Drept constitutional curs 7 ATENTIE! CONTINE GRESELI!

Organizarea statala a puterii conceptul de putere Prin conceptul de putere se desemneaza capacitatea de a impune propria vointa oride a o exercita fata de altii. Astfel intr-o institutie ori organizatie raportul de dominatie este exprimat prin hotararea consiliului de administratie, prin hotararea senatului (la universitati), in societate prin hotararea puterilor statale (Guvern, Parlament), etc. prin urmare, puterea este mijlocul prin care se mentine ordinea pentru asigurarea unui scop comun. Puterea politica apare cand comunitatea umana devine societate, cand cei care o alcatuiesc au constiinta apartenentei la acea colectivitate. Daca termenul politic desemneaza caracterul social al puterii, exprimarea puterii politice desemneaza puterea poporului. otiunea de organ al statului in democratiile moderne nationale de putere de stat se identifica cu un sisitem de organe de stat competente sa exercite functiile fundamentale ale statului, legislativa, executiva si judecatoreasca. Potrivit !onstitutiei tarii noastre, aceste organe sunt" Parmanetul, Presedintele #epu$licii, Guvernul si celelalte organe centrele ale administratiei pu$lice. Separatia puterilor ec!ili"rul si cola"orarea puterilor Pro$lema puterilor in stat a preocupat chiar si lumea antica. Aristotel in %Politica& contesta existenta in stat a unor organe diferite cu sarcini precis determinate si anume" Adunarea generala, corpul functionarilor si corpul judecatoresc dar aceasta era o simpla constatare a realitatilor de organizare a statului si nu puate fi pusa in nici o legatura cu principiul separatiei puterilor. 'a inceputurile sale, teoria separatiei puterilor a avut un rol decisiv in promovarea sistemelor reprezentative in organizarea statala si functionarea puterii, a garantiei exercitarii dreptului omului si cetateanului in ela$orarea constitutiilor. (ilosoful si juristul englez G. 'ic)e a cercetat pentru prima data principiul separatiei puterilor. *n %+chita privind guvernarea civila& din ,-./, 'oc)e sustinea ca in orice stat sunt trei puteri" legislativa, executiva si federativa. *n conceptia lui, puterea legislativa tre$uia sa fie incredintata parlamentului care era considerat putere suprema deoarece edita reguli de conduita general o$ligatorii. Puterea executiva limitata la aplicarea legilor si la rezolvarea unor cazuri care nu puteau fi prevazute prin lege urma sa fie incredintata regelui. +i puterea federativa era incredintata regelui care avea dreptul sa declare raz$oi, sa faca pace si sa incheie tratate. Dupa cum se o$serva, 'oc)e nu cunostea puterea judecatoreasca. Puterea judecatoreasca se infatiseaza in conceptia lui 'oc)e ca un accesoriu al puterii legislative. 0 reconstructie a teoriei separatiei puterilor se intalneste in conceptia lui 1ontes2ue care in %Despre spiritul legilor&(,345) da o definitie precisa si clara acestei teorii care se constituie unul din punctele principale ale revolutiei $urgheze. 1ontes2ue considera

separatia puterilor ca unic mijloc de a asigura respectul legilor intr-un stat in care este posi$ila existenta unui guvern legal. Din %Despre spiritul legilor& rezulta ca orice om care detine puterea este inclinat sa a$uzeze de ea. Pentru ca sa nu existe aceasta posi$ilitate, tre$uie ca prin randuiala statornicita puterii sa fie infranta de putere. +olutia practica preconizata de 1ontes2ue este de a atri$ui fiecare putere unui organ sau sistem de organe distinct si independent. *n acest fel, fiecare organ ramanand controlat in limitele functionarii sale, puterea va opri puterea iar legea cetatenilor va fi asigurata printr-un sistem de control reciproc al puterilor. Potrivit lui 1ontes2ue cele trei puteri sunt" a. puterea legislativa $. puterea executiva c. puterea judecatoreasca *n situatia puterii legislative autoritatea face legi intr-un timp oarecare sau pentru totdeauna si a$roga pe cele existente. *n situatia puterii executive, declara raz$oi sau incheie pace, trimite sau primeste solii, ia masuri de securitate, preintamplina navalirile. *n situatia puterii judecatoresti, se pedespsesc infractiunile sau se judeca litigiile dintre particulari. *n asigurarea separatiei puterilor, 1ontes2ue spune ca nu exista legi %atunci cand in mainile aceleiasi persoane sau aceluiasi corp de dregatori puterea legislativa este intrunita cu puterea executiva. u exista de asemenea lege daca puterea juridica nu este separata de puterea legislativa si de cea executiva. Parintele teoriei clasice a separatiei puterilor, 1ontes2ue, a sta$ilit si unele reguli cu privire la relatiile dintre cele trei puteri. Astfel, puterea legislativa nu are dreptul de a tine in loc de puterea executiva pentru ca activitatea executiva se refera la pro$lema care cere o rezolvare imediata. Puterea legislativa, spunea 1ontes2ue, nu poate sa judece pentru ca daca puterea judecatoreasca ar fi im$inata cu puterea legislativa, puterea asupra vietii si li$ertatii cetatenilor ar fi ar$itrara pentru ca judecatorul ar fi si legiuitorul. Daca ar fi im$inata cu puterea executiva, judecatorul ar putea avea forta unui PA67A. *deea separatiei puterilor se intalneste si in conceptia lui 8.8. #ousseau ca un instrument firesc pentru limitarea autoritatii monarhiei a$solute si pentru o progresiva organizare a statului. Daca 8.8. #ousseau ajunge la aceeasi concluzie ca si 1ontes2ue in pro$lema separatiei puterilor, consideratia care il calauzeste este cu totul diferita. Pentru #ousseau, puterea legislativa se confunda cu insusi conceptul de suveranitate. 9a nu putea fi PA67A deca pe cale directa, prin votul intregii natiuni si nu putea sa ai$a ca o$iect decat intocmirea de acte cu caracter general si impersonal. Puterea executiva nu putea sa coexiste decat in acte particulare. #ousseau nu admitea independenta puterii executive deoarece ea este supusa puterii legislative ale carei ordine le executa. Puterea judecatoreasca pentru #ousseau nu era o putere distincta. Pentru #ousseau puterea judecatoreasca era considerata o ramura a puterii executive nu a puterii legislative, supusa unor reguli speciale. +e poate retine ca in orice societate organizata in stat sunt trei puteri" a. puterea legislativa $. puterea executiva

c. puterea judecatoreasca *n concluzie, principiul separatiei puterilor lasa loc la numeroase interpretari in ce priveste masura in care puterile tre$uie separate si respectiv in ce puncte ele tre$uie sa cola$oreze, sa se intrepatrunda pentru a face statul sa functioneze fara a atinge drepturile si li$ertatile cetatenilor sai. Principiul separatiei puterilor s-a aplicat pentru prima data in statele americane care in secolul al :;***-lea se gaseau in plina revolutie constitutionala. #evolutia $urgheza din (ranta introducea acest principiu in declaratia drepturilor omului si cetateanului care in articolul ,- se exprima astfel" %orice societate pe care garantia drepturilor nu-i asigurata, nici separatia puterilor garantata, nu are !onstitutie&. Principiul separatiei puterilor a fost inclus in !onstitutia franceza de la ,3.,, in cea americana in ,353, precum si in alte !onstitutii europene de la mijlocul secolului al :*:lea. E#olutia teoriei separatiilor puterilor in stat <eoria separatiei puterilor in stat a cunoscut o mare raspandire in secolul :*: si a stat la $aza clasificarii regimurilor care practiva confuzia puterilor si regimuri care realizeaza separatia a$soluta a puterilor. Doctrina separatiei puterilor si-a gasit multi PA67A dar nu prin asimilarea ei pur si simplu ci prin adaptare, intregire sau interpretare, ceea ce ii neaga valorile originare asa cum au fost ele formulate de PA67A. Astfel daca separatia puterilor este interpretata ca o repartizare a sarcinilor statului, aceasta permite organelor de stat sa cola$oreze intre ele. Daca insa separatia puterilor este interpretata ca o delegare de putere, aceasta conduce la crearea unui sistem constitutional rigid in care fiecare organ tre$uie sa exercite in exclusivitate functia. Aceasta interpretare a stat la $aza !onstitutiei franceze din ,3.,, interpretare respinsa de constitutionalistii francezi de azi care considera un monstru politic PA67A. *deea separatiei puterilor a avut si are si azi numerosi adversari. Astfel s-a constatat faptul ca ar exista trei puteri, refuzand sa se scada in organele judecatoresti o putere aparte. 1ai mult chiar principiul separatiei puterilor a fost contestat. 1otivul a fost acela ca nu se poate concepe ca un guvern care prin natura sa tre$uie sa fie unitar, sa-si vada sectionate atri$utiile ceea ce ar duce la dezorganizarea si la distrugerea notiunii de stat. !ea mai insemnata critica in aceasta privinta a fost dusa tocmai in +6A, unde s-a facut pentru prima data aplicarea integrala a acestui principiu. !ritica s-a pronuntat impotriva sectiunii introdusa de !onstitutia feudala care face sa dispara orice idee de raspundere in guvernare. Pentru a inlatura acest rau, puterea nu tre$uie sa fie nici divizata, nici limitata. A doua critica care s-a adus este ca diviziunea sta$ilitata de !onstitutie nu se poate mentine in practiva pentru ca in fapt totdeauna una din puteri do$andeste intaietate asupra celeilalte, asa de exemplu prin chiar natura, rolul si atri$utiile sale, puterea legislativa ese nevoita sa ai$a precedere asupra celorlalte. !ritici puternice au fost aduse doctrinei lui 1ontes2ue si din partea autorilor germani care sustineau ca doctrina separatiei puterilor duce la distrugerea unitatii statului, este nelogica si cu neputinta de realizat in practica.

*nfluenta scolii germane se resimte si in (ranta unde 'eon Depuis fagaduieste orice valoare juridica doctrinei lui 1ontes2ue si posi$ilitatea de realizare in practica. Acestei critici formulate de 'eon Depuis * s-au asociat o serie de pu$licisti francezi care sustin ca principiul separatiei puterilor nu este decat o metoda de organizare menita sa sla$easca atotputernicia statului. +e mai sustine ca urmand sla$irea puterii politice prin repartizarea atri$utiilor la diferite organe juxtopuse, cvasiindependente unele cu altele avand fiecare un domeniu de activitate propriu, s-a ajuns la neputinta statului de a crea o ordine noua si anume de a satisface nevoile unei societati in plina dezvoltare. Amestecul prea mare al legislatorului in administratie si critica activitatii guvernului duce la sla$irea autoritatii si demoralizarea administratiei pe de o parte, pe de alta parte guvernul fiind emanatia parlamentului si fiind raspunzator politiceste fata de aceasta PA67A pe un plan secundar PA67A interese ale colectivitatii. Aceste critici nu sunt intemeiate pentru ca factorii psihologici nationali au factori ca in toate tarile unde se aplica acest principiu sa dea $une rezultate iar organele politice, legislativul si executivul sa functioneze cu masura intr-o armosfera morala asigurand o mare insta$ilitate. Doctrina franceza contemporana considera vala$ila interpretarea potrivit careia separatia puterilor tre$uie privita ca o regula de arta politica, de oportunitate, de $una PA67A a puterilor PA67A. !onstitutia franceza din ,.=5 a PA67A teoria separatiei puterilor fara a adopta o PA67A rigida dintre puterea legislativa si cea executiva, puterea executiva avand posi$litatea de a legifera in anumite domenii. *n evolutia separatiei puterilor se o$serva o indepartare a acestei teorii in regimurile pluraliste, asa de exemplu in sistemul parlamentar englez ca$inetul concretizeaza in mare masura puterea pentru ca dispune de majoritatea a$soluta in camera comunelor. Aparitia partidelor politice determina separarea ca echili$ru sa nu se realizeze intre Parlament si Guvern ci intre o majoritate formata dintr-un partid sau partidele invingatoare in alegeri si care dispun de Parlament si de Guvern si o opozitie sau opozitii care asteapta urmatoarele alegeti. 6n Guvern care dispune de o majoritate parlamentara va lucra in stransa asociere cu Parlamentul ceea ce intr-un stat modern este considerata contradictia eficacitatii lor. Desi sistemele constitutionale contemporane manifesta rezerve fata de tehnica clasica a separatiei puterilor, aceasta teorie nu si-a pierdut din importanta pentru ca ea a intrat in constiinta oamenilor ca fiind singurul instrument eficient in lupta contra autoritarii a$solute a despotismului si in favoarea li$ertatii si a democratiei. <eoria separatiei puterilor este sim$olul puterii poporului. Trasaturile generale ale puterii de stat *n doctrina juridica au fost date mai multe definitii ale puterii de stat. *oan 1uraru in devinitia puterii de stat arata ca aceasta este %o putinta efectiva de a exprima si de a realiza vointa da vointa o$ligatorie pentru intreaga societate&. *n conceptia noastra puterea de stat poate fi definita ca fiind puterea organizata a unei societati, de a exprima si realiza vointa guvernantilor ca vointa o$ligatorie pentru intreaga societate. Pornind de la aceasta definitie rezulta urmatoarele trasaturi"

,. puterea de stat este o putere de constrangere> ?. caracterul social al puterii de stat> @. puterea de stat este putere organizata a unei societati de a exprima si realiza vointa guvernantilor ca vointa o$ligatorie pentru intreaga societate> 4. suveranitatea puterii de stat. ,. Puterea de stat este caracteristica oricarei colectivitati umane. #olul puterii de stat de constrangere este argumentat prin lipsa conformitatii unor mem$ri ai societatii fata de legi. !onstrangerea de stat este folosita in ultima instanta atunci cand vointa de stat exprimata prin lege nu este respectata de $una voie. !onstrangerea se infatiseaza su$ diferite forme" disciplinara, administrativa, penala, civila si materiala. !ristalizarea puterii, exercitarea ei ca forma normala de organizare a colectivitatilor pe un teritoriu apare odata cu statul. ?. Aspectul social al puterii este determinat de faptul ca puterea se exercita numai in cadrul relatiilor sociale. Puterea de stat a aparut ca putere organizata a unor forte sociale si a fost folosita la consacrarea si protejarea intereselor acestora. Practica a demonstrat ca statul tre$uie sa intervina pentru asigurarea si satisfacerea interesului general sa rezolve pro$lemele sociale si economice. Gradul de implicare al statului este conditionat de nivelul de dezvoltare, de puterea economica a statului respectiv.