Dibetul zaharat

DIABETUL ZAHARAT definete o tulburare metabolic complex care poate avea etiologie multipl, caracterizat prin hiperglicemie cronic asociat cu modificri ale metabolismului glucidic, lipidic i proteic, rezultate din deficiena n insulinosecreie, insulinorezisten sau ambele. Hiperglicemia cronic din diabet se asociaz pe termen lung cu alterri, disfuncii sau insuficien ale diferitelor organe, n special ale ochilor, rinichilor, nervilor, inimii, vaselor sanguine. ETIOPATOGENIA DIABETULUI Este acceptat unanim ideea c la baza etiopatogeniei diabetului zaharat st interaciunea factorilor ereditari i a celor de mediu10. Noiuni de fiziologie a pancreasului endocrin Insulina este singurul hormon al organismului cu aciune hip oglicemianta: el face ca glucoza din snge s intre n celule, care o folosesc pentru producerea de energie. Totusi, atunci cand ea se fixeaza n ficat, insulina favorizeaza constituirea rezervei de glucoza sub forma de glicogen. De altfel, acest hormon favorizeaza sinteza proteinelor i impiedic distrugerea lipidelor. Reglarea secreiei de insulina este directa: o hiperglicemie (cresterea nivelului sangvin al glucozei) stimuleaza sintetizarea sa. Insulinemia normal este de 5-20 u/ml (metod radioimunologic). Stimulul fiziologic al secreiei de insulin este glucoza; pe lng aceasta, alte hexoze (manoz, fructoz), pentoze (riboz), aminoacizi (arginin, leucin) acizi grai, corpi cetonici i nervul vag sunt capabili s-I stimuleze secreia, iar glucagonul i catecolaminele s o inhibe. Degradarea hormonului se produce n ficat (75-80%) i rinichi (20-25%). Din pancreas, prin circulaie, insulina ajunge la receptorii si specifici de pe membranele celulelor efectoare. Aici ea se fixeaz i printr-un mecanism complex i insuficient elucidat, determin permeabilizarea membranelor celulare pentru glucoz, care intr n celule i se metabolizeaz. O insuficien absolut sau relativ a secreiei de insulina provoac un diabet zaharat. Acesta se manifest n principal printr-o hiperglicemie. EPIDEMIOLOGIE Incidena diabetului zaharat prezint variaii teritoriale, geografice, de vrst i sex.

n Europa s-a constatat existena unei distribuii difereniate "nord -sud" n sensul creterii incidenei n zonele nordice comparativ cu cele sudice ( ex. Finlanda 39,9/100.000, Italia 9/100.000) n America de Nord, incidena este diferit n cele dou ri Canada i SUA i n cadrul acestora difer n funcie de structura populaional. n Romnia este de 5,5/100.000 . Distribuia pe regiuni geografice evideniaz o inciden mai mare n Transilvania i Moldova comparativ cu Muntenia. Se constat o inciden crescut n anotimpul rece printr-o corelaie cu frecvena crescut a episoadelor infecioase. Clasificarea etiologic a diabetului zaharat Diabet zaharat tip 1 (distrucie beta celular, deficit absolut de insulin) - autoimun - idiopatic Diabet zaharat tip 2 (deficit relativ de insulin produs prin scderea capacitii secretorii beta insulare sau insulinorezisten) Pancreasul n totalitate cntrete aproximativ 100 g, iar component endocrin 1-2 g, fiind reprezentat de cele aproximativ 2 milioane de insule Langerhans. Insulele Langerhans conin 4 tipuri de celule: A (alfa), cu pondere de 20 la sut din ce lulele insulare, secret glucagon i gastrin; B (beta), aproape tot restul de 80 la sut, secret insulin; C (III), rare, secret gastrin; D (IV), rare, secret somatostatin i E (V), extrem de rare, secretnd probabil serotonin. Diabet zaharat gestaional (debut sau toleran sczut la glucoz n timpul sarcinii) Diabetul zaharat tip 1 Diabetul zaharat tip 1 se caracterizeaz prin distrugerea celulelor beta pancreatice productoare de insulin din insulele Langerhans din pancreas, care conduce la un deficit de insulin. Principala cauz este o reacie autoimun mediat de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezint aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa i America de Nord. Majoritatea pacienilor prezint debutul n plin sntate, frecvent la vrsta copilriei (dei poate s apar la orice vrst). Sensibilitatea la insulin este normal mai ales n stadiile incipiente.

Hormonul numit insulina permite celulelor corpului s utilizeze glucoza ca surs de energie. Cand secreia de insulin este insuficient sau cnd insulina nu-i ndeplinete rolul n organism, afeciunea se numete diabet zaharat. Diabetul poate fi inut sub control printr -o supraveghere atent a dietei i a greutii i prin exerciii fizice, ca supliment a tratamentului medical Tipul 1 necesit tratamentul cu insulin prin injecie, sau, mai nou, inhalare. Diabetul zaharat este o afectiune endocrina caracterizata prin anomalii metabolice, in special ale metabolismul glucidic. Diabetul zaharat apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau cand modul in care organismul utilizeaza insulina este deficitar. Insulina este hormonul care asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea zaharului (glucozei) de catre celule.

Daca secretia de insulina este deficitara sau in cazul in care exista rezistenta la actiunea acesteia in tesuturile tinta, nivelul zaharului din sange (glicemia) este mult prea mare, iar tesuturile nu mai pot utiliza glucoza pentru producerea de energie. Daca nivelul glicemiei este persistent crescut apar complicatii la nivelul ochilor, inimii, vaselor de sange, nervilor si rinichilor. Daca glicemia atinge valori foarte mari se produce un dezechilibru metabolic sever ce caracterizeaza cetoacidoza diabetica (CAD). Diabetul zaharat de tip 2 Diabetul zaharat de tip 2 (insulino-independent) este o boala endocrina caracterizata prin anomalii metabolice, in special ale metabolismul glucidic. Diabetul apare cand pancreasul secreta cantitati insuficiente de insulina sau modul in care organismul utilizeaza insulina este deficitar. Insulina este hormonul care asigura necesarul energetic celular, prin utilizarea glucozei (zaharului) de catre celule. Un alt rol al acestui hormon este de a stoca surplusul de zahar in depozite la nivelul muschilor, tesutului adipos si ficatului.

Cand secretia de insulina este deficitara sau daca exista rezistenta la actiunea acesteia in tesuturile tinta, nivelul zaharului in sange (glucoza din sange, glicemia) este mult prea mare iar tesuturile nu o mai pot utiliza pentru producerea de energie. Daca nivelul glicemiei este persistent crescut apar complicatii la nivelul ochilor, inimii, vaselor de sange, nervilor si rinichilor.

Controlul glicemiei este metoda cea mai eficienta de prevenire a aparitiei complicatiilor diabetul zaharat tip 2, mai ales ale complicatiilor cardiovasculare. Majoritatea pacientilor cu diabetul zaharat tip 2 isi pot desfasura normal activitatile cotidiene atunci cand reusesc sa tina sub control nivelul glicemiei prin exercitii fizice, dieta corespunzatoare si medicatia hipoglicemianta. Din ce in ce mai multi adulti si copii dezvolta diabet zaharat de tip 2, datorita obiceiurilor alimentare nesanatoase si a sedentarismului. Diabetul zaharat de tip 2 este o boala cronica foarte raspandita. Ea afecteaza aproximativ 6% din populatia de peste 20 de ani. Se estimeaza ca in 2010 erau 285 milioane de pacienti cu diabet in intreaga lume. Numarul lor va creste cu peste 50% in urmatorii 20 de ani si se va apropia treptat de cifra de 500 de milioane.

Aproximativ 85% din pacientii cu diabet de tip 2 sunt obezi. Obezitatea abdominala inseamna o circumferinta abdominala mai are de 80 cm la femei si de 88 cm la barbati. Ea reprezinta cel mai imprtant factor de risc pentru diabetul de tip 2. Alti factori de risc sunt: varsta, sedentarismul, consumul obisnuit de bauturi carbogazoase sau grasimi animale, excesele alimentare de orice fel, rude de gradul 1 cu diabet, hipertensiunea arteriala, dislipidemia (grasimea crescuta in sange), istoric de prediabet sau diabet gestational, somn insuficient, sindrom de ovare polichistice, hipo sau hipertiroidismul, poluarea mediului, greutatea mica la nastere (pentru copil), nasterea unui copil de peste 4 Kg (pentru mama), medicamente pe baza de prednison.

Riscul de a dezvolta diabet oricand in timpul vietii este de aproximativ 20%, dar poate creste semnificativ in prezenta factorilor de risc enumerati anterior. In fiecare an un adult din 100 dezvolta diabet zaharat de tip 2 nou descoperit. Diabetul gestational

Diabetul zaharat gestational (DZG) este definit ca intoleranta la glucoza (carbohidrati) de o severitate variabila, cu debut sau cu prima recunoastere in timpul sarcinii. Aceasta definitie se aplica indiferent daca este utilizata insulina pentru a trata intoleranta la glucoza sau daca aceasta stare continua dupa nastere. Datorita definitiei laxe este posibil ca unii pacienti sa prezinte diabet zaharat nedescoperit, fie de tip I (insulinodependent), fie de tip II (insulinoindependent), care a precedat sarcina

- Cauzele diabetului zaharat sunt elucidate doar partial. Pe de o parte, se stie ca aparitia ambelor tipuri de diabet este legata intr-o oarecare masura de factori ereditari, genetici. Pe de alta parte, factorii de mediu joaca si ei un rol important. - Unul dintre factorii de mediu despre care se crede ca determina in multe cazuri aparitia diabetului zaharat de tip 1 ar fi un virus care infecteaza celulele beta, producatoare de insulina, din pancreas. Aceasta ipoteza este sustinuta de dovezi clinice si experimentale. Infectia virala poate induce diabet fie prin distrugerea celulelor producatoare de insulina, fie prin declansarea unei reactii imune. Diabetul zaharat de tip 1 apare mai ales la copii si tineri si necesita intotdeauna tratament cu insulina, deoarece pancreasul nu o mai poate produce. Din acest motiv se mai numeste si diabet insulino-dependent Simptome Simptomele diabetului zaharat variaza de la caz la caz. In general, diabetul se caracterizeaza prin cresterea peste normal a concentratiei de glucoza in sange (hiperglicemie), cu sau fara eliminarea de zahar prin urina (glicozurie). Manifestarile diabetului difera in functie de tipul acestuia.

Diabetul de tip I (pancreasul functioneaza partial sau deloc, iar insulina necesara este introdusa prin injectare in organism): - senzatie accentuata de sete si foame - urinare frecventa - senzatie de gura uscata - slabiciune - pierderea cunostintei - pierdere inexplicabila in greutate - vedere neclara.

Diabetul de tip II (pancreasul functioneaza dar nu produce suficienta insulina, fiind necesara dieta si/sau tratament cu medicamente antidiabetice orale); la simptomele care se manifesta mai lent de la diabetul de tip I, se adauga: - mancarimi ale pielii - vindecarea inceata a plagilor. CUM SE POATE DIGNOSTICA DIABETUL ZAHARAT? Masurarea glicemiei (cantitatea de glucoza din snge), dimineata, pe nemncate, este testul de baza ce ajuta la diagnosticarea diabetului. Valori ale glicemiei cuprinse ntre 70-120 mg/dl sunt considerate normale. Valori ale glicemiei mai mari de 120mg/dl sugereaza diagnosticul de diabet zaharat Factori de risc Cauzele i mecanismele de producere a diabetului sunt numai parial cunoscute i sunt extrem de variate (heterogenitate etiopatogenic), n funcie de tipul de boal. n prezent sunt incriminai factori genetici dar i factori de mediu, cum ar fi obezitatea sau lipsa activitii fizice. Care sunt factorii de risc13 pentru a face diabet zaharat? Istoricul familial. Dac avei rude cu diabet, riscul dumneavoastr s facei diabet este crescut i este indicat s merge i la doctor pentru a putea s-l depistai precoce. Rasa i/sau grupul etnic. Exist unele populaii cu risc mai mare dect altele s fac diabet, cum ar fi de exemplu africanii, hispanicii, asiaticii etc. Excesul ponderal. Dac depii cu mai mult de 20% greutatea dumneavoastr optim atunci avei risc s dezvoltai diabet. Hipertensiunea. Creterea valorilor tensionale poate mri riscul de apariie adiabetului.

Exerciiile fizice i tratamentul diabetului

n anul 600 .e.n., neleptul Sushruta, celebru practician ayurvedic, i sftuia diabeticii obezi s realizeze exerciii fizice viguroase, cum ar fi de exemplu parcurgerea pe jos a unei distane de cel puin 4 km sau spatul unei gropi ori a unei fntni. De asemenea, el i sftuia pe diabeticii slabi s nu fac efort fizic prea mare, fr s renune ns la activitatea fizic.

Dup descoperirea insulinei, Joslin i Katsch au subliniat importana exerciiului fizic, drept unul din cele trei principii de baz al tratamentului diabeticilor. Apariia medicamentelor hipoglicemiante orale n anii 50 a condus la nerespectarea acestor principii de baz, att de ctre medici, ct i de ctre bolnavi. Controlul dietei, efortul fizic controlat i scderea n greutate a necesitat un efort susinut din partea bolnavului, care avea nevoie de o motivaie puternic i de o constant vigilen. Rezultatele unui studiu clinic prospectiv, iniiat n anii 70 i desfurat pe o durat de zece ani, intitulat Programul universitar de diabet, a procedat la compararea diferitelor modaliti terapeutice folosite pentru tratarea diabetului. Rezultatele au fost zguduitoare. Concluzia principal a fost aceea c exista o relaie foarte strns ntre mortalitatea mare din cauze cardiovasculare i folosirea medicamentelor pe baz de sulfoniluree. Acea concluzie a fost cel puin nelinititoare, att pentru medici, ct i pentru bolnavi. Rezultatele au constituit subiectul unei mari controverse, dar ceea ce a rezultat bun de aici a fost faptul c s-a neles rolul exerciiilor fizice i al necesitii pierderii n greutate, ca modalitate primar de tratament al diabetului declanat la maturitate.

n prezent, un medic bun nu ar prescrie de la nceput nici insulin, nici medicamente orale unor diabetici asimptomatici, a cror diet i regim de via (exerciii fizice) nu au fost mai nti respectate cu rigurozitate i sinceritate. Mai mult dect nainte, el va pune accentul pe necesitatea unui exerciiu fizic regulat i pe scderea n greutate Care sunt efectele exerciiilor fizice n diabet? n 1887 s-a descoperit c viteza de metabolizare a glucozei este mrit n timpul efortului muscular. n 1919, Allen a demonstrat c exerciiile fizice induc o scdere a zaharurilor din snge i pot mbunti tolerana la carbohidrai a bolnavilor de diabet. Pe de alt parte, s -a apreciat c la diabeticii ketotici slbii, exerciiul are efecte adverse. n era insulinei, Lawrence a demonstrat c exerciiul fizic poteneaz efectele hipoglicemiante ale insulinei injectat subcutanat. Cnd au fost comparai copii bolnavi de diabet juvenil dintr -o tabr de var, unii care fceau exerciii, alii care nu fceau, s-a descoperit c necesitile pentru insulin scad prin efort fizic. Goldstein i alii au descris factorul de activitate muscular care este eliberat prin folosirea muchilor, care aparent stimuleaz preluarea glucozei, chiar i n muchii relaxai. Daca tinem cont de faptul ca sedentarismul este una dintre cauzele aparitiei diabetului, putem intelege cat de important este sa avem o buna activitate fizica si sa dedicam timp pentru a

realiza exercitiile fizice ce sunt atat de benefice organismului. Cu o dieta echilibrata si o activitate fizica corespunzatoare, complicatiile pe care le produce diabetul pot fi evitate, astfel incat cei bolnavi de diabet se pot feri de afectiuni ale rinichilor, ochilor, inimii sau picioarelor.

Datorita faptului ca orice exercitiu scade nivelul zaharului din sange, cu siguranta beneficiile pe care le aduce celor care sufera de diabet sunt numeroase. Extrem de importanta este alegerea unei incaltaminte confortabile, care sa nu provoace leziuni la nivelul picioarelor. De asemenea, nu este recomandat o activitate sportiva mult prea intensa, mai ales in cazul diabetului zaharat de tip I, fiind indicat apelarea la un specialist care sa recomande exercitiile fizice adecvate.

Pentru a vedea daca exercitiile fizice chiar sunt benefice unei persoane ce sufera de diabet, este indicat ca aceasta sa isi masoare nivelul de glucoza dupa realizarea exercitiilor, principaul rol al activitatii fizice fiind acela de a micsora concentratia de glucoza din sange. Pe langa acest beneficiu, cei care urmeaza o activitate fizica moderata se pot bucura de un sistem imunitar si cardiovascular care sa functioneze mult mai bine, pot sa elimine stresul, sa isi tonifice organismul, prin o mai buna rezistenta a oaselor si a muschilor, dar si sa isi scada colestorolul si tensiunea arteriala. Daca se efectueaza o verificare a nivelului glucozei din sange la fiecare final de antrenament si se observa o imbunatatire, este recomandat un antrenament de 30 de minute, care sa aiba loc de 3-4 ori pe saptamana, antrenament din care sa nu lipseasca incalzirea. Se poate practica mersul pe jos, ciclismul sau orice alt sport, atata timp cat aduce beneficii organismului si nu afecteaza sanatatea. Fara sa se urmeze antrenamente intense, bolnavii de diabet isi pot imbunatati sanatatea, bucurandu-se de mai multa energie si de eliminarea stresului.