pulpita purulenta partiala: a. abces vestibular b. pulpita purulenta corono(radiculara c. pulpita cronica desc"isa ulceroasa d. pulpita cronica desc"isa granulomatoasa e. gangrena pulpara +- &2 +pag &(1&. 0iagnosticul po!itiv in pulpita acuta purulenta partiala se %ace pe: a. caracterul pulsatil al durerii b. e*acerbare la rece% diminuare la cald c. prezenta picaturii de puroi la desc"iderea camerei pulpare d. "ipoe*citabilitate e. imposibilitatea localizarii dintelui afectat -2 & +pag &(11I. 8n se"n in sta'ilirea iagnosticului po!itiv al pulpitei acute purulente este: a. caracterului lancinant al durerii b. calmarii temporare prin lic"ide calde 2#

c. sensibilitatii la percutia trans.ersal d. apari'ia picturii de puroi prin fistul .estibular !n dreptul rdcinii dintelui e. testelor de vitalitate reduse +-2 &+ pag./012I. Pulpita cronica esc3isa ulceroasa nu poate evolua spre: a. forme subacute de pulpita seroasa b. forme subacute de pulpita purulenta c. fractura coronara d. gangrena e. pulpita cronica polipoasa +-2 & +pag/#-

TEMA 3>. NECRFZA NI <AN<RENA PULPAR

1. Si"pto"atologia in gangrena pulpara este ur"atoarea: a. in general are o simptomatologie manifestaP b. lipsa sensibilitatiiP c. de cele mai multe ori se constata carie profunda cu pierdere marcata de substanta dentaraP d. modificare de culoare a dinteluiP e. sondarea canalelor este sangeranda. +- & 2 +pag. 1012. In raport cu interesarea paro ontiului apical se escriu ur"atoarele %or"e e gangrena: a. umedaP b. uscataP c. simplaP d. complicataP e. partialaP - & 2 +pag. 1011. 1actorii locali cu atiune eter"inanta in necro!a pulpara sunt ur"atorii: a. traumatismeP b. cresteri mari de temperaturaP c. scaderi brutale de temperaturaP d. diabet za"aratP e. menstruatia. +- & 2 +pag. (66. Pulpa necro!ata upa arsenic : a. este uscataP b. are culoare gri P c. are culoare galben(brunP d. are culoare negru(violaceu e. are consistenta crescuta +- & 2 +pag. (/3&

#G. Trata"entul necro!ei pulpare: a. implica pulpectomieP b. implica amputatie devitalaP c. este similar celui din gangrena P d. nu include etapa de tratament antibacterian e. este similar celui din pulpita seroasa partiala. & 2 +pag.((6G. 0iagnosticul i%erential in gangrena pulpara se %ace cu: a. gangrena complicata cu o parodontita apicala acutaP b. pulpitele coronareP c. pulpite corono(radiculareP d. pulpitele cornice deoarece nuu e*ista sensibilitate la intepare cu sonda in profunzimeP e. toate rspunsurile sunt corecte. &2 +pag.102&G. 0espre gangrena pulpara sunt a evarate ur"atoarele2 cu e*ceptia: a. constituie un focar de infectieP b. poate determina imbolnavirea la distanta; "epatita cronica to*icaP c. poate determina imbolnavirea la distanta; glomerulonefriteP d. gangrena simpla poate evolua spre parodontiul apicalP e. !nsman'are bacterian poziti.. &2 +pag. 102A. Aci!ii actionea!a prin ur"atoarele "ecanis"e2 cu e*ceptia: a. modificari brutale ale p"(uluiP b. paralizia peretilor vasculariP c. blocarea respiratiei celulareP d. lezarea membranei celulareP e. depolimerizarea colagenului. +- &2 +pag. (&#. Prin necro!a pulpara se intelege: a. mortificarea septica a pulpei b. epuizarea mi+loacelor defensive c. mortificare aseptica d. descompunerea pulpei sub influenta germenilor aerobi e. actiunea agresiva a unor agenti fizico(c"imici. +- &2 +pag.(41&. Prin gangrena pulpara se intelege: a. mortificarea septica a pulpei b. mortificarea aseptica a pulpei c. descompunerea pulpei sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie d. intereseaza strict teritoriul dintelui Igangrena simplaD e. implicarea parodontiului apical Igangrena complicataD - &2+pag.(431

11. 0iagnosticul po!itiv in gangrena pulpara 78 se pune pe 'a!a: a. teste de vitalitate pozitive b. e*amen bacteriologic negativ c. carie profunda cu desc"iderea camerei pulapre d. fetiditate e. teste de vitalitate negative +- &2 +pag.10110G. $aracteristicile %lorei "icro'iene in gangrena pulpara si"pla sunt: a. mi*ta b. aeroba c. anaeroba d. nu provine din mediul salivar e. normal nepatogena &2 +pag.((-

TEMA )/. PAR<0<7TITE API$A.E A$8TE SI $R<7I$E

1G. 0iagnosticul po!itiv in paro ontita apicala acuta 3ipere"ica se pune pe: a. durere cu caracter iradiat b. stare generala afectata c. raspunsuri pozitive la teste de vitalitate de intensitate mare d. in dreptul ape*ului usoara congestie a mucoasei e. percutia in a* este negativa -& +10&'. Si"pto"atologic2 paro ontita apicala 3ipere"ica se carateri!ea!a prin: a. percu'ia lateral este poziti. b. pacientul realizeaza care este dintele afectat c. percu'ia !n a# este negati. d. este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal e. percu'ia !n a# este poziti. +- &2 +pag. 106)G. E*a"enul ra iologic este relevant: a. !n parodontita apical acut b. !n parodontita apical acut c. !n parodontita apical acut d. n parodontite apicale cronice e. !n parodontita apical acut +- & 2 +pag. 11)hiperemica seroas total purulent !n primele stadii seroasa subperiostala

;I. ) pa%& &)(!(a ap!"a#, a"$(, p$%$#+)(a -!'p(&'a(&#&g!a $%+%&a-a +-(+ + !)(+)-!(a(+ 'a3!',1 a. n stadiu endoosos b. !n stadiu de fistul c. n stadiu de "iperemie d. n stadiu subperiostal 3'

e. n stadiu submucos +- &2 +pag. 111#G. Paro ontita apicala cronica %i'roasa poate %i eter"inata e: a. slefuiri protetice intempestive b. factorii to*ico(infectiosi prezenti in dentina patologica dintr(o leziune carioasa c. utilizarea arsenicului in devitalizarile pulpare d. obturatii cu recidiva de carie e. reconstituiri din amalgam fara obturatii de baza +- &2 +pag1162. 6n sta iul en oosos al paro ontitei apicale acute purulente se intalnesc ur"atoarele aspecte: a. durerea este nevralgiforma b. scaderea pH(ului local c. tulburari vasculare d. tumefierea si infiltrarea mucoasei e. liza tesutului osos in centrul leziunii - &2 +pag 110&G.Ta'loul "or%opatologic al paro ontitei apicale acute seroase este o"inat e: a. modificarile c"imice b. modificarile enzimatice c. durere d. modificarile vasculare e. resorbtie osoasa +-2&2 pag10/ /G. $elulele epiteliale in structura granulo"ului epitelial isi pot avea originea in: a. tesutul con+unctiv b. tesutul de granulatie c. pulpa dintelui d. mucoasa sinusala e. osul alveolar +- &2 pag.120 #. 0iagnosticul i%erential al paro ontitei apicale cronice %i'roase se %ace cu: a. pulpita acuta purulenta totala b. parodontita apicala acuta "iperemica c. pulpita cronica in stadii avansate de evolutie d. parodontita apicala acuta seroasa e. gangrena pulpara simpla +- &2 +pag. 11&10G. Pri"a %a!a e in%la"atie a tesutului periapical este caracteri!ata prin: a. demineralizarea corticalei alveolare interne b. coalescenta bontului pulpar apical c. afectarea tesutul con+unctiv din spatiul periodontal d. sc"imbarea p"?ului la nivelul fibrelor de colagen 31

e. turgescenta pernitelor vasculare +- &2 +pag. 10)-

11. Pri"a %a!a e in%la"atie in paro ontita apicala acuta 3ipere"ica se carateri!ea!a prin: a. permeabilizarea peretilor vasculari b. tendinta de ec"ilibrare dintre depolimerizarea si polimerizarea mucopoliza"aridelor c. fenomene e*udative d. cuprinde Htimpul mut. e. distributia sarurilor minerale intre corticala interna si spatiul intertrabecular +- & +pag 106-

1'. .a granulo"ul si"plu con=unctiv in "ecanis"ul e %or"are se escriu ur"atoarele !one e la ape* spre os: a. zona de colicvatie b. zona de necroza c. zona e*udativa d. zona de infiltratie e. zona de iritatie +- &2 +pag. 11/-

TEMA )(. Trata"entul necro!ei si gangrenei pulpare +&2 pag. 1#/, 21)1G. Te3nica Hstep,'acBI: a. este o te"nica moderna de obturare a canalelor radiculare b. este o te"nica moderna de preparare a canalelor radiculare c. este numita si ,telescopare regresiva. d. este numita si ,telescopare progresiva. e. se indica in canale radiculare cu curburi accentuate +- &2 pag.16/ 2G. 9i ro*i ul e calciu are p9,ul cuprins intre: a. 3(# b. 1&(11 c. 11(1' d. 1'(11 e. A(1& +- &2 pag 1(/ 1. Irigatiile cu solutii pe 'a!a e clor sunt in icate in: a. parodontitele apicale acute b. gangrena pulpara 36

c. "iperemia pulpara d. pulpita purulenta totala e. parodontitele apicale cronice +- &2 pag 2112 6. Pasta io o%or"ata EalB3o%% contine: a. clorfenol b. timol c. cloroform d. sulfat de bariu e. o*id de zinc +- &2 pag 1/1 #G. $analul ra icular tre'uie sa ai'a in %inal: a. forma cilindrica b. forma conica cu baza spre camera pulpara si varful la constrictia apicala c. forma conica cu baza spre foramenul apical si varful spre camera pulpara d. santuri longitudinale de(alungul peretilor dentinari e. praguri &2 pag.166 2. In eter"inarea lungi"ii canalului ra icular2 "eto a lui 0icB : a. utilizeaza o singura radiografie b. utilizeaza doua radiografii c. se face cu acul introdus pe canal d. se face fara a introduce acul pe canal e. nici una de mai sus +- &2 pag 164 3. Solutia RocBleJs contine: a. formalde"ida b. "idro*id de calciu c. trio*imetilen d. fenol e. gaiacol +- &2 pag 1&& A. Paro ontitele apicale acute cuprin in sc3e"a e trata"ent: a. premolarizarea b. eliminarea cauzei inflamatiei c. asigurarea unei cai de drena+ pentru gazele de fermentatie d. temporizarea interventiei e. e*tractia +- &2 pag 24( (G. In trata"entul gangrenei pulpare2 e%icienta co"'inarii anti'ioticelor epin e e ur"atorii %actori: a. evitarea antagonismelor b. evitarea rezistentei incrucisate c. evitarea antibioticelor cu reactii adverseP d. evitarea unor doze insuficienteP 35

e. toate de mai susP &2 pag .1/& 1&. $riteriile e alegere a su'stantei "e ica"entoase utili!ate in trata"entul gangrenei pulpare sunt: a. concentratia solutiei b. forma anatomo(clinica a gangrenei I umeda sau uscataD c. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical d. propietatile bactericide ale substantei e. tipul de reactivitate al pacientului +- &2 pag 1&) 11. $erintele i eale pentru "e icatia canalara sunt: a.efect lent bactericid si fungicid b. actiune antibacteriana indelungata c.usurinta introducerii pe canale d. interferarea proceselor de vindecare periapicala e.tensiune superficiala mare +- &2 pag 1&# 12. Antisepticele2 in ca rul trata"entelor en o ontice2 se %olosesc su' ur"atoarele %or"e sau proce uri: a. asociate cu agenti fizici b. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari c. pansamente endodontice d. irigatii endodontice e. numai la canalele curbe +- &2 pag 210

TEMA 40. <'turarea canalelor ra iculare +&2 214,24/1G. $au!ele care pro uc i"posi'ilitatea propulsarii conului e gutaperca pe toata lungi"ea e lucru a canalului pot %i ur"atoarele: a. nefolosirea instrumentului endodontic de largit% de acelasi calibru cu conul pe toata lungimea de lucru b. formarea unui prag c. formarea unei cai false d. fracturarea unui instrument pe canal e. toate de mai sus &2 pag 220 2G. 0e!avanta=ul o'turatiei seg"entare cu gutaperca consta in: : a. dificultatea de indepartare b. necesita o largire accentuata a zonei apicale c. necesita instrumentar endodontic special d. sigilare imperfecta in 1B1 apicala a canalului e. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala &2 pag.241 32

1. $onurile e argint pre!inta ur"atoarele e!avanta=e: a. inc"iderea deficitara a canalelor b. falsa impresie de obturatie etansa data de radioopacitatea conului c. fle*ibilitate mult mai mica decat a conurilor de gupaperca d. formarea unor produsi de coroziune citoto*ici e. dezobturare dificila +- &2 pag 24) 4. Te3nica e con ensare ter"o"ecanica a gutapercii + McSpa contrain icata in : a. canale inguste b. canale foarte largi c. cenale curbe d. canale cu multe ramificatii e. canale cu delta apicala +- &2 pag 2)# en- este

#. In icatiile te3nicii e in ivi uali!are a conului e gutaperca in te3nica ci"entarii unui con unic2 cali'rat la ape*2 sunt a. canalele voluminoase ale monoradicularilor b. canalele cu ape* larg desc"is c. canalele aplatizate in portiunea apicala d. canalele in forma citerei .C. e. canalele ovalare in portiunea apicala +- &2 pag 221 2. <'turatia e canal cu conuri "etalice 78 este in icata in : a. canale ovale b. canale inguste c. foramen apical larg d. canale cu curbura accentuata e. resorbtii radiculare interne +- &2 pag.24#

&G. Ra"olirea portiunii apicale e 2 "" a conului2 prin intro ucerea in cloro%or"2 se %ace ti"p e: a. 1 minut b. ' minute c. 1 minute d. '& minute e. 1(6 secunde +- &2 pag.22# /G. 8tili!area conurilor e argint in o'turatia ra iculara pre!inta ur"atoarele e!avanta=e: a. inc"iderea perfecta a canalelor b. fle*ibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. c. neconcordanta dintre forma pe sectiune a conului si cea a canalului 33

d. radioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa e. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte &2 pag.24) #. Printre ti"pii operatori ai o'turatiei e canal cu conuri gutaperca cali'rate nu se nu"ara: a. proba clinico(radiologica a conului b. individualizarea conului de gutaperca c. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica d. introducerea cimentului de sigilare pe canal e. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul +- &2 pag.221 1&. In icatiile Biocale*ului sunt: a. gangrena pulpara simpla b. parodontita apicala acuta c. parodontita apicala cronica fistulizata d. aplicarea in X apicala a canalelor largi e. curburi accentuate in 1B1 apicala a radacinii - &2 pag 21/ 11. 1inger sprea erele pre!inta ur"atoarele eose'iri %ata e 3an sprea ere: a. permit rotirea cu usurinta a spreader(ului% in sensul acelor de ceasornic b. confera sensibilitate tactila c. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii d. permit rotirea cu usurinta a spreader(ului in +urul a*ului sau propriu% in ambele sensuri e. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca +&2 pag.22) 1'. .a pro'a conului inaintea o'turatiei2 pot %i intalnite ur"atoarele situatii: a. canale cu ape* larg desc"is b. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului c. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului d. depasirea lungimii de lucru e. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular +- &2 pag.220,221 e

TEMA 41. Trata"entul paro ontitelor apicale acute si cronice +&2 pag. 10),12#1. Paro ontitele apicale acute necesita un trata"ent "ai co"ple*2 care consta in: a. eliminarea cauzei inflamatiei% reprezentata in ##4 din cazuri de o afectiune pulpara b. asigurarea unei cai de drena+ pentru gazele de fermentatie si produsele de lic"efactie colectate in focarul inflamator 3A

c. asigurarea unei cai de drena+ pentru solutiile irigante d. realizarea rezectiei apicale e. simpla e*tirpare a tesutului pulpar +- &2 pag.24 '. Trata"entul paro ontitei apicale seroase e*su ative necesita printre altele: a. administrarea de antiinflamatoare b. administrarea de analgetice c. evidarea continutului gangrenos d. pansament semiocluziv e. administrarea de imunosupresoare +- &2 pag 2#& 1. In paro a. b. c. d. e. ontitele apicale cronice cu %or"e le!ionale grave sunt in icate: sc"imbarea medicatiei endodontice cauterizare c"imica interventii c"irurgicale endodontice cu conservarea dintelui cauterizare electrica e*tractia dintelui +- &2 pag.260

4G. In ca!ul secretiei seroase "o erate pe canal2 78 se in ica: a. paste cu antibiotice b. cauterizarea electrica c. tratamentul medicamentos cu antiseptice d. cauterizarea c"imica e. crearea unei fistule artificiale medicamentoase &2 pag 2#/ 5G. In paro ontita apicala acuta e*su ativa seroasa se practica: a. aplicarea de prisnite b. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice c. permeabilizarea ape*ului d. dintele se lasa desc"is e. toate de mai sus &2 pag 2#& 2. In trata"entul general cu anti'iotice al paro ontitelor apicale e*su ative seroase se poate a "inistra: a. penicilina b. ampicilina c. fenilbutazona d. diclofenacul e. tetraciclina +- &2 pag 2#) 3. Trata"entul in%la"atiei posto'turatie consta in: a. iradieri locale cu radiatii ultraviolete b. tratament antiinflamator% antialgic c. iradieri locale cu radiatii infrarosii 3#

d. infiltratii ple*ale in dreptul ape*ului cu novocaina 14% 1('ml e. prisnite cu apa la temperatura camerei% aplicate pe obraz +- &2 pag 2#6 /G. In paro ontita apicala acuta purulenta2 %a!a en oosoasa2 se practica toate "eto ele "ai =os enu"erate2 e*ceptan una: a. drena+ endodontic b. drena+ transosos c. drena+ alveolar d. medicatie analgetica e. pansament cu antiseptice &2 pag.2#& #. Pentru prevenirea sau a"eliorarea si"pto"atologiei ureroase in paro ontita apicala acuta seroasa se pot a "inistra ur"atoarele antialgice: a. Algocalmin(fiole 1g B' pe zi b. Aminfenazona(comprimate &%1gB6(2 pe zi c. =ovocaina 14 d. Diclofenac(dra+euri &%'5&gB' pe zi e. toate de mai sus +- &2 pag.2#) 10. In trata"entul unei paro ontite apicale cronice2 secretia persistenta pe canal 78 i"pune sc3i"'area pansa"entului antiseptic cu un altul upa: a. 1 sedinta b. '(1 sedinte c. 6 sedinte d. 5 sedinte e. 1& sedinte +- &2 pag.2#/ 11. Trata"entul paro ontitelor apicale acute poate %i ictat e: a. reactivitatea individuala b. profesia pacientului c. se*ul pacientului d. forma anatomo(clinica de inflamatie e. pozitia dintelui pe arcada +- &2 pag.24( 12. In ca!ul paro ontitelor apicale 3ipere"ice consecutiv gangrenei pulpare2 pasta cu anti'iotice: a. se aplica din prima sedinta b. se mentine minimum 3' de ore c. nu se aplica din prima sedinta d. se mentine 6A de ore e. se mentine o saptamana +- &2 pag.2#0

A&

TEMA 42. Mor%o%i!iologia paro ontiului "arginal +/2 Pag. 26,/(1. Ligamentul supraalveolar; A. asigura fi*area fibrelor intergingivale B. se opune tendintelor de retractie gingivala C. asigura procesul fiziologic de remaniere a osului alveolar D. are un rol important in mentinerea si localizarea retelei de vase sanguine E. impiedica transmiterea presiunilor de masticatie 7unctiile osului alveolar sunt; A. de structurare tisulara B. fi*area fibrelor ligamentului periodontal C. senzitiva D. de nutritie E. senzoriala Cementul secundar%celular; A. este situate in treimea apicala a radacinii B. grosimea lui .ariaza intre (*+ si ,(+ Pm C. este situate la nivelul furcatiilor dintilor pluriradiculari D. la microscopul electronic prezinta benzi formate din fibre de colagen E. substanta minerala din compozitia lui este in proportie de 21 4 din greutate Eruptia dentara continua; A. are loc pana in momentul intalnirii dintilor antagonisti%cand se opreste B. presupune deplasarea epiteliului +onctional C. se produce in tot cursul vietii%c"iar in prezenta antagonistilor D. are doua componente;activa si pasiva E. se produce doar in lipsa antagonistilor Cucoasa de captusire a cavitatii orale este; A. puternic Geratinizata B. fina%elastica%densa C. are o mare capacitate de absorbtie D. este reprezentata de un epiteliu ingrosat E. este ferma si fi*a Compozitia cementului fibrilar%acelular este; A. proteoglicani B. cristale fine %aciculare de "idro*iapatita C. glicoproteine B AB3 1

'.

AB3 6

1.

AB2 &

6.

C%D

AB1 2

5.

B%C

AB1 &

2.

B%D

AB2 &

D. apa E. collagen

A1

3 .

Celulele epiteliale Calassez; A. sunt celule pro.enite din teaca lui BertQing &i diagrama epitelial !n cursul cementogenezei B. sunt celule de aprare prezente !n numr redus !n desmodon'iul normar C. au !nalt poten'ial de transformare !n celule ca fibrobla&ti0 cementobla&ti D. sunt !nt$lnite la ni.elul desmodon'iului E. numrul lor .ariaz !n func'ie de .$rsta pacientului %istemul ligamentar supraal.eolar !ndepline&te urmtoarele roluri; A. asigur fi#area &i men'inerea gingiei pe dinte la un nivel constant B. asigur fi#area &i men'inerea dintelui !n os C. !ntre&te structura corionului gingi.al D. formeaz o barier biologic rezistent !n timp fa' de agresiunea microbian E. se opune tendin'elor de retrac'ie gingi.al prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere 3n cadrul comple#ului morfofunc'ional cementdesmodon'iu-os al.eolar0 osul al.eolar asigur implantarea dintilor prin) A. realizarea unei legturi str$nse de tip anchiloz cu dintele B. fi*area fibrelor ligamentului parodontal C. preluarea solicitrilor e#ercitate asupra dintelui &i transformarea !n trac'iuni dispersate !n mod echilibrat !n osul alveolar D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rdcinii dentare care se constituie !ntr-un bra' de p$rghie intraal.eolar E. e#isten'a unei apozi'ii permanente care compenseaz liza marginal fiziologic Cementul radicular;

A%D

AB2'

A .

A%C%D% E

AB31

# .

B%C%D

AB36

1 &

B%D%E

AB5#

. A. este componenta a parodontiului marginal de invelis B. este un tesut de tip con+unctiv C. este interfata dintre radacina dintelui si osul alveolar D. acopera smaltul cervical in 2&(25 4 din cazuri E. este in cea mai mare parte dispus radicular 1 1 . A%B%D% E

7unctiile desmodontiului si ligamentului periodontal sunt; A. preluarea solicitarilor e*ercitate asupra dintelui B. functia de nutritie C. asigura un support integru de(a lungul radacinii dentare D. functia senzitiva si senzoriala E. functia de structurare si restructurare tisulara

AB31( 36

1 ' .

Fingia este vascularizata prin ; A. ple*ul periodontal B. ple*ul periostal A'

A%B%D

AB2A

C. ple*ul cervico(gingival D. ple*ul intraalveolar E. ple*ul subalveolar

TEMA 4). Etiopatogenia paro ontitelor "arginale cronice +/2 pag 10),1##1. 7actorii care influenteaza formarea placii bacteriene sunt; A. alimentatia B. malpozitiile dentare C. ocluzia desc"isa D. stresul E. edentatia $artrul subgingival; A. este de culoare alb(galben B. are consistenta crescuta C. este dispus in santul gingival sub marginea gingivala libera D. este de culoare maroniu(inc"is spre negru E. suprafata este dura%neregulata $rauma ocluzala poate fi; A. acuta B. cronica C. primara D. secundara E. mi*ta Placa subgingivala tanara contine; A. flora gram(pozitiva B. flora gram(negativa C. coci D. bacili E. spiroc"ete <rmatoarele afirmatii sunt adevarate despre Actinobacillus ActinomQcte; A. este patogen ma+or B. este facultativ anaerob C. cresterea este favorizata de atmosfera imbogita de C8' 5(1&4 D. este strict anaerob E. nu se gaseste in parodontita +uvenila localizata Continutul placii bacteriene; A1 A%B%C AB1&#

'.

B%C%D%E

AB11#

1.

A%B%C%D

AB166( 165

6.

A%C%D

AB11&

5.

A%B%C

AB11'

2.

A%B%C

AB1&2

A. mucina B. celule epiteliale C. celule fagocitare D. componente organice I saruri de calciu si fosfor D E. lizozim 3 . $artrul supragingival are o incidenta legata de varsta de ; A. 66(AA 4 la 12('1 ani B. 13(3& 4 la #(15 ani C. A2(1&& 4 dupa virsta de 6& ani D. 32(#& 4 dupa virsta de 6& ani E. 1&& 4 dupa virsta de # ani $artrul dentar se formeaza mai rapid datorita urmatorilor factori ; A. localizarea dintelui pe arcada B. variatiile individuale ale flu*ului salivar C. natura alimentelor D. particularitatile masticatiei E. reliefului ocluzal 7actorii de aparare ai lic"idului santului gingival sunt; A. complementul B. lizozimul C. anticorpi din clasa )gF D. anticorpi din clasa )gC E. celule polimorfonucleare A%B%C AB161

A .

A%B%C%D %

AB161

# .

A%C%D

AB1'2

1 & .

Anomaliile dento(ma*ilare care favorizeaza producerea parodontopatiilor marginale cronice sunt; A. incongruenta dento(alveolara cu ing"esuire B. ocluzia cap la cap C. ocluzia desc"isa D. ocluzia adanca acoperita E. incongruenta dento(alveolara cu spatiere

A%C%D%E

AB163

1 1 .

7umatul actioneaza local prin; A. iritatii indirecte B. iritatii directe C. depuneri de nicotina D. vasoconstrictie periferica E. isc"emie

B%C

AB15&( 151

1 ' .

Bolile "ematologice se insotesc de ; A. Atrofii gingivale

B.C.D.E.

AB156

B. C. D. E.

Hiperplazii gingivale Fingivoragii <lceratii ale mucoasei orale Demineralizarea osului alveolar

A6

TEMA ;;. D!ag)&-(!"$# :'.&#),4!%!#&% g!)g!4&-pa%& &)(a#+ (89 pag 18H-2@1)

1.

Fingivitele descuamative =< apar in; A. Lic"en Plan B. 9arcina C. $ulburari neurovegetative D. Diabet E. 9clerodermie 9emnele clinice ale parodontitelor marginale cronice =< pot fi; A. )nflamatia gingivala B. Cobilitatea dentara accentuate C. Culoarea roz palida a gingiei marginale D. Pungi parodontale E. Depozite mari de placa si tartru
Parodontitele agresive =<; A. 9unt frecvent circumpubertare B. 9unt determinate genetic C. Apar dupa varsta de 15 de ani D. Dis+unctia gingivo(dentara se realizeaza rapid E. 9peciile microbiene cele mai frecvente sunt Actinobacilus Actinomicetemcomitans si Porp"Qromonas Fingivalis 9emnele "istopatologice in gingivite =< sunt; A. Oonctiunea gingivo(dentara integra B. Eroziuni ale epiteliului sulcular C. Dis+unctii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. )nfiltrat inflamator predominant plasmocitar E. Bogat infiltrat limfocite $

A%B%D%E

AB1# 6

'.

B%C

AB1# 6

1.

B%C

AB1# 2

6.

C%D

AB1# '

5.

9everitatea bolii parodontale este mare cand pungile parodontale au adancimi de; A. Y 2 mm B. 9ub 1 mm C . 1(5 mm D . ' mm E . 1%5 mm Fingivita se insoteste de urmatoarele modificari radiologice;

AB1# 1

2.

AB1# '

A. esorbtie osoasa la nivelul ape*ului B. <neori demineralizare a limbusurilor alveolare si crestei marginale C. Halistereza marginala D. Craterele pro*imale E. Condensare osoasa A5

3 .

Hiperplazia "idantoinica se manifesta prin urmatoarele simptome; A. 9angerare gingivala B. ecesiuni gingivale C. =oduli papilari fermi la nivelul dintilor frontali D. 7eston gingival ingrosat la nivelul dintilor frontali E . =oduli gingivali la nivelul dintilor laterali Bolnavii cardiaci netratati cu in"ibitori ai canalelor de calciu nu prezinta; A. 0one restranse de edem B. Dis+unctie intre epiteliu si corion C . )nfiltrat plasmocitare negli+abil in corion D. -asele din corion au peretii subtiati si lumen larg E. 7ibroblasti cu semne de suferinta sau degradati Parodontita marginala cronica A. Apare peste varsta de 6& de ani B. Apare la persoane cu igiena orala buna C. 9unt prezente depozite reduse de placa bacteriana D. Evolutie rapida E. 9unt prezente pungi parodontale

AB1#6

A .

A%C%D

AB1#1

# .

A%E

AB1#6

1 & .

Parodontitele agresive apar frecvent;

A. La pacien i tineri B. Doar la pacien i de ras mongoloid

AB1#5

C. Doar la pacien i de se* masculin

D. Doar la pacien i de se* feminin

E. Doar la pacien i cu v@rsta sub 15 ani

1 1 .

Lna din urmtoarele afirma ii este ade.rat)

A. Parodontita agresi. este mai des !nt$lnit dec$t parodontita cronic. B. 9peciile microbiene cel mai frecvent nt@lnite sunt Actinobacillus Actynomycetemcomitans si Prevotella intermedia. C. Parodontita agresi. apare mai frec.ent dup .$rsta de *+ de ani.
D. Distruc ia epiteliului +onc ional !n parodontita agresi. se

AB1#5( 1#2

realizeaz lent.
E. Distruc ia epiteliului +onc ional din parodontita agresi.

se poate opri uneori spontan n cursul bolii.

1 ' .

9peciile microbiene cel mai frecvent nt@lnite 4i implicate n

A%D

AB1#2

etiologia parodontitei agresive sunt; A. Actinobacillus Actinomycetemcomitans B. Prevotella intermedia C. Actinomyces naeslundii D. Porphyromonas gingivalis A2

E. Streptococcus pyogenes

TEMA 4#. $lasi%icarea 'olilor paro ontiului "arginal +/2 pag. 20#,21(1. Dupa Carranza in parodontite intra urmatoarele afectiuni; A. atrofia parodontala B. trauma ocluzala C. gingivita asociata cu dermatoze D. parodontita rapid progresiva a adultului E. manifestari parodontale ale unor boli generale Dupa Catedra de Parodontologie din Bucuresti% in functie de gradul de afectare al structurilor parodontiului marginal% bolile se clasifica in; A. Fingivite B. Abcesele parodontiului C. Parodontite D. $umori gingivale E. $rauma ocluzala )n clasificarea lui 7. Carranza gasim urmatoarele forme de imbolnavire; A. Fingivite si parodontite B. Fingivite si parodontoame C. Fingivite% parodontite si parodontoze D. Fingivite% parodontite% trauma ocluzala% manifestari parodontale ale unor boli sistemice E. Parodontite% gingivite% parodontoze% parodontoame Fingivite si gingivo(stomatite acute si subacute sunt; A.gingivo(stomatita "erpetica B. Fingivita alergica C. Fingivo(stomatita de menopauza D. Fingivo(stomatita aftoasa recidivanta E. Fingivo(stomatita ulcero(necrotica Bolile "ematologice in care apar gingivite sunt; A. Leucemii acute si cronice B. Anemii C. $rombocitipenii D. Agranulocitoza E. Diabet D AB'1 &

'.

A%C

AB'1 3

1.

A%D

AB'1 &

6.

A%E

AB'1 &

5.

A%B%C% D

AB'1 A

2.

Fingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt; A. Fingivita "iperplazica prin cQclosporine A3

B%C%D

AB'1 A

B. Fingivita alergica C. Fingivita descuamativa D. Fingivita "iperplazica ereditara E. Fingivita "iperplazica prin antagonisti de calciu 3. Clasificarea lui Armitage I1###D descrie; A. leziuni gingivale induse de placa bacteriana B. leziuni gingivale neinduse de placa bacteriana C. reactii alergice gingivale D. retractia gingivala E. tumori gingivo(parodontale benigne si maligne Fingivitele induse de placa bacteriana specifica sunt; A. Fingivita cronica simpla B. Fingivita "iperplazica prin inflamatie microbiana C. Fingivita alergica D. Fingivita descuamativa E. Fingivita "iperplazica ereditara )n gingivite este afectat parodontiul de invelis% cu e*ceptia; A. epiteliul B. corionul gingival C. sistemul ligamentar supraalveolar D. sistemul ligamentar profund E. osul alveolar A%B%C AB'1 6

A.

A%B

AB'1 A

#.

D%E

AB'1 3

TEMA 46. 1or"e clinice , si"pto"atologie in gingivite , paro ontite "arginale +/2 pag 221,2/01. )n gingivita "iperplazica din leucemii; A. numarul de leucocite variaza intre A.&&& si 11&.&&&BmmZ B. starea generala este nu este afectata C. apare cel mai frecvent in leucemia cronica D. ulceratiile apar frecvent pe gingie E. ulceratiile sunt nedureroase Histopatologic% in gingivita alergica se constata; A. alterari celulare in stratul cornos B. alterari ale membranei bazale C. "iperGeratoza D. aspect papilomatos al +onctiunii corio(epiteliale E. vascularizatie redusa in corionul gingival D AB'1 6

'.

AB'6 2

1.

9emnele obiective in Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva sunt; AA

AB'2 6

A. mobilitatea patologica gradul ' sau 1 B. retractie gingivala C. tulburari de masticatie D. A si B E. B si C 6. 9emnele clinice imediate ale traumei ocluzale sunt ; A. +ena dureroasa B. durere violenta trecatoareIin cateva secundeD C. dureri prelungite D. A si B E. A%B si C Fingivita si gingivostomatita de menopauza. 9emne obiective; A. senzatia de uscaciune si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale B. senzatii dureroase la contactul cu alimente sau bautiri reci sau fierbinti C. mucoasa gingivala si orala au aspect uscat % neted D. senzatii anormale de gust;acru% sarat E. cateodata % fisuri ale mucoasei gingivale Principalele mecanisme prin care diabetul actioneaza asupra gingiei sunt; A. dereglarea metabolismului local si acumularea de compusi intermediari% cu actiune to*ica% prin acidoza tisulara B. cresterea trigliceridelor si a moleculelor lipoproteice de colesterol cu densitate mare I"dlD C. modificari vasculare D. nevrita diabetica E. scaderea sintezei de colagen )n leucemia acuta mieloblastica simptomele sunt ; A. gingivoragii precoce B. ulceratii C. "iperplazia gingivala D. astenia E. fatigabilitatea Fingivita si gingivostomatita ulcero(necrotica a fost denumita si A. gura ulceroasa B. gura de transee C. gura dureroasa D. gura de razboi E. gura de stres E AB'3 '

5.

C%E

AB'1 &

2.

A%B%C% D

AB'1 &

3.

A%B%C

AB'1 6

A.

B%C

AB'6 1

#.

)n producerea gingivostomatitei ulcero(necrotice sunt incriminate urmatoarele specii; A#

B.C.

AB'6 '

A. actinomQces B. porp"Qromonas gingivalis C. prevotella intermedia D. campQlobacter rectus E. tannerella forsQt"ensis 1&. Listgarten descrie la nivelul zonelor ulcerate si necrozate; A. zona saraca in leucocite B. zona de infiltratie spiroc"etala C. zona bacteriana D. zona de necroza E. zona de ulceratie Diagnosticul diferential al gingivostomatitei ulcero(necrotice se face cu; A. leucemie cronica B. agranulocitiza C. meningita D. abces cerebral E. gingivostomatita aftoasa )n forma acuta pericoronaritele au urmatoarea simptomatologie; A. dureri intense la atingerea gingiei B. "alena fetida intense C. "ipersalivatie D. trismus E. pungi false Fingivita "iperplazicaIfibromatoasaD ereditara mai este cunoscuta si sub denumirea de ; A. Fingivomatoza B. Elefantiazis gingival C. 7ibromatoza idiopatica D. 7ibromatoza gingivala ereditara E. Hiperplazie gingivala neereditara Canifestari gingivale in lic"enul plan; A. leziuni "iperGeratozice de tip reticular sau dendritic B. leziuni sub forma de papule izolate C. leziuni sub forma de placard D. vezicule si bule care nu se sparg E. eroziuni si ulceratii Leziunile candidozice la adulti au urmaoarele forme clinice; A. fisuri si ulceratii ale comisurilor cavitatii orale B. uneori *erostomie C. "ipertrofia papilelor filiforme ale limbii B%C%D AB'6 '

11.

B%E

AB'6 6

1'.

C%D

AB'6 5

11.

A%B%C% D

AB'6 5

16.

A%B%C%E

AB'6 #

15.

A%B%D% E

AB'5 1

D. "iperGeratoza epiteliului gingival%lingual E. aspect de tip pseudomembranos %placi albe de tip lapte #&

inc"egat 12. )n Parodontita +uvenila% in forma localizata modificarile apar in ; A. primii molari inferiori si superior B. incisivii superioriori si inferiori C. primii molari si incisivi D. primii molari% incisivi si dinti imediat vecini E. ultimii molari superiori 9emnele clinice in Parodontita +uvenila A. mobilitate dentara fiziologica B. retractie gingivala C. pungi parodontale false D. "iperestezie dentinara E. formarea de abcese parodontale Fradul de retractie gingivala poate fi influentat de urmatorii factori; A. bru*ismul B. unele obiceiuri vicioase C. depuneri mici de tartru in zona santului gingival D. gingivectomia E. tulburari de eruptie A%B%C% D AB'5 3

13.

B%D%E

AB'5 1

1A.

A%B%D%E

AB'3 1

TEMA 4&. Evolutie2 prognostic si co"plicatii ale paro ontopatiilor +/2 pag 2/),2/61.

Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta; A. senzatia dureroasa ce apare in cazul neinstrumentarii si neobturarii unui canal radicular lateral dupa o pulpectomie vitala B. senzatia dureroasa in cazul neadapatrii marginale unei lucrari protetice pe un bont protetic vital C. senzatia dureroasa ce apare dupa stimularea prin agenti c"imici% mecanici si termici a unei zone de colet ce prezinta o obturatie percolata D. senzatia dureroasa de intensitate redusa% medie sau intense ce se produce dupa contactul cu agenti mecanici% termici sau c"imici E. senzatia dureroasa pulsatila frecvent asociata cu edemul marginii gingivale% produsa prin impact alimentar Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt;

AB'A1( 'A5

'.

A%B%C%D

AB'A1

A. parodontitele apicale subacute retrogradeP B. parodontitele apicale cronice retrogradeP C. necrozele pulpare P #1

D . pulpitele acute laterogradeP E . pulpitele cronice.

1.

9ubiectiv% simptomatologia in abcesul parodontal marginal cuprinde ; A. dureri intense c"iar violente uneoriP B. dureri ce iradiaza in zone invecinateP C. +ena dureroasa la masticatieP D. +ena dureroasa la fonatieP E. durere ce simuleaza fenomene de otita. 8biectiv% abcesul parodontal marginal descrie; A. tumefactie circumscrisa %ovalara% cu dimensiuni variabile% de la 1(' mm in diametru pana la 1%5 cm sau mai multP B. mucoasa acoperitoare este intinsa% lucioasa% rosieP C. consistenta abcesului situat vestibular este moaleP D. consistenta abcesului situat lingual este moaleP E. +ena dureroasa la masticatie. =etratat abcesul parodontal marginal se poate complica prin; A. pulpite acuteP B. parodontite apicale acute retrogradeP C . fistulizareP D . osteiteP E . osteomielite. Cecanismele posibile de producere ale "iperesteziei dentinare sunt ; A. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor pulpei dentare D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei% ca urmare a deplasarii lic"idului dentinal prin mecanisme "idrodinamice E. stimularea activitatii ameloblastilor Complicatiile loco(regionale ale bolii parodontale; A. abcesul cerebral B. sinuzita ma*ilara C. osteite si osteomielite ale oaselor ma*ilare D. otite

A%B%C%E

AB'A 1

6.

A%B%C%D

AB'A 6

5.

A%B%D%E

AB'A 6

2.

B%C%D

AB'A 5

3.

A%B%C%E

AB'A 2

E. tromboflebita sinusului cavernos

A.

Hiperestezia dentinara; A. senzatie dureroasa de intensitate redusa% medie sau intense B. apare dupa contactul suprafetei radiculare cu agenti mecanici% c"imici sau termici C. poate aparea dupa "ipercresteri gingivale D. poate aparea in cazul pungilor parodontale false #'

A%B%E

AB'A 5

E. poate aparea dupa detartra+ si c"iureta+ radicular

# .

=ecrozele pulpare ca si complicatie a bolii parodontale; A. consecinta a atacului microbian B. consecinta a traumatismului mecanic C. implica frecvent dinti cu mobilitate fiziologica D. pot aparea prin leziuni directe in cursul interventiilor c"irurgicale parodontale in pungi false E. consecinta a rupturii pac"etului vasculo(nervos apical

B%E

AB'A 5

1 & .

Lacunele cuneiforme; A. apar la coletul dintilor B. mai frecvent pe fata vestibulara C. apare ca o lipsa de substanta D. de forma triung"iulara E. cu baza spre a*ul longitudinal al dintelui

A%B%C%D

AB'A 5

1 1 .

Complicatiile la distanta si generale ale bolilor parodontale; A. reumatismul articular acut B. tromboflebita sinusului cavernos C. septicemia D. colecistita prin piofagie in conditiile de "ipo( sau anaclor"idie gastric E. abcesul cerebral

C%D

AB'A 2

1 ' .

7actori ce favorizeaza aparitia cariilor situate sub coletul anatomic al dintelui; A. rezistenta mecanica redusa a smaltului B. grosimea redusa a smaltului si cementului radicular C. rezistenta mecanica redusa a cementului D. rezistenta mecanica redusa a dentinei radiculare E. grosimea redusa a dentine radiculare

C%D

AB'A 5

TEMA 4/. TRATAME7T8. :I7:IDITE.<R SI PAR<0<7TITE.<R MAR:I7A.E +/Fp.2//,)&41 Cele mai utilizate antiseptice cu actiune specific antiplaca sunt ; A. Clor"e*idina B. Cloramina $ C. 9anguinarina D. Ale*idina E.$riclosanul A%C%E AB1'A

'[

Actiunea clor"e*idinei se e*ercita ; A. intre 6 si A ore #1

AB1'A

B. '6 ore C. intreA si 1' ore D. intre 1' si '6 ore E. 1' ore 1 )rigatia supragingivala cu clor"e*idina ; A. Produce o in"ibare totala a formarii placii supragingivale B. 9e face de doua ori pe zi C. 9e face o data pe zi D. 9e utilizeaza 6&& ml solute E. =u are efecte secundare de colorare Efectul antimicrobian al florurilor este dat de ; A. educerea glicolizeiP B. )n"ibarea prostaglandinelorP C. )ncarcatura cationica D. )nactivarea unor enzime bacterieneP E. Diminuarea energiei de suprafata a smaltuluiP Badi+ona+ul gingival este indicat in tratamentul antimicrobian al urmatoarelor forme de boala parodontala; A. Fingivita corniceP B. Fingivo stomatita ulcero(necroticaP C. Parodontita marginala cronica superficialaP D. Abcesul parodontal E. 7orme acute de boala parodontala Cesa+ul gingival; A. 9e realizeaza cu mese obtinute din vata sterileP B. 9e realizeaza cu mese obtinute din acetate de vinil C. Cesele au grosimi de 'mm diametru si 1(6 cm lungimeP D. Cesele au grosimi de &%5 mm si lungimi de 1(' cm E.9e umecteaza cu solutii antiseptice sau antibioticeP )rigatiile gingivale se pot realiza cu sol de clor"e*iduna in concentratie de; A. &%1'4P B . &%'4 C . &.14 D. 14 E. 14P )ndicatiile folosirii clor"e*idinei sunt urmatoarele; A. Prevenierea depunerii placii microbiene B. 9timularea depunerii placii microbiene C. Parodontite apicale D. Abcese vestibulare E . Epulis gingival A%C%D%E AB1'#

A%D%E

AB111

A.C

AB113

A%B%D%E

AB113

3[

AB11#

A[

AB1'#

#6

)nfiltratiile cu solutii de biostimulare se fac astfel; A. )n profunzimea pungilor parodontale B 9ub mucoasa fundurilor de sac vestibulare C. 9ubstanta se aplica in 1(6 puncte D. 9e aplica in fosa canina la ma*ilar si in dreptul radacinilor PC la mandibula E. 9e aplica in zona incisivilor frontali la mandibula si in zona C1 la ma*ilar Ci+loacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt; A. debridarea gingivala B. indepartarea placii bacteriene prin peria+ C. tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile D. detartra+ul supreagingival ultrasonic E. detartra+ul subgingival Caracteristici ale c"iuretelor FraceQ =< sunt; A. sunt c"iurete universale B. sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare C. au doua muc"ii taioase D. nici una de mai sus E. partea activa mai ales in treimea terminala sau frontala se adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii
Peria+ul gingivo(dentar urmare4te;

B%C%D

AB161

1& [

AB'#'

11

A% B%C

AB116

1' [

AB'#'

A. stimularea circulatiei sanguine in parodontiu

B.indepartarea pigmenta iilor bacterine

C. efectuarea unui tratament antimicrobian eficient D. se bloc"eze sangerarea gingivala cu a+utorul substantelor astringente
E. lustruirea din ilor

11

Periile dentare aspre favorizeaza;

A. albirea din ilor

B% D% E

AB'#6

B. retractia gingivala
C. curatirea% sunt cele mai recomandate pentru curatire 4i

!ndeprtarea petelor D. suprainfectarea gingivala%aparitia de abcese gingivale E. uzura cementului radicular 16

)ndica iile detartra+ului cu ultrasunete;

A. B% D

AB1'6

A. la bolnavii "emolitici B. !n gingi.ostomatita ulcero-necrotic C. la bolnavii cu refle*e de voma e*agerate D. reduc inflamatia si acumularea de placa E. la purtatorii de stimulatoare cardiace 15 Avanta+ele detartra+ului sonic;
A. pre de cost mai mic decat al aparatului cu ultrasunete

A% B% E.

AB1'3

b. consum redus de energie C. are efect cauterizant

#5

D. este folosit in "iperplaziile de sarcina E. nu necesit rcire cu ap 12 Dezavanta+ele detartra+ului ultrasonic; A. hiperestezie dentinar
B.posibilitatea dizlocarii fa rtrlor

A% B% E.

AB1'3

C.racirea cu ap filtrat D. fracturarea frec.ent a .arfului ansei de detartra/ E. contaminarea cabinetului si apersonalului cu particole fine rezultate de proiectarea +etului de apa 13 Dezavanta+ele detartra+ului sonic; A. singur treapt de putere
B. vibra ii !ntre D,++-D*++ cicli pe secund

A% E.

AB1'3

C. volum mare D. racirea cu ap

E. eficien mai redus decat a aparatului cu ultrasunete

1A

Avanta+ele detartra+ului ultrasonic; A. mi+loc de detatra+ eficient B. consum redus de energie

C. bine suportat% nedureros la adul i

A% C% D.

AB1'3

D. ndeparteaza depozite pigmentare E. nu necesit rcire cu ap

TEMA 4(. I"o'ili!area intilor paro ontotici +/2 pag 42&,4611. Pot fi mentinuti pe arcade in vederea imobilizarii; A. dintii a caror resorbtie osoasa nu depaseste 'B1 din inaltimea septurilor alveolareP B. dintii cu resorbtie osoasa ce depaseste 'B1 din inaltimea septurilor alveolareP C. dinti cu mobilitate gr))) D. dinti cu pungi parodontale adanci ce a+ung la parodontiul apicalP E. dinti cu recesiune totala de peste 1&mm 9ina de imobilizare din materiale compozite este indicata; A. pentru imobilizare temporara de lunga durata I2(1' luniDP B. la nivelul frontalilor inferioriP C. la nivelul frontalilor superiori D. pe fetele vestibulareP E. pe fetele ocluzale A AB61 3

'.

A%B

AB65 1

#2

1.

)mobilizarea permanenta intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice pe dintii frontali se realizeaza; A. fara devitalizareP B. cu devitalizare in cazul dintilor cu o coroana redusaP C. dupa tratament endodontic complet la toti dintiiP D. dupa slefuiri selectiveP E. dupa ec"ilibrare ocluzala 9ina CACL8CN se utilizeaza pentru imobilizarea; A. dintilor frontali vitaliP B. dintilor frontali devitaliP C. molarilor inferioriP D. molarilor superioriP E. caninilor inferiori 9istemele mobile de imobilizare sunt; A. usor de realizatP B. mai agreate de pacientiP C. dificil de intretinutP D. usor de igienizatP E. cu un pret de cost crescut E*tirparea pulpara in imobilizarea dintilor parodontotici se face in functie de; A. starea organului pulparP B. sistemul de imobilizareP C. gradul de imbolnavire parodontalaP D. starea generala de sanatateP E. marimea arcadelor )mobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop; A. restabilirea functionala B. repozitionarea mandibulei fata de ma*ilar C. incetinirea vindecarii parodontale D. redarea fizionomiei E. grabirea vindecarii parodontale Pentru imobilizarea cu anse de sarma in HA. ; A. se incearca pastrarea vitalitatii dintilor B. se foloseste sarma de vipla &%'5 mm grosime C. ca si alternativa se pot utiliza anse prefabricate de vipla D. se foloseste sarma de vipla &%# mm E. se devitalizeaza dintii in prealabil )mobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat; A. dintii sunt mai putin mobili B. este mai mare recesiunea C. poligonul de imobilizare este mai mare

A%B

AB651

6.

AB 653

5.

A%B%C D

AB 611

2.

A%B%C

AB616

3.

A% E

AB661

A.

D%E

AB666

#.

AB6'#

#3

D. mobilitatea dintilor este mai crescuta E. poligonul de imobilizare este mai mic 1&. Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze; A. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala B. la nivelul cingulumului C. in treimea coronara a radacinii D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala E. cat mai aproape de "Qpomoclion E*tirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii; A. profilactic B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste de vitalitate C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care a+ung pana in zona parodontiului apical E. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil Pentru imobilizarea cu anse de sarma in H<H instracoronar si intraradicular; A. se pastreaza vitalitatea dintilor B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de &%# mm C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de &%'5 mm E. se devitalizeaza dintii in prealabil A AB61 1

11.

B%C

AB61 5

1'.

B%E

AB65 6

TEMA #0. <rientari terapeutice principale si sc3e"e e trata"ent +/2 pag. 46#,4&&1. 9c"ema de tratament a parodontitei marginale cronice superficiale cuprinde; A. administrarea sistemica de antibiotice B. detartra+ supra si subgingival C. debridare gingivala D. tratament c"irurgical E. clatiri orale cu solutii antiseptic )n gigivita "erpetica spalaturile bucale se pot realiza cu; B%C%D%E AB63 '

'.

A%D%E

AB63 1

A. permanganat de potasiu B. apa o*igenata #A

C. cloramina 14 D. solutie omazulan E. ceai de musetel 1. Casuri ce ar trebui luate la pacientii cu epilepsie; A. aplicarea unor gutiere de protectie B. asigurarea unui ambient rela*ant de lucru C. colaborarea interdisciplinara cu medicul curant al pacientului D. programarea vizitelor la ore aglomerate pentru a obisnui pacientul cu zgomotul din cabinet E. sedinte de tratament prelungite pentru a definitiva cat mai rapid tratamentul $ratamentul in gingivita cronica simpla urmareste; A. depistarea factorilor locali cauzaliP B. instruirea pacientului pentru folosirea unor mi+loace secundare de igiena C. debridare gingivalaP D. detartra+P E. c"iureta+ parodontal $ratamentul de urgenta inF<= consta in; A. spalaturi largi cu solutii antisepticP B. aplicare de colutorii comple*e cu antibiotice% corticosteroiziP C. detartra+ manualP D. detartra+ ultrasonic subgingivalP E. c"iureta+ parodontal si surfasa+ radicular Aratamentul gingi.itei de pubertate const !n) A. !ndeprtarea tartului supra &i subgingi.al B. educarea gra.idelor pentru igiena bucal corect C. tratament chirurgical cu adi'ie de os D. antibioterapie E. tratament antiviral $ratamentul local al gingivitelor "iperplazice medicamentoase const !n) A. reducerea fenomenelor acute sau subacute B. splturi cu solu'ii antiseptice C. aplica'ii de colutorii comple#e cu antibiotice D. operatii cu lambou E. c"iureta+ parodontal 3n cazul declan&rii unei crize epileptice se procedeaz astfel) B%C AB62 A

6.

A%B%C% D

AB62 5

5.

A%B

AB62 #

2.

AB62 2

3.

A% B% C

AB62 A

A.

A% B% C

AB62 A

A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure B. capul .a fi aplecat !nainte &i !n /os C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam ##

&%&1& g D. nu se administreaz o#igen E. se administreaz prednison # . Aratamentul de urgen' !n 7L- const !n) A. splturi bucale largi cu solu'ii antiseptice B. aplica'ii locale cu colutorii de antibiotice &i antiinflamatorii C. detartra/ supra &i subgingi.al D. antibioterapie E. gingi.ectomie localizat Produsul -16C"1%O5-D ce se aplic pe mucoasa ulcerat con'ine) A. propolis B. antibiotice C. cortizon D. tetraborat de sodiu E. tetraciclin Aratamentul parodontitei marginale cronice superficiale const n; A. debridare gingi.al B. detartra+ C. tratament antimicrobian &i antiinflamator D. tratament c"irurgical E. antibioterapie Aratamentul definiti. al abcesului parodontal marginal const !n) A. c"iureta+ subgingival B. antibioterapie C. aplicarea unei lame de dren D. gingivectomie E. opera'ie cu lambou la pluriradiculari A% B% D AB62 #

1 & .

A% D

AB63 1

1 1 .

A%B C%D

AB63 '

1 ' .

A%D% E

AB63 5

TEMA 51. F"#$0!a

( .

+)(a%, (pg. 25 - >6)

Ceniscul articular;

A. transform cele dou suprafe e articulare !n congruen e

ADE

13

B separ ca.itatea articular !n dou . compartimente) superior umplut cu lichid sino.ial 4i inferior fr lichi d sinovial C datorit iner.a iei zonei centrale0 contribuie la . modularea cinematicii mandibulare D. faciliteaz propulsia mandibulei E . are rol tampon% de amortizare a presiunilor e*ercitate asupra articulaiilor

1&&

, .

Facilitarea inducerii clinice a rela iei de postur nu se ob ine prin) A. testul Rild) pacientul pronun cu.inte ce con in fonema V 9 V B. poziionarea bolnavului cu capul spri+init C. testul obinson) .e.eri 0 ferfeni D. numrtoarea de la D+ la G+ E. efectuarea deglutiie "eperele rela iei de postur sunt) A. echilibra muscular; contracie t a musculaturii manducatoare B. lingual; e*istena spaiului Donders .erti centric egal eta+ulu C. osos; cal cu a dimensiunea i mi+loci u D. condil centra ca.it glenoi sa ile articular; ii i n de u poziionai anterior cu &%' ( 1%3mm E. articular) condilii centra i !n ca.it ile glenoide Lrmtoarele afirma ii sunt ade.rate) A. Determinarea relaiei centrice se poate realiza prin mai multe metode; amf+ord% Lauritzen% Da:son% Barrelle% OanGels on B. !n scopul ob inerii rela iei miocentrice0 Brill recomand utilizarea miometrului !nregist C. scop rela Da:so rrii n ul iei centrice% n recomand presiunea mandibulei ctre supero-posterior baze p obiner D. metoda Da:son az lui se e ea relaiei centrice !n pozi ie pasi. E. !n metoda "amf/ord0 operatorul plaseaz

AB

66

F .

BD

66

< .

CD

6#

inde#ul m$inii drepte sub menton% iar policele aceleiai m@ini pe faa .estibular a incisi.ilor mandibulari% diri+@nd mandibula !n mi4crile sale de !nchidere 4i deschidere * . $riung"iul lui 9pirgi nu este ec"ivalent cu; a long( . centric b . free(:aQ space c freedom in . centric d spa'iul minim de . vorbire e ocluzia . habitual Conform clasificrii gnatologice a rela iilor ocluzale statice0 dup Da:son; A. )) Condil trebui s s deplaseze l e de $ip R ii e a C .erificabil pentru a realiza )C B. Aip 1 S 1ntercuspidarea ma#im ;12> n armonie cu o rela ie centric ;"C> .erificabil C. )elai ocluz este !ntr-o alterar faz de $ip R a al e continu0 datorit deformrii progresi.e ai instabilit ii A$C. 1&1 ABDE 51

D .

AC

52

D. Aip 11 S 1ntercuspidarea ma#im !n armonie cu o Tpostur centric adaptatT ;ocluzie habitual> E. Aip 11 A S Condilii trebuie s se deplaseze de la C .erificabil pentru a realiza 12 G. Despre corela ia dintre morfologia ocluzal a din ilor0 unghiul Bennett 4i distan a intercondilian se pot spune urmtoarele0 cu e*cepia; A. cu c$t mi4carea Bennett este mai ampl0 cu at$t mai mare este valoarea ungiului Bennett B. cu c$t mi4carea Bennett are o direc ie mai posterioar0 cu at@t ung"iul Bennett este mai mare cu relief C. cu c@t ung"iul Bennett este mai mare% at@t ul ocluzal trebuie s fie mai 4ters D. cu c@t distana intercondilian mar cu este mai e% at@t ung"iul delimitat pe feele ocluzale ale dinilor ntre traiectoriile de laterotruzie i mediotruzie va fi mai mic E. cu c@t ung"iul Bennett este mai mare% cu at@t mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene !n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal% se constat urmtoarele0 cu e#cep ia) A. condilul de partea lucrtoare ;condilul pi.otant> e#ecut o rotaie i o deplasare spre anterior !n ca.itatea glenoid0 denumit mi4care bennett ;lateral side shift> B. condilul pi.otant efectueaz o mi4care de rota ie 4i translaie nainte% n +os i medial C. condilului pi.otant se deplaseaz sub un unghi numit 4i ung"iul lui Bennet D. micarea bennett Ilateral side(s"iftD este de 1 ( 1 mm% n func ie de configura ia ca.it ii glenoide 4i de la#itatea capsulei atm de partea respecti. E . traiectoria condilului pivotant se nscrie ntr(un con% denumit conul lui Fuic"et E 21

I.

ABC

2&

J.

!n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal% n diagrama lui Posselt0 se pot recunoa4te urmtoarele repere0 cu e*cepia; A. pozi ia de intercuspidare ma#im B. pozi ia de lateralitate ma#im dreapt C. deschiderea ma#im a gurii D. poziia cap la cap E. rela ia centric !n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan frontal% n diagrama lui Posselt% se pot recunoa4te urmtoarele repere0 cu e*cepia; A. pozi ia de intercuspidare ma#im B. pozi ia de lateralitate ma#im st$ng C. deschiderea ma#im a gurii 1&'

2&

( +.

21

D. poziia cap la cap E. rela ia centric (( . Arcurile faciale de transfer pot fi; A. cinematice B. arbitrare C. tip A C8= D. tip =8=(A C8= E. independente %istemul -O" este alctuit din) A. Clini(pantografe B. Labo(pantografe C. Candifi* D. 9uport nazal E. Arc facial arbitrar AB 26

(, .

ABCD

36

TEMA #2. SI70R<M8. A.:<0IS187$I<7A. A. ATM Ipg 33(162D

1. Limitarea desc"iderii gurii ca efect al disfunciei musculare ; A. Apare la tineri B. Apare dimineaa C. nu se carcterizeaz prin endfeel elastic. D. poate apare oric@nd pe parcursul traiectoriei de desc"idere a gurii E. nici una dintre cele de mai sus Devierea liniei mediene mandibulare la desc"iderea gurii este de cauz articular ;intracapsular> dac) A. 2andibula de.iaz spre partea respecti. !n propulsie B. .iteza de deschidere a gurii influen eaz de.ierea C. este inconstant D. apare la nceputul traiectoriei de desc"idere i revine la linia median !nainte de 1&(15 mm E. nu se asociaz cu zgomote articulare 7 . nici una din cele de mai sus Care dintre urmtoarele afirma ii referitoare la testele statice de solicitare a articula iei sunt ade.rate) A. solicitarea structurilor articulare produce durere n orice condiii D Pg A1

'.

ABD

A1

1.

BCD

A'

B. se realizeaz pozi ion$nd condilii mandibulari !n pozi ia lor stabil musculo-scheletic C. se realizeaz cer$nd pacientului al diferite deplasri e mandibulei la care opertorul se opune D. .erific starea func ionala a structurilor oro musculare ( 1&1

faciale E. nici una din cele de mai sus 6. Palparea neuromuscular ) A.trebuie s indice sensibilitatea sau durerea global a unui muc"i B. s identifice punctele trigger dureroase de la ni.elul muc"iului C. nu se folose4te ca metod de e.aluare clinic !n disfunc iile sistemului stomatognat D. nici una din cele de mai sus E. toate cele de mai sus Aerapia medicamentoas a sindromului disfunc ional craniomandibular se adreseaz) A. inflamaiei B. hiperacti.it ii musculare C. an#iet ii 4i depresiei D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Dispozitivele interocluzale au drept scop ; A. modificarea rapoartelor ocluzale B. redistribuirea forelor C. reducerea bru#ismului 4i a altor manifestri patologice D. diminuarea durerii E. nici una din cele de mai sus Dispozitivele interocluzale pot fi ; A. de miorela#are E prezint o suprafa ocluzala plana B. de miorela#are- prezint o suprafa ocluzala cu indenta ii C. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii D. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala plan E. de repoziionare Criteriile de selecie a cazurilor n care se pot aplica gutiere de repozi ionare mandibular sunt urmtoarele) A. repoziionare anterioar a mandibulei trebuie s fie minim ;,mm> B. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei !n rela ie de postur AB PgA5

5.

#2

2.

ABCD

1&&

3.

ACE

1&&

A.

ABD

1&1

C. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei !n rela ie centric D. cracment reciproc E. nici una din cele de mai sus #. Aerapia ocluzal a sindromului disfunc ional craniomandibular ) A. altereaz condi ia ocluzal a pacientului B. poate fi re.ersibil 1&6 D 1&'

C. poate fi ire.ersibil D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus 1&. <zura Had palatumKK intereseaza; A. fata vestibulara a dintilor ma*ilari B . fata palatinala a dintilor ma*ilari C . fata ocluzala a dintilor ma*ilari D . fata ocluzala a dintilor mandibulari E . fata vestibulara a dintilor mandibulari Futierele de miorela*are ; A. au suprafaa plan B. au suprafaa cu relief ocluzal C. trebuie s !nregistreze doar la contact ni.el premolar e ocluzale D. la ni.el canin ;!n cazul ghida/ului canin> prezint rampe de de dezangrenare a dinilor laterali E. nici una din cele din cele de mai sus Dispozitivele de repoziionare; A. acoper suprafa a ocluzala a tuturor din ilor B. acoper doar regiunea anterioar a arcadelor dentare C. acoper doar regiunea posterioar a arcadelor D. trebuie purtate permanent E. se poart !n medie (+ p$n la (, zile B 1&A

11.

AD

1&1

1'.

AD

1&1

TEMA #). E*a"ene clinice si paraclinice in le!iunile o ontale coronare si e entatia partial re usa +14& 4 1&01.Se"nele ra iologice ale atro%iei liga"entului paro ontal prin su'solicitare &"#$0a#, -$)(1 a. reducerea numrului de fibreK b. dispunerea fibrelor paralel cu suprafa a radicularK c. diminuarea spaiului ligamentarP d. ligamentul parodontal se dezorganizeazK e. apariia resorbiei osoase de tip orizontalP 4 pg. 16#

'.) *$)"/!+ + !)(+)-!(a(+a *&%/+#&% &"#$0a#+9 &-$# a#4+&#a% -+ %+'& +#+a0, continuu prin: a. nmulirea trabeculelor osoaseP b. reducerea grosimii trabeculelorP c. apariia osului de neoformaie la nivelul corticalei vestibulare sau orale% d. reorientarea trabeculelor pe traiectul de ac iune al solicitrilorK e. corect a% cP 1&5

4 pg 1642 16# 1.R+4+)!%+a #a p&0!/!a !)!/!a#,9 a !)/!#&% "$ 'a#p&0!/!! "a$0a(+ + .&a#a pa%& &)(a#,9 +-(+ p&-!.!#, p%!) $%',(&a%+#+ '+"a)!-'+1 a. utilizarea inelor de imobilizare a dinilor parodontoticiP b. remiterea inflamaieiP c. regenerarea fibrelor ligamentului parodontalP d. tratamente ortodontice de tipul ?rig"t ? up@. e. scoaterea dinilor respectivi din ocluzie% pentru a evita presiunile nociveP4 pg. 1#4 6.Preci!ai "a%+ !) $%',(&a%+#+ +#+'+)(+ "&)-(!($!+9 :) "a %$# +3a'+)$#$! "#!)!" a !)/!#&% -(J#p!9 *a"(&%! + p%&g)&-(!" a! %+-(a$%,%!! p%&(+(!"+1 a. calitatea controlului plcii bacterieneK b. restaurrile anterioareK c. pozi ia 4an ului gingi.al !n condi ii de sntate parodontalK d. prezena leziunilor carioaseP e. coafa+ele indirecteP 4 pg. 1#4 5.C#a-!*!"a%+a p$)g!#&% pa%& &)(a#+ :'pa%(+ a"+-(+ '& !*!",%! &-&a-+ :)1 a. pungi interradiculareP b. pungi +u*taosoaseP c. pungi supraalveolareP d. pungi periradiculareP e. pungi infraalveolareP 4 pg. 1## 2.M&.!#!(a(+a *!0!&#&g!", (%a)-4+%-a#, %+p%+0!)(, +p#a-a%+a !)(+#$! -$. a"/!$)+a *&%/+#&% &%!0&)(a#+. P%+"!0a/! "a%+ !) $%',(&a%+#+ a*!%'a/!! )$ -$)( "a%a"(+%!-(!"+ a"+-(+! +p#a-,%!1 a. este pu in .izibil la e#amenul clinic0 mai ales dac arcadele dentare sunt integreK b. !n ocluzie0 datorit presiunii e#ercitate0 fibrele ligamentare de.in rectiliniiK c. are .alori mai mari !n zona situat deasupra centrului de rota ie al dinteluiK d. poate fi considerat e#presia adaptabilit ii sczute a parodon iului la acest tip de deplasareK e. este mai mic sub ni.elul centrului de rota ieK 4 pg. 1#6 3.Selectai a%ir"aiile %alse: a. mobilitatea dentar crescut !n timpul sarcinii reprezint un semn de debut al bolii parodontaleK b. uoara egresie a din ilor !n inocluzia de repaos se datoreaz bru#ismului0 deoarece din ii compenseaz astfel pierderea !n !nl ime datorat abraziei accentuateK c. datorit contactelor ocluzale limitate !n timpul somnului0 din ii au o mobilitate u4or crescut !n cursul dimineiiP

d. mobilitatea 6-O de p$n la ( mm reprezint o mobilitate dentar tranzitorie de tip iatrogenK 1&2

e. terapia ortodontic poate cauza o mobilitate de tip iatrogenK4 pg. 1#&2 1#/ A.7oiunea e Periotest e%inete: a. o valoare ce caracterizeaz starea de sntate a parodon iuluiK b. un aparat ce msoar sarcinile ocluzaleA c. gradul de mobilitate dentar !n condi ii normale sau patologiceK d. un indicator de plac bacterianK e. dispozitivul de investigare a caracterului amortizant al parodoniului dinilor st@lpiP 4 pg. 160 #.C&)(a"(+#+ +)(&- +)(a%+ %+a#!0a(+ :)(%-& &"#$0!+ ! +a#, -+ p&( "a%a"(+%!0a ast%el: a. ma#imale0 dac pacientul are point-centricK b. pot fi de tip cuspid ? cuspid% n micarea de lateralitate cu funcie grupP c. se pot realiza !ntre suprafe e cu relief .ariat0 cu condi ia s rm$n punctiformeK d. s se realizeze !ntre suprafe e netede 4i con.e#eK e. s fie precis localizateK 4 pg. 166 1&. P%+"!0a/! "a%+ !) $%',(&a%+#+ a*!%'a/!! -$)( *a#-+1 a. mobilitatea dentar ire.ersibil poate fi de natur iatrogenK b. gradul F de mobilitate0 conform Arpa ;(JD+>0 corespunde unei mobilit i rezultate prin presiunea limbiiK c. determinarea mobilit ii prin metoda clinico-manual se utilizeaz 4i astziK d. conform clasificrii lui UVrber0 gradul 1 de mobilitate corespunde unei mobilit i dentare sesizabileK e. mobilitatea dentar iatrogen poate fi cauzat de un detartra/ intempesti.K4 pg. 1#&2 1#/ 11. A ap(a%+a #!ga'+)($#$! pa%& &)(a# #a -$p%a-&#!"!(,%!#+ &"#$0a#+ -+ p&a(+ %+a#!0a9 :) #!'!(+ *!0!&#&g!"+9 p%!) $%',(&a%+#+ '+"a)!-'+1 a. mrirea numrului de fibre %harpe8K b. ngroarea fibrelor ligamentuluiP c. subierea laminei duraP d. subierea trabeculelor osoaseP e. amplificarea l imii ligamentuluiK 4 pg.16# 1'. I) $"+%+a %+#a/!+! + p&-($%, )$ *&#&-+5(+1 a. repere pree*tracionaleP b. repere poste*tracionaleP c. metoda electromiograficK d. metoda LillisP e. metoda LildP 4 pg. 16/

1&3

TEMA 5;. P%!)"!p!!#+ $)! +)(a%+ 5! p%!)

+ (%a(a'+)( :) %+-(a$%,%!#+

puni entare +pag. #00 , #401. $ratamentul protetic temporizat presupune; A. aplicarea protezelor provizoriiP B. aplicarea protezelor de tranzi'ieK C. aplicarea protezelor definitiveP D. aplicarea protezelor de urgen'K E . aplicarea protezelor provizorii n paralel cu proceduri recuperatorii% fizioterapeutice% medicamentoase etc. Profila#ia sindromului de rezorb'ie &i atrofie al.eolar const !n) A. limitarea rezorb'iei de.astatoare din parodontopatieK B. e#trac'ii al.eoloplastice cu modelare osoasK C. aplicarea de &ei &i conectori mucozali cu suprafa' c$t mai mareP D. anihilarea temdin'ei de basculare !n protezarea amo.ibilK E. reducerea strilor inflamatorii ale mucoasei. 3nregistrarea spa'iului protetic poten'ial se reallizeaz prin) A. amprenta globala \B( g"ida+ unitarP B. amprentare de tip biofunc'ionalK C. amprentare optic cu lumin laserK D. amprentare unitarK E. amprentare compozit. For'ele orizontale tangen'iale) A. se transmit !n pat de uleiK B. din'ii .ecini suport un gradient crescut al for'eiK C. se e#ercit la punctul de contactK D. se transmit pe arcada opusK E. anihileaz tendin'a de mezializare a tuturor din'ilor. 5. 2igrarea din'ilor limitrofi se poate realiza) A. prin egresieP B. prin versieP C. prin transla'ie e 5& 1

'.

a% b% c% d% e

5& '

1.

a% b% c

5& 1

6.

a% b% c% d% e

51 1

b% c

51 6

D. prin rota'ieK E. prin mezializare &i distalizare. 2. Protezele fi*e realizate de la canin la molarul doi sunt indicate; A. la ma*ilarP B. la mandibulK C. &i la ma#ilar &i la mandibulK D. sunt solu'ii riscante la ambele ma#ilareK E. sunt solu'ii acceptabile dac toate celelalte condi'ii sunt ideale. 1&A d% e 5' 5

3 .

Prognosticul bun al unei lucrri fi#e este influen'at de) A. numrul mai mare al intermediarilorK B. numrul mai mic al intermediarilorK C. calitatea parodon'iului marginalK D. tipul de microproteze utilizateP E . calitatea tratamentului endodontic. %uprafa'a ocluzal a corpului de punte trebuie s se opun fle#iei pri; A. aspect concavP B. aspect conve*P C. morfologia cuspidian corectK D. atenuarea morfologiei cuspidieneP E . ngustarea corpului de punte. Prepararea din'ilor st$lpi este influen'at de) A. B. C. D. E. .olumul dentar al din'ilor st$lpiK tipul de element de agregare alesP starea de .italitate a din'ilor st$lpiK pozi'ia pe arcad a din'ilor st$lpiK gradul de distruc'ie coronar.

b% c

5' 2

A .

5' A

# .

a% b% c% d% e

51 6

1 & .

Profila#ia general cu caracter specific nu se refer la) A. pre.enirea contaminrii !ncruci4ate B. o profila*ie at@t n perioada pre c@t i posterupti. C. crearea premiselor dez.oltrii normale a sistemului stomatognat D. pre.enirea !mboln.irii prin maladii contagioase ;hepatite0 "iv% gripe% rubeolaD E . o profila#ie primar0 secundar 4i ter iar 7actorii ce influen eaz .aloarea biomecanic a din ilor st$lpi sunt) A. morfologia dento-parodontal B. pozi ia din ilor pe arcad C. leziunile odontale coronare D. starea general a pacientului E. vitalitatea dinilor Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare

a% d% e

1 1 .

a%b%c% e

5' 2

' .

si a corpului de punte pot determina; A. etentia de alimente si placa bacteriana B. $raumatismul direct al parodontiului marginal C. )mbunatatirea functiei fonetice D. )mbunatatirea functiei masticatorii E . 9uprasolicitarea substructurilor organice

1&#

TEMA 55. RESTAURRI UNIDENTARE INRACFRFNARE NI E@TRA$<R<7ARE + (1. Ca%!!#+ "+ p&( *! (%a(a(+ p%!) !)#a=-$%!9 "&)*&%' "#a-!*!",%!! #$! E+--9 -$)(1 a. leziuni apar'in$nd claselor A0 D0 E0 b. procese carioase mai pu'in e#tinse !n suprafa'K c. situate pe cel mult trei fe'eK d. situate pe cel pu'in dou fe'eK e. leziuni de clasa A %B% CP 4pg 1&2 '. D+*!)!(!4a%+a "&)($%$#$! $)+! "a4!(,6! p%+pa%a(+ p+)(%$ !)#a= -+ %+*+%, #a1 a. realizarea e*tensiei preventiveP b. plasarea marginilor ca.it'ii !n afara punctelor de contactK c. rotun+irea ung"iurilor de nt@lnireP d. bizotarea marginilor% n cazul inlaQ(ului ocluzal metalic; e. finisareP 4 pg .1&6. ). 6n categoria inlaK,urilor co"puse pot %i incluse: a. inlaQ ?ul de cl a )) ? a b. onlaQ ? rile 1B5P c. inlaQ ? onlaQP d. pinlaQP e. inlaQ corono(radicular 4 pg1/# , 1/6 6. M+(& +#+ '& +%)+ + a'p%+)(a%+ a "a4!(,6!#&% + !)#a= $(!#!0+a0,1 a. materiale similare amprentrii pentru pun'i fi#e0 cum ar fi de e#emplu siliconii de adi'ie b. cear incolor pentru inla8-urile fizionomiceK c. imaginea digital a preparrii0 pe baza creia se .or confec'iona0 ulterior0 inla8 E urile de ceramic0 compozit sau sticlK d. cear albastr pentru incrusta'iile metaliceK e. r&ini acrilice autopolimerizabileK 4 pg. 4 1/&2 1// 5. R+-(a$%,%!#+ p%&(+(!"+ + (!p &)#a= a$ !) !"a6!! "#!)!"+ #!'!(a(+ B! p%+"!-+. P%+"!0a6! "a%+ !)(%+ $%',(&a%+#+ a*!%'a6!! )$ p&( *! "&)-! +%a(+ "&)(%a!) !"a6!! a#+ a"+-(&% "&%&a)+ pa%6!a#+1 a. volum mare al camerei pulpareP b. din'i lungi0 cu margine incizal latK c. din'i cu fa'a .estibular lat ;indice mezio-distal foarte mic>K d. din'i cu indice mezio-distal mareK e. element de ancorare pentru proteze sc"eletateP , pg. 246

6. <nlaK,ul rotat cu 1/00 p&a(+ *! $(!#!0a( "a +#+'+)( + ag%+ga%+ p+)(%$ -&#$6!&)a%+a $)&% -!($a6!! "#!)!"e particulare: 11&

a. bascularea mezial a molarilor mandibulari b. molari cu leziuni !ntinse0 dar cu /umtatea mezial a fe'ei .estibulare intactK c. lingualizarea molarilor mandibulariP d. carii0 discromii ale fe'elor .estibulare ale premolarilor mandibulariP e. afectarea fe'ei .estibulare a molarilor inferioriK 4 pg. 2#2 >. S+#+"(a6! !) $%',(&a%+#+ 4a%!a)(+ a"+#+ a*!%'a6!! "+ )$ p&( *! "&)-! +%a(+ !) !"a6!! a#+ "&%&a)+! + -$.-(!($6!+1 a. din'i !n infrapozi'ie0 cu scopul alungirii coroanei cliniceK b. n situa'iile !n care un DC" nu ar mai oferi suficient reten'ie unei coroane de !n.eli&K c. din'i monoradiculari .itali0 cu leziuni e#tinse !n suprafa' &i profunzimeK d. din'i friabiliK e. rdcini cu pere'i foarte sub'iriK , pg. 2#&2 2#/ A. E%ectul e cercla= se poate o'ine prin: a. reducerea presiunilor intraradiculare0 !n cazul preparrii pentru coroane de substitu ieK b. realizarea unei fiabilit ii optime a ansamblului pi.ot coronoradicular - coroan de !n.eli40 care s reduc riscul de fractur radicularK c. pstrarea unei lungimi optime a bontului coronar restant0 ;,-F mm> d. prepararea circumferen ial a coroanei restante0 cu un prag adec.at tipului de microprotez selectat pentru restaurareK e. spri+inirea dispozitivului corono(radicular pe ?umeri@ de dentin sntoasK , pg.260 H. C&%&a)+#+ ($%)a(+ +"$a(&%!a#+ p&( "&)-(!($! & a#(+%)a(!4, a "&%&a)+#&% + :)4+#!5 :) $)+#+ -!($a/!! "#!)!"+ pa%(!"$#a%+1 a. recesiune paradontal accentuatK b. molari cu con.e#it i e#agerateK c. distrucii ale feei vestibulare plasate supraecuatorialP d. protec ia unor obtura ii realizate !n ca.it i neretenti.eK e. coroanele clinice lungi0 care ar presupune un sacrificiu mul prea mare de esut dentar !n cazul preparrii pentru coroane de !n.eli4K , pg. )2& 10. Prepararea supra%eei 4+-(!.$#a%+ p+)(%$ *a6+(a%+ -+ p&a(+ %+a#!0a !*+%!(9 :) *$)"/!+ + (+D)!"a *&#&-!(,1 a. +0, E +0F mm. pe toat suprafa a0 la ni.el incizal e#tinz$ndu-se p$n !ntr-o pozi ie !n care lumina este reflectat !n afara unghiului .izual E metoda direct b. se prepar0 !n medie0 pe o profunzime de +0* mm0 dar se poate a/unge chiar 4i la +0G* mm. pe din i cu discromii accentuate0 at$t !n metoda direct dar 4i !n cea indirectK c. in functie de situatia clinica0 prepararea .estibulara se poate se

e#tinde p$n la marginea incizala% care poate sa ramana intactacta in ambele metode d. corect cP e. corect aP 4 224 111

11. R+-(a$%a%+a "$ *a/+(+ p%!) '+(& a !) !%+"(, !'p$)+ %+a#!0a%+a $)$! p%ag "+%4!"a# "$ $%',(&a%+#+ "a%a"(+%!-(!"!1 a. prag subgingi.al0 +0* mm l imeK b. prag +u*tagingival% &%1 mm adncimeP c. prag subgingi.al0 +0F mm l ime pe toat circumferin a dinteluiK d. prag drept% &%1 mm supragingivalP e. prag &%1 mm.% +u*tagingival 2 4 pg.224 12. ) '& +#a%+a "&)($%$#$! %+-(a$%,%!#&% p%&(+(!"+9 p%&*!#$# +'+%g+)/, a# '!"%&p%&(+0+! +/!)+ $) %&# !'p&%(a)(. F %+-(a$%a%+ "&%+"(,9 !) a"+-( p$)"( + 4+ +%+9 (%+.$!+ -, %+-p+"(+ & -+%!+ + %+g$#!1 a. realizarea unui profil drept% similar dintelui naturalP b. asigurarea unei con.e#it i protectoare prin modelarea unei suprafe e curbe continui !n treimea gingi.al c. prepararea unui prag gingi.al cu bizou e.it supraconturarea 4i permite ob inerea unui profil de emergen corect d. end-Wnife chanfreinat este utilizat !n acela4i scop cu cel de la rspunsul de mai sus ;c> e. ung"iul de emergen trebuie s fie de X (*&P 4 pg.)(/

TEMA #6. E.EME7TE STR8$T8RA.E A.E P87I.<R 0E7TARE + 4)4 , #001. Ca$0a "+a 'a! *%+"4+)(, a *%a"($%!! "&'p&)+)(+! + p#a"a%+ a -"D+#+($#$! '+(a#!" -+ a(&%+a0,1 A. acumulrii de tensiuni produse de diferen'a dintre coeficien'ii de dilatare termicK B. realizarea incorect a reten'iilorK C. lipsei de acoperire complet a componentei metaliceK D. deformrilor elastice e#cesi.e ale scheletului metalicK E. bru*ismuluiP 4 P:.44& '. 0esign,ul corpului e punte: A. nu urmeaz reguli precise !n conturarea intermediarilorK B. trebuie s asigure un acces ma#im pentru igienizareK C. trebuie s realizeze un contact minim cu 'esuturile moiK D. .a fi indi.idualizat !n func'ie de tipul elementelor de agregareK E. depinde de starea 'esuturilor moi de la nivelul crestei edentateP 4 P:. 4#1 1. L+g,($%a "D!'!", "+ -(, #a .a0a -!-(+'$#$! Ta%g!- O K+"(%!-+ .a0+a0, p+1 A. structura tridimensional omogen a ceromerului

B. legtura matrice 6ectris E matrice AargisK 11'

C. legtura fibre 6ectris E silan ? matrice $argisP D. legtura fibre de polietilen 6ectris E matrice AargisK E. dispersia particulelor de sticl silanizate !n matricea organicK 4 P:. 440 6. R+-(a$%,%!#+ *!3+ '+(a#& O p&#!'+%!"+ $(!#!0+a0, p+)(%$ %+a#!0a%+a !)(+%'+ !a%!#&%1 A. din'i artificiali polimerici ce .or fi modifica'i &i adapta'i !n spa'iul dintre elementele de agregareK B. modela/ul anatomic al acestora dintr-un bloc de cearK C. elemente preformate din cear D. elemente preformate din materiale sintetic de ard fr reziduuriK E. benzi de cearK 4 P:. 4442 44# 5. D+*&%'a%+a +#a-(!", #a )!4+#$# "&%p$#$! + p$)(+ +1 A. for'a aplicatK B. direc'ia de solicitareK C. tensiunile care iau na&tere !n interiorul acetuiaK D. materialul de placareP E. dimensiunile intermediarilorP 4 P:. 44& +p!) +

2. M& +#a%+a a +"4a(, a a'.%a0$%!#&% !)(+%p%&3!'a#+1 A. presupune realizarea unor desc"ideri largi% numai pe vestibularP B. respect spa'iul necesar papilei interdentareK C. nu este ferit de probabilitatea apari'iei unei hiperplazii a papilelor interdentareK D. const !n realizarea unor spa'ii cer.icale largi0 at$t .estibular c$t &i oralK E. !n zona frontal sacrific accesul ptr. igienizare !n fa.oarea esteticiiK 4 P:. 4#1 >. ?&%'a B! '& a#!(,6!#+ + "&)(a"( a !)(+%'+ !a%!#&% $)+! p%&(+0+ *!3+ "$ "%+-(+#+ a#4+&lare: A. se realizeaz astfel !nc$t0 s poat fi asigurat un film sali.ar !ntre ace&tia &i cresteK B. .or reproduce identic din'ii pe care !i substituieK C. se va recurge la reducerea muc"iei vestibulo(mucozale a intermediarilor ptr.ameliorarea esteticiiP D. modificarea curburii !n /umtatea cer.ical a F6 a corpului de punte E. nu e#ist o solu'ie optim din punct de .edere estetic &i al posibilit'ilor de igienizareK 4 P:. 4#2 A. Siste"ul PR<B<70: A. folose&te ca infrastructur un schelet metalicK B. at@t elementele de agregare c$t &i intermediarii sunt

confec'iona'i dintr-o plas metalic din alia/e nobileK C. asigur o economie de <+ E D+N de alia/ nobil fa' de sistemul tradi'ionalK D. mre&te suprafa'a de contact dintre metal &i ceramic cu peste *+NK 111

E. e*ist posibilitatea de a oferi &i machete pentru intermediariK . P:. 4/0 #. ?a6+(+#+ p%+*a.%!"a(+ !) "+%a'!", -+ p&( *!3a #a "a-+(+#+ '+(a#!"+ a#+ "&%p$%!#&% + p$)(+ '!3(+ p%!)1 A. te"nici adeziveP B. butoniP C. canaleP D. crampoaneP E. nici un rspuns corectK 4 P:. 4/0 1&. R+-(a$%,%!#+ '&)&.#&"1 A. se caracterizeaz prin faptul c elementele de agregare &i corpul de punte se realizeaz !n aceea&i etapK B. pot fi confec'ionate din alia/e metalice0 polimeri0 compozite0 ceramicK C. pot fi mi*te% metalo(polimerice% metalo(compozite% metalo(ceramiceP D. necesit obligatoriu model duplicat pentru restaurrile cu schelet metalicK E. se refer la pun'i care restaureaz !ntreaga arcadK 4 P:. 4/2 11. GP%.+% %+"&'a) , "&%+"(a%+a #!p-+! + pa%a#+#!-' p%!)1 A. &lefuirea fe'elor a#iale ale ambilor din'i st$lpi cu o !nclinare & de p$n la D 0 atunci c$nd !nclinarea unuia dintre ace&tia este de p$n la (*&P B. &lefuirea fe'elor a#iale ale ambilor din'i st$lpi cu o !nclinare de D&0 atunci c$nd !nclinarea unuia dintre ace&tia este de p$n la 15&P C. realizarea unei inser ii prin rota ie0 folosind pe dintele di.ergent o coroan care .a a.ea contact cu bontul doar !n regiunea cer.icalK D. restaurri pe sistem telescopat0 dac !nclinarea st$lpului este de ,*-F*& E. toate variantele de mai susP 4 P:. 4(( 1'. Soli ari!area inter"e iarilor la ele"entele e agregare prin lipire cu lot: A. poate fi o lipire u4oar0 pe metale neferoase0 alia/e neferoase sau cupruK B. este o metod de solidarizare prin sudur de apozi ieK C. se refer la sudura !n atmosfer de argonP D. poate conferi o rezisten crescut0 dac se realizeaz cu aur pentru alia/e nobileK E. temperatura de fuziune a lotului trebuie s fie superioar elementelor componente din alia/ul de solidarizatK 4 4/42 4/#

TEMA #&. Etape ale terapiei prin punti entare: A"prentarea +pg. 6)0 , 6(0-

1.

2aterialele de amprent se pot clasifica !n) 116

AC

26&

A . elastice ireversibile Ialginate% polieteri% polisulfuriD B . rigide i semirigide ireversibile Igutaperca% compounduri 9tentsD C . elastice ireversibile Isiliconi% poliuretanodimetilmetacrila iD D elastice reversibile I"idrocoloizi agar(agar% ceruri . bucoplasticeD E . rigide reversibile Igipsuri% paste 08ED

2.

Propriet ile fizico-chimice ale materialelor de amprent care au o importan deosebit sunt0 cu e#cep ia) A. v@scozitatea i compresiunea n cursul inseriei B. capacitatea de umectare C. capacitatea de contracie n timpul prizei D. v@scozitatea i compresiunea n cursul dezinseriei E. plasticitatea 4i timpul de priz Aoleran a umidit ii nu este e#celent pentru) a . polieterii b . polisulfuri c . vinil(polisilo*anii d . siliconii de condensare e . "idrocoloizii reversibili Amprenta monofazic global cu hidrocoloizi ire.ersibili 4i cu portamprente standard se indic pentru) A. duplicarea modelelor B. nregistrarea ocluziei C. modele pentru realizarea portamprentelor D. arcade antagoniste E. modele de lucru pentru inscrustaii Amprentele monofazice globale Intr(un singur timpD cu elastomeri de sintez 4i cu portamprente indi.iduale) A. sunt cele mai frecvent utilizate B. au indicaii IaproapeD universale n protetica fi* C. se indic pentru proteze par iale fi#e D. se indica pentru preparaii unice sau multiple E. se pot folosi !n una sau dou consisten e Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt% cu e*cepia; A. stabilitate dimensional e#celent

ABE

262

).

ABCD

25&

4.

CD

251

#.

ABCD E

251

6.

DE

22&

B. acurate ea detaliilor dup G zile C. pot determina stri alergice !n contact prelungit cu mucoasa D. se indic contactul cu apa ;sunt materiale hidrofile> E. acurate ea detaliilor dup J zile &. Despre sistemul PE-AA sunt ade.rate urmtoarele afirma ii0 cu e*cepia; A. cuprinde materiale de amprent apar in$nd unor clase diferite de compui Isiliconi de condensare i 115 ABE 221

"idrocoloiziD B. cuprinde materiale de amprent aparin@nd unor clase diferite de compui Isiliconi de adiie i "idrocoloiziD C. permite realizarea unei amprente de situaie D. permite realizarea unei amprente ntr(un singur timp E. cuprinde aparatura necesar unei prelucrri superioare n vederea obinerii unei portamprente fidele /. Despre hidrocoloizii re.ersibili sunt ade.rate urmtoarele afirmaii% cu e*cepia; A. au caracter "idrofob B. sunt materiale termoplastice reversibile C. modelele trebuie turnate n primele 65 minute de la amprentare D. au consisten constant E. tehnica este facil 4i rapid Amprenta prin te"nica dublului amestec; A. este o amprent global bifazic B. este o amprent global !ntr-un singur timp C. poate utiliza i siliconi D. utilizeaz elastomeri !n consisten e diferite E. poate utiliza i "idrocoloizi reversibili Dezinfec ia amprentelor prin imersie prezint urmtoarele caracteristici% cu e*cepia; A. este indicata tuturor materialelor de amprent B. nu este indicat tuturor tipurilor de materiale C. nu presupune cltirea !nainte de dezinfec ia propriu-zis D. !nainte de aceast etap este necesar clatirea E. pot s apar modificari dimensionale !n cazul dep4irii timpului de aciune %istemul B8goseal rezol. concomitent urmtoarele probleme) A. etichetarea lingurilor de amprent B. protec ia !mpotri.a umidit ii pentru amprentele din silicon C. e#pedierea igienic D. dezinfec ia 4i cur irea concomitent a amprentelor E. sigilarea ambala+elor de sterilizat ACE 2A5

(.

BCDE

22#

10 .

AD

233

11 .

AC

2A&

12 .

)gienizarea amprentelor prin pulverizare Isistemul Durr HQgo+etD prezint urmtoarele avanta+e; A. prezint un spectru larg de ac iune B. se pot dezinfecta : cur a : usca (, amprente !n (, min. C. nu e#ist riscul deformrii amprentei D. procedur adaptat !n func ie de diferitele condi ii ;sali.0 s@ngeD E. este economic i eficient 112

ACDE

2A1

TEMA #/. Etape ale terapiei prin punti entare: Inregistrarea relatiilor "an i'ulo,craniene +pg. 6(0,&401. Triplul antagonsi" "uscular repre!entat gra%ic prin sc3e"a lui Bro ie2 AcBer"ann i .e=&=+$3 "$p%!) + $'%,(&a%+#+ g%$p+ '$-"$#a%+1 2. prima grup)mu4chii cefei 4i mu4chii manducatori 3. prima grup ) mu4chii cefei 4i mu4chii pre.ertebrali A. a doua grup de mu4chi antagonici )mu4chii manducatori D.a treia grup )muschii limbii 4i mu4chii manducatori E) a treia grup ) mu4chii limbii R,-p$)- "&%+"(1 6H2 '. T&)$-$# '$-"$#a% -+ %+g#+a0, p%!) $%',(&a%+#+ '+"a)!-'+1 A. circuitul de reglare al neuronului intercalar ens"a: B. aferene corticale C. aferene subcorticale D. aferene periferice E. toate cele de mai sus R,-p$)- "&%+"(1 26() 3. P+)(%$ !) $"+%+a %+#a/!+! + p&-($%,+-(+ )+"+-a%, :) +p#!)!%+a $%',(&a%+#&% "&) !/!!1 A. atmosfer calm placut0 fr zgomote puternice B. pacientul aezat n fotoliul dentar cu capul nespri+init C. utilizarea unor teste fonetice I9ilverman% obinson% LildD D. pacientul a4ezat !n fotoliul dentar cu capul spri/init !n tetier E. nici una din cele de mai sus R,-p$)- "&%+"(1Q 6H; 6. 0eter"inarea relaiei centrice prin "eto e antropo"etrice cu repere pree*tracionale presupune A. preluarea dimensiunii .erticale a eta/ului inferior din perioada dentat din fi4a bolna.ului completat !n perioada dentat B. radiografii cefalometrice preluate !n peroada dentat C. utilizarea fotografiilor !nregistrate !n perioada dentat D. utilizarea proilometrului 9ears E. nici una din cele de mai sus R,-p$)- "&%+"(19 6H>

113

5. M+(& +#+ a)(%&p&'+(%!"+ + +4a#$a%+ a !'+)-!$)!! +(aC$#$! !)*+%!&% #a pa"!+)($# + +)(a( *,%, %+p+%+ p%++3(%a"/!&)a#+ -$)(1 A. metoda LeonardoDa-inci; =(9nR9=(Fn B. metoda 5eonardoDa6inci modificat ) --%nS%--7n C. metoda 5eonardoDa6inci modificat )Oph-%nS%--7n D. metoda Boiano. modificat) distan a interpupilarS7npunctul situat la intresc ia linei mediene cu linia cutaneo mucoas a ro4ului buzelor E. metoda Lillis; distan a dintre fanta labial- unghiul e#tern al ochiului- %n-7n R,-p$)- "&%+"(1 26(/ 2. $ele trei grupe e cuspi!i e spri=in sunt: A. Cupizii vestibulari ai premolarilor i molarilor mandibulari B. Cupizii vestibulari ai premolarilor i molarilor ma*ilari C. Carginile incizale ale incisivilor i caninilor mandibulari D. Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor ma*ilari E. Cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor mandibulari R,-p$)- "&%%+"(1 2&10 3. D+-p%+ p#a)$# + &"#$0!+ p$(+' a*!%'a ",1 A. Este un plan real B. Este un plan imaginar C. Este un plan con.en ional care trece prin marginea incizal a incisi.ilor centrali mandibulari 4i .$rfurile cuspizilor distopalatinaliai molarilor secunzi ma#ilari D. Este un plan convenional care trece prin marginea incizal a incisi.ilor centrali ma#ilari 4i .$rfurile cuspizilor disto-palatinaliai molarilor secunzi ma#ilari E. =ici una din cele de mai sus R,-p$)- "&%+"( 1 9>12 A. U%',(&a%+#+ a*!%'a/!! +-p%+ &"#$0!a "+)(%!", -$)( *a#-+ 1 A. Este ocluzia stabilit !n rela ie centric B. "eprezint reperul dentar al rela iei de postur C. "eprezint reperul dentar al rela iei centrice D. 9e poate induce prin metoda Lillis E. 9e poate induce prin teste fonetice R,-p$)- "&%+"( 1 2 &12 #. ) &"#$0!+ "+)(%!", 1 A. arcada ma#ilar circumscrie arcada mandibular B. din ii ma#ilari se afl !ntr-o pozi ie distalizat fa de cei mandibulari C. din ii mandibulari se afl !ntr-o pozi ie distalizat fa de cei

ma#ilari 11A

D. orice dinte e*cept@nd incisivii centrali mandibulari i molarii de minte % vine n contact cu doi dini antagoniti E. liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afl !n acela4i plan R,-p$)- "&%+"( 1 2&1) 1&. R+p+%+#+ $(!#!0a(+ + ",(%+ a%(!"$#a(&%$# NFR -$)( 1

A. planul ma#ilar care une4te papila retroincisi. cu cele dou zone retrotuberozitare B. ma#ilarul- paralel cu linia bicomisural C. procesul alveolar mandibular( paralel cu cel ma*ilar D. ma#ilarul- paralel cu linia bipupilar E. nici una din cele de mai sus R,-p$)- "&%+"( 19>18 11. U%',(&a%+#+ a*!%'a/!! +-pre articulatorul SAM 2P@ sunt %alse : A. Este un articulator semi(adaptabil B. poate fi dotat cu plcu incizal a/ustabil C. vine nsoit de arcul facial AE)8U<)CN D. nu permite nregistrarea ung"iului Benett E. este un articulator adaptabil R,-p$)- "&%+"t :2&22 1'. U(!#!0a%+a a%(!"$#a(&%$#$! SAM2PX p%+-$p$)+ $%',(&a%+#+ +(ap+ 1 A. prote+area olivelor articulare B. ataarea prin glisare sistemul de transfer la arcul facial C. amprentarea din ilor ma#ilari !n ceara ramolit aplicat pe parte superioar a piesei orale D. amprentarea din ilor mandibulari !n ceara ramolit aplicat pe parte superioar a piesei orale E. nici una din cele de mai sus R,-p$)- "&%+"( 1 >26

TEMA #(: EXAMENE CLINICE NI PARACLINICE N EDENTAIA PARIAL NI EDENTAIA TFTAL1 EPI
1. E*a"enul arca elor ento,alveolare ur"areste: a. 7orma b. Continuitatea c. Pozitia limbii d. 9imetria e. )nsertia plicilor alveolo +ugale R. pag )#

11#

'. Testele e vitalitate se pot reali!a cu sti"uli: a. termici b. fonetici c. electrici d. mecanici e. c"imici R. pag. )6 1. Evaluarea starii e igiena orala: a. )ndicele 8H) b. )ndicele 8H)(9 c. )ndicele 8H)($ d. )ndicele 9ilness(Le e. )ndicele UuigleQ Hein R. pag. 41 6. In icele $PIT7 evaluea!a: a. prezenta sau absenta cariilor dentare b. prezenta sau absenta restaurarilor protetice c. prezenta sau absenta tartrului d. prezenta sau absenta sangerarii gingivale e. prezenta sau absenta pungilor parodontale R. pag. 46. 5. E*a"inarea "ucoasei orale se %ace prin: a. e*amen radiologic b. e*amen C$ c. e*amen citologic d. e*amen bacteriologic e. testul la vitamina C R pag. #) 2. Avanta=ele ra iogra%iei igitale sunt: a. permite o vizualizare mai buna a zonelor cu densitati mici osoase b. nu ofera posibilitatea unei prelucrari ulterioare a imaginii c. e*punerea la radiatii este mai redusa fata de te"nicile conventionale d. datele radiologice sunt primite aproape imediat e. e*punerea la radiatii este mai ridicata fata de te"nicile conventionale R. pag. #6 3. <rtopanto"ogra%ia: a. ofera o imagine localizata a unei unitati odontale b. permite observarea spatiilor protetice potentiale c. cantitatea de radiatii E este mult mai mare d. deformarea filmului este minima e. permite e*aminarea concomitenta a tuturor elementelor sistemului stomatognat R. pag. #6 /. Siste"ul 0IA:7<0E7T: 1'&

a. este o metoda ad+uvanta in depistarea precoce a leziunilor carioase b. este folosit in determinarea lungimii de lucru in obturatiile radiculare c. ofera un diagnostic prezumtiv d. evalueaza intr(o maniera non(invaziva gradul de demineralizare a dintilor e. ofera un diagnostic solid si obiectiv R. pag. #& #. Articulatia te"poro,"an i'ulara: a. este alcatuita doar din componente radioopace b. e*plorarea A$C se efectueaza unilateral c. este alcatuita din componente radioopace si radiotransparente d. poate fi evaluata prin te"nici imagistice C$ e. poate fi evaluata prin te"nici imagistice C= R. pag. #/ 1&. Man i'uloBine!iogra%ia: a. permite inregistrarea tridimensionala a dinamicii mandibulare b. prin teste de miscare mandibulara c. prin analizarea relatiei de postura d. prin inregistrarea diagramei Posselt e. prin investigaea miscarilor functionale R. pag. 6) 11. E*a"enul gnato%otostatic a. se practica sub forma fotografiei intraorale b. se practica sub forma fotografiei e*traorale de fata si profil c. in mod normal e*ista o usoara asimetrie d. nu are valoare medico(legala e. se utilizeaza in investigarea ocluziei si a relatiilor mandibulo(craniene insotite de dizarmonii dento(ma*ilare R. pag. 64 1'. RM7: a. metoda non(invaziva de e*aminare a afectiunilor neuro(musculo(sc"eletale b. pot fi puse in evidenta modificarile morfologice ale meniscului c. nu pot fi pusi in evidenta corpusculii mici liberi intraaticulari d. imaginile pot fi obtinute in plan sagital% a*ial si frontal e. imaginea zonei investigate prezinta doar tesuturile dure R. pag. 61

TEMA #(: p. )2 ,/) E@AME7E $.I7I$E NI PARACLINICE N EDENTAIA PARIAL NI EDENTAIA TFTAL1 EDENTAIA TOTAL
1. Pa#pa%+a '$B"D!#&% 1 a. este superficialK b.este profundK

1'1

c. nu se realizeaz comparati.K d. se realizeaza static &i dinamicK e. nici o .ariant corect. ; +p. )&2. ;ona *$)"6!&)a#, p+%!*+%!", *%&)(a#, 'a3!#a%,1 a.este important !n spri/inul protezeiK b. are ca limit anterioar cele dou plici al.eolo-/ugaleK c. este bogat !n 'esut submucosK d. se e#amineaz prin trac'iunea spre !nafar a superioareK e. nu are rol n refacerea func'iei fonetice. ; +p. 44-

buzei

1. $inera iogra%ia: a. este o metod de e#plorare care renun' la folosirea substan'ei de contrastK b. nu utilizeaz un amplificator de luminescen'K c. necesit plasarea unor marWeri metaliciK d. permite studierea A$C n pozi'ie static &i dinamicK e. este o metod e.oluat de studiu radiologic al A.A.2. R: +p. 6(6. T%!$)gD!$# + (&#+%a)6, &"#$0a#, a #$! Sp!%g!1 a. nu permite pstrarea unor rapoarte de ocluzie centric normaleK b. fa.orizeaz instalarea unor rapoarte de malpozi'ie 2dcranian prin basculare. c. permite realizarea unor rapoarte de malpozi'ie 2d-cranian prin rota'ieK d. permite pstrarea unor rapoarte normale de ocluzie0 !n intercuspidare ma#imK e. fa.orizeaz instalarea unor rapoarte de malpozi'ie 2dcranian prin transla'ieK R: +p. 60-. 5. Pa#pa%+a !)a'!", a ATM 1 a. urmre&te modificrile de culoare ale zonelor pretragieneK b. se realizeaz la !nchidere &i deschidereK c. se face cu ptru degete sau bidigitalK d. nu urmre&te zgomotele articulare. e. nici o .ariant corect. R +p. 422. ;ona Ah: a. are rol n realizarea succiuniiP b. se e.iden'iaz prin tuse u&oarK c. se palpeaz cu fuloarul0 dinspre anterior spre posteriorK d. nu se palpeaz cu fuloarul0 dinspre dreapta spre st$ngaK e. nici o .ariant corect. R: +p. 44-

3. A%(%&-"&p!a "$ *!.%, &p(!", 1 a. e.iden'iaz aspecte ale dinamicii articulare !n timp realK 1''

b. este o metod in.azi. c. este o metod e#ploratorie care folose&te substan' de contrastK d. este net superioar "2e. nu se realizeaz sub anestezie. ; +p. 6(A. Ra !&g%a*!a -!'p#, a ATM1 a. nu se e#ecut sub inciden'e diferiteK b. se bazeaz pe efectul fotochimic al radia'iilorK c. e#punerea la radia'ii este cu G+N mai crescutK d. permite .izualizarea modificrilor interliniului articularK e. toate variantele sunt corecte. R: +p. 6/H. Ra !&g%a*!a !g!(a#,1 a. ofer imagine de ansamblu a arcadelor dentoal.eolareK b. se e#ecut sub inciden'e diferiteK c. ofer imagini fideleK d. rezolu'ia geometric este mai mic ca la radiografia clasicK e. nici o .ariant corect. R: +p. 661&. To"o ensito"etria: a. este mai iradiant dec$t tomografiaK b. nu e.alueaz starea mu&chilorK c. permite aprecierea strii suprafe'elor osoaseK d. permite studiul unor imagini pe sec'iuni sucesi.eK e. nici o .ariant corect. R: +p. &011. $o"puter , to"ogra%ia: a. nu utilizeaz un sensor plasat !n ca.itatea oralK b. se bazeaz pe dou principiiK c. utilizeaz un amplificator de luminescen' K d. nu combin utilizarea razelor M cu computerulK e. nici o .ariant corectK R: +p. &012. R+0&)a)6a 'ag)+(!", )$"#+a%,1 a. imaginile pot fi ob'inute !n planurile sagital0 frontal0a#ialK b. s-a impus ca metod de elec'ie nein.azi.K c. nu permite aprecierea strii suprafe'elor osoaseK d. este o metod in.azi.K e.nici o .ariant corectK R: +p. &1-

1'1

TEMA 60. Prote!a partial acrilica "o'ili!a'ila. Ele"ente co"ponente. +102 pag. /4,1041. P%&(+0a pa%6!a#, '&.!#, a"%!#!", %+p%+0!)(,1 A. o solu'ie de tranzi'ie !n algoritmul terapeutic de reabilitare a edenta'iei par'iale !ntinse B. absolut necesar repozi'ionrii cranio(mandibulare C. redimensionrii eta/ului inferior. D.=ici una din variante E.$oate de mai sus R:.+P./42. S!($a6!!#+ "#!)!"+ "+#+ 'a! *%+"4+)(+ "a%+ )+"+-!(, p%&(+0+ !'+ !a(+ "$ "a%a"(+% p%&4!0&%!$ -$)(1 A. Arcade dentare integre la care apare o bre& redus !n zona frontal B. Arcade dentare edentate par'ial protezate mobil la care se recomand noi e#trac'ii0 cu transformarea protezei par'iale !n protez total. C. Arcade dentare integre la care se .or e#ecuta e#trac'ii !n zona frontal &i lateral !n mai multe etapeK D.$oate variantele de mai sus E.=ici una din variante R..+P./#1. P%!)"!pa#$# -"&p a# p%&(+0,%!! + $%g+)6, +-(+1 A. acela de a conser.a integritatea morfologic &i func'ional a sistemului stomatognat% B. de a mena+a psi"ic bolna.ul &i !n condi'iile unor inter.en'ii chirurgicale de amploare0 comple#e &i care necesit un timp mai !ndelungat de refacere !nainte de protezarea ulterioar C.ofer posibilitatea diri/rii cicatrizrii0 !ntruc$t proteza .a ac'iona ca un conformator D.Determina rezorbtie accelerata E.nu are nici un rol ma+or R. +P./#6. Prote!a e te"pori!are: A. am$n din considerente biologice protezarea definiti.. B. am$n din considerente financiare protezarea definiti. C. Capacitatea de vindecare sau compensare% depinz$nd de .$rsta pacientului sau gra.itatea afec'iunii0 poate !nt$rzia aplicarea protezei definiti.e. D. Capacitatea de .indecare sau compensare0 depinz$nd de .$rsta pacientului sau gra.itatea afec'iunii0 poate grbi aplicarea protezei definiti.e. E.nici una din variante R. +P./65. I'p&%(a)6a $(!#!0,%!! p%&(+0,%!! '&.!#+ %+#+4, $%',(&a%+#&% a-p+"(+1 A. obligati.itatea izolrii substructurilor de mediul oral &i de

agen'ii fizic i datorit plgii create prin preparareK

1'6

B. !mpiedicarea migrrilor odontale &i imobilizarea elementelor odonto-parodontaleK C. prote/area parodon'iului marginal &i diri/area cicatrizrii luiK refacerea temporar a func'iilor pierdute prin preparareK D. conservarea rapoartelor mandibulo(craniene E.nici una din variante R. +P./66. N+!#+ %+p%+0!)(, p%!)"!pa#+#+ +#+'+)(+ a#+ p%&(+0+#&% pa%6!a#+ '&.!#+1 A. !n contact direct cu creasta edentat B. refac din punct de .edere morfo-func'ional deficitul produs prin edenta'ie C. ocolesc creasta edentata D. sunt mi*te in proteza acrilica E. nici un raspuns corect R. +P./6>. N+!#+ a$ $%',(&a%+#+ "a%a"(+%!-(!"!1 A. au rolul de suport al din'ilor artificiali &i de transmitere a for'elor masticatorii spre suportul muco-osos &i dento parodontal B. transmit for'ele de solicitare conectorului principal C. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime ' mm D. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime '%5 mm E. sunt realizate din polimetacrilat de metil de grosime 1%' mm R. +P./&8. N+!#+ a$ $%',(&a%+#+ "a%a"(+%!-(!"!1 A. se opun for'elor de deplasare .erticale &i orizontale constituind &i un element antibasculant B. amplitudinea &eilor este superpozabil pe amplitudinea spa'iului protetic poten'ialK C. numrul acestora este !n acord cu numrul spa'iilor protetice poten'iale D. numrul acestora este mai mic decat numrul spa'iilor protetice poten'iale E. numrul acestora este mai mare decat numrul spa'iilor protetice poten'iale R. +P./&#. K+%-a)($# 4+-(!.$#a% a%+ $%',(&a%+#+ "a%a"(+%!-(!"!1 A. poate lipsi din &eaua frontal atunci c$nd creasta edentat din aceasta zon este proeminent B.nu lipseste niciodata C. 5a ni.elul tuberozit'ilor &i al tuberculului piriform &eaua acrilic .a acoperi aceste zone biostatice D.nu acopera tuberculii piriformi E.nu acopera tuberozitatea R. +P./&1&. Dersantul oral

A. .a trebui s aib o !nl'ime egal cu cel .estibular pentru ca &eaua s prezinte o bun stabilitate B. .a trebui s aib o !nl'ime mai mare decat cel .estibular pentru ca &eaua s prezinte o bun stabilitate 1'5

C. .a trebui s aib o !nl'ime mai mica decat cel .estibular pentru ca &eaua s prezinte o bun stabilitate D. va trebui sa lipseasca E. variante C corecta R.2+P./&11. A#+g+%+a !)6!#&% a%(!*!"!a#! (%+.$!+ -, *!+ "&)"&% a)(, p%!) A. form0 B. culoare% C. grad de transluciditate cu din'ii restan'i integri sau cu restaurrile fi#e prezente pe arcad D. toate variantele de mai sus sunt corecte E. nici una dintre variante nu este corecta R.+P.//1'. Chayes A. demonstreaz c suprafa'a unei &ei trebuie s fie cel pu'in dubl fa' de suprafa'a de sec'iune0 la colet0 a din'ilor pe care !i !nlocuie&te B. demonstreaz c suprafa'a unei &ei trebuie s fie cel pu'in tripla fa' de suprafa'a de sec'iune0 la colet0 a din'ilor pe care !i !nlocuie&te C. demonstreaz c suprafa'a unei &ei trebuie s fie identica cu suprafa'a de sec'iune0 la colet0 a din'ilor pe care !i !nlocuie&te D. demonstreaz c suprafa'a unei &ei trebuie s fie /umatate fa' de suprafa'a de sec'iune0 la colet0 a din'ilor pe care !i !nlocuie&te E. demonstreaz c suprafa'a unei &ei trebuie s fie mai mica fa' de suprafa'a de sec'iune0 la colet0 a din'ilor pe care !i !nlocuie&te R.+P.(0-

TEMA 61. E.EME7TE.E STR8$T8RA.E A.E PR<TE;E.<R PARIALE SCEELETATE (116-1HH)

1. Conectorul principal A. "ealizeaz unirea &eilor protetice &i transmiterea for'elor de solicitare ocluzal de la o &ea la alta &i de la &ea la elementele de men'inere &i stabilizareK B. nu transmite for'ele de solicitare ocluzal de la o &ea la alta C. nu transmitere for'ele de solicitare ocluzal de la &ea la elementele de men'inere &i stabilizare D. toate variantele sunt corecte E. nici o varianta corecta R.+P.116'. $onectorii principali "etalici A. %e pot prezenta sub form de bar B. %e pot prezenta sub form de plcu'e C. sunt inglobati in acrilat D. sunt fle*ibili E. sunt friabili

1'2

R.+P.1161. C&)+3!$)+a -$. *&%', + .a%, A. este cel mai vec"i sistem utilizat B. este fle*ibil C. are latimea de ' mm D. are latimea de 1& mm E. are grosime de 2 mm R.+P.116;. C+a 'a! $(!#!0a(, .a%a +-(+ "+a A. rotunda B. ovalara C. semiovalara D. triung"iulara E. plana R.+P.11&5. Ba%a (%a)-4+%-a#a p&a(+ p&-(+%!&% :) %ap&%( "$ A. molarul prim B. molarul secund C. linia interpremolara D. premolarul doi E. nici una din variante R.+P.11&*! -!($a(, a)(+%!&%9 '+ !$ -a$

2. Barele palatine sagitale A. sunt cele mai nebiologice. B. Lrmeaz curbura arcadei la (+ mm distan' de parodon'iul marginal C. Lrmeaz curbura arcadei la * mm distan' de parodon'iul marginal D. sunt cele mai biologice E. sunt situate anterior de molarul 1 R. +P.11/3. Barele palatine sagitale A. 9unt elemente de cone#iune a unor &ei sau elemente de men'inere &i stabilizare situate pe aceea&i hemiarcad. B. %unt elemente de cone#iune a unor &ei sau elemente de men'inere &i stabilizare situate pe hemiarcade antagoniste. C. 9unt elemente de cone*iune a unor &ei sau elemente de men'inere &i stabilizare situate pe hemiarcade opuse. D.=u realizeaza cone*iuni E.9e utilizeaza numai la mandibula R.2+P.11/A. $onectorului "etalic palatinal 5n %or"a e L8I esc3is posterior A. "ezulta din combina'ia a doua bare sagitale &i una trans.ersal situat anterior B. Este o placuta

1'3

C. "ezulta din combinarea a doua bare sagitale &i una trans.ersal dispus posterior D. 9e utilizeaza doar la mandibula E. =ici o varianta corecta R.+P.11/H. Ba%a #!)g$a#, -+ p#a-+a0a la istanta A. de la parodon'iul marginal la bar .a fi de cel pu'in F mm B. de la parodon'iul marginal la bar .a fi de cel pu'in ( mm C. de la parodon'iul marginal la bar .a fi de cel pu'in +0* mm D. de la parodon'iul marginal la bar .a fi de cel pu'in J mm E. de la parodon'iul marginal la bar .a fi de cel pu'in (+ mm R.+P.11(1@. L,6!'+a .a%+! #!)g$a#+ A. va fi de 6(5 mm iar grosimea de ' mm B. va fi de 1 mm iar grosimea de ' mm C. va fi de 6(5 mm iar grosimea de 1 mm D. va fi de 1 mm iar grosimea de 1 mm E. va fi de 6(5 mm iar grosimea de 6(5 mm R.+P.11(11. $Cn versantul lingual este o'lic 'ara se va plasa la A. 1 ( 1%5 mm de versant B. &%5 mm de versant C. &%6 mm de versant D. &%# mm de versant E. &%3 mm de versant R..+P.11(12. I) + +)(a6!a $)!#a(+%a#, p$(+' $(!#!0a ca si conector A. miniconectorul palatinal0 .arianta scheletat a protezei de reten'ie Uemmen8 B. este foarte avanta+os ma*ilar C. este foarte avanta+os mandibular D. are ec"ilibru precar ma*ilar E. nu se utilizeaza decat e*clusiv ma*ilar R. +P.122-

TEMA 62. BI<0I7AMI$A PR<TE;E.<R S$9E.ETATE I7 $ADITATEA <RA.A

1. ) +4&#$6!a #&% *!#&g+)+(!",9 "+#+ &$, -+g'+)(+ a#+ "%a)!$#$! ( )+$%&"%a)!$ B! "%a)!$# 4!-"+%a#) --a$ a*#a( :) %ap&a%(+ !*+%!(+1 aD ini'ial !n raport de /u#tapunere posterioar. bD ini'ial !n raport de supraeta+areP 1'A

cD ini'ial au stabilit rela'ii func'ionale &i morfologice concretizate sub forma unit'ii arhitecturale a craniului .isceral &i neuralK dD ini'ial !n raport de necesitatea protec'iei unor receptori periferici ; oftalmici0 olfactiviDP eD ini'ial !n /u#tapunere anterioarK ; +pag.2012. ) '!B"a%+a + 'a-(!"a6!+9 +g#$(!6!+9 '$B"D!! '&.!#!0a(&%! a! 'a) !.$#+! p%&!+"(+a0, 'a) !.$#a a-$p%a 'a3!#a%$#$! "$ & *&%6, p&-!.!#, "$ 4a#&a%+a + 1 aD 5&(6&& GgfP bD apro*imativ 1&(6&& GgfP cD apro*imativ 5&& GgfP dD apro*imativ 1&& GgfP eD apro*imativ 15& Ggf. ; +pag.2023. ?&%6+#+ + %+0!-(+)6, ( pa-!4+) -$)( g+)+%a(+ +1 a> rezisten'a osului de ' apro#imati. (0I Wgf: cm P bD rezisten'a mecanic a elementului gnatoprotetic K cD structura membranei desmodontale% a corticalei osoaseP dD receptorii mucoasei parifericeP eD rezisten'a mecanic a dintelui. ; . +pag.20(;. ?&%6+#+ + (%a"6!$)+ !%+"(, -$)( +(+%'!)a(+ + 1 aD ac'iunea mu&chilor obra/ilor 0 buzelor0 limbii0 mu&chilor milohioidian &i genioglosK bD alimentele lipicioase P cD for'ele care se manifest !n sens .ertical dD ac'iunea mu&chilor obra/ilor 0 buzelor0 limbiiK eD for'ele care ac'ioneaz asupra din'ilor &i parodon'iului. ; +pag.21#5. M!C#&a"+#+ )+-p+"!*!"+ + a)!D!#a%+ a (+) !)6+#&% + !-#&"a%+ a#+ p%&(+0+#&% pa%6!a#+ a C$)"(+ -$)( %+p%+0+)(a(+ +1 aD adeziunea% succiuneaP bD e#tremit'ile elastice ale cro&etelor anga/ate !n conul de reten'ie0 care0 trebuie s fie astfel calculate !nc$t s cedeze numai trac'iunii .oluntareK cD prelungirea &eilor n zonele retentive ale c@mpului proteticP dD mecanisme speciale ce ac'ioneaz prin fric'iuneK eD greutatea protezelor !n cazul edenta'iei mandibulare R: 2. P%!)"!p!$# + .a0, :) "&'.a(+%+a .a-"$#,%!! +-(+1 aD e*tinderea poligonului de stabilizare n afara poligonului protetic. bD e*tinderea poligonului protetic n afara poligonului de spri+in dento( parodontal cD utilizarea unui numr c$t mai mare de cro&ete turnate K dD nici un rspuns nu este corectK

eD toate rspunsurile sunt corecte. 1'#

R: 3. Ba-"$#,%!#+ (%ansversale se atoresc e o'icei: aD montrii din'ilor !n afara crestei0 bD alegerii ne/udicioase a din'ilor artificiali0 cD unui torus palatin proeminent dD montrii atipice a din'ior artificiali eD plasrii pintenului ocluzal !n foseta mezial R: A. R&(a6!a :) C$%$# a3$#$! #&)g!($ !)a# a "%+-(+! a#4+&#a%+ + +)(a(+ -+ a(&%+B(+1 aD 2ontrii din'ilor !n afara mi/locului crestelor al.eolare K bD Folosirii unor din'i artificiali cu l'ime mai mare dec$t l'imea crestelorK cD Este determinat de rigiditatea conectorilor principali &i secundariK dD montrii atipice a din'ior artificialiK eD plasrii pintenului ocluzal !n foseta mezial. R: #. U%',(&a%+#+ a*!%'a6!! )$ -$)( a +4,%a(+ "$ p%!4!%+ #a +-'& &)6!$#1 aD desmodon'iul asigur protec'ia oaselor ma#ilare prin formrea st$lpilor &i platformelor de rezisten'K bD desmodon'iul permite disiparea for'ei masticatorii asupra st$lpilor de rezisten' de la ni.elul oaselor ma#ilareK cD for'a ocluzal este transmis osului prin intermediul desmodon'iuluiK dD desmodon'iul asigur dez.oltarea trabecula'iilor pterigoidianului e#ten de la ni.elul fe'ei interne ale mandibuleiK eD desmodon'iul determin gruparea fibrelor con/uncti.e la ni.elul inser'iilor musculare. ; +pag.2021@. S(J#p$# 0!g&'a(!" p%+0!)(, #!)!! + %+0!-(+)6a "+ -+ :'pa%( :) $%',(&a%+#+ *a-"!"&#+1 aD un grup se !ndreapt spre marginea inferioar a orbiteiK bD un grup de trabecula'ii se orienteaz spre marginea e#tern a orbiteiK cD un grup de trabecula'ii osoase se !ndreapt spre apofiza zigomatic K dD un grup ce se desprinde din st$lpul zigomatic se !ndreapt spre sfenoid K eD un grup de trabecula'ii se unesc cu cele de partea opus0 trec$nd prin oasele nazale. ; +pag.20)11. U%',(&a%+#+ a*!%'a6!! -$)( a +4,%a(+ %+*+%!(&a%+ #a #!)!a "%&B+(+#&% 1

aD se mai nume&te &i opritor de bascu lare I Nippmeider sau indirect retainerDP bD reprezint a#ul de rota'ie !n /urul cruia se produce mi&carea de basculare sub ac'iune a for'elor de trac'iune K cD se .a a&eza e#centric fa' de centrul bazei protezeiK dD este aleas !nc$t s treac neaparat prin corpul protezei0 iar proteza s se !ntind !n mod egal la ambele pr'i ale a#ului de rota'ie K eD este reprezentat de bra'ul mai scurt al p$rghiei determinat de protez. R: +pag.21611&

1'. N!4+#$# + %+0!-(+)6, a# &-$#$! +-(+ aD 1 GgfBcm'P ' bD 5%5 GgfBcm . ' cD '%5 GgfBcm P dD &%5 GgfBcm'P eD 1%2 GgfBcm'P R: +pag.20(-

+ ap%&3!'a(!41

TEMA 6). Etape ale terapiei prin prote!e partial "o'ili!a'ile sc3eletate: A"prentarea
1. ) *$)"6!+ + '& a#!(a(+a + %+a#!0a%+ a &.!+"(!4+#&% a'p%+)(a%!!9 p&%(-a'p%+)(+#+ se pot clasi%ica 5n: A. port(amprente standard B. port-amprente par'iale C. port-amprente indi.iduale func'ionale D. port(amprente totale E. port-amprente semifunc'ionale +10 2pag. 2&('. P&%(-a'p%+)(+#+ -(a) a% 9 -$)( "&)*+"6!&)a(+ A. metal cromat sau nic"elat B. aluminiu C. acrilat D. titan E. materiale plastice +10 2pag. 2&(!)1

1. Tipuri e porta"prente stan ar : A. port(amprenta standard metalica 9.9. Litte B. port(amprenta cu dispozitiv de irigare cu apa C. port(amprenta ortomorfa Devin D. port(amprenta 9c"rainemaGers E. port-amprenta metalica cu dispoziti. de reten'ie +10 2pag. 2&(6. 6n plan sagital a aptarea port,a"prentelor stan ar : A. portamprenta trebuie sa fie la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare n zona frontala B. asigur spa'iul necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului C. realizeaz o presiune moderat D. distal sa depaseasca cu , mm san'urile retrotuberozitare E. trebuie s dep&easc cu < mm fo.eele palatine +10 2pag. 2/05. 6n sens vertical a aptarea port,a"prentelor stan ar : A. marginile portamprentei la ' mm sub nivelul zonei de refle*ie a mucoasei 111

mobile B. asigur spa'iul necesar pentru realizarea unei grosimi optime a materialului C. trebuie sa fie la o distan'a de < mm de bolta palatina D. distal sa depaseasca cu ' mm san'urile retrotuberozitare E. trebuie s dep&easc cu < mm fo.eele palatine +10 2pag. 2/02. 6n ve erea 5nregistrarii a"prentei preli"inare2porta"prenta tre'uie: A. marginile portamprentei la 6 mm sub nivelul zonei de refle*ie a mucoasei mobile B. sa nu /eneze /ocul forma'iunilor mobile C. sa cuprinda n totalitate c@mpul protetic D. sa asigure o grosime suficienta materialului de amprenta E. marginile acestuia sa se opreasca la 6(5 mm de linia g"irlandata. +10 2pag. 2/0>. M!-"a%!#+ *$)"6!&)a#+ a$(&'a(i!ate sunt "iscari capa'ile sa le e*ecute siste"ul sto"atognat "ateriali!ate prin: A. fona'ie B. miscari nefunc'ionale C. mimic D. mastica'ie E. degluti'ie +10 2pag. 2/2A. I)-(%$'+)(a%$# )+"+-a% p+)(%$ a'p%+)(a%+a p%+#!'!)a%,1 A. dou t.i'e renale B. creion c"imic C. fuluoar D. oglind E. sond +10 2pag. 2/2H. D$pa )$'a%$# + 'a(+%!a#+ $(!#!0a(+9 a'p%+)(+#+ *$)"6!&)a#+ -+ p&( "#a-!*!"a :)1 ; amprenta functionala de mare fidelitate 9; amprente cu gura deschis $; amprente func'ionale simple <; amprent cu gura semideschis E. amprente func'ionale compozite +10 2pag. 2/41&. D$pa g%a $# + "&'p%+-!$)+9 a'p%+)(+#+ *$)"6!&)a#+ -+ :'pa%( :)1 A. amprente func'ionale compresi.e B. amprente func'ionale decompresi.e C. amprente func'ionale simple D. amprente func'ionale cu compresiune selectiva E. amprente func'ionale compozite +10 2pag. 2/4-

11'

11. Testele lui 1ran! 9er'st pentru "a*ilar: A. desc"iderea usoara a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring B. sur$s for'at0 realizeaza modelarea la ni.elul zonei .estibulare laterale C. sugere% suflat% fluierat% sarut% modeleaza marginile port(amprentei n zona vestibulara frontala D. mobilizarea periferiei c@mpului protetic n zona distala prin probe -alsalva% tuse% test fonetic; ,a.% ,a". E. balansarea mandibulei dreapta(st@nga ceea ce realizeaza modelarea zonei meziale a pungii Eisenring +10 2pag. 2/61'. Testele lui 1ran! 9er'st la "an i'ula: A. desc"iderea larga a gurii% modeleaza zona distala a pungii 7isc" B. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milo"ioidiana n dreptul molarilor C. v@rful limbii ntr(un obraz si n celalalt modeleaza zona milo"ioidiana ntre canin(premolar D. limba catre nas pune n tensiune zona 9lacG% model@nd zona genioglosului E. degluti'ie0 modeleaza zona pungii -eill si BoQen +10 2pag. 2/&1). 6n scop$# a'p%+)(a%!! *$)"6!&)a#+ a "J'p$#$! p%&(+(!" + +)(a( pa%6!a# :)(!)- -+ $(!#!0+a0a1 A. acrilat B. materiale semirigide C. materiale elastice D. materiale plastice E. materiale rigide +10 2pag. 2/&-

TEMA 64. Etape ale terapiei prin prote!e partial "o'ili!a'ile sc3eletate: inregistrarea relatiei inter"a*ilare
1. I) "a0$# :) "a%+ p+ $)$# !) 'a3!#a%+ -+ %+a#!0+a0a & p%&(+0a pa%(!a '&.!#a9 !a% "+#,#a#( 4a *! p%&(+0a( p%!) p%&(+0a (&(a#a1 A. pentru !nregistrarea rela'iilor mandibulo-craniene se utilizeaza machetele de ocluzie. B. 3n determinarea ni.elului &i orientrii planului planului de ocluzie se tine cont de cel pe care !l imprim grupul din'ilor restan'i C. 3n determinarea ni.elului &i orientrii planului planului de ocluzie se tine cont de cel pe care !l imprima proteza totala0 a.$nd gri/a aprecierii corecte a clearace-ului ocluzal &i a !nregistrrii unei rela'ii centrice normale. D. 1n aceasta situtie clinica se recomanda metoda discriminrii tactile E. 1nregistrarea rela'iilor mandibulo-craniene se poate realiza cu a/utorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei0

111

2. I) -!($a(!a "#!)!", !) "a%+ p+ $) 'a3!#a% -+ 4a %+a#!0+a0a & p%&(+0a pa%(!a# '&.!#a9 !a% "+#,#a#( 4a *! p%&(+0a( p%!) %+-(a$%a%+ *!3a9 a-(*+# :)"J( %ap&a%(+#+ !)(+%a%"a !"+ -$)( -$*!"!+)( + -(a.!#+ :)%+g!-(%a%+a %+#a6!!#&% + &"#$0!+ -+ 4a %+a#!0a1 A. cu a/utorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei0 B. cu past de zinc-o#id-eugenol0 plasat pa un cadru de s$rm cu suport te#til0 utiliz$nd metode simple ca metoda "amf/ord0 metoda Barrelle0 metoda degluti'iei0 metoda compresiunii pe maseteri. C. Urogh-Poulsen recomand ca la aceste cazuri !n care se pstreaz suficiente stopuri centrice0 rela'ia centric s se realizeze prin pozi'ionarea de ctre medic a celor dou modele !n rela'ie centric ;fr a mai fi necesar o !nregistrare intraoral>0 prin metoda discriminrii tactile. D. aceast !nregistrare nu permite montarea modelelor dec$t !ntr-un simulator de tipul articulatorului0 urm$nd ca echilibrarea ocluzal s se realizeze de ctre practician !n ca.itatea oral. E. =umai prin intermediul mac"etelor de ocluzie 3. I) -!($a(!a "#!)!"a !) "a%+ $)$# !) 'a3!#a%+ +-(+ p%&(+0a( p%!) p%&(+0, pa%(!a# '&.!#!0a.!#a !a% p+ 'a3!#a%$# a)(ag&)!-(-+ 4a %+a#!0a & p%&(+0, '&.!#,9 "$ !)-(a.!#!(a(+ 'a) !.$#&-"%a)!a),1 A. Dup confec'ionarea machetelor de ocluzie0 se .or stabili ni.elul &i orientarea planului de ocluzie pentru zonele dentate B. Dup confec'ionarea machetelor de ocluzie0 se .or stabili ni.elul &i orientarea planului de ocluzie pentru zonele edentate0ser.indu-ne de criteriile antropometrice gnatoprotetice cunoscute0 precum &i de ni.elul &i orientarea planului de ocluzie pe care o imprim grupul dentar restant. C. 3n continuare se .a proceda la !nregistrarea clearanceului ocluzal &i a rela'iei centrice prin metode simple ;"amf/ord0 Barrello0 metoda degluti'iei0 metoda compresiunii pe maseteri>0 urmat de solidarizarea machetelor. D. 3n continuare se .a proceda la !nregistrarea rela'iei de postura prin metode simple ;"amf/ord0 Barrello0 metoda degluti'iei0 metoda compresiunii pe maseteri>0 urmat de solidarizarea machetelor. E. Ci !n acest caz0 pe acela&i model de lucru0 se .or realiza o parte din fazele tehnologice p$n la finalizarea protezelor. 4. 6n ca!ul prote!elor "o'ile "a*ilo,"an i'ulare2 cau!ele insucceselor :)%+g!-(%,%!! "&%+"(+ a %+#a6!!#&% 'a) !.$#&-"%a)!+)+ a% *! Sa$)-.$%=1 A. cele care 'in de ca.itatea oral. B. cele care tin de conditiile te"nice e*istente C. cele care tin de evaluarea paraclinica D. cele legate de starea generala apacientului E. cele legate de antecedentele "eredo(colaterale $p,

5. Arcul %acial: A. permite !nregistrarea bidimensional a mi&crilor fundamentale la subiec'i denta'i0 edenta'i par'ial sau edenta'i total0 116

B. permite !nregistrarea tridimensional a mi&crilor fundamentale la subiec'i denta'i0 edenta'i par'ial sau edenta'i total0 C. nu permite doar pozi'ionarea adec.at a modelului ma#ilar !n simulator0 ci &i plasarea corect a acestuia fa' de palnul orizontal D. nu permite doar pozi'ionarea adec.at a modelului mandibular !n simulator0 ci &i plasarea corect a acestuia fa' de palnul orizontal E. permite practicianului transferul pozi'iei corecte a modelului mandibular!n simulator 2. Arcul %acial propriu,!is: A. Are form de @L@ iar e#tremit'ile sale se vor plasa n dreptul punctelor de emergen' ale a#ei balama terminale. B. Are form de @6@ iar e#tremit'ile sale se .or plasa tangent punctelor de emergen' ale a#ei balama terminale. C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile gaciale utilizeaz drept reper cranian fi# planul de la FranWfurt ;spina nazal anterioar-meatul auditi. e#tern> D. Pentru a fi montate corect pe pacient0 arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fi# planul de la FranWfurt ;spina nazal anterioar-meatul auditi. e#ternD sau planul Camper IOrbitale-PorionD. E. Pentru a fi montate corect pe pacient0 arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fi# planul de la FranWfurt ;Orbitale-Porion> sau planul Camper ;spina nazal anterioarmeatul auditi. e#tern>. 3. Articulatoare a apta'ile; A. Pentru programarea acestor dispoziti.e au fost dezoltate di.erse metode0 cum ar fi ob'inerea inregistrrii mi&crii mandibulare !n cele , planuri cu a/utorul unui instrument numit pantograph B. Folosirea lor necesit un grad ridicat de pregtire a personalului medical &i de laborator0 iar procedurile clinice necesit un timp foarte scurt. C. Pentru programarea acestor dispoziti.e au fost dezoltate di.erse metode0 cum ar fi ob'inerea inregistrrii mi&crii mandibulare !n cele F planuri cu a/utorul unui instrument numit ortopantograf D. Pentru programarea acestor dispoziti.e au fost dezoltate di.erse metode0 cum ar fi ob'inerea inregistrrii mi&crii mandibulare !n cele F planuri cu a/utorul unui instrument numit pantograpf. E. 9unt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinztor de adaptare care le ofer o acurate'e sporit !n reproducerea mi&crilor manibulare. 8. C&) !6!!#+ &.!+"(!4+ + +(+%'!)a%+ a %+#a6!!#&% *$) a'+)(a#+ 'a) !.$#&-"%a)!+)+ a$ *&-( p&-($#a(+ L+C&=+$31

A. .egea a II,a EOricrei pozi'ii a ma#ilarului i !n plan frontal !i corespunde o pozi'ie !n plan orizontal0 !n func'ie de anatomia suprafe'elor mandibulo-temporale &i de fiziologia mu&chilor pterigoidieni e#terni. @ B. .egea a II,a EOricrei pozi'ii a mandibulei !n plan frontal i corespunde o pozi'ie !n plan orizontal0 !n func'ie de anatomia suprafe'elor mandibulo-temporale &i de fiziologia mu&chilor pterigoidieni e#terni. @ 115

C. .egea a II,a EOricrei pozi'ii a mandibulei !n plan frontal !i corespunde o pozi'ie !n plan orizontal0 !n func'ie de anatomia suprafe'elor mandibulo-temporale &i de fiziologia mu&chilor pterigoidieni interni. @ D. .egea a ID,a E ?Presiunea e#ercitat pe bazele &abloanelor !n momentul determinrii &i !nregistrrii rela'iei centrice trebuie s corespund celei e#ercitate !n momentul amprentrii. @ E. .egea a ID,a E ?Presiunea e#ercitat pe bazele &abloanelor !n momentul determinrii &i !nregistrrii rela'iei centrice trebuie s corespund celei e#ercitate !n momentul.erificarii machetei in ceara cu dinti . . #. 0eter"inarea nivelului planului e oclu!ie: A. 9e va realiza pe bordura de ocluzie a mac"etei ma*ilare sau mandibulare% !n func'ie de tipul edenta'iei0 ghid$ndu-ne dup reperele odontale e#trase B. %e .a face diferen'iat pentru zona frontal a arcadei &i pentru zona lateral. C. %e .a realiza pe bordura de ocluzie a machetei ma#ilare sau mandibulare0 !n func'ie de tipul edenta'iei0 ghid$ndu-ne dup reperele odontale restante D. -i.elul planului de ocluzie !n zona frontal0 !n func'ie de particularit'ile constitu'ionale ale bolna.ului0 .a fi situat la (.* - , mm sub marginea inferioar a buzei superioare E. -i.elul planului de ocluzie !n zona frontal0 !n func'ie de particularit'ile constitu'ionale ale bolna.ului0 .a fi situat la ,0*-F mm sub marginea inferioar a buzei superioare

10. M+(& a + !)%+g!-(%a%+ a %+#a(!!#&% 'a) !.$#&"%a)!+)+ "+ $(!#!0+a0, sc3eletul prote!ei "o'ile: A. Este o tehnic ce d rezultate bune0 !ns de cele mai multe ori necesit patru !nregistrri0 una !naintea realizrii scheletului datorit faptului c la ni.elul c$mpului protetic e#ist elemente care interfereaz ocluzia &i celelalte F !nregistrari0 dup construc'ia scheletului. B. Este o tehnica ce da rezultate bune0 !ns de cele mai multe ori necesit dou !nregistrri0 una !naintea realizrii scheletului datorit faptului c la ni.elul c$mpului protetic e#ist elemente care interfereaz ocluzia &i o a doua !nregistrare0 dup construc'ia scheletului0 !n .ederea montrii din'ilor artificiali C. Este o tehnic mai laborioas0 fiind necesare mai multe faze clinice &i de laborator. D. Este o tehnic mai facila0 fiind necesare putine faze clinice &i de laborator. E. Aceasta te"nica utilizeaza mac"etele de ocluzie 11. M+(& +#+ -!'p#+ + +(+%'!)a%+ a %+#a6!+! "+)(%!"+ -$)(1 A. Cetoda L3o"otropis"ului lingo,"an i'ularI const !n diri/area mandibulei !n pozi'ia sa centric prin compresiunea postero E

superioar a mentonului ;metod deri.at din metoda 5auritzan E Barrelle>. Aceast metod este riscant deoarece conduce mandibula !ntr-o pozi'ie incorect mult mai retrudat dec$t rela'ia centric. B. Cetoda +g#$(!6!+! se utilizeaz datorit faptului cunoscut c acest refle# se produce cu mandibulain relatie de postura C. Cetoda *#+3!+! *&%6a(+ a "ap$#$! urmre&te prin compresiunea realizat de 112

pr'ile moi pre.ertebrale asupra mandibulei0 conducerea acesteia !n rela'ia centric. D. Cetoda +3(+)-!+! *&%6a(+ urmre&te ca prin trac'iunea ctre anterior e#ercitat de mu&chii subhioidieni s se determine o pozi'ie a mandibulei c$t mai apropiat de rela'ia centric. E. Cetoda +3(+)-!+! *&%6a(+ urmre&te ca prin trac'iunea ctre posterior e#ercitat de mu&chii subhioidieni s se determine o pozi'ie a mandibulei c$t mai apropiat de rela'ia centric.

TEMA 6#: p. 46#,#44 ETAPE A.E TERAPIEI PRI7 PR<TE;E T<TA.E: AMPRE7TAREA
1. T+D)!"a + a'p%+)(a%+ p%+#!'!)a%, Ea=aRaSa1 a. linguri din material plastic &i past Yoe ca material de amprentK b. linguri din plac d ebaz &i silicon fluid ca material de amprentK c. utilizeaz linguri din aluminiu &i alginat ca material de amprentK d. utilizeaz linguri din aluminiu ce se adapteaz pe c$mpul protetic prin sec'ionarea cu foarfecaK e. toate variantele sunt corecte. ; +p. 46(2. R+(+)6!a p%&(+0+! (&(a#+ +-(+ !)*#$+)6a(, +1 a. presiunea e#ercitat de machetele !n cear cu din'iK b. adeziuneaP c. nregistrarea D-8 P d. pacient; e. nici o .ariant corect. ; . +p. 4&13. A'p%+)(a p%+#!'!)a%,9 :)%+g!-(%a(, "$ a#g!)a(9 (%+.$!+ :) +p,%(a(, !) "a4!(a(+a &%a#,1 a. la 1& minut de la gelificareP b. la 1& minute de la gelificareP c. la 1 minut de la gelificareP d. la 1%5 minute de la gelificareP e. la 5 minute de la gelificareP ; . +p. 4/(;. F.!+"(!4+#+ *&%'$#a(+ + *%a6!! <%++) p+)(%$ a'p%+)(a *!)a#+9 -$)(1 a. repartizerea de presiuni inegale asupra pr'ilor moi &i dure ale c@mpului proteticP b. e#inderea minim a protezeiK c. ob'inerea unei !nl'imi corecte a marginilorK d.realizarea !nchiderii marginale a

protezeiK e. nici o .ariant corect. 113

R: +p. #025. La 'a) !.$#,9 p+)(%$ '& +#a%+a 0&)+! !-(a#+ B! 'a-+(+%ine2 pacientul va e%ectua: a. mi&cri de lateralitate dreapta-st$ngaK b. o mi&care de deschidere larg a gurii0 urmat de !nchiderea for'atK c. o mi&care de atingere cu limba a obrazuluiK d. o mi&care de degluti'ieK e. toate variantele corecte. +p. #266. Mo"$# *%+)$#$! .$"a# -+ !'p%!', :) a'p%+)(, p%!)1 a. eversarea buzei inferioareP b. masarea obrazuluiP c. eversarea buzei superioareP d. trac'iunea antero-posterioar a obrazuluiK e. nici o .ariant nu este corect. ; +p. #2&>. M& +#a%+a 'a%g!)a#, a 0&)+! %+(%&0!g&'a(!"+ B! a p%&"+-$#$! "&%&)&! -+ %+a#!0+a0, p%!)1 a. deschiderea ma#im a guriiK b. sur$sul for'atK c. 'uguierea buzelorK d. deschiderea u&oar a guriiK e. trac'iunea antero-posterioar a obrazului. ; . +p. #)08. T+D)!"a '& +#,%!! 'a%g!)a#+ "$ Xa)(&p%+) ?unction: a. folose&te acti.atorul Optosil Mantopren c$nd modelarea func'ional marginal se face cu gura deschisK b. reten'ioneaz materialul la ni.elul portamprentei cu un adezi. special pt siliconiK c. necesit portamprente realizate la distan' de c$mpul proteticP d. necesit utilizarea unui adezi. special pentru siliconi0 !n .ederea reten'iei materialului0 la ni.elul marginilor portamprenteiK e. folose&te acti.atorul Optosil Mantopren c$nd modelarea func'ional marginal se face cu gura !nchis. ; +p. #)2H. T+D)!"a L+C&=+$3 "&)-(, :)1 a. gra.area modelului pe o zon de ,-,0* mm0 dintre linia de fle#ie a .lului palatin &i palatal durK b. realizarea lingurii indi.iduale pe modelul preliminar !n contact cu zona gra.atK c. gra.area modelului pe o zon de ,-* mm0 dintre linia de fle#ie a .lului palatin &i palatal durK d. amprentarea c@mpului protetic cu material rezilienteP e. toate variantele corecte ; +#4(-

11A

1@. Ma(+%!a#+#+ "$ 4J-"&0!(a(+ #+)( p%&g%+-!4, 1 a. nu sunt indicate !n Zcondi'ionarea tisular@ a 'esuturilor c$mpului protetic0 atunci c$nd mucoasa este dezinserat &i mobilK b. nu sunt indicate !n cptu&irea temporar a protezelor instabile &i netolerate de pacientK c. sunt indicate !n Zcondi'ionarea@ c$mpului protetic edentate total0 !n .ederea adaptrii cu o protez imediatK d. nu sunt utilizate !n amprentarea !n .ederea rebazrii protezelor totaleK e.nici o .ariant corect. R: +p. #)611. A4a)(aC+#+ a'p%+)(+! "$ pa-(, + &3! -$)(1 a. timp de priz ce depinde de temperaturK b. timp de priz ce depinde de umiditateK c. distorsionare ma#im a 'esuturilor0 d. rapiditate !n manipulareK e. nici o .ariant corect. R: +p. #)#+ 0!)"-+$g+)&#

12. T+D)!"a + a'p%+)(a%+ *$)"6!&)a#, ALL-FRAL1 a. este o metod de amprentare cu gur-deschisK b. este o metod de amprentare cu gur-!nchisK c. este o metod de amprentare mucostaticK d. nu necesit portamprente specialK e. necesit dispoziti.e de !nregistrare a rela'iilor interma#ilare 2c7rane0 ; +p. #1(-

TEMA 66 , p.##0,#64 ETAPE A.E TERAPIEI PRI7 PR<TE;E T<TA.E: DETERMINAREA RELAIILFR INTERMAXILARE
1. La + +)(a6!! (&(a#! "$ p%&*!# %+p(9 &%!+)(a%+a p#a)$#$! + &"#$0!+ (%+.$!+ -, *!+1 aD di.ergent cu planul Camper !n zona lateralK bD paralel cu planul Camper !n zona lateral &i cu linia bipupilar !n zona frontalK cD paralel cu linia bipupilar !n zona lateralK dD con.ergent cu planul Camper !n zona frontalK eD toate variantele sunt corecte. ; +p. ##2-

'. D!)(%+ '+(& +#+ -!'p#+ + +(+%'!)a%+ a RC *a"+ pa%(+ B!1 aD mane.ra temporal 7reenK bD metoda PattersonP 11#

cD memoria ocluzal 5e/o8eu#K dD metoda Lrig"tP eD toate variantele sunt corecte. ; +p. ##(3. P%!'a p+%+"D+ + %$g! pa#a(!)+ -+ $(!#!0+a0, "a %+p+% p+)(%$ 1 a. pozi'ionarea marginii coletului oral al caninilor ma#ilariK b. pozi'ionarea marginii coletului oral al incisivilor centrali ma*ilari c. pozi'ionarea marginii coletului oral al incisi.ilor centrali mandibulariK d. pozi'ionarea marginii coletului .estibular al incisi.ilor laterali ma#ilariK e. pozi'ionarea marginii coletului .estibular al caninilor ma#ilariP ; +p. #6#;. ) a)a#!0a '& +#$#$! $p, Sistemul Biofuncional Protetic2 "i=locul crestei re!i uale "a*ilare: a. se marcheaz !n zonele laterale ale crestelor edentateK b. este delimitat anterior de punctele de pozi'ionare a .$rfurilor caninilorK c. permite tehnicianului dentar s monteze corect din'ii artificiali lateraliK d. posterior0 se continu cu marca/ul mi/locului tuberozit'ilorK e. nici o .ariant nu este corect. ; +p. #6#5. .iniile lui Poun sunt repre!entate e: a. linia care une&te fa'a mezial a C0 cu limita .estibulara a tuberculului piriformP b.linia care une&te fa'a mezial a C0 cu limita linguala a tuberculului piriformK c. curbura sagital a crestei reziduale mandibulare din zona lateralK d. linia &an'urilor .estibulo-orale0 corespunztoare muchiei crestelor rezidualeK e. nici o varianta corecta. ; +#6&2. .a anali!a "o elelor asa"'late: a. se analizeaza doar forni*ul vestibular ma*ilarP b. arcul frontal vestibular este distantat pe directie sagitala de papila incisiva cu apro*imativ 3cm P c. arcul frontal vestibular este distantat pe directie transversala de papila incisiva cu apro*imativ 3mm P d. coarda liniei ma*ilo(mandibulare frontale poarta denumirea de arcul frontal vestibularP e. toate variantele sunt corecte. R: +p. #6/3. Meto a Patterson: a. urmre&te ob'inerea unei "C corecte0 prin u&oara presiune

e#ercitat !n timpul mi&crii de deschidereK b. pacientul e#ecut mi&cri de propulsie &i lateralitate dreaptast$nga. c. utilizeaz machete de ocluzie special pregtiteK d. este o metod simpl de !nregistrare a "C0 folosind metoda !nscrierii graficeP e. nici o .ariant corecta. 16&

R: +p. ##(A. $ontrolul e*traoral al "ac3etelor e oclu!ie: a. se face !n prezen'a pacientuluiK b. se face !n absen'a pacientuluiK c. .erific realizarea lor !n laborator conform indica'iilor date prin fi&a de laboratorK d. este o metod comple# ce utilizeaz metoda !nscrierii graficeK e. toate variantele sunt corecte R: +p. ##0H. S(a.!#!%+a )!4+#$#$! B! &%!+)(,%!! p#a)$#$! + &"#$0!+ 1 a. se poate realiza &i pe baza unei teleradiografii de profilK b. se poate realiza &i prin metoda disocierii analitice 5e/o8eu#K c. se face diferen'iat pentru zona frontal &i cea lateralK d.se face cu a/utorul plcu'ei Fo# e. toate variantele sunt corecte +p. ##0,##21&. Meto a Patterson: a. asigur stimularea refle#elor .estigeale de centricK b. utilizeaz machete de ocluzie special pregtiteK c. este o metod simplK d. are ca principal avanta+ derapa+ul DevinP e. toate variantele sunt corecte R: +p.##(pozi'ionare

11. $entrocor ul <pto?: a. este un sistem de !nregistrare format din F plcu'e K b. utilizeaz machete de ocluzie special pregtiteK c. plcu'a ma#ilar posed , .$rfuri de stabilizare plasate !n zona lateralK d. .$rfurile de stabilizare se plaseaz !n lc&e din plcu'a ma#ilarK e. toate variantele sunt corecte R: +p.#611'. Pap!#a !)"!-!4,1 a. apare la ma#ilarul edentat !ntr-o pozi'ie posterioarK b. apare la ma#ilarul edentat !ntr-o pozi'ie anterioarK c. a+unge rar pe muc"ia cresteiP d. este una din principalele repere necesare alegerii din'ilor artificialiK e. toate variantele sunt corecte R +p.#64-

TEMA 6&: p. #6/ ,#/2 ETAPE A.E TERAPIEI PRI7 PR<TE;E T<TA.E: PR<BA MA$9ETE.<R

161

1. Da", !*+%+)6a :)(%+ IC B! RC +-(+ *#ag%a)(,1 a. perfectarea rela'iilor ocluzale se poate face pe machete !n cear cu din'i b. perfectarea rela'iilor ocluzale se poate face pe protezele finite c. perfectarea rela'iilor ocluzale se face doar pe protezele finite d. se impune o nou determinare a rela'iilor interma#ilareK e. nici o .ariant corect ; +p.#&6'. La +'!-!a B$!+%a(, a *&)+'+! S1 a. frontalii superiori sunt prea .estibulariza'i b. frontalii superiori sunt prea scur'iK c. frontalii inferiori sunt prea lungiP d. frontalii inferiori sunt prea lingualiza'i e. nici o .ariant corect. R: p. #&(1. .a controlul %onetic: a. dac fonema F seaman cu 6 din'ii superiori sunt prea .estibulariza'i b. dac fonema 6 seaman cu F din'ii inferiori sunt prea lungi c. dac A se aude ca D din'ii inferiori sunt oraliza'i d. dac D se aude ca Aproteza este prea groas n zona rugilor palatine. e. toate variantele sunt corecte R: +p. #&(6. .a controlul %onetic: a. pacientul este rugat s numere de la <* la **K b. pacientul face teste HerbstP c. poate fi fcut !n condi'ii de absen' a men'inerii machetelorK d. muc"iile incizale ale incisi.ilor inferiori trebuie s a/ung cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale incisi.ilor superioriK e. toate variantele corecte R: +p. #&(5. Arca ele arti%iciale : a. din'ii trebuie s respecte culoarea notat !n fi&K b. linia median interincisi. trebuie s corespund cu papila bunoidK c. curbura .estibular trebuie s fie simetricK d. din'ii trebuie s relizeze unit'i masticatorii de c$te , din'iK e. toate variantele corecte ; +p. #6(2. D!)6!! a%(!*!"!a#! #a(+%a#! !) 'a"D+(+#+ !) "+a%,1 . a. pot fi monta'i &i pe tuberozitate &i tuberculi dac este necesarK b. trebuie monta'i pe mi/locul crestei K c. curbura lor .estibular trebuie s fie simetricK d. cei superiori trebuie s respecte legea lui PoundK e. toate variantele corecte

; +p. #6(&. 6n re%acerea esteticii ento,%aciale la e entatul total: 16'

a. feminitatea este caracterizat de forma ptrat a danturiiK b. feminitatea este caracterizat de forma rotund0 lin a danturiiK c. diferen'a dintre l'imea facial &i cea a arcadei dentare produce impresia de naturalP d. diferen'a dintre l'imea facial &i cea a arcadei dentare produce impresia absen'ei naturalului &i certitudinea protezriiK e. nici o .ariant nu e corect. ; +p. #&)/. Testul Buc3"annFIs"ail: a.const !n picurarea de cear pe fa'a ocluzal a din'ilor laterali superiori &i realizarea c$tor.a degluti'iiK b. const !n picurarea de cear pe fa'a ocluzal a din'ilor laterali inferiori &i realizarea de c!te.a ori a mane.rei 6alsal.aK c. const !n picurarea de cear pe fa'a ocluzal a din'ilor laterali superiori &i realizarea de c!te.a ori a mane.rei 6alsal.aK d. const !n picurarea de cear pe fa'a ocluzal a din'ilor laterali inferiori &i realizarea c$tor.a degluti'iiK e.nici o .ariant nu e corect. ; +p. #&6#. Testul Buc3"annFIs"ail: a. arat o D6O corect atunci c$nd !n urma degluti'iei ceara nu poart urmele antagoni&tilorK b. arat o D6O corect atunci c$nd !n urma degluti'iei ceara poart .izibil semne de imprimare ale antagoni&tilorK c. arat o D6O mrit atunci c$nd !n urma degluti'iei ceara nu poart urmele antagoni&tilorK d. arat o D6O mic&orat atunci c$nd !n urma degluti'iei ceara nu poart urmele antagoni&tilorK e.nici o .ariant nu e corect. R: +p. #&610. .a controlul %onetic: a.dac fonema U seaman cu 6 din'ii superiori sunt prea scur'iK b. dac fonema F seaman cu % din'ii superiori sunt prea lungiK c.dac U se aude modificat macheta superioar este prea e#tins distalK d.dac % se aude ca un z$z$it frontalii superiori sunt prea .estibulariza'iK e.toate .ariantele sunt corecte. R: p. #&(11. :ravarea "o elului: a. se face de ctre tehnicianK b. se face de ctre medic !n prezen'a pacientuluiK c. se face de ctre medic !n absen'a pacientuluiK d. este mai mare pentru .lurile orizontaleK e. este mai mare pentru .lurile .erticaleK R +p. #/112. Pa##a %+"&'a) ,1

161

a. privirea n ansamblu a pacientuluiP b. e.aluarea singular a din'ilorK c. analiza faciesului pacientului !n picioare !n timpul unei con.ersa'iiK d. ca piesele protetice total amovibile s fie introduse !n ca.itatea oral doar dac practicianul este pe deplin satisfcut de eleK e. toate variantele corecte ; +p. #&2,#&)-

TEMA 68. KERI?ICAREA NI ADAPTAREA PRFTEZELFR T<TA.E +#/),#()1. R+($Ba%+a p%&(+0+#&% (&(a#+1 a. necesit perii speciale pentru relustruire P b. se face dup identificarea zonelor de ulcera'ieK c. se face imediat dup inser'ia protezelor !n ca.itatea oral. d. se face dup marcarea zonelor lezate cu creion chimic e. nici o .ariant corect R. +p.#/)'. ;onele "a*ilare un e apar 5n special le!iuni e ecu'it sunt: a. zona de !nchidere marginal lateralK b. zona de !nchidere marginal posterioar c. zona de !nchidere marginal anterioarK d. zonele neretenti.e ale tuberozit'ilor ma#ilare &i ale crestei edentateK e. toate variantele corecte R. +p. #/)1. ;onele "an i'ulare un e apar 5n special le!iuni e ecu'it sunt: a. la ni.elul tuberozit'ilorK b. la ni.elul tuberculilor acoperi'i de mucoas rezilientK c. torus mandibular P d. torus ma*ilarP e. toate variantele corecte. R. +p. #/)6. U#"+%a6!a 6+-$($%!#&% -$.!a"+)(+ p%&(+0+! 1 a. dac e dat de o dimensiune .ertical de ocluzie prea mare se poate ec"ilibra ocluzal proteza b. dac este cauzat de un corp strin de sub protez se retu&eaz prin identificarea zonei cu past identificatoare &i retu&area ei c. dac e dat de o dimensiune .ertical de ocluzie prea mic se poate echilibra ocluzal proteza d.poate fi dat de ticuri

e. toate variantele corecte ; +p. #/4166

5. $ontrolul e*traoral al prote!elor "an i'ulare: a. se face n prezen'a pacientului pentru a-i spori gradul de !ncredere b. urmre&te dac marginile sunt rotun/ite0 fr muchii ascu'ite c. urmre&te dac fa'a e#tern nu prezint asperit'i sau plusuri d. dac protezele sunt curate e. nici o .ariant corect. R: +p. #/#2. Aplicarea prote!elor "an i'ulare: a. se face dup umezirea lor K b. se face dup ce se spal cu peria &i spun c. nu are risc crescut !n apari'ia senza'iei de .om d. se face dup cele ma#ilare fiind mai greu de suportat e. toate variantele corecte R: +p. #/63. $o)(%&#$# '+)6!)+%!! p%&(+0+! 'a) !.$#a%+1 a. se face doar !n static b. presupune .erificarea basculrii protezei c. presupune efectuarea testelor fonetice de ctre pacient d. se face !n static &i dinamicK e. toate variantele corecte R: +p.#/6,#/&A. Pentru !'!)$a%+a -+)0a6!+! + 4&',1 a. se recomand anestezie troncular perifericK b. se clte&te gura cu ap cldu' c. se clte&te gura cu ap fierbinteK d. se recomand tragerea genunchiului flectat cu am$ndou m$inile ctre piept e. se recoman lsarea for'at !n +os a umerilor ; .+p. #//#. S$""!$)+a -+ 4+%!*!", a-(*+#1 a. se e#ercit presiuni oro-.estibulare cu inde#ul !n treimea incizal a fe'ei palatinale a incisi.ilor b. se cere pacientului s fac teste fonetice c. pensarea protezei !ntre police &i inde# la ni.elul fe'elor .estibulare ale premolarilor &i e#ercitarea unei trac'iuni .erticale d. se e#ercit trac'iuni cu pulpa inde#ului pe marginea .estibular a protezei e. toate variantele sunt corecte R: p. #/(1&. La "&)(%&#$# *!0!&)&'!+! B! *&)a6!+!1 a. se obser. forma &i culoarea fe'ei b. se obser. forma0culoarea0pozi'ia &i .izibilitatea frontalilor superiori

c. se e#amineaz &an'urile periorale &i superioare d. se efectueaz primele probe de mastica'ie e. toate variantele corecte R: p. #/(165

conturul

buzei

11. Pu%(,(&%!! + p%&(+0+ (&(a#+1 a. nu trebuie s scoat din gur protezele primele ,<hK b. trebuie s se prezinte la primul control la ,<h dup inserarea protezelor c. nu trebuie s e.ite m$ncruruile lipicioase d. trebuie s foloseasc pasta de din'i la splatul protezelor0 nu ap &i spun e. nu trebuie s poarte protezele noaptea dec$t la indica'iile medicului curant R: p. #(1,#(21'. P+)(%$ !'!)$a%+a -+)0a6!+! + 4&',1 a. nu se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin b. se recomand tragerea genunchiului flectat cu am$ndou m$inile ctre piept c. se realizeaz retu&uri !n Yona Ah d. se !ndeprteaz proteza e. se recoman lsarea for'at !n /os a umerilor R: +p. #//-

TEMA 6(. ST<MAT<PATII PR<TETI$E .A ET +#(),6011. D$p, B$%R+( #+0!$)!#+ 'a#!gne: a. au flor microbian moderat b. au flor microbian abundent c. nu au miros fetid d. au halen fetid prezent e. nu necesit e#amene complementare R: +p. #(&2. D$p, B$%R+( #+0!$)!#+ 'a#!g)+1 a. au adenopatie relati. constant b. apar mai frecvent n zona canin la ma#ilar c. pot fi localizate la orice nivel d. nu se e#cizeaz e. toate variantele corecte ; +p. #(&1. 9iperpla!iile "arginale: a. se maifest prin forme anatomopatologice diferite b. tratamentul const !n e#cizia forma'iunii tumorale &i biposie c. de datoresc ac'iunii iritati.e !n timp a marginilor protezei d. ca form de manifestare pot fi &i epulidele e. toate variantele corecte R: +p. #(&-

6. Ca) ! &0a "%&)!", a(%&*!",1 a. este rezultatul reac'ional fa' de irita'iile cronice 162

b. apari'ia ei nu este legat de e#isten'a unor factori locali sau generali fa.orizan'i c. din punct de .edere clinic nu se manifest .ariat d. este o afec'iune rar e. prezint forme acute &i cronice cu diferite grade de se.eritate R: +p. #((5. Ca) ! &0a "%&)!", a(%&*!",1 a. apre imediat dup inser'ia protezelor b. are predilec'ie pentru mucoasa palatin c. ca simptom subiecti. poate a.ea senza'ia de arsur d. diagnosticul poziti. se pune pe baza testului de imunofluorescen' e. nu e dureroas niciodat R: +p. 600,6012. Trata"entul can i o!ei cronice atro%ice: a. este c"irurgical b. include toaleta riguroas a protezei c. este doar medicamentos d. include !ndeprtarea protezelor noaptea e. nu se trateaz R: +p.6013. $lasi%icarea sto"atopatiilor: a. s-a fcut !n func'ie de topografia leziunilor b. s-a fcut !n func'ie de mecanismulde ac'iune al agentului generator c. s-a fcut !n func'ie de semnele clinice d. s-a fcut !n func'ie de tipul de regiune clinic afectat e. nici o .ariant nu e corect R:a2'2 +p.#(#A. Ero!iunile in situ : a. sunt consecin'a unei ge&eli !n amprentareK b. sunt consecin'a unei tehnologii necorespunztoareK c. sunt zone ulcerate P d. nu dau durere doar disconfortP e. nici un rspuns corect R: p.#(##. R+a"6!!#+ !'+ !a(+ .a0a#+1. a. sunt zone congestiveP b. sunt eroziuni cu caracter traumaticP c. sunt consecin'a unei realizri inadec.ate a fe'ei interne a protezeiK d. sunt consecin'a unei realizri inadec.ate a fe'ei e#terne a protezeiK e. nici un rspuns corect R: p.#(6-

1&. Ca) ! &0a "%&)!", a(%&*!",1 a. este o infec'ie produs de Candida albicansP b. este o afec'iune frec.entK 163

c. este o afec'iune rarK d. este fa.orizat de igiena oral deficitarK e. nici un rspuns corect R: p#((11. L+0!$)!#+ 'a#!g)+ $p, B$%R!((1 a. au margini indurateP b. au miros fetidP c. au flor microbian moderatK d. au frec.ent disWeratozK e. nici un rspuns corect R:p#(&1'. L+0!$)!#+ + +"$.!( $p, B$%R!((1 a. apar mai frec.ent !n zona incisi.K b. au adenopatie inconstantP c. au flor microbian bogatK d. nu au disWeratozK e. nici un rspuns corect R: p#(&-

TEMA &0. RE<PTIMI;AREA PR<TE;E.<R M<BI.E+6(),&0)1. C&)(%a!) !"a6!!#+ ",p($B!%!! -$)(1 a. D6O mrit b. din'i laterali monta'i pe mi/locul crestei c. D6O mic&orat d. migrri ale din'ilor st$lpi ctre spa'iile edentate e. toate variantele corecte. R: +p.6()'. F.!+"(!4+#+ ",p($B!%!! -$)(1 a. !mbunt'irea spri/inului protezei b. !mbunt'irea men'inerii protezei c. ob'inerea unui spri/in echilibrat d. stabilizarea protezelor prin fr$narea deplasrilor .erticale e. toate variantele corecte. R: p.6(),6(41. 1a!a e la'ora(&% a ",p($B!%!! p%&(+0+#&% p%!) '+(& a "$ g$%a :)"D!-,1 a. presupune turnarea de gips e#tradur !n amprent b. presupune aplicarea de gips moale !n /umtatea superioar a presei c. presupune ca dup priz soclul modelului s se gipseaze la bra'ul superior al presei d. a&ezarea protezei !n cheia ocluzal e. toate variantele corecte.

16A

R: p.6(#,6(66. ?a0a + #a.&%a(&% a ",p($B!%!! p%&(+0+#&% p%!) '+(& a "$ g$%a :)"D!-,1 a. include izolarea modelelor cu un material de izolat b. presupune fi*area protezei n pozi'ie corect cu cear !n cheia de ocluzie c. presupune reechilibrare ocluzal a protezei & & d. presupune introducerea presei ntr(un aparat de polimerizare la $ de 1# C timp de 1& min% la presiune de 15('&psi e. nici o .ariant corect. R: p.6(65. I) !"a6!!#+ ",p($B!%!! "$ 'a(+%!a#+ %+0!#!+)(+1 a. boli cardiovasculare grave b. boli metabolice grave c. mastica'ie dificil d. substrat muco(osos rezistent la presiuni e. toate variantele corecte. R: +p.6(#,6(62. D+*!"!+)6+#+ a#+ .a0+#&% p%&(+0+#&% "a%+ *a4&%!0+a0, *%a"(ura acestora sunt: a. folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale c$mpului protetic b. !ndeprtarea negli/ent a protezelor din tipare c. ruperea cro&etelor d. deformarea cro&telor e. toate variantele corecte R: +p.6(/>. R+pa%a6!a $)+! *%a"($%! -!'p#+ "$ &$, *%ag'+)(+1 a. include ca etap de lucru schimbarea bazei protezei b. include ca etap de lucru schimbarea garniturii de din'i c. include ca etap de lucru !ndeprtarea fragmentelor de protez de pe model d. include ca etap de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a ob'ine un model e. toate variantele corecte R:+p.6((,&008. P%+g,(!%+a *%ag'+)(+#&% + p%&(+0, :) 4+ +%+a %+(+)6!+! a"%!#a($#$!1 a.este o etap de lucru !n cadrul cptu&irii directe b. este o etap de lucru !n cadrul cptu&irii indirecte c. include ca etap de lucru crearea unui spa'iu de F-< mm !ntre fragmente d. include ca etap de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu *-G mm paralel cu linia de fractur e. toate variantele corecte. R +p.6((,&00#. ) "a %$# %+pa%a6!!#&% + p%&(+0,1

a. c@nd un fragment mic s(a pierdut nu se mai poate face nimic b. dac proteza este fisurat cooptarea fragmentelor nu se mai face c. nu se umecteaz cu monomer suprafe'ele care se .or lipi 16#

d. fragmentele de protez nu trebuiesc rea&zate pe model e. se introduce acrilat !n stadiul de plasticitate !ntre cele dou fragmente R:+p.6((,&001&. ) "a0$# "&'p#+(,%!! $)$!a -a$ 'a! '$#(&% !)6! #a & p%&(+0, pa%6!a# a"%!#!",1 a. se !nregistreaz o amprent cu proteza par'ial !n gur b. modelul se .a realiza fr cheie de angrena/ c. amprenta se !nregistreaz cu materiale elastice d. modelul se va turna ntr(un timp e. toate variantele corecte R:+p.&0211. ) "a0$# "&'p#+(,%!! $)$!a -a$ 'a! '$#(&% !)6! #a & p%&(+0, pa%6!a# a"%!#!",1 a. !n protez nu se realizeaz reten'ii pentru din'ii ce .or fi !nlocui'i b. pasta de acrilat se .a aplica !n por'iunea dintre din'ii pozi'iona'i !n cheie c. montarea din'ilor se .a face fr cheie .estibulo-ocluzal d. montarea din'ilor se .a face cu cheie .estibulo-ocluzal e. nici o .ariant corect. R:+p.&02-

1'. I) !"a6!!#+ ",p($B!%!! -$)(1 a. atrofia a.ansat a zonei de spri/inK b. ameliorarea spri/inului la o protez sube#tinsK c. !n deficien'e clinice &i de laboratorK d. !n cazul deteriorrii modelului func'ional e. toate variantele corecte. R:+p.6()-

15&